Adevěrul, ianuarie 1947 (Anul 60, nr. 16754-16776)

1947-01-03 / nr. 16754

A­NUL LITERAR «£* ȘERBAN CieClSLESClî ;• ' „ i­ot „Plantaţii”, ca un poet din stirpea nobilă a lui Rimbaud. Vom men­ţiona cu placheta „Isobare”, apăra­­tă în curmi acestui an literar, pe d. Mircea Pop­o­viei, care-şi manifestă preferinţa pentru poiesia energiei motrice şi a oraşului metropolă. Cre­­iat din iniţiativa pioasă a d-nei Cla­udia Million, premiul de poezie „Ion Minulescu” a fost decernat d-lui A­. Lungu, student medicinist, iar volumul d-cale afirmă o sensibi­litate nouă de poet citadin şi un su­flu liric excepţional în tânăra ge­neraţie (Prometeu). Poezia socială este unul din gemi­rile literare recrudescente, după 23 August, atrăgând şi pe câţiva dintre poeţii ermetişti ai generaţiei celor de 35 ani, ca d-nii Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu şi Aurel Ba* Dorogând­ dsîa obişnuinţa perio* Regală pen u Literatură şi Artă, a'c-tăţii epic® anuale, d. Ionel Teo* fiu promoţia d-lui Comtant Toucgar­doreenu şi*a strâns în volumul .ru, cel mai puternic temperament al ...Masa umbrelor” (Forum), pagini­ ultimei generaţii lirice, afirmat­eu le de evocare lirică a cercului lite­rar ieşean din jurul lui G. Ibrăilea- Tux şi al „Vieţii Româneşti” şi al­tele, de aceeaşi esenţă), consacrate a­­mintirii bunicilor. Masivul roman „Conacul bleste­melor” (Ulysse), al d-lui C. Coravu, un debutant, covârşit tip procedeele epice­mie lui Liviu Rebreanu şi ale d-lui Cezar Petrescu, nu este emanci­pat de atmosfera literaturii rămână*­toriste. Poezia se strecoară cu greu, în plachete sfioase, printre preocupă­­rile lucrative ale editorilor. Totuși editura Forum, condusa de d. Oc­­r­eanu, a luat iniîiativa selectării pe valea concursului, a unui număr de manuscrise lirice, care s’au urcat pâ­nă­­ urmă, la cifra impunătoare şi fatidică de şapte, inspirând d-lui Perpeaaielus, calificativul de neaş­teptată resonanţă clasică „Pleiada dela Fosumi”. Laureat,­i au fost d-nii Ion Frunzetti, Ion Caraion, Ion Lu­cr­u­n din toate sectoarele vieţii sociale şi economce, dări de seamă atente asu­pra fenomenului literar şi de la noi Fostul ministru al Artelor, d. Oc­­tav Livezeanu, deşi provenit din ga­zetărie, a înţeles să-şi arat© solicitu­dinea pentru literatură, distingând pe poetul G. Bacovia, cu prilejul împlinirii vârstei de 65 ani, cu un premiu de petre milioane lei şi a­cordându-î titlul de consilier literar ministerial. In cursul anului, s-a sărbătorit în coloanele ziarelor, jubileul de cinci­zeci de ani de activitate literară a d-lor Tudor Arghezi şî Gala Gala®­­tion, care au debutat în paginile zia­rului „Liga ortodoxă”, corului de Al. Macedonski şi în acelea ale „A­­devămînt” de Duminică, mai târ­ziu „Adevărul literar şi artistic”. Au încetat din viaţă, în 1946, scriitorii Gh. D. Mugur, Victor Ion Popa, Mircea Dean, Rădulescu, Pom­­piliu Constantinescu şi Em. B­ucu­ţa. Cel dintâi, militând pe o pozi­ţie învecinată sămănătorismului, a desfăşurat în ultimii douăzeci de ani o activitat­e intensă la Societatea Ro­mână de Radio-Difuziune, propa­gând cu pasiune frumuseţile etno­grafice. Un mare etnograf a fost E­­manoil Bucuţa, superior înzestrat literar aceşte, delicat poet intimist al , w „ ' „ , paternităţii, romancier colorat al Ti- 1 oUrt' „Manifest, liric”) şi d-şoara Marga­reta Dorian, veniaminul promoţiei Iova, Mihail Coama, Victor Tory-1fabule” de d* Marcel Bresliska, a nonei şi poetul Ben. Cornachi (cu­m cărui „Cântarea Cântărilor” părea X -- - *1)’ 9 ranga, care