Adevěrul, februarie 1947 (Anul 60, nr. 16777-16800)

1947-02-01 / nr. 16777

Sâmbătă I Februarie, orele H e . i A m . g ■ v « va avea loc la SAl­A PALUS în cadrul Universităţii Populare u. fi. JL Organizaţia Democrata l'n mare festival freust uioch In prezentarea d-lui i M * N O El CIOMAC OU concursul d-lor Dagobert Bachhnta şi Thomas Maghyar. Discuţi oferita de Oficiul da presă al Effism­aU Americane Invitaţii se pot ridica la Sala Defies la ziua Festivalului intra . _______ orele 10—13. 16—17. ă^T^3^iiT£^2rr^­^U8MfinM9hahMPUBUHBSBnOBS9R9BBBB­BBw @ioi or ! Ram­fiiiia la egaîîbie cu Bucaresti 7—7 (4—3, 3—3, O-1) ’ Trialul o» hockey pentru desemnarea echipei nationale » Însemnat o reușită de­monstrați» d» hockey România e terminat la egali ia.« cu Bucurejti 7.7 (4-3, jus o-i). Au mare»! pentru România: pană (3); Florin Ro­te­scu (2) Dlugoţ, F­emaropol şi Tanas« iar pentru Bucureşti: Wanfeck (2), Zogd­an­, Aatastasiu, Racovîţâ, Bârtulescu şi Amirovici D-nil I’co şi Hresanu au condus urmă­toarele formaţii: RCMaI.­Iar Flueraş,­­ Merinesco, FI Popesm Pana, Flamarcpol, Dlugos, Tănase­ Mărm­aruscu, Cosma * BUCUREȘTI: Dron,­esdowb­b Anastasia Barbuvscu Turceanu, Sacco .ti Amnovici* Wanlek Zografl_ Pop&pantul turneului edițjiei Csepel Echipa maghiară de hockey Csepel-MTK Soseşte este seară In Capitală Pestanl vor susţine In Bucureşti două roatchuri In compania echipelor Ciocanul şi st Ro­mân. Programul Jocurilor este următorul! Câmbata ora 15: Stadiul Român — Csepel Duminică ora 15: Ciocanul — Csepel Ambele formaţii bucureştene vor fi­­în­tărită. La Ciocanul vor juca fraţii meze In vălmăşagul vieţii cotidiene în care trăim, sunt întâmplări cari prin frecvenţa şi absurditatea lor, ne ui­mesc. Şi rubrica noastră e plină de asemenea absurdităţi, începând cu crimele ordinare, de drept comun ,­ sfârşind cu acelea că­rora, în mod obişnuit le lipim etiche­te de ’’crimă pasională”, toate pe «i­ tuilizâ pe acelaş plan de decadentă morală, de rătăcire a fiinţei ţi­in’-mei omeneşt­i. Zilei© trecut«, o nouă dramă pa­sională a venit să mai adaug« o verlftă la leatul nesfârşit al acestor Ea s’a desfăşurat banal. Intr’o cameră a ho­­telului "Gabroveni”, acelaş hotel fo­losit da ei d­l acestei drame ani dea. rândul pentru întâlnirile lor amoroa­se. Arma folosită a fost de as­ă dată vitriolul. ”primaalui lichid1* cum­­ ac mai spune-Povestea de dragoste a celor doi e­­roi — Sandu Radu si Vi­reti* Keagu — Începe în 1939. Tineri amândoi s’aujjubit din primele zile. Şi iubirea lor la scurs frumos senin. Sărac! Ar­mândoi, nu-şi pu­tau face planuri pentru un­ viitor apropiat. Războiul î-a despărţit o vreme. Radu fiind tri­mis D© front, in aorist d­ivin. l­u­­creţia i-a ră­mas credincioasă, tir­de la Dermagant iar la St Român, Flueraş, FI. Marinascu, Cosman, Mărdărescu, H­v­nia Poa,vonc.ii.i ttuepe In cadrul unei consfătuiri a delegaţilor ţinută la F­R F. A., d. Virgil Economu, preşedintele" Federaţiei a declarat că Di­vizia naţională va Începe U 2 Martie con­form programului fixat de Federaţie. In Bucureşti se va amenaja o casă pentru a servi la găzduirea tuturor ech­pelor pro­­vinciale.­­ Trei’ matchuri profesîo- 1­aliste pe programu! galei de Duminică * Reuniunea piiKllItUcS rare urma «I *e des­­­­fășoare in «Iu» de 21 Ianuarie «a *t*i le» Duminecă In arena Palladium. Programul profesionist cuprinde trei mat­churi din prima categorie. In care «or apă­rea cele mai bune „pene“. El este următo­rul. Iile Piru — Anton Osea (IM) C. Maxim — M. Caspar (10x3) Ion Chiria* ILe Impiralu (10x3). Campionatele școlare de " patinaj Campionate?