Adevěrul, februarie 1947 (Anul 60, nr. 16777-16800)
1947-02-01 / nr. 16777
Sâmbătă I Februarie, orele H e . i A m . g ■ v « va avea loc la SAlA PALUS în cadrul Universităţii Populare u. fi. JL Organizaţia Democrata l'n mare festival freust uioch In prezentarea d-lui i M * N O El CIOMAC OU concursul d-lor Dagobert Bachhnta şi Thomas Maghyar. Discuţi oferita de Oficiul da presă al EffismaU Americane Invitaţii se pot ridica la Sala Defies la ziua Festivalului intra . _______ orele 10—13. 16—17. ă^T^3^iiT£^2rr^^U8MfinM9hahMPUBUHBSBnOBS9R9BBBBBBw @ioi or ! Ramfiiiia la egaîîbie cu Bucaresti 7—7 (4—3, 3—3, O-1) ’ Trialul o» hockey pentru desemnarea echipei nationale » Însemnat o reușită demonstrați» d» hockey România e terminat la egali ia.« cu Bucurejti 7.7 (4-3, jus o-i). Au mare»! pentru România: pană (3); Florin Rotescu (2) Dlugoţ, Femaropol şi Tanas« iar pentru Bucureşti: Wanfeck (2), Zogdan, Aatastasiu, Racovîţâ, Bârtulescu şi Amirovici D-nil I’co şi Hresanu au condus următoarele formaţii: RCMaI.Iar Flueraş, Merinesco, FI Popesm Pana, Flamarcpol, Dlugos, Tănase Mărmaruscu, Cosma * BUCUREȘTI: Dron,esdowbb Anastasia Barbuvscu Turceanu, Sacco .ti Amnovici* Wanlek Zografl_ Pop&pantul turneului edițjiei Csepel Echipa maghiară de hockey Csepel-MTK Soseşte este seară In Capitală Pestanl vor susţine In Bucureşti două roatchuri In compania echipelor Ciocanul şi st Român. Programul Jocurilor este următorul! Câmbata ora 15: Stadiul Român — Csepel Duminică ora 15: Ciocanul — Csepel Ambele formaţii bucureştene vor fiîntărită. La Ciocanul vor juca fraţii meze In vălmăşagul vieţii cotidiene în care trăim, sunt întâmplări cari prin frecvenţa şi absurditatea lor, ne uimesc. Şi rubrica noastră e plină de asemenea absurdităţi, începând cu crimele ordinare, de drept comun , sfârşind cu acelea cărora, în mod obişnuit le lipim etichete de ’’crimă pasională”, toate pe «i tuilizâ pe acelaş plan de decadentă morală, de rătăcire a fiinţei ţiin’-mei omeneşti. Zilei© trecut«, o nouă dramă pasională a venit să mai adaug« o verlftă la leatul nesfârşit al acestor Ea s’a desfăşurat banal. Intr’o cameră a hotelului "Gabroveni”, acelaş hotel folosit da ei dl acestei drame ani dea. rândul pentru întâlnirile lor amoroase. Arma folosită a fost de asă dată vitriolul. ”primaalui lichid1* cum ac mai spune-Povestea de dragoste a celor doi eroi — Sandu Radu si Vireti* Keagu — Începe în 1939. Tineri amândoi s’aujjubit din primele zile. Şi iubirea lor la scurs frumos senin. Sărac! Armândoi, nu-şi putau face planuri pentru un viitor apropiat. Războiul î-a despărţit o vreme. Radu fiind trimis D© front, in aorist divin. lucreţia i-a rămas credincioasă, tirde la Dermagant iar la St Român, Flueraş, FI. Marinascu, Cosman, Mărdărescu, Hvnia Poa,vonc.ii.i ttuepe In cadrul unei consfătuiri a delegaţilor ţinută la FR F. A., d. Virgil Economu, preşedintele" Federaţiei a declarat că Divizia naţională va Începe U 2 Martie conform programului fixat de Federaţie. In Bucureşti se va amenaja o casă pentru a servi la găzduirea tuturor echpelor provinciale. Trei’ matchuri profesîo- 1aliste pe programu! galei de Duminică * Reuniunea piiKllItUcS rare urma «I *e desfășoare in «Iu» de 21 Ianuarie «a *t*i le» Duminecă In arena Palladium. Programul profesionist cuprinde trei matchuri din prima categorie. In care «or apărea cele mai bune „pene“. El este următorul. Iile Piru — Anton Osea (IM) C. Maxim — M. Caspar (10x3) Ion Chiria* ILe Impiralu (10x3). Campionatele școlare de " patinaj Campionate?