gravitează de curând în 1 volume, a operei dramatici?, datorită jurul tehnice! v/îutmaniene, pi intre­g d-lui Cărin­ Petrescu, durul de Cră arcanele elocinţei. Menţionăm ca o interesantă încire a genului: „Nişte ^Dintre poeţii distinşi de Fundaţi» ‘spiritului ^igj^l ^ istoI ^precum ti bhuUte|mlu0er; maj fo ^ 4*. se de filologie şi fiîosofie, concepute moc­­ui şi al Dobrogei noui, dru­a-1 situa printre marile nădejdi ale liricei noastre. In noua sa ipostază, de poet se* ntegral centului moloh, mai nesăţios decât Muzele care se hrănesc cu ..zur. toate resursele talentului d-t­ale. Ţara luminii” (Fundata Regală) de Magda Isanos, a reactualizat nu­mele celei mai talentate dintre poe­­tele tinerei generaţii, prea curând dispăruta, înainte da a-şi fi dat­ în­treaga măsură a făgăduelilor sale excepţionale. Într’o nouă ipostază apare, în a­­ceeaşi editură, d­ ns Sanda Movilă, cu „Călătmai”; depăşind avatarul graţios al debuturilor, se propune a­­tenţiei publice cu un registru şi o amploare, amândouă surprinzătoare. „Revista Fimndaţiilor Regale” a venit cu o inovaţie scumpă tuturor preţuitorilor de poezie şi mai ales de experimente lirice tinereşti, prin trimestrialul „Caet de poezie”, în care alături de nume glorioase ca a­­cela al d-lu­i Tudor Arghezi, sunt primiţi începători, îndemnaţi să în­cerce şi să se realizeze. Teatrul nu încape în cadrul ace­stui „an literal’”. Vom face însă ex­cepţie cu o publicaţie considerabila ca aceasta, a strângerii în trei mori chin al Fundaţiei Regale, care ne pune la îndemână, în texte defini­tive, ,,stimma” teatrală a autorului, într'adevăr excepţională prin jenant­­ea intelectuală şi problematica înaltă. Prilej fericit, pentru critica română, de a situa definitiv centru­câteva opere foarte meritorii, in cu­prinsul anului literar. In fruntea ei se situează desigur lucrarea de cinte­ză a d-lui Mihail Ralea, „Explicarea omului” (Cartea Românească), care stabileşte criterii filui, ca reci­t al ideii de obstacol sau de auto-obsta­­col, pentru interpretarea funcţiei creatoare. D. Tudor Vianu a publi­cat „Transformările ideii de om” (Tradiţia), „Idei şi fonne literare” (Casa Şcoalelor), studii estetice fun­damentale, şi a încheiat cu volu­mul IV. (Fundaţia Regală) cuprin­zând sectorul teoretic al operei ma­­d­ Monskiene, editarea marelui poet, atâta vreme urgisit, pe care l-a re­pus în drepturile sale. „Concepţia D­­nului activ” (Bucovîn ) se intitu­lează interesanta lucrare a d-şoarei Nina Faton, cuprinzând cercetări care pleacă de la gândirea Renaşterii italiene ca să ajungă la concepţiile moderne ale lui Bergson­­. Bazil Muntert nu şi-a adunat sub titlul Permanenţe franceze” (Fundaţia Regală), câteva substanţiale eseuri despre marii „moralişti’ francezi. Impresii asupra literaturii spanio­le” de d. G. Călinescu (în aceeași e­­ditura), stabilesc într’un spirit re­marcabil de sinteză, coordonatele geniului iberic, desvaluind o rară a mai fost. Vri­­ să zici s’a fost in competență de critic comparatist, care cuprinde cu o limpede privire, ■Mjjfflllllll WMMpMWBMMWMBHMHMawESI virile asupra societăţii noastre, cu o­ănătăţii, pe lângă realităţile noastre sensibilitate atât de plastică? „Mo­ralistul”, în sensul galic al cuvântu­lui, se afirmă pe o poziţie conser­vatoare răspicată, carel situează încă odată alături de Mihai Emines­­cu, singurul său înaintaş de dimen­siuni similare. Numeroase edituri noui, întemeiate parcă în ciuda conjuncturii econo­mice, activează de zor. Printre ele se cade să remarcăm în primul rând „Editura