« școlare de patinaj dl» •***»! an se vor di*i­nia 1« it Februane la Bttctt­­re*tL f mându 1 cu gândul cu dragostea ei. I prin cele mal Îndepărtate și per teu* ‘ Ioase colturi- urmărind comunicaţie de D* front cu o pasiune d’ strateg. Dar războiul sfârşit Radu se tatoar­­ce acasă­ cu o oarecare răceală, oare nu scapă Lucreti. De astă dată el are alte concepţii despre viaţă şl ho­­tărăşte să se însoare cu o fată boga­tă Ca s’o cruţe Insă pe Lucretia­­tî tăinueşte căsătoria sa continuând totuş s’o mal întâlnească. Dw­­ar creţia află ii socotind gestul tabl’u­­lui său ca o supremi Injurie adusă dragostei lor hotărăște să se răzbune, punându-și planul în aplicare zilele trecute- când intr’o cameră a hote­lului “Gabroveni” la aruncat vitriol în fată, orbindu-1. Oricare î.ar fi scuza, gestul Lucre­­tîeî rămâne o crimă odioasă-Nu se poate oare ieși dintrio uniu­ne liberă decât cu focuri de revolver sau cu vjtriolajî fală întrebări pe ear! daci lAicrpţia nu le punea- sau le punea unei con­fidenţe- Intelect efS'ufia, n’ar fl a- Jtm* In beciurile politîel, iar mâine după Judecarea procesu’­il tn celula tntunecoeaâ • unui penitenciar. Mihail Ghcmfct Ia 2 Marlse ÎNSEMNĂRI Rânduri pe marginea dramei de la hotelu­l „Gabroveni“ h­ SPECTACOLELE ZILEI TEATRE OPERA! Can cu 3 fete, National (Sf sava): Prometeu STUDIO: Frenezie. COMEDIA: oral: Primăvara a venit; era fl Majm­a­­te cola MUNICIPAL: Moartea civilă ATLANTIC: Volaţi cu Stroa ALHAMBRA: ora 7: Priiteaa cimnul ATENEULUI: Nana COLORADO: Fetiţa­ ta, M FILOTTI: ora 16: Legea divorţului; ora 6: Caravana. MODERN: ora 6: Papa Labonard; ora V: Haimanaua bulevardului, ODEON: ora 7: Ana Karenina STUDIO ODEON: Ave Maria.­­ SAVOY: Varietes Folies NOSTRU: ora 4: Deliii; ora 1! Delta blestemata victoriei- ora 4: Nunta cu repetiţie; ora 8: Tinereţea unei regina BARASEUM. O fetiţă cu noroc STUDIO BARASEUM: Inima sentimentală. MUNCITORESC: Nevasta pantofarului muncitoresc CFR: cămila trece prin urechile acului T DE PĂPUŞI 'ŢĂNDĂRICĂ! Ţăndăric» la circ. CINEMATOGRAFE ARO: Cezar şi Cleopatra, ARTA: Cocoşatul SCALA: Omul In­gri, CENTRAI­: Cocoţatul ’ TRIANON: Regina Carnavalului. ORFEU: Simfonia fantastică EXCELSIOR: Vulpea argintia, LUXOR: In umbra felinarului, TIVOLI: Primul amor. REGAL: Inimi neliniştita, BD PALAS: Stan şi Bran studenţi , Ox­ford SELSIT: Cânte­cul vieţii mele. FANTASIO: Căpitan la 13 ani, CASANDRA: Misterul de la Hotel Majestic, TINERETULUI: Combroi şi Erou, FEMINA: Cei 3 sportivi, CORSO: Iţi cânt durerea mea OMNIA: Mamaia munţilor. FRANKLIN: S*an şi Hr#n studenţi la Oxford AIDA: Dunărea albastră ASTORIA: Suprema dragoste şi Jenul ADEHICAH: poarta de aur APOLO: (foat eldorado): Primi şi şa-ALIANŢA: Floarea de Piatră. BARCELONA: Vrăjitoara din O* COTROCENT: Patrula armistiţiului DACIA: In umbra gloriei DIANA: Norocul prostului­ FLORIDA: Clandestinii. * GLORIA: Dor..n soata învăţătoare ILEANA: Două Inimi intr-un vals! IZBANDA: Femeia cea mal iubită. CYA: X-.rs mea Ftena şi turnal. MARNA: Omul de hit MARCONI: Cavalerul negru Mit­ANO: Nimfa nopţii MIORIŢA: Destinul unei iubiri. MODEL: Omul fără frică şi Stan­­şi Bran. NERO: Intre soţie şi smsnlă ODEON, când luminile se sting. PACHE: Farmecul muzicii RAHOVA: Stan şi Bran In fii deşertului şi revistă REX: Floarea de piatră SPLENDID: Agenta secretă TINERETULUI: Cowboy şi Erou. TOMIS: Farmece UNIC: Dragoste dincolo de viaţă şi mor­mânt UNIREA: convoiul. Jurnal­ul revistă VOLTA BUZEŞTI: plutonul de execuţie şi artişti VFNUS: Zorro operă compleetă, VOLGA: Luana. STOFE LENAJURI pentru rochii, diftine bumbac pentru rochiţe de casă —­ fuste, mătăsuri pentru lingerie — căntuşeîî soldează etajul doi Blocul Zaharia. Piaţa Sfântul Gheorghe. Intrarea Meîn!. R-jcăm notatî etajul do!. TrifatonulAdevărului Cronica dramatică de TUDOtt SGHI3ARU părflt unor spectatori adevărate şi madame virtuoase, dar şi fi blasfeme —, pentru că erau pro- i răni. Unul dintre aceştia este nuntate în capela unei mănăstiri! Griffoaie staglione. Ese — ca — aceasta nu era vina autorului.! foarte mulţi