« școlare de patinaj dl» •***»! an se vor di*inia 1« it Februane la Bttcttre*tL f mându 1 cu gândul cu dragostea ei. I prin cele mal Îndepărtate și per teu* ‘ Ioase colturi- urmărind comunicaţie de D* front cu o pasiune d’ strateg. Dar războiul sfârşit Radu se tatoarce acasă cu o oarecare răceală, oare nu scapă Lucreti. De astă dată el are alte concepţii despre viaţă şl hotărăşte să se însoare cu o fată bogată Ca s’o cruţe Insă pe Lucretiatî tăinueşte căsătoria sa continuând totuş s’o mal întâlnească. Dwar creţia află ii socotind gestul tabl’ului său ca o supremi Injurie adusă dragostei lor hotărăște să se răzbune, punându-și planul în aplicare zilele trecute- când intr’o cameră a hotelului “Gabroveni” la aruncat vitriol în fată, orbindu-1. Oricare î.ar fi scuza, gestul Lucretîeî rămâne o crimă odioasă-Nu se poate oare ieși dintrio uniune liberă decât cu focuri de revolver sau cu vjtriolajî fală întrebări pe ear! daci lAicrpţia nu le punea- sau le punea unei confidenţe- Intelect efS'ufia, n’ar fl a- Jtm* In beciurile politîel, iar mâine după Judecarea procesu’il tn celula tntunecoeaâ • unui penitenciar. Mihail Ghcmfct Ia 2 Marlse ÎNSEMNĂRI Rânduri pe marginea dramei de la hotelul „Gabroveni“ h SPECTACOLELE ZILEI TEATRE OPERA! Can cu 3 fete, National (Sf sava): Prometeu STUDIO: Frenezie. COMEDIA: oral: Primăvara a venit; era fl Majmate cola MUNICIPAL: Moartea civilă ATLANTIC: Volaţi cu Stroa ALHAMBRA: ora 7: Priiteaa cimnul ATENEULUI: Nana COLORADO: Fetiţa ta, M FILOTTI: ora 16: Legea divorţului; ora 6: Caravana. MODERN: ora 6: Papa Labonard; ora V: Haimanaua bulevardului, ODEON: ora 7: Ana Karenina STUDIO ODEON: Ave Maria. SAVOY: Varietes Folies NOSTRU: ora 4: Deliii; ora 1! Delta blestemata victoriei- ora 4: Nunta cu repetiţie; ora 8: Tinereţea unei regina BARASEUM. O fetiţă cu noroc STUDIO BARASEUM: Inima sentimentală. MUNCITORESC: Nevasta pantofarului muncitoresc CFR: cămila trece prin urechile acului T DE PĂPUŞI 'ŢĂNDĂRICĂ! Ţăndăric» la circ. CINEMATOGRAFE ARO: Cezar şi Cleopatra, ARTA: Cocoşatul SCALA: Omul Ingri, CENTRAI: Cocoţatul ’ TRIANON: Regina Carnavalului. ORFEU: Simfonia fantastică EXCELSIOR: Vulpea argintia, LUXOR: In umbra felinarului, TIVOLI: Primul amor. REGAL: Inimi neliniştita, BD PALAS: Stan şi Bran studenţi , Oxford SELSIT: Cântecul vieţii mele. FANTASIO: Căpitan la 13 ani, CASANDRA: Misterul de la Hotel Majestic, TINERETULUI: Combroi şi Erou, FEMINA: Cei 3 sportivi, CORSO: Iţi cânt durerea mea OMNIA: Mamaia munţilor. FRANKLIN: S*an şi Hr#n studenţi la Oxford AIDA: Dunărea albastră ASTORIA: Suprema dragoste şi Jenul ADEHICAH: poarta de aur APOLO: (foat eldorado): Primi şi şa-ALIANŢA: Floarea de Piatră. BARCELONA: Vrăjitoara din O* COTROCENT: Patrula armistiţiului DACIA: In umbra gloriei DIANA: Norocul prostului FLORIDA: Clandestinii. * GLORIA: Dor..n soata învăţătoare ILEANA: Două Inimi intr-un vals! IZBANDA: Femeia cea mal iubită. CYA: X-.rs mea Ftena şi turnal. MARNA: Omul de hit MARCONI: Cavalerul negru MitANO: Nimfa nopţii MIORIŢA: Destinul unei iubiri. MODEL: Omul fără frică şi Stanşi Bran. NERO: Intre soţie şi smsnlă ODEON, când luminile se sting. PACHE: Farmecul muzicii RAHOVA: Stan şi Bran In fii deşertului şi revistă REX: Floarea de piatră SPLENDID: Agenta secretă TINERETULUI: Cowboy şi Erou. TOMIS: Farmece UNIC: Dragoste dincolo de viaţă şi mormânt UNIREA: convoiul. Jurnalul revistă VOLTA BUZEŞTI: plutonul de execuţie şi artişti VFNUS: Zorro operă compleetă, VOLGA: Luana. STOFE LENAJURI pentru rochii, diftine bumbac pentru rochiţe de casă — fuste, mătăsuri pentru lingerie — căntuşeîî soldează etajul doi Blocul Zaharia. Piaţa Sfântul Gheorghe. Intrarea Meîn!. R-jcăm notatî etajul do!. TrifatonulAdevărului Cronica dramatică de TUDOtt SGHI3ARU părflt unor spectatori adevărate şi madame virtuoase, dar şi fi blasfeme —, pentru că erau pro- i răni. Unul dintre aceştia este nuntate în capela unei mănăstiri! Griffoaie staglione. Ese — ca — aceasta nu