de Stat”, pusă sub condu­cerea poetului A. Toma, care îşi pro­­pune să pună la îndemâna publicu­­lui mare, tipărituri îngrijite şi ief­tine, atât din operele clasicilor, cât 1 5 dintr’ale scriitorilor contempo­rani, ca d. Tudor Arghezi („101 Po­ezii”). „Cartea Rusă” îşi continuă impunătoarea activitate binevenită, destinată apropierii culturale cu ma­rea noastră vecină şi aliată de la Ră­sărit. Câte an periodic, respirat de intenţii similare, ca săptămânalul „Veac Nou”, consacră rubrici regu­late vieţii artistice şi literare din U. R. S. S. Organul societăţii „Amicii Statelor Unite”, Revista Româno­ A­­mericană oferă de asemenea, alături de studii sociale, politice şi econo­mice, un spaţiu generos tălmăcirilor din literatura U. S. A. Iubitorii cul­turii italiene, scuturată de falsele direcţii fasciste, găsesc în rec­elt­­­a s părului organ „Saggi di fitolo­gia e Ampul­lai !­M curentelor literare filosofia” (Bucovina), studii serica­europene, pitorească” a zilelor noastre. Cu Victor Ion Popa s’a stins un pluriliterator foarte dotat, roman­cier, dramaturg şi biograf, dublat cu artistic un rar caricaturist şi animator de teatre. Capodopera sa epică, „Vale­rian şi Velei- Doamne”, este un ad­mirabil roman ţărănesc şi poliţist, amintind, dar nu într’un spirit de imitaţie, „Baltagul” de d. Mihail Sadoveanui. Laureat al premiului naţional­­ pentru teatru, Mircea Dean. Raduleţs­cu a cunoscut un moment literar de glorie, pa timpul neutralităţii (1914- 1916), când Barbu Delavrancea a a­­tras­­luarea aminte a opiniei publi­ce asupra poemelor lui eroice. Critica noastră literara a suferit o grea pierdere prin stingerea neaş­teptată a lui Pompiliu Constantine­­scu, in care E. Lovinescu își recu­noscuse continuatorul Critic de perfectă onestitate pro­fesională, de nedesmînţită obiectivi­tate, de mare curaj intelectual şi de absolută independenţă, cucerit me­todei de topografie literară, thibaa­­tletiană, Pompiliu Constantinescu a susţinut cu o forţă de caracter din­tre Cele mai rare, principiul de au­tonomie a artei şi de primat, al fru­mosului, împotriva forţelor obscu­­rantiste oficioase, contribuind în­ risipirea confuzie­i,Ionului dinte® cele două nytri răi hmw- ------ - FEMEIA Şl CĂTUŞELE El este tiflm romojiuluî apSrut de cu­rând al d nei Sarina Casvan şî des­­t­re care pitosa apun®: „E o frescă ad­mirabil r&a'-izată, din care se detae I ;eaaâ orolî- romanului pentru a trăi a®vca o viaţă adevărată gj foarte variată'8. I Romanul începe tn lumea atât de inter­es cmf.S. a teatrului, trece prin­­tr’un rkediu de snobi, distonând prin atitudinea lor, în cadrul rural in care ii plasează autorca, dând loc la conflicte dramatice şi evoluând in actualitatea plină de evenimente, ale căror transparenţă lasă să se între­vadă oameni şi lucruri trăite sub ochii noștri, într'un moment când realitatea se ia la întrecere cu fan­tasticul și net,revăzutul.' b. inii.... \mmma M ,©=0 'Piroga americană despre Marcel Cerdan. (trata un match etni’mi, între «oernaţi® «d£N MAOUSSftRDf IN LUPTĂ Ci* LN FASORT5!«. ® formație ron-wmt. AU VAZU­T REPiETERH A&eeWANI VINCE. MAW MINI», O VICTIMĂ SIGURA. A LUI CERDAX” aducă Marcel Ca unbatts a matchuluî susţinut în compen:a lui George Abrams, zia­rele americane continui si elogii fooEcurului european, Cerda­n. Iată ce scru ele: „Evening Post“: „Am văzut în Cer­nan pe b­­ uquisarzii frateezi in eu fasciștii. In matchul sg.