căpitani ai epocei „In Italia, în Spania, se spune,—­ Renaşterii — un torturat, un om scrie Barres — că proxenetele îşi biţios, un pasionat pe care gloria expun tinerele fete pe Ieepedele­ „marelui căpitan” Cesare­lor­­mormintelor din biserici, pentru gia nu­l lasă să doarmă. După a atrage privirile vizitatorilor,­­ exemplu] faimosului duce de Va- Şi nu sunt oare cimitirele Orten-­ lentinois, Griffone vre­i să con­turui adevărate grădini de dlup- ducă prin forţă, prin şiretenie, tate?” Lipsa de informare a pu­blicului nostru a fost, acum trei ani, singura scuză că o operă dra­­matică de calitatea lui Intermez­zo nu a făcut lunga Şi glorioasa carieră pe care o merita. Cu Nunta din Perugia d. Ale­xandru Kiriţescu dă opera sa de 7e£trt! Raţional­ Si Siva: „Nunta din Perugia“ dramă in 7 tablouri de d. Alex. Kiriţescu Ca Şi intermezzo, penultima o-l „Poeţii şi filosofii sunt de o­­peră a dramaturgului. Nunta din a cord — scrie Barres — că dacă peruggia ar putea aveea pr. motto, dragostea perpetuiază specia­l­­acel „amori et dole sacrum” r mană, suferinţa o purifică. Iar înscris ne faţada b­ .­­cei Santa ’ continua prezenţă a morţii, a Maria della Passic­e din Mila-­j sângelui, în clipele de voluptate no şi pe care Me' 'Barre­s l-a nu face decât să dea acesteia o întrebuinţat pani­­mpresile lui strălucire nouă”... italiene. Exprorând aceleaşi pei- In intermezzo voluptatea era sagii — Spania şi Italia Renaşte­ sfâşiată, din act în act, de sufe­r î; ova irirtfX ssi ■'Tip­­iifTpiQ ipjnSAiriT. 0T/minp prin îndrăsneală; drumul lui că­tre ascensiune este plin de mar­tiri şi victime. Tot sângele văr­sat, toate crimele inutile, au insă la Griffone pentru o singură da­tă, o altfi raţiune decât aceia de Stat, raţiunea inimii. Griffone este urât şi respins de soţia sa maturitate, în care informaţia is­terofera, care se simte o rasă torică, meşteşugul dramatic, îi­­spre Jeanpaolo Baglione. Condo­­lismul elevat, imagina pe alocuri fierul va trece prin foc şi sabie prea preţioasă poate — suntem* cetatea Perugiei pentrucă răzbu­­însă în Quatrocento — se aliază, narea lui să atingă întreg nea­­m­ț aceleaşi suflete, era firesc finţă şi de ideia ispăşirii. Eroina se topesc într’un tot, pe care un omul Baglionilor. Intenvenţia ma­ca d. Al. Kiriţescu că se întâi------o mică dansatoare — se va în- mare suflu tragic îl agită, dinco-iDorei Atalanta va S ’ăpa însă toc­nească pe aceiaşi linie eu sem­ito-­chide între zidurile unei .nânăs- Jo de perfecţiunile exterioare. j max pe Jefcnpaoîo; iar Griffon« rul • francez, pemnxcă nicăeri tiri, refcgiindu-sie la picioarele. Autorul şî-a ales de data acean convins ce Inutilitatea crimelor moartea Şi voluptatea, durerea şi logodnicului mistic. Iar dacă u-i ta Ferugia ca Icte de acţiune, iar lui, strivit sub mărturisirea ma­­âiUgostea nu se chiamă şi nu-şî neie accente crude ale unui pro-Ica eroi familia ilustră a Ba glioni mei saTe că el­ nici măcar nu se răspund cu mai multă intensiva- xenete, venită să înduplece pe’lor care, — după inodepd ttopu-j trage din stirpa Bagliomilor d­ ' ' dansatoare să revină tn bsme, an­diri —, a dat si savanţi şi filosofi.»este copilul unui tâlhar de drups mare — Griffone, va căuta să moară asemeni tatălui­ său, pă­răsit de oameni, lipsit de asisten­ţă, tăvălindu-şi trupul păcătos pe lespedea rece a unei mănăs­tiri. Acolo, nob la Aatanta Ba­glione îi va aduce iertarea, pen­­tru ca sufletul lui chinuit să poa­tă părăsi o lume voluptuoasă că­reia el nu i a dăruit decât volup­tatea morţii. Es­t s­ârşitul comun al mai tuturor tiranilor. Un sfâr­şit banal, lipsit de glorie, dar nu de semnificaţie. Un Griffone Ba­glione mort pe treptele unei bise­rici, expus odiului contempora­nilor săi.Un Cesare Borgia, atras într’o capcană, omorît ca un mic borfaş, în miez de noapte, sub zi­durile