era vina autorului.! foarte mulţi căpitani ai epocei „In Italia, în Spania, se spune,— Renaşterii — un torturat, un om scrie Barres — că proxenetele îşi biţios, un pasionat pe care gloria expun tinerele fete pe Ieepedele „marelui căpitan” Cesarelormormintelor din biserici, pentru gia nul lasă să doarmă. După a atrage privirile vizitatorilor, exemplu] faimosului duce de Va- Şi nu sunt oare cimitirele Orten- lentinois, Griffone vrei să conturui adevărate grădini de dlup- ducă prin forţă, prin şiretenie, tate?” Lipsa de informare a publicului nostru a fost, acum trei ani, singura scuză că o operă dramatică de calitatea lui Intermezzo nu a făcut lunga Şi glorioasa carieră pe care o merita. Cu Nunta din Perugia d. Alexandru Kiriţescu dă opera sa de 7e£trt! Raţional Si Siva: „Nunta din Perugia“ dramă in 7 tablouri de d. Alex. Kiriţescu Ca Şi intermezzo, penultima o-l „Poeţii şi filosofii sunt de operă a dramaturgului. Nunta din a cord — scrie Barres — că dacă peruggia ar putea aveea pr. motto, dragostea perpetuiază specialacel „amori et dole sacrum” r mană, suferinţa o purifică. Iar înscris ne faţada b .cei Santa ’ continua prezenţă a morţii, a Maria della Passice din Mila-j sângelui, în clipele de voluptate no şi pe care Me' 'Barres l-a nu face decât să dea acesteia o întrebuinţat panimpresile lui strălucire nouă”... italiene. Exprorând aceleaşi pei- In intermezzo voluptatea era sagii — Spania şi Italia Renaşte sfâşiată, din act în act, de sufer î; ova irirtfX ssi ■'TipiifTpiQ ipjnSAiriT. 0T/minp prin îndrăsneală; drumul lui către ascensiune este plin de martiri şi victime. Tot sângele vărsat, toate crimele inutile, au insă la Griffone pentru o singură dată, o altfi raţiune decât aceia de Stat, raţiunea inimii. Griffone este urât şi respins de soţia sa maturitate, în care informaţia isterofera, care se simte o rasă torică, meşteşugul dramatic, îispre Jeanpaolo Baglione. Condolismul elevat, imagina pe alocuri fierul va trece prin foc şi sabie prea preţioasă poate — suntem* cetatea Perugiei pentrucă răzbuînsă în Quatrocento — se aliază, narea lui să atingă întreg neamț aceleaşi suflete, era firesc finţă şi de ideia ispăşirii. Eroina se topesc într’un tot, pe care un omul Baglionilor. Intenvenţia maca d. Al. Kiriţescu că se întâi------o mică dansatoare — se va în- mare suflu tragic îl agită, dinco-iDorei Atalanta va S ’ăpa însă tocnească pe aceiaşi linie eu semito-chide între zidurile unei .nânăs- Jo de perfecţiunile exterioare. j max pe Jefcnpaoîo; iar Griffon« rul • francez, pemnxcă nicăeri tiri, refcgiindu-sie la picioarele. Autorul şî-a ales de data acean convins ce Inutilitatea crimelor moartea Şi voluptatea, durerea şi logodnicului mistic. Iar dacă u-i ta Ferugia ca Icte de acţiune, iar lui, strivit sub mărturisirea maâiUgostea nu se chiamă şi nu-şî neie accente crude ale unui pro-Ica eroi familia ilustră a Ba glioni mei saTe că el nici măcar nu se răspund cu mai multă intensiva- xenete, venită să înduplece pe’lor care, — după inodepd ttopu-j trage din stirpa Bagliomilor d ' ' dansatoare să revină tn bsme, andiri —, a dat si savanţi şi filosofi.»este copilul unui tâlhar de drups mare — Griffone, va căuta să moară asemeni tatălui său, părăsit de oameni, lipsit de asistenţă, tăvălindu-şi trupul păcătos pe lespedea rece a unei mănăstiri. Acolo, nob la Aatanta Baglione îi va aduce iertarea, pentru ca sufletul lui chinuit să poată părăsi o lume voluptuoasă căreia el nu i a dăruit decât voluptatea morţii. Est sârşitul comun al mai tuturor tiranilor. Un sfârşit banal, lipsit de glorie, dar nu de semnificaţie. Un Griffone Baglione mort pe treptele unei biserici, expus odiului contemporanilor săi.Un Cesare Borgia, atras într’o capcană, omorît ca un mic borfaş, în