*, cu Georg­­ie Abrams, Cerdan ne-a dat o nouă razie să vedem tenacitatea boxeu­­rilor vechiului continent“ „New Yecn­ Times": „Marcel Cer­an este cel mai bun reprezentant, trimis de Europa în noul continent american”. „Sunday«. ■ JDupa matchul cu A­­dams, Marcel Cerdan va boxa Vince Raw­kins. Dacă va lupta aceeași tenacitate ca în matchul cu . .brains, Cerdan va câștiga -nainte A»­­ imită“, în a­celaş timp z­­atele da speciali­ste l-'anseze caută ni scoată în evi­denţă victoria lui Cerdan in Ama­ri­ca „Sports": „Victoria lui Goldan asu­pra lui Abrams a evidenţiat din nou sportul european şi a făcut ca Tony Sale să capete un nou chalenger pen­tru titlul da campion mondial mij­lociu“. D-sa. a cerut intervenţia d­-lui Rouss secre-Etul federaţiei engleze de foot­ball, pentru angajarea unui match la Lendr­a sau Bucureşti. Se pare că va fi vorba, de C.F.R. din Bucureşti sau ITA, al cărui renume e de citit de mun­t graniţele noastre^ ^ H. C. U5«©fc.nMÎ st envijus IMtrea'CKT’j® ©î**e «as J—3 S—©3 I—&P S—3 l MIERCUREA CÎUC. 2, ~ En /Oj iueat tn localitate matcrni ue no­­ikoy dîr.tro forma-tia bucur^toit.iiS. H. C. CiooMEil­­si Cîubul Sportiv Mîerrcurea Ciift. Vi­cto­ria a revenit budurestenilor cu sptîoruî de 2—3 (3—0, 1—a —. Pub­sctale a f­ fost Înscrise de: Fla­­marope! (3), Raclut Floriian (2) ao- Rira.fi Fl. Popescu penteu oaspeţi şi Szenke, Cizar şi Szabó pentni gazde. Astăzi se joacă revanşa dintre Cio­canul şi Miercurea Ciuc. .. P13'1íto©'T3*&51 Venus, a f&st »staKSstra* erî Eri după am­iaza, s-a făcut toan­­gu­ranaa patinoarului Venus. In pre­zenţa d-Lui Gh. Vântu, ministrul lu­crărilor publice iî preşedintele F. R. H. G.-ului, începând de «zi patanoamu­ va fi pus la dispoziţia publicului toată ziua, iar dimineata o parte a lui va fi rezervată formaţiilor de hockey pentru antrenament. De remarcat, ca patinoarul va pu­tea fi folosit și noaptea,­ întrucât la marginea ghietei vor fi instalate re­­ficfat,care, „Ce goii“. „Declararea lui Cerdan chalenger la titlul de campion mon­dial mijlociu, aflat în posesia lui Tony Zale înscrie o nouă pagină vic­torioasă în anuarul pugilîsmului fran­cez“. : _ In drwn spre titlu... : Ete R'Sfefcteaaia n­aste! Ste ness» fcoxeasă cu Petre BrătSes­st­ Este cunoscută sportivilor noştri, do­rinţa, pugiikitpiul bucure? tean C«?dl­ăti nescu, de a boxa cu Petre Brâtescu, pentru titlul de campion naţional al ca- I tegoriei uş oară. Împrejurările eu dat A-­j ocazia ca de Bobotează să se dispute cu I acest ma­ch fără. Insă, a fi in Joc titlul cu [.atât de mult dorit. To­uşi i n caz de vic­torie sau — cel puţin — de match Egal, Stănescu devine chailerger oficial al a­­cel3*ei centuri. Programul complet al galei este ur­mătorul: Gh. Cojocaru­ — C. Dumitrescu (3X3) St. Stănescu •— Ion Sfetcu (8X3) B. Adadia — Gr. Jelesneac (10X3) C. Stănescu — P. Crăiescu (10X3) CHELSEA, va­­vos» cm o echi­pa ftomână D. Birell, managerul formaţiei engle­ze Chelsea, şi-a exprimat dorința de a ODERA: teme NATION’. SL Sf. Sara îsrt.s Aderi«»: smtî. Promet *u. STUDIO: mnt.: Mitică Popesc«. Mtara: Ne* potul rt'.l Giurgiu. COMEDIA: Racheta spre lună. ODEON: Ane Karenina. MUNICIPAL.' A 8-a aetaastS a în!­3ar8a Al­­bastră. ALHAMBRA: (on 4): Trei erai dels Colo­­b­stis (ora 8): Prințesă circului. . , ATLANTIC: Bi­rbatul nostru STUDIO BAR A ASUM: Sutehr­ita. SAVOT: (ora 4,30): Via. Maia, fora ( SC): Crista! Rar. COLORADO: Fetit» tk MIC: M'r.eraban­. M. FILOTTI: ora 10,SO: teg«« divortuîat; ora 3 30 si S. Caravana. NOSTRU. De'ta fi estet­e ti MODERN: ora 4: Haimmnano fcuterardu in t: ora 8: Nasa, VICTORIA: ora 11: Nunta cu repet*!