cetăţii Viana... Şi dacă ar mai fi să căutăm Nuntei din Pe­rugia încă o semnificaţie, va fi desigur aceia pe care o găsim la­pidar exprimată de un cronicar al anului una mie, Raoul Graber: „nu există altă scăpare împotri­va­ răsbunării divine, decât Dum­nézeu însuşi”.. Griffone Baglio- I ne nu şi-a dat sufletul decât în­­ clipa în care iertarea h­ameî sa­­f­le —şi misericordia divină — I stau priorit asupra lui Drama d-lui Alexandru Kiri­ţescu, cinstind scena diagonalu­lui, a fost la rândul ei cinstt,­­ pre­cum se cuvine de către acest tea­mu. Decorurile luminoase, cal­de, costumele somptuoase şi noui, distribuţia bine acasă, dan­surile şi muzica, au concurat pen­tru a face din unnta din Perugia un mare spectacol. D. Fernando de Cruciaţii s'a dovedit acelaş bun regisor la ca­re viziunea artistică se sprijină pe o solidă cunoaştere a epocii istorice pe care o tratează piesa, ceea ce exclude de la început ana­cronismele şi stridenţele dăună­toare. O singură concis­e a fă­cut de Cruciaţii când a permis dansatorilor sâ joace expresio­­­ nist, după ce într’un tab. Ou ante­­rior dansatoarele se integraseră atât de frumos sriîu'ui piesei, pa rând că descind dintr’o pânză de ^ Botticelli Este însă o slăbiciune 'minimă fată de spectacolul r­a­­r lizat,­­în care suflul trag’c al trâ­­j­irii volup­toase şi primejdioase 'est'­ continuu prezent în sufletul fir e tru. In ce priveşte interpreta ea, yw relevg,, ts speritor creaţia d-lui Emil Botta în rolul lui Grif­­one bagiline. M rt risesc câ dela Unchiul Vania nu am mai văzut pe acest artist modelând^* şi personagi­d cu atâta justeţe şi preciziune. D. Emil Botga a avut momente de furie de iz­­­v­or­ esi­­te, un fel inflexibil de a­uri, o e­­rmrgie fas­inantă în rezoluţii, care au din per­onagu i­coa’­a credisniioasă a lui Borg­a însuşi, proto­­pul condo­cerilor. D­na Agep­ina-Macri, in rolul Donei Atalanta, a fost o apariţie camă, c­errgentă, prin gura căre­ia cad în perie cuvintele de In­dulges­ă nesfârşită ale Dumne­­zeirii. Văz­nd-o şi a­­u frâna-o„ neam în h!pu't unele dn acele mari figuri feminine ale Italiei. Care nu au fost numai Lu­creţii, ci pline de raţiune, de nobleţă şi spirit ca Victoria Coloana aaa Isabels din Mantova, Resfcur­d-rele An­ca și Lia Sahig­hian, Raluca Zana­firescu, dna Ac­ordresera cea, Riadu Motoc, Ciprian, a a servit cu pasiune o piesă care dă Naționalului un prestigiu deose­bit. Costică teatrale pprezinţi îs fîftwrt m­»HI sl (b maltneiirlN 4» Jo|, limbat» sl Duminica ALHAMBRA Prinţese irea­ni j ARWMrFELtr:' EARASEUM O lilIMĂ studio mnif SE­ JTIME'TAU Ora i Ultimul spectseet CG10RA90 fetiţa ta meepăus S* mâine m • COLORADO e»«^l«c COMEDIA PRIMA0,Mift A WEN­T COMEDIA HAsmrVă se:,« ILEANA OBOR ora doua ih m 1 INTH’UN VALS I Msrta Filotî caravana ORA 4 Maria Fi.otti mrwwt MIC ORA T.» ODECN AN?’A lODEOn *TAVE MARIA Studio SAVOY mitrumuEs IIflPTHaH­! ORA NUNTA cu IV'blunk­l 4 REPETITIE * . . .... , Duminică a Februarie *te ie ie Juna. m , tn amfiteatrul Spirahdiil COltea vor conferenţia în «».Inii , Societăţi. Române de PsihoP*t«U*itte *i pr­îhlrtera­­rle" d-nli • dr. I­ Popescu—SRd'j vite­­ores, al socîet. detore ..Complexei« {r!«oafective tn manllew*ril» veți! nst­­h'ice" șl dr- Sehagtî«« Otgtant'neseu, medic primar despre ..Cofislderaţiuni critice asupra concepţiilor me«»nisnmn. mului halucinatelor". Intrarea Abort. DELA TEATRUL NATIONAL Pifiic­i, nea fea ui ui Na.io-iui a­u ce la cunoşlîmta pub..cu.ui că înec pând de Ma­­țî 4 l­eb. u­r.e repr­z^n­­taviiia de ma­ir.eu vor începe la or. 2.30 d­e. precis iar cele de seară la ora 6.30. După ridicarea co. i­ nei în trarea pub­icului in sală este oprită până la prima p- n.