miez de noapte, sub zidurile cetăţii Viana... Şi dacă ar mai fi să căutăm Nuntei din Perugia încă o semnificaţie, va fi desigur aceia pe care o găsim lapidar exprimată de un cronicar al anului una mie, Raoul Graber: „nu există altă scăpare împotriva răsbunării divine, decât Dumnézeu însuşi”.. Griffone Baglio- I ne nu şi-a dat sufletul decât în clipa în care iertarea hameî safle —şi misericordia divină — I stau priorit asupra lui Drama d-lui Alexandru Kiriţescu, cinstind scena diagonalului, a fost la rândul ei cinstt, precum se cuvine de către acest teamu. Decorurile luminoase, calde, costumele somptuoase şi noui, distribuţia bine acasă, dansurile şi muzica, au concurat pentru a face din unnta din Perugia un mare spectacol. D. Fernando de Cruciaţii s'a dovedit acelaş bun regisor la care viziunea artistică se sprijină pe o solidă cunoaştere a epocii istorice pe care o tratează piesa, ceea ce exclude de la început anacronismele şi stridenţele dăunătoare. O singură concise a făcut de Cruciaţii când a permis dansatorilor sâ joace expresio nist, după ce într’un tab. Ou anterior dansatoarele se integraseră atât de frumos sriîu'ui piesei, pa rând că descind dintr’o pânză de ^ Botticelli Este însă o slăbiciune 'minimă fată de spectacolul rar lizat,în care suflul trag’c al trâjirii voluptoase şi primejdioase 'est' continuu prezent în sufletul fir e tru. In ce priveşte interpreta ea, yw relevg,, ts speritor creaţia d-lui Emil Botta în rolul lui Grifone bagiline. M rt risesc câ dela Unchiul Vania nu am mai văzut pe acest artist modelând^* şi personagid cu atâta justeţe şi preciziune. D. Emil Botga a avut momente de furie de izvor esite, un fel inflexibil de auri, o ermrgie fasinantă în rezoluţii, care au din peronagu icoa’a credisniioasă a lui Borga însuşi, protopul condocerilor. Dna Agepina-Macri, in rolul Donei Atalanta, a fost o apariţie camă, cerrgentă, prin gura căreia cad în perie cuvintele de Indulgesă nesfârşită ale Dumnezeirii. Văznd-o şi au frâna-o„ neam în h!pu't unele dn acele mari figuri feminine ale Italiei. Care nu au fost numai Lucreţii, ci pline de raţiune, de nobleţă şi spirit ca Victoria Coloana aaa Isabels din Mantova, Resfcurd-rele Anca și Lia Sahighian, Raluca Zanafirescu, dna Acordresera cea, Riadu Motoc, Ciprian, a a servit cu pasiune o piesă care dă Naționalului un prestigiu deosebit. Costică teatrale pprezinţi îs fîftwrt m»HI sl (b maltneiirlN 4» Jo|, limbat» sl Duminica ALHAMBRA Prinţese ireani j ARWMrFELtr:' EARASEUM O lilIMĂ studio mnif SE JTIME'TAU Ora i Ultimul spectseet CG10RA90 fetiţa ta meepăus S* mâine m • COLORADO e»«^l«c COMEDIA PRIMA0,Mift A WENT COMEDIA HAsmrVă se:,« ILEANA OBOR ora doua ih m 1 INTH’UN VALS I Msrta Filotî caravana ORA 4 Maria Fi.otti mrwwt MIC ORA T.» ODECN AN?’A lODEOn *TAVE MARIA Studio SAVOY mitrumuEs IIflPTHaH! ORA NUNTA cu IV'blunkl 4 REPETITIE * . . .... , Duminică a Februarie *te ie ie Juna. m , tn amfiteatrul Spirahdiil COltea vor conferenţia în «».Inii , Societăţi. Române de PsihoP*t«U*itte *i prîhlrterarle" d-nli • dr. I Popescu—SRd'j viteores, al socîet. detore ..Complexei« {r!«oafective tn manllew*ril» veți! nsth'ice" șl dr- Sehagtî«« Otgtant'neseu, medic primar despre ..Cofislderaţiuni critice asupra concepţiilor me«»nisnmn. mului halucinatelor". Intrarea Abort. DELA TEATRUL NATIONAL Pifiici, nea fea ui ui Na.io-iui au ce la cunoşlîmta pub..cu.ui că înec pând de Mațî 4 leb. ur.e reprz^ntaviiia de mair.eu vor începe la or. 2.30 de. precis iar cele de seară la ora 6.30. După ridicarea co. i nei în trarea pubicului in sală este oprită până la prima p- n.a t 1 Azi Vineri TUa-ai Naţional dă două Spectacole. ..P.om leu“ da d. Victor Eftimiu l a Tea rull Sf. Sava şi ,,Fren-zie“ de Charles de Peyret