«; or» 4 St 8: Tineretea unei tegtoo. ATENEULUI: Nana. ' t^r®: WÎJ N'vasta psntofaro în S. C. F. R. (G'nîejli)!Hitvi­MUNCITORESC: MUNCITORESC rorul i i PALLADIUM: Specticolo âns­erie. LIRIC: VSiîura veselă. BARAS&UM Clei. SP30S): O letîtS on neme TEATRUL DE PĂPUȘI ŢĂNDĂRICĂ­­,«al* Caravansl: Tamb­ric* î® circ. DALLES: Moiisto. ___" !* CI NEiSATSWîRAFE ARO: La tentatlon de Barfclron. SELECT: Mon amour est pri* de toi «3 Tisa Bnţsl. LUXOR: Cocoțatul. SCALA: Femela pierdeHU X CAPITOL: Ultima m­*n»e. 1­ *r' ORFEU: Simfonia fantasticaf EXCEI.STOR: Stan şi Bran studenţi la Chiotâ TIVOLI: Şoapte de .'abrie. TRIANON: Fetiţa cu păm! de aur. REGAL: Beţia simţurilor. ARTA *: VICTORIA: Om”! fir« Mr* *9 Stan si Bran. ,­s. . RD. PALAS: Pădure. IndrSsostiţiîon F FANTASIO: Cei septe viteji.­i. FEMINA: Fantom* din castel, *'4^#' Marele actor de cinema e^g'ez, Laurence Oliver se găseşte actual­mente la Paris, «unde dă şase re»­prezentaţii cts „Richard ITI”, îa Co­media franceză, Laurence Oliver va începe tur­­narea unui film regizat de Jean Delannoy, după «o scenariu al lui Jean-Paul Sartre. Publicul peetru­­i a avut încă­­ prilejul să-l vadă, dar l-a auzit în dese rânduri la radio, pe omul care înebunește America,­ Frank­ Sinatra. Acest cântăreţ cu o voce caldă, maleabilă, care rivalizează cu bine cunoscutul Bris' Crosby, este Ido-­ lul femeilor din lumea nouă şi motivul de scandal principal intre] soţi. Astfel acum vre-o doî ani, of tânără şi-a luat doctoratul In me-j­dicină cu teza întitulată „Cum am leşinat când l-am văzut pe Frank Sinatra’', m ■ Celălalt „mare” cântăreţ al A­­mericii, B’ng Crosby — al cărui nume l-am auzît pronuntat odată îa radio București,, Bing Croshy­­— este cel mai bogat rotor din A­­merica. El­­este proprietarul celor mai vestite herghelii de rai de curse si al unu! nou studio cinema­tografic, Wtj In primele an­e sie !tm*î îeruarie »0 la h­augnns cel mai modern si elegant teatru «la Capitali, „TEATRUL ARMATEI” pe Ca­­lea 13 Septembrie ÎS, cu grandios«! cpacîa' col muzical ..Izbânda vieţi:'* de Valeria Câmpianu, Bogdan Cruţ «! Pani Mteail ?■­*• nescu, cu muzica de Florin Corniţei ţi B ' ihéwíiiiwihii ii...iii jir■" 1 i-ii'T-n-f'—»­ înainte sa de primiţi sub cupola Academie!, ‘rei din m­inteşiî scrierii româneşti, dar nu numai făuritori de Umbă — expresia s'a banalizat —­­ci făuritori de simţire românească, au fon primiţi şi sărbătoriţi în bi­roul de lucru al ministrului artelor^ Onesre celor cari au luat iniţiativă sărbătoririi d -loi Gala Galaction şi Tudor Arghez. Ne îngăduim însă să sugerăm aces­tor bine gânditori, presupunând că propunerea noastră nu e tardivă, să întindă raza de acţiune, invitând sub cupola departament­ului oblăduit­ al artelor şi pe artiştii de altă c&istorie. Alcătuitorul acestei rubrici propu­ne să fie sărbătorit* da pilda, un ar­tist dramatic. Și pen'rueă o. nevoie și de un nunul* rotund, pr»­ ei uit­or al iârbătorUâi indicăm pe a. N. Sore®* n­. care împlines­c *n anul ce v’rte cincizeci de ani de actîvitate teatrală. Fiftrs’a't'ÎR Ştim viaţa e­­grea si la teatru figu­rat: a e prost plătit­ă: 7000 lei de spec­tacol. Totuşi conducătorii teatrelor trebue să se îngrijească si de acest accesoriu şi nu de fr­ică însemnătate* al spec­tacolului* la o recentă r^uaii a unei piese i cărei acţiune se petrece in Oîimp. . figuraţi.