­­a t 1 Azi Vineri TUa-ai Naţional dă două Spectacole. ..P.om leu“ da d. Victor Eftimiu l a Tea rull Sf. Sava şi ,,Fre­­n-zie“ de Charles de Peyret chappuis la TbâtTul Stud;­(â i"j I ! rrTr premiera piesei ..Fedora“ de Victo­rien Sardou a fost fixată H T­abul Studio pentru seara d- Vineri 7 pe bruarie. Pi®si se va repre-enta după caietul d regie an rejretsLuui Soare Z. Soare cu dna Marioara Zimn'c&nu în rolul fitul ’«r. In celela'te rd -un prin­cipali vor ana”e doamna Maria Sa­lo­va si domnii V. Va'entineanu. C. Mi­tru. I. Anastas!ad. Afi Marius. N. Pc Teatrul Sfântul Sava v­orprezenta tn cursul Iutii! Februarie iri Ni ptesi Necunoscuta (La Femme X» d' A. Bis­con. i* cadrul conferintelor docunvtue r* ctriii" ..f'­rnri In Tratrui i'omaneac’ Teatru! Na fonal va comemora Dumi nica 9 Febru­arie ora 10 30 a. m. In sala Studioului ne Ion Breazanu. CU DOUA TĂIȘURI Pave! — Intr’o zi când bătrânețea Imi va s Atond, cu aerul cel mal liniștit educe odată cu reumatismele gustul­ dîn lume Excelenta scoase da pvr o fotoliului comod la gura Sobei- am fel o oare de vizită caligrafiată ca o sâ scriu,, probabil biografia amicului­­ diplomă de absolvent al unei acade­meu Cos­ica Pavel, zice doctorul m.i de croitorie și fără o vorbă o Grueccu sorbind cu pasiune din păr depuse pe biroul chiuiangîului. Apoi hărelul plin cu- o licoare ver de și por i părăsi încăperea­ fumată. I — Frumoasă surpriză pentru Cos. — Dar ce-a făcut așa de grozav ta I­tică al d'tale! zise cineva. Cred c’a viată Mitică ăsta al tău sau cum­­ zice? întrebă cineva dintre noi­ Medicul a început sâ zâmbească dus pe gânduri, apoi: — De făcu n’a făcut nim­ic, exfr i. ordinar. Dar era domnule­ Coe i« 4 unul dintre cei mai de .tepti oameni pe cari i aro întâlnit in viata nu-4. Dar mal e ceva. La el. conștiințe tu ten­ger:tex Iul era atât de mai­« inc4t această stare de certi'ud.ne îi Insufle un curaj un tupeu infernal care, pe noi panf­razii lui ne Înfricoşa, pur și simplu. îmi aduc aminte că acum 20- 28 de ani Cos­ică Pavel funcționar — foarte provizoriu — într’un impor­tant departament economic, contrac­­tase com­idul obicei de a sosi la pi*­rou târziu după ce condica da pre zenţă se Închidea. — Păi nu trebuia să semnena­s• sosire? — Trebuia, cum să nu t­ribuiascl Numai eft aidi gift ot miezul tovegit.. Ministrul, un om ciudat bolnav di s­omac șl suferind de insomnii c* o bufnită a avut «e vede vânt d* ope­rațiile câtorva chiulangii pe ceri îl semnau. în condica de prezență eo­­legii mai maţinali, aşa Încât întro bună dimineaţă cu noaptea ’n cap şi a făcut frumuşel apariţia bântuind Eimnaru ca o stafie prin încăperiie ministerului. Funcţionarii, vă Inchi­puiţi, amuţiseră­ Excelenţa a trecu domol pe la fiecare amploiat lu par­te privind peste umăr la lut­rul fie­ căruia. Era tocmai să părăse,decft bi­roul când nenorocire! băgă de *ea­mă că dale o masă lipsește funcțio­narul. — Cine lucreezi aîci? tn­rebă d ministru, pe a cărui frunte uim.rea­­rasase nişte dungi paralele- ssem­e­­nea celor din triajul unei stații d* cale ferata. Cineva mormit eu sfială: — Un coleg Const.'inîn Pavri, die ministru. A lntâr­iat se vede­ I ORAl ATLANTIC IZBA:;BA VETil ORA UII on. 3 SUS VOTATI ca STROE ORA l' MaDERll Of. ALLE ORONTE HAIMANAUA BULEVARDILU ORA 7 BELT» ?i :diEIl'ATft! VICTORII ORA 7,45 I A li £ N n A ORA 7 TINfctttiiEA UNEI REGINE sfecl­­­o- când a dat de-, amabilîta ea ministerială. — Aici vâ înșelați complet, pentru d nu l.ati cunoscu pe Costică Pa vel. N’a sfeclit-o chiar deloc. — Și ce naiba a făcut? — Ceva de care nici nu vă trece prin cap. Adică a doua zi la ora d dim. s’a dus sfoară in biroul m ni s. rului unde și.a depus cartea de vi­zită, aşa cum fac toţi oaş­tenii civţi t zaţi când tuSpund unei politeţi. Se vede că ministrul a apreciat figu pentru că povestea n’a mal avu; sită t­e^nu. I. Horaţiu urmare. — Interesant individul! ne'am minunat noi. — Foarte Interesen'! zise d rul Gruescu. ambala.. Dar «ă vedeţi ce a făcut la regiment câ-.d era la câtă nie- Avea tn companie un phitonţei Meagu, om parşiv- râu »ț gata ai •« agate de primul ieşit *n dmm. Pe C««s­ică îl almţise el că e «hiuîangiu maestru şi pen­ru motivul ăst* li acorda o atenţie specia'ă. Toată ziulica îl* săcâla cu prostii ș! «.