chappuis la TbâtTul Stud;(â i"j I ! rrTr premiera piesei ..Fedora“ de Victorien Sardou a fost fixată H Tabul Studio pentru seara d- Vineri 7 pe bruarie. Pi®si se va repre-enta după caietul d regie an rejretsLuui Soare Z. Soare cu dna Marioara Zimn'c&nu în rolul fitul ’«r. In celela'te rd -un principali vor ana”e doamna Maria Salova si domnii V. Va'entineanu. C. Mitru. I. Anastas!ad. Afi Marius. N. Pc Teatrul Sfântul Sava vorprezenta tn cursul Iutii! Februarie iri Ni ptesi Necunoscuta (La Femme X» d' A. Biscon. i* cadrul conferintelor docunvtue r* ctriii" ..f'rnri In Tratrui i'omaneac’ Teatru! Na fonal va comemora Dumi nica 9 Februarie ora 10 30 a. m. In sala Studioului ne Ion Breazanu. CU DOUA TĂIȘURI Pave! — Intr’o zi când bătrânețea Imi va s Atond, cu aerul cel mal liniștit educe odată cu reumatismele gustul dîn lume Excelenta scoase da pvr o fotoliului comod la gura Sobei- am fel o oare de vizită caligrafiată ca o sâ scriu,, probabil biografia amicului diplomă de absolvent al unei academeu Cosica Pavel, zice doctorul m.i de croitorie și fără o vorbă o Grueccu sorbind cu pasiune din păr depuse pe biroul chiuiangîului. Apoi hărelul plin cu- o licoare ver de și por i părăsi încăperea fumată. I — Frumoasă surpriză pentru Cos. — Dar ce-a făcut așa de grozav ta Itică al d'tale! zise cineva. Cred c’a viată Mitică ăsta al tău sau cum zice? întrebă cineva dintre noi Medicul a început sâ zâmbească dus pe gânduri, apoi: — De făcu n’a făcut nimic, exfr i. ordinar. Dar era domnule Coe i« 4 unul dintre cei mai de .tepti oameni pe cari i aro întâlnit in viata nu-4. Dar mal e ceva. La el. conștiințe tu tenger:tex Iul era atât de mai« inc4t această stare de certi'ud.ne îi Insufle un curaj un tupeu infernal care, pe noi panfrazii lui ne Înfricoşa, pur și simplu. îmi aduc aminte că acum 20- 28 de ani Cosică Pavel funcționar — foarte provizoriu — într’un important departament economic, contractase comidul obicei de a sosi la pi*rou târziu după ce condica da pre zenţă se Închidea. — Păi nu trebuia să semnenas• sosire? — Trebuia, cum să nu tribuiascl Numai eft aidi gift ot miezul tovegit.. Ministrul, un om ciudat bolnav di somac șl suferind de insomnii c* o bufnită a avut «e vede vânt d* operațiile câtorva chiulangii pe ceri îl semnau. în condica de prezență eolegii mai maţinali, aşa Încât întro bună dimineaţă cu noaptea ’n cap şi a făcut frumuşel apariţia bântuind Eimnaru ca o stafie prin încăperiie ministerului. Funcţionarii, vă Inchipuiţi, amuţiseră Excelenţa a trecu domol pe la fiecare amploiat lu parte privind peste umăr la lutrul fie căruia. Era tocmai să părăse,decft biroul când nenorocire! băgă de *eamă că dale o masă lipsește funcționarul. — Cine lucreezi aîci? tnrebă d ministru, pe a cărui frunte uim.rearasase nişte dungi paralele- ssemenea celor din triajul unei stații d* cale ferata. Cineva mormit eu sfială: — Un coleg Const.'inîn Pavri, die ministru. A lntâriat se vede I ORAl ATLANTIC IZBA:;BA VETil ORA UII on. 3 SUS VOTATI ca STROE ORA l' MaDERll Of. ALLE ORONTE HAIMANAUA BULEVARDILU ORA 7 BELT» ?i :diEIl'ATft! VICTORII ORA 7,45 I A li £ N n A ORA 7 TINfctttiiEA UNEI REGINE sfeclo- când a dat de-, amabilîta ea ministerială. — Aici vâ înșelați complet, pentru d nu l.ati cunoscu pe Costică Pa vel. N’a sfeclit-o chiar deloc. — Și ce naiba a făcut? — Ceva de care nici nu vă trece prin cap. Adică a doua zi la ora d dim. s’a dus sfoară in biroul m ni s. rului unde și.a depus cartea de vizită, aşa cum fac toţi oaştenii civţi t zaţi când tuSpund unei politeţi. Se vede că ministrul a apreciat figu pentru că povestea n’a mal avu; sită te^nu. I. Horaţiu urmare. — Interesant individul! ne'am minunat noi. — Foarte Interesen'! zise d rul Gruescu. ambala.. Dar «ă vedeţi ce a făcut la regiment câ-.d era la câtă nie- Avea tn companie un phitonţei Meagu, om parşiv- râu »ț gata ai •« agate de primul ieşit *n dmm. Pe C««sică îl almţise el că e «hiuîangiu maestru şi penru motivul ăst* li acorda o atenţie specia'ă. Toată ziulica îl* săcâla cu prostii ș! «.