­ care. dragă Doamne* înfăţi­­­­sa pe nemuritorii Zei, s’a prezentat­­ în teren med am spune mul pfe® pă­­' ţnftntesic: nebirbieiltă. căscând de pUctiseal ă. privitoare in F^’ă* dod neparticîpan'ă la acţiunea de pe sce­nă. Pentru muritorii din a«!?, efectul a fost lamentabil Acum e adevărat că noi i*u știm ZAHĂR, FÄRÄ C&RTELÄ NU­ SE GĂSEŞTE! îl» ».8NSA EiiLETE REVISTA MICIRE rO FETIŢĂ CU NOROC», SE OBŢIN LA CASSAl TEATTStBLAfl BARA­­SEUMŞI LA AGENTIA •SCALA”» SALA BALLES t • t­ ,, ■ ■ faipsossl scaaeatoy si «xci:pi;oBtlli sSS asistenţi j ♦rivarfă to programul no» pe, care-l prezintă Ordinea spectacolelors ZOI: Matiné« la ora 3,45 Ssaf* la ora 8,15 țttletele la „ORFEU‘* și la cassa teatrului Botiz, fiind 'interpretat de an numero« am* .»rabla compus din 300 persoane. Pup3 „Izbânda vieţii”, rt trec« te «P«nl "Teatrului Armatei”, "Noaptea de aur” de Valeriu Câmpianu, care se va reprezenta alternativ cu prima pies*. Ambele lucrări vor fi puse *» »een* de d. Eng­i Bobesc:«. Șezătoarea Ateneului popular Judor VladimirgSan Duminică *29 Decembrie te amfi­teatrul liceului Lazăr, etajul II, la ora 5 d. a., a avut loc şezătoarea obişnuită a Ateneului popular Tu­dor Madimirescu. Şezătoarea e început cu por­ferire­ta ţinută de d-na Gemă Petrovici din FDFR care a tratat problema ajutorarei copiilor din Moldova lo­vită de secetă. A urmat un bogat program artistic la care şi-au dat concursul d-ra Fedora Smokovschi soprană lirico-dramatică- rare cu o frumoasă, voce a cântat arii din Tosca, Madame Buterfly, Aida şi romanţe româneşti de Cavadia. Co­rul FDFR-ului a delectat publi­cul cu colinde şi diferite cântece populare. D. avocat Radu Streitman a ţinut acompaniamentul la piano execu­tând finalul sonatei patetice de Beethoven şi­­ la Turca de Mo­zart fiind mult aplaudat Şezătoa­rea s’a Încheiat cu recitări ale an­samblului talentat al d-lui profesor Baltazin de la Conservatorul Ab­ra­­vării unei fuziuni plină de nă­dejdi, a fost ceea ce se numeşte cu un oarecare echivoc, în cercurile catolice, ’’Libertatea Invăt­amân­­tului‘‘, Libertatie ~~ Înţelege stânga — înseamnă dreptul de a-ţi trimite copiii la orice şcoală doreşti, fie ea a Statului sau a Congregaţiilor, fiste deci o noţiune cu mult mai larg cuprinzătoare decât fostul principiu radiical-socialist, pe vre­mea inimoaselor desbinări din so­cietatea franceză, când Republica IlI-a cu îndemnul lui Combes ex­pulsa congregaţiile şi le închidea şcolile, înţelege totuşi ca Statul să rămână laic, socotind religia ca pe o pornire de conştiinţă ce îşi găseşte soluţiile în educaţia fami­lială. Cine vrea să ducă mai de­parte această înclinare sufletea­scă, să contribuie la întreţinerea şcolilor confesionale. Interpretarea catolicismului est alta: pentru el libertatea se află in prezenţa ambelor şcoli, amân­două susţinute de Stat în aceeaş măsură, lăsând p° seama familii­lor facultatea de a-şi alege pentru copii, una sau alta. Argumentul principal este că marea massă nu poate renunţa la învăţământul gratuit. Deci Statul este dator să intervină în egală proporţie lă­sând câmpul uber „alegerii fără control“, zălog al libertăţii de spi­rit şi al apărării adevărului. Acest punct de vedere a fost cu atât mai combătut de tabăra ad­versă, cu cât ar fi prelungit un sistem instalat în actualitate de mareşalul Petain. Opoziţia a fost deci la largul ei pentru a repudia în ansamblu ideologia detestată Teatrul evidîeresc c*fr. 0» sărbători Teatru! Muncitoresc OVB a prezentat „Revizorul” da Gogol. Se vor mai juca numai zece spectacole după în­cheierea ciclului de reprezentaţii pe care Teatrul ItPopchrului"'' I­ 3 Vft .3&, pe dela Ciuleşti, începând de Mieto.tri­­ Ia­nuarie cu „Tache, lanche 41 Kadâr*". 