ând nu mai găsea motiv ÎJ ba'Joco­­rea aşa. din senin. Cnstică, ce să vă «pun furbea ca o căldare de locomo­tivă. Ş! in *”o zi tot i e fScUt-o. In Bala de mese de faţă cu toţi oamenii plutonierul IM tăcea dam* blaua obişnuită. * — Bine mă Pavele, eu ftiasn că băieţi! de oraş sunt deştepţi mă. Pfti tu eşi tâmpit rău mă bănutule. Tu Iţi muşti limba !n cura dacă mânând P* întuneric mă Păcală măi Costică Pavel zâmbea fecţrit ca o fecioară premiată pentru virtue — Mă Tândală mă continuă pluto­nierul, în familia voastră toţi «un-­­ ţi aşa de deş­epţi? — Nu d.le plutonier. Am un frate Care e mai tâmpit decât mine zise ’inferiorul“ cu umilinţă. Plutonierul Neaga m »muza re gâşte­— Ce apui fhft! 91 ea m­eserie ara frate-tău*? — E pluonier­ melor­ * trăiţii Fred Ghenatiescu CONFERINŢE Sâmbătă­­ Februari* la orele 17.80. la are* loc la FunteţU Universitar» Carol e confrunt* d-lui Ionel J.ant» despre BENOIR, tn ciclul „Maestrul Picturii Francez« dîn *e»*Anl XIX.’ organiza» de OMn'nul Artei. Conferința va fi Însoțită 4» fieee­­tTunl­* EXPOZIŢII Expoziţia pictorului C. Vlădes­­cu se deschide Luni 3 Febr. orele 11 dim., în sala Fundaţiei ID&L les’*. Duminecă 2 Februári®, orele 12, are loc vernisajul expoziţiei pictorului N. Enea. In sala ziaru­lui Universul. ★ Durm­inica 2 Februarie orele 11 I. m­., va avea loc in sala ..Căminului Ar­id“. Vomîsaiul expozîțîlor de pictură a d-ncî Dîmit­riu Za Pan d * dlui Di­mîtriu Nîcolaide- Bibliografie A apărut la lari numărul pe Oc­tombrie—Decembrie al "Revistei sf­inţi­flee V. Adamairiti“. Volumul are un icuprims foarte interesant de înaltă ţinută b­irtcţi actua­lă. Desprindem dîn arti­cotele de fond "Ipotezele cosmogoni­ee in lu­­mi­aa cercet­ănîlor d­e până acum­”. Eugen A. Prora ”Cum se mișcă «mima ele­mn.r ne”, prof. tne Konn teschweller “Realizări noul in dome rîul undenn electro-magnetice'‘. tpg Const- Budea­nu “Vi‘am­in.a P” Revista mai cuprindie uri vast mai toriaj de documen’nte «’ spicuit din presa străină. Un spectacol aniversar la Opera de Stat l­a Opera de Stir­i« cân­d Sâmbă­tă teafa "Trubadurul" de G■ Verdi. Va fi un spect­icol "jubiliar”, deoa­­rece cunoscuţii cân­dred Serban Tos­­­lan şi Dinu Bdrfegcu Interprefii robi­­filor “Con­ele de Luna” *­ ’’Maurt­rica" Implinesc ÎS ani de la debutul tar la Opera RomAnd. Semr.tficativ este faptul câ dchu'ul fi Ivi« făcu' deţinând aceleaşi roluri din opera lui Verdi. In "Trubadurul”• turbâtorifti rxr JTÎ Incadraţi de i nele Ana Tălmăcea­­nu (Leonorat şi Ama ChrisHnu-Ione» cu­­Azacena 1. * Opere de Stat adu» la cunoştinţa pop,U ului d­ In repertoriu an surveni» următoarele modificări: Sâmbăta 1, Kel^rie se va n-prezenta TRUBADU­RUL In loc de FANTANA PIN BACH­­CîSERAI — valabilă fiind «La de bilete 71-Duminecă 1 Februarie ■. o., se va reprezenta FANTANA DIN BAC11CI­­SERAI valabilă fiind seri« de bi­lete 88. CONCERTE Azi. Vineri certe ÎT v» evra» b­e ne concert la *OM!ul Avelației ro­mân* pentru strângerea legăturilor ru IfRSS—Adja în intogram: D AL Teodorascu vT o* ră­st d-­ta Chita Mend| Schaptra Irtan. iarăşi libertatea presei î­­ rdicire­a ,1nut. simte că nu-şi poate ri’u“« , ale, ou loa«ă inîrcg gânului liber, şi acola e*te­­ falai cazul cală vreme există o c-n-1 zurâ, şi încă preventivâ, hecaie «»le în drept şi obligai chiar., să consi­dere libertatea presei ca inexisten­tă, chiar dacă, ‘hin întâmplare el însuşi coincide în opiniile «ale, cu ce!e ale regimului şi poate prin ur­mare să scrie in voie şi sâ ie pu­blice. Scriitorul rândurilor de faţă şi ziurul „Adevârul in care eîe apar, »e sint» câteo«îatâ «tingheriţi în libertatea lor, nu de a combate, , . 