ând nu mai găsea motiv ÎJ ba'Jocorea aşa. din senin. Cnstică, ce să vă «pun furbea ca o căldare de locomotivă. Ş! in *”o zi tot i e fScUt-o. In Bala de mese de faţă cu toţi oamenii plutonierul IM tăcea dam* blaua obişnuită. * — Bine mă Pavele, eu ftiasn că băieţi! de oraş sunt deştepţi mă. Pfti tu eşi tâmpit rău mă bănutule. Tu Iţi muşti limba !n cura dacă mânând P* întuneric mă Păcală măi Costică Pavel zâmbea fecţrit ca o fecioară premiată pentru virtue — Mă Tândală mă continuă plutonierul, în familia voastră toţi «un- ţi aşa de deşepţi? — Nu d.le plutonier. Am un frate Care e mai tâmpit decât mine zise ’inferiorul“ cu umilinţă. Plutonierul Neaga m »muza re gâşte— Ce apui fhft! 91 ea meserie ara frate-tău*? — E pluonier melor * trăiţii Fred Ghenatiescu CONFERINŢE Sâmbătă Februari* la orele 17.80. la are* loc la FunteţU Universitar» Carol e confrunt* d-lui Ionel J.ant» despre BENOIR, tn ciclul „Maestrul Picturii Francez« dîn *e»*Anl XIX.’ organiza» de OMn'nul Artei. Conferința va fi Însoțită 4» fieeetTunl* EXPOZIŢII Expoziţia pictorului C. Vlădescu se deschide Luni 3 Febr. orele 11 dim., în sala Fundaţiei ID&L les’*. Duminecă 2 Februári®, orele 12, are loc vernisajul expoziţiei pictorului N. Enea. In sala ziarului Universul. ★ Durminica 2 Februarie orele 11 I. m., va avea loc in sala ..Căminului Arid“. Vomîsaiul expozîțîlor de pictură a d-ncî Dîmitriu Za Pan d * dlui Dimîtriu Nîcolaide- Bibliografie A apărut la lari numărul pe Octombrie—Decembrie al "Revistei sfinţiflee V. Adamairiti“. Volumul are un icuprims foarte interesant de înaltă ţinută birtcţi actuală. Desprindem dîn articotele de fond "Ipotezele cosmogoniee in lumiaa cercetănîlor de până acum”. Eugen A. Prora ”Cum se mișcă «mima elemn.r ne”, prof. tne Konn teschweller “Realizări noul in dome rîul undenn electro-magnetice'‘. tpg Const- Budeanu “Vi‘amin.a P” Revista mai cuprindie uri vast mai toriaj de documen’nte «’ spicuit din presa străină. Un spectacol aniversar la Opera de Stat la Opera de Stiri« când Sâmbătă teafa "Trubadurul" de G■ Verdi. Va fi un specticol "jubiliar”, deoarece cunoscuţii cândred Serban Toslan şi Dinu Bdrfegcu Interprefii robifilor “Conele de Luna” * ’’Maurtrica" Implinesc ÎS ani de la debutul tar la Opera RomAnd. Semr.tficativ este faptul câ dchu'ul fi Ivi« făcu' deţinând aceleaşi roluri din opera lui Verdi. In "Trubadurul”• turbâtorifti rxr JTÎ Incadraţi de i nele Ana Tălmăceanu (Leonorat şi Ama ChrisHnu-Ione» cuAzacena 1. * Opere de Stat adu» la cunoştinţa pop,U ului d In repertoriu an surveni» următoarele modificări: Sâmbăta 1, Kel^rie se va n-prezenta TRUBADURUL In loc de FANTANA PIN BACHCîSERAI — valabilă fiind «La de bilete 71-Duminecă 1 Februarie ■. o., se va reprezenta FANTANA DIN BAC11CISERAI valabilă fiind seri« de bilete 88. CONCERTE Azi. Vineri certe ÎT v» evra» be ne concert la *OM!ul Avelației român* pentru strângerea legăturilor ru IfRSS—Adja în intogram: D AL Teodorascu vT o* răst d-ta Chita Mend| Schaptra Irtan. iarăşi libertatea presei î rdicirea ,1nut. simte că nu-şi poate ri’u“« , ale, ou loa«ă inîrcg gânului liber, şi acola e*te falai cazul cală vreme există o c-n-1 zurâ, şi încă preventivâ, hecaie «»le în drept şi obligai chiar., să considere libertatea presei ca inexistentă, chiar dacă, ‘hin întâmplare el însuşi coincide în opiniile «ale, cu ce!e ale regimului şi poate prin urmare să scrie in voie şi sâ ie publice. Scriitorul rândurilor de faţă şi ziurul „Adevârul in care eîe apar, »e sint» câteo«îatâ «tingheriţi în libertatea lor, nu de a combate, , . 