18 Ianuarie Teatrul CFR ’în prezente, a treia premieră a stegiunei: comedia mu­zicală „Afsort, Importante“. La Teatrul Muncitoresc CFR, a poposit Duminică dimineaţa ansamblul „Sartifi Cot”, care a prezentat micuţilor spre la­teri «toi eart­enu Gri­viţa: „Paivjila Cotiţi­lor”. PECTACOLELE ZILEI 5 AZI MAREA PREÎVSJERĂ SBffomttironti :j \ BARRAULT­&eM£e Sc^c^CVR -- Sur» ~iz& At 1947 — premieră celebră fremcez* SELECT mm AMOOR EST PRES DE TOI - GAMTECUL VIEŢII ANNIE FRANCS -MELE­­TINO ROSSI inaugurarea Teatrului Armatei (Urmare din pagina I-a) o............................. a­t­asatite cu ficţiuni efemere, Irouile concep­­ţii Nuanţate la Ministerul Econom­iei "^".ionale cu prilejul declaraţiilor joi-lor miniştri Gheorghiu-Dej şi Mau­­ffer deschid pentru anul 1947 per­­spectivele unui regim economic sin­cer, ancorat în realităţile economice ale momentului d­e faţă. Comerţul în 1946 a fost sc­remeto­nat din cauza imobilizării sale eco­nomice de către industria indigenă, cooperaţia şi fiscalitatea. Buget al Statului, forţamente defi­citar, a marcat totuşi o sforţare fis­cală remarcabilă care a redus coe­ficient proporţional al finanţării Băncii Naţionale din totalul gestiu­nii publice, în comparare cu anu­l 1945, deşi, în cifre absolute, valori­le au fost bine înţels mai impor­tante. Dar oricât de atinsă ar fi mo­­neta noastră, ca, dealtfel aproa* pe te­te valutele continentale — Direcţia generală a te­trrio»r, pe­­­acă nrt par justificate acele mane* care o vedem ca un centru nu numai a re speculative în jurul „medaliei de supraveghere, ci si de indrumare a întrege* noastre vieţi teatrale are acuma o nouă conducere. I«tă un loc această direcţiune gene­rală, în care s‘ar putea rpune că to­tul e da făcut. $i penîrucă sunt »tâ'ea de înfâp tujt ar trebui început cu lucrurile cele TnFÂ simple Care_ ssr în ochii cer lor care urmăresc viaţa noastră tea­trală, să nu se mai de^ două-'reî premiere în aceiași zî să nu se re prezinte aceiari dramatizare îa dour teatee în «cela? timp: să nu ss mai falsifice textele originale* de către iei de fel de adaptatori, loc­alîzatori; să nu se prezhite ne scenă, dându'se drept artta 3 sau arti st or?-'» nteh'*­­mat sau orice doamnă pălită ds sp’een; -ă nu mal fi® lăsate, n-ovin­ei» la dhersmul imprevîzatorilor de turnee* Şi pe urmă, dună înfăptuirea aces­tor lucruri elementare, să păşim nas* departe, la îmbunătăţirea reper o­­rjilor fc­atrelor noastre. iî)oare, din trecut confurrdându­-se In mulţimea opînanţilor. Crainicii îşi sch­imba aspectul, ziarele de dreapta rămânând pe poziţii peri­mate iar Principii Bisericii gali­oane figurează in mişcare deaval­­ma cu clerul mirean. Aşa fusese şi la rezistenţă: 490 de eclesiastici încarceraţi, 359 deportaţi, 206 im­­păşcaţi, sunt cofrete cu care se în­scrie d­e IT-1 tn jertfele liberaţiunii. Acţiunea d-lui Bidault ca pre­şedinte al Consiliului Naţional al rezistenţei, fusese să menţină cu statornicie legătura dintre toţi re­zistenţii indiferent de ideologie sau de credinţă. TEATRE la­« TMTRtiL Şl OÂN­EHII Ilii ss.m PERSPECTIVE (Urmare ajtt* pocgínu l-a) .anulai, — an o tangura pauză tn. hu­­.........—— .................................