1 • I­ . „..tiu» «»te corolarul existenţii «c«s*teia, ci d­oar în cea^de a «usţine anume . tendinţe şi acte ale guvemnuluL Chiar dici această constatare a cărei sinceritate o confirmă un lung trecut, se poate vedea că cenzura şi libertatea presei pe care eu o de­monstrează ca inexistentă, nu e iu totdeaunc utilă regimurilor pe cari, prin definiţie e chemată »ă le ape­re să le susţie. De altfel leiţia »sto­re, sâ le sitoţie. De altfel lecţia p­ro­­presei, a servit regimurilor cari ea ** *** * praclicat-o. ii prtrfin. l-aj ! Şi «* »8 incl­eicoi: ,,(.ând voriuşii c«i uricîne şi mai IniiK­a. sâ vorbeşti e­u maximă frumoasă şi ini|iei"!«tivă. Da, când reiermbii prin cenzură ca acela căruia îi vorbeşti să nu-ţi poată răspiutiln, atunci rămâne ade­­vărat că proclami că atunei când vorbeşti tu, adversarul trebuie să tacă. Iar apuieta se chiamă intolerasj­­tă, care este tot atâta corolarul lip­sei Ubertaţii presei, cât toleranţa Şi nu­mai an adevăr care, in condijiunile date actualenente, nu poate fi nu trebuie să supere pe nimeni, mai putui încă pe cenzori cari nu-şi fac decât dator­i în serviciu comandat şi cărora variind o vorba a lui Vol­taire le-am putea spune: „Censeurs amis, je voile connais tons, mais je corut,sis mes defauts mieux que C. Branișteanu Cum .trebus fluctuaţiile (Urmare d­in pagina t~a) la an de 90.000 lei, aejiunee revine abia la circa 13 fr. elv. In legătură cu bursa, der In altă ordine de Idei, socotim util să mai I­n­stăm asupra faptului că ondecâte ori aceasta se adiunează, pseudo­­specialii»« se grăbesc să-și exprime satisfacţia pentru că deţinătorii de nu­­merar își plasează disponibilităţile de numerar în valori industriale, ban­care sau comerciale. Fradi, însă, chestiunea este greşit înfățişată, deoarece întreprinderile industriale sau bancare ale căror ac­­țiuni sunt negociate la un curs mai ridicat, nu’au nici un beneficiu. Câş­­tigurite datorite diferenţelor sensi­bile de curs revin exclusiv deţinăto­rilor temporari de acţiuni. De altfel, situaţia plasamentelor de capitaluri în valori mobiliare este cu totul diferită în vremuri excepţionale, ca cele de acum, faţă de cele nor­male, de stabilitate economică. In cazul din urmă, cei cari îşi în­s interpretate bursiere vântului. DMd­endu! infim sau toezis, tent, vreme de câţiva ani corritou­­fiul, nu-l interesează, li interesează şi-l tentează numai şi numai fluctua­ţiile de curs, în deosebi cele subite şi masive. Pentru economia nat­onală şi peptur viaţa m­anciară, există însă interesul ca diferenţele de curs să devină ex­­clusiv patrimoniul întreprinderilor in­­dustriale, bancare sau comerciale, ale căror acţiuni s-au scumpit. Aceasta nu se poate obţine decât numai prin sporirea succesivă de capital a întreprinderilor respective şi implicit, prin chemarea la sub­scripţii noui a capitalurilor leneşe, care vegetează adesea neproducti­ve şi cam­ de cele mai multe ori, nu satisfac decât poftele de câştig uşor şi rapid ale speculaţiei bursiere. 1. IC. Petca Peftîra «'ia Hitese In fundî ura Bordslami 9 (prin ca-1 ....... x . l­a Hahovci), se află grav bolnav de rtUn^­­vestesc bani in acţiuni, urmăresc mai m£!j multă vreme Mu'ulescu Vasile | E1'? »cevgrat Că birourile erau ales dividendul, ceiace însemnează suferind de­­an.-hiiozarea intrusei co-[ tnpbise. tosî la ora anunțată în numai ruine. In Pa­­timpul glumelor a tre­5 ©5 O'Viosmnui, c©iac© mssmneaza suxcrinci ci© «•antf-n^iostiisa inLrt5o,6i c«3--.. ]fîf "t,sc, 11 o remu'«ra­re echitabilă, dar modes-j ioane vertebrale toaă regiunea cer. I jr,nM|uî era tS , ?w|t.lwU In primul «, Insi, t ’«»».