1 • I . „..tiu» «»te corolarul existenţii «c«s*teia, ci doar în cea^de a «usţine anume . tendinţe şi acte ale guvemnuluL Chiar dici această constatare a cărei sinceritate o confirmă un lung trecut, se poate vedea că cenzura şi libertatea presei pe care eu o demonstrează ca inexistentă, nu e iu totdeaunc utilă regimurilor pe cari, prin definiţie e chemată »ă le apere să le susţie. De altfel leiţia »store, sâ le sitoţie. De altfel lecţia propresei, a servit regimurilor cari ea ** *** * praclicat-o. ii prtrfin. l-aj ! Şi «* »8 incleicoi: ,,(.ând voriuşii c«i uricîne şi mai IniiKa. sâ vorbeşti eu maximă frumoasă şi ini|iei"!«tivă. Da, când reiermbii prin cenzură ca acela căruia îi vorbeşti să nu-ţi poată răspiutiln, atunci rămâne adevărat că proclami că atunei când vorbeşti tu, adversarul trebuie să tacă. Iar apuieta se chiamă intolerasjtă, care este tot atâta corolarul lipsei Ubertaţii presei, cât toleranţa Şi numai an adevăr care, in condijiunile date actualenente, nu poate fi nu trebuie să supere pe nimeni, mai putui încă pe cenzori cari nu-şi fac decât datori în serviciu comandat şi cărora variind o vorba a lui Voltaire le-am putea spune: „Censeurs amis, je voile connais tons, mais je corut,sis mes defauts mieux que C. Branișteanu Cum .trebus fluctuaţiile (Urmare din pagina t~a) la an de 90.000 lei, aejiunee revine abia la circa 13 fr. elv. In legătură cu bursa, der In altă ordine de Idei, socotim util să mai Instăm asupra faptului că ondecâte ori aceasta se adiunează, pseudospecialii»« se grăbesc să-și exprime satisfacţia pentru că deţinătorii de numerar își plasează disponibilităţile de numerar în valori industriale, bancare sau comerciale. Fradi, însă, chestiunea este greşit înfățişată, deoarece întreprinderile industriale sau bancare ale căror acțiuni sunt negociate la un curs mai ridicat, nu’au nici un beneficiu. Câştigurite datorite diferenţelor sensibile de curs revin exclusiv deţinătorilor temporari de acţiuni. De altfel, situaţia plasamentelor de capitaluri în valori mobiliare este cu totul diferită în vremuri excepţionale, ca cele de acum, faţă de cele normale, de stabilitate economică. In cazul din urmă, cei cari îşi îns interpretate bursiere vântului. DMdendu! infim sau toezis, tent, vreme de câţiva ani corritoufiul, nu-l interesează, li interesează şi-l tentează numai şi numai fluctuaţiile de curs, în deosebi cele subite şi masive. Pentru economia natonală şi peptur viaţa manciară, există însă interesul ca diferenţele de curs să devină exclusiv patrimoniul întreprinderilor industriale, bancare sau comerciale, ale căror acţiuni s-au scumpit. Aceasta nu se poate obţine decât numai prin sporirea succesivă de capital a întreprinderilor respective şi implicit, prin chemarea la subscripţii noui a capitalurilor leneşe, care vegetează adesea neproductive şi cam de cele mai multe ori, nu satisfac decât poftele de câştig uşor şi rapid ale speculaţiei bursiere. 1. IC. Petca Peftîra «'ia Hitese In fundî ura Bordslami 9 (prin ca-1 ....... x . la Hahovci), se află grav bolnav de rtUn^vestesc bani in acţiuni, urmăresc mai m£!j multă vreme Mu'ulescu Vasile | E1'? »cevgrat Că birourile erau ales dividendul, ceiace însemnează suferind dean.-hiiozarea intrusei co-[ tnpbise. tosî la ora anunțată în numai ruine. In Patimpul glumelor a tre5 ©5 O'Viosmnui, c©iac© mssmneaza suxcrinci ci© «•antf-n^iostiisa inLrt5o,6i c«3--.. ]fîf "t,sc, 11 o remu'«rare echitabilă, dar modes-j ioane vertebrale toaă regiunea cer. I jr,nM|uî era tS , ?w|t.lwU In primul «, Insi, t ’«»».