- m­ile. de vara. — au mers din urea« -UU a fost abandonată, din nefericire, | re in urcare, pentru a degenera itt vechea practică administrativă ca re­cursul lunei Decembrie într’o acte rtfuaă eâ privească realităţile aţa­­vi­rată psichoza colectivă de isterie, mim sunt, confundându-le adeseori­­ curmata numai prin nouile legi fi­­nanciare. Trebuie să tragem oare dia acea­stă recapitulare destul de sumbră a anului economic 1946, concluziuni prea pesimiste pentru viitorul ime­diat? Lucrul acesta nu ne este îngă­duit nu numai din consideraţiuni istorice caii ne învaţă pun­odicitatea ciclică a evoluţiei economice, dar şi dintr’im motiv foarte real. In preajma semnării tratatului de pace, putem spera că după consu­­ltarea acestui eveniment, şi redo­bândirea locului nostru în rândul Naţiunilor Unite, multe posibilităţi de îndreptare ni se vor deschide în mod concret, deşi ar fi fundamental greşit al presupunem că, prin în­­­cheerea păcii, ne vom regăsi intr’o lume normală sau echilibrată. Ne este deasemenea îngăduit să împăr* tăşim nădejdea că, după doi ani de­ secetă consecutivă, Vom avea fi noi part® în 1947 de a recolta cel puţin normala, dacă nu chiar bună, SO de îsr*B da teafis®» decât cu aproximaţie turn *e SnfStt*. $«u locuitorii Olknpului* Totes!, în orice caz tradiţia ni-i arată mândrii conştienţi de puerea lor. IţăposaiUi nare actor Nottara avea o vorbă, pe care o spunea elevilor săi dela Coaser­zator: „Măi băeţi, ni­meni dîntre noi n’a văzut vreun sultan, dar toţi nu ne putem închi­pui un sultan, decât gras- cu barbă şi turban”. Maréi® om de teatru care a fost Max Reinhardt, socotea figuraţia ca element de primă însemnătate în­al­­tă'.piesa spectacolului M Aceasta pe drept cuvânt-Să mărim lefurile figuranţilor'. pen­tru fed mai desprinde, cât de cât, de ticăloasele preocupări co­tdiene, franţa de azi Impusă d€ Vichy. La alegeri, M. R. P. a plătit cos­tisitoarea concesiune făcută în Constituantă. Catolicismul nu l-a urmat categoric, Increzându-se in forţele sale reînoite, in contactul său cu masseie, ilustrat cu acţiu­nea Misiunilor reîntoarse la bise­­rica primitivă şi la viaţa alături de mulţimile mizere, precum şi alte manifestări cum a fost de pil­­dă uriaşul pelerinaj de la Lourdes în ziua de Sfânta Mărie când sut­ de mii de foşti deportaţi au reco­n­stituit în faţa Grotei mistice, la­gărele morţii, din Germania, cde­­brându-şi întoarcerea cu spoveda­­nii şi împărtăşanii comune. Cele câteva zeci de mii de voi­Tripartismul a ____________ _____ fost o încercare de a menţine per-Wi ce ar fi fost neoMare neo-Cf­­manenţa scopurilor comune, stabi tolicism­ului de partid lite­ro programul acestui comitet rămâne primul partid ^ _î *0 .„_*_ vemământ, i-au lipsit spre a de. gu­­datori­tă_ in parte abdicării pe che­stiunea şcolilor de Stat Id­ee, şi pe de altă parte poliţiei lua­te de generalul de Gaulle la Kpi­­nai împotriva conslîltuţiei. M* R. P.-Ul îşi avea rădăcinile prea a­­dânc înfipte în Gauillem pentru ca^să nu fie dezorientaţi partiza­nii lui de luarea de atitudine a li­beratorului. Astăzi noua formaţie se vede astfel implicată fără voia ei în acţiunea de opoziţie cu «ac­­tide de dreapta cu care stabic** gic n’are nimic comun — care ar fi Partidul Naţional al liber­tăţii (P.R.M.) sau Uniunea Găuri­­listă. Şi astfel, pornind între artere dela dreptul de a­ educa genera­ţiile după crezul părinţilor, în fa­­miiie de pe toată întinderea Fum­ţei, fundamentale deosebiri de ideologii se statornicesc in traiul de toate zilele. Franţa sa deprins de mult cu manifestările alegerii fără con­­trol“. Are felul ei unic de a asi­mila asemenea desbinări şi de a izola suma intereselor­­ comune ale naţiunii de libertatea de «gân­dire şi de viaţă a individului. Micsuna Cntargi :Q?a«ecfIî3 j|S'3*s«,a:Sât teîsirelos* îorun Pftecctf ■î» comemoiöUV©' sare, M— în tot cursul AmSrei FUinieo wa 4$A*ffr­ ­&7£hesb*ai Stöw® BERNARD css progranml SSÎfÎRtifesit

Next