­­“P a^nizrorii de nartn bursier» ..»oaca rx-v i #-îir... aMtottrtcs -achizitorii de hârtii bursiere „joacă s t la bursă, în înţelesul adevărat al cu-El roagă inimile miloasa să­­ attrne fără ioc. l cut Ce am văzut în Palestiia încontinuu, pe ţărm spre înserat nu rămân decât doi oameni care contemplă marca* grănicerul cu puşc­a mi­tralieră ?i la câteva zeci de metri un tânăr evreu care cercetează orizontul. Santinela stă aici ca să opreas­că eşirea în larg a oricâre bărci în ajutorul emigranţilor, tână­rul evreu păzeşte poate şi ei, pilt­ra şi sentinela... Aproape săptămânal se decla­ră starea de asediu, urmată de razii din casă în casă efectuate de circa 15­ 000 soldaţi. După ce casa a fost minuţios perchiziţionată, se închide, şi la fără a putea fi reperate, dar au la dispoziţia lor, la orice oră, li­niile telefonice. Au asigurate con­vorbirile lor cu toate capit­alele .Urmare din p**0' catarii sunt conduşi spre comisa­riatul cel mai apropiat pemru anchetă. • Aici după interogatorul făcut de cin­eri emgiezi, evreii aeaues­pecţî sunt reconduşi la dornicii u­ltimii precum şi cu cercurile sio- aie notat că pentru a evita „ITL taste din Europa şi America. De­ ,.a_­p”, britanicii sunt însoţiţi de­pozite de arme, spitale secrete câeva sute de tabere de ins­truc­­ţie, le au răspâmde în toa­t ţa­ra. Putem spune pe drept cuvânt că aici, în Palestina şi au găsit comple­cta lor aplicare lecţiile de numeroşi medici pentru a exa­mina bolnavii şi a verifica ban­dajele şi pansamentele în apita­li. ^ Drumul care urcă de la Tel-­­i­viv la Ierusalim, câteva zeci de rezistenţă ale popoarelor din toa­ ki­ometri este extrem de îngusta­tă lumea. Tel-Aviv care în 1990 era un mic târguşor, este acuma un oraş ultra modern cu 120.000 de locui­tori, exclusiv evrei. Casele au maximum trei etaje, din cauza pa­mântului nisipos. Străzile sunt largi. Cu toate „binkhausurile” beto­nate ale poliţiei, plasate la cele două extremităţi, acesta este îo cu de predilecţie pentru terorişti de a romice atentate. Astfel, am aflat că 24 ore îna­inte, aici, un „Jeep" al poliţiei militare engleze a sărit în Aer­ul aid ca şi îa Haifa, coasta din cauza unei mine. Tot aici, a­­este împânzită de vase şi aripa-i cu în câtva timp, teroriştii au toi­­ne care patrulează încontinuu, imitat maşina înaltului comisar britanic al Palestinei. Deşi au fost căutaţi cu câinii poliţişti, atentatorii n’au putut fi găsiţi nici până astăzi. Şi totuşi atentatul a avut mor ori: ţăranii cari locuesc în satul a^ne colina apropiată au văzui Io*ul. La in­terogatoriile la care au fost su­puși însă, nici unul n’a vorbit Teroriștii erau evrei; țăranii e­­rau arabi. Ara sosit la Ierusalim îa ora lfi.30. Străzile erau pustii. Din­­ când in când se auziau pasii­ ca*^ domati ai unei patrule. Mi - a explicat că începând dela ora 18, nici un civil nu mai are dreptei sa rămână pe stradă­, s­are de asediu. Marele hotel ,,K­ng Da­vid" este parţial distrus, în ur­ma atentatului. Trecătorii n’au dreptul să se mai oprească Ifi fa­ţa fostului Cartier General Bri­tanic din palestina. Pe trotus*Til celălalt al străzii, re zidul hotelului Y.M.C A. Cin • româneste A-C-T.) se vede Iacă o sinistră amprenta: urme de sân­ge si de creer ale unui ofițer care trecea în momentul exploziei de la ..King ra'­id" si fusese proec­­tat la perete de suflu. In timpul zilei, viata îsi ur­mează cursul normal. Pe străzi circulaţia este destul de intensă. Abundă caninanele şi maşinile mini te­re. Locuitorii parcă nici fiu se mai sinchisesc de vitelul sire­nelor de alarmă sau de exploziile rare «e «.ud destul de des. Cafenetele sunt pi­ine. Glumele $î anecdotei pe seama evenimen­­ta lor circulă , necenzurate. De curând tot Ierusalimul se­ amuza de replica portarului u­­nei instituţii căruia i s’a anunţat prin telefon: „ciâd­rea pes­te ze­ce minute, va sări în aer". El a răspuns: „vă rog să reveniţi mâi­­j­ne­ la aceastâ oră târzie birouri­ I. Harin

Next