“P a^nizrorii de nartn bursier» ..»oaca rx-v i #-îir... aMtottrtcs -achizitorii de hârtii bursiere „joacă s t la bursă, în înţelesul adevărat al cu-El roagă inimile miloasa să attrne fără ioc. l cut Ce am văzut în Palestiia încontinuu, pe ţărm spre înserat nu rămân decât doi oameni care contemplă marca* grănicerul cu puşca mitralieră ?i la câteva zeci de metri un tânăr evreu care cercetează orizontul. Santinela stă aici ca să oprească eşirea în larg a oricâre bărci în ajutorul emigranţilor, tânărul evreu păzeşte poate şi ei, piltra şi sentinela... Aproape săptămânal se declară starea de asediu, urmată de razii din casă în casă efectuate de circa 15 000 soldaţi. După ce casa a fost minuţios perchiziţionată, se închide, şi la fără a putea fi reperate, dar au la dispoziţia lor, la orice oră, liniile telefonice. Au asigurate convorbirile lor cu toate capitalele .Urmare din p**0' catarii sunt conduşi spre comisariatul cel mai apropiat pemru anchetă. • Aici după interogatorul făcut de cineri emgiezi, evreii aeauespecţî sunt reconduşi la dornicii ultimii precum şi cu cercurile sio- aie notat că pentru a evita „ITL taste din Europa şi America. De ,.a_p”, britanicii sunt însoţiţi depozite de arme, spitale secrete câeva sute de tabere de instrucţie, le au răspâmde în toat ţara. Putem spune pe drept cuvânt că aici, în Palestina şi au găsit complecta lor aplicare lecţiile de numeroşi medici pentru a examina bolnavii şi a verifica bandajele şi pansamentele în apitali. ^ Drumul care urcă de la Tel-iviv la Ierusalim, câteva zeci de rezistenţă ale popoarelor din toa kiometri este extrem de îngustată lumea. Tel-Aviv care în 1990 era un mic târguşor, este acuma un oraş ultra modern cu 120.000 de locuitori, exclusiv evrei. Casele au maximum trei etaje, din cauza pamântului nisipos. Străzile sunt largi. Cu toate „binkhausurile” betonate ale poliţiei, plasate la cele două extremităţi, acesta este îo cu de predilecţie pentru terorişti de a romice atentate. Astfel, am aflat că 24 ore înainte, aici, un „Jeep" al poliţiei militare engleze a sărit în Aerul aid ca şi îa Haifa, coasta din cauza unei mine. Tot aici, aeste împânzită de vase şi aripa-i cu în câtva timp, teroriştii au toine care patrulează încontinuu, imitat maşina înaltului comisar britanic al Palestinei. Deşi au fost căutaţi cu câinii poliţişti, atentatorii n’au putut fi găsiţi nici până astăzi. Şi totuşi atentatul a avut mor ori: ţăranii cari locuesc în satul a^ne colina apropiată au văzui Io*ul. La interogatoriile la care au fost supuși însă, nici unul n’a vorbit Teroriștii erau evrei; țăranii erau arabi. Ara sosit la Ierusalim îa ora lfi.30. Străzile erau pustii. Din când in când se auziau pasii ca*^ domati ai unei patrule. Mi - a explicat că începând dela ora 18, nici un civil nu mai are dreptei sa rămână pe stradă, sare de asediu. Marele hotel ,,Kng David" este parţial distrus, în urma atentatului. Trecătorii n’au dreptul să se mai oprească Ifi faţa fostului Cartier General Britanic din palestina. Pe trotus*Til celălalt al străzii, re zidul hotelului Y.M.C A. Cin • româneste A-C-T.) se vede Iacă o sinistră amprenta: urme de sânge si de creer ale unui ofițer care trecea în momentul exploziei de la ..King ra'id" si fusese proectat la perete de suflu. In timpul zilei, viata îsi urmează cursul normal. Pe străzi circulaţia este destul de intensă. Abundă caninanele şi maşinile mini tere. Locuitorii parcă nici fiu se mai sinchisesc de vitelul sirenelor de alarmă sau de exploziile rare «e «.ud destul de des. Cafenetele sunt piine. Glumele $î anecdotei pe seama evenimenta lor circulă , necenzurate. De curând tot Ierusalimul se amuza de replica portarului unei instituţii căruia i s’a anunţat prin telefon: „ciâdrea peste zece minute, va sări în aer". El a răspuns: „vă rog să reveniţi mâijne la aceastâ oră târzie birouri I. Harin