Adevěrul, martie 1947 (Anul 60, nr. 16801-16826)

1947-03-01 / nr. 16801

2 a PREMIERA Marţi 4 MARTIE ULTIMELE REPREZ, ORA 4 şi 7 Preţul biletelor la foot­­ball a fost majorat Comitetul federal a admis majora­rea preţului de intrare la matchurile de football, ,cerut de echipele divizio­nare. La jocurile cuplate tribuna va costa 4000 lei, î­r peluza 20 000, iar la cele decuplate tribuna 30­ 000, iar peluza 15 000 lei Sindicaliştii, militarii, studenţii şi membrii de grupări vor avea simţitoare reduceri Gria de la Palladhim Marin Caspar, indisponi­bil a fost inlocu­it cu Gh. Florea Programul reuniunii de Duminică din arena Palla­dium­ a trebuit să su­fere o modificare. Marin Caspar care a suferit de curând un accident la an­trenament nu e pe deplin restabilit iar medicii l-au oprit să apară in ring timp de 15 zile. In consecință el a fost înlocuit cu Gh Fierea, astfel că de. Fițu are un nou adversar Cu această modificare programul ga­lei se prezintă astfel: Mihali Caraiman—Petre Niculescu, 3 reprize a 3 minute. Albert Blank—Ion Briceag, 3 reprize a 3 minute. Iiie Piţu—Gh. Florea, 8 rep. a 3 mln Dumitru Marin—Ion Sfetcu, 8 reprize a 3 minute. Aurel Weintraub—Florea Stanomir, 10 reprize a 3 minute. Echipa Eur­opei va fi an­trenată de elveţianul Rappaol In vederea matchului Anglia—Euro­pa, care se va disputa in ziua de 10 Mai’i la Glasgow, FIFA a anut recent o şedinţă la Bruxelles. S-a stabilit că ju­cătorii europeni selecţionaţi vor fi la Amsterdam la 5 Mai iar după o zi vor susţine un match de antrenament cu Olanda la Rotterdam. La 7 Mai echipa va pleca în Scoţia unde se va întruni comitetul FIFA. Au ieri propuşi de federaţiile europe­ne 41 jucători: Austria: BertolM, Jocksch, Gerhardt. Melchior. Cehoslovacia: SSneckv, LUdI. Danemarca: Jonson, Pe'.terson, I. Jen­son. Hanson. Prost. Ungaria: Rudaş, Lakat, PUscas. Zseg reifer. Irlanda: Gorman, Fanell, Garey. Italia: Noroso, Parella, Mazzola. Luxembourg: Féljél. Olanda, Mikos. Suedia- Gracz, G. Nordhafm. Elveţia: Ballablo, Geger, Steffen. Turcia: Arman, Guresmn, Polatz. Spania: Epi, Curta. Portugalia: Azavedo, Rogeiro. Franţa: Da Rul, Ben Barek. U. R. S. S. şi Iugoslavia rdau făcut propuneri iar scrisoarea României se vede că n’a ajuns la destinaţie. hozamai • vuieţi mm CM^ÜL£ICU*R^3ASSy ti A.PQP MAKflAI) £^ouvtu_ 8 ’ute&s“ TEATRUL MARIA FILOTTÎ LEGEA DIVORŢULUI ! ! Dintre aceştia vor fi aleşi numai 15 jucători după matchul Franţa—Portu­­galia (24 Martie la Paris)­ care vor fî antrenaţi de elveţianul Rappan. Farkas a fost achiziţio­nat de Újpest După Fabian II şi Fekete un alt jucător al echipei Carmen din Bucureşti a fugit peste graniţă. Este vorba de Farcaş, care se află la Budapesta unde a fost angajat de Újpest. Se pare că Farkaş, nu se va oprî eci de­oarece are intenţia să plece în Ralia. HIPISM l­icenţele bookma­k­ERI­LOR Miercuri seara a avut loc la Jockey Club o şedinţă a comitetului de curse la care a participat un număr re­strâns de membrii. S’a discutat chestia bookma­kerilor­­pe anul, in curs, fără să se ajungă la o decizie. întârzierea­­ hotărârii se datorează faptului că ii afară de cererile de licenţe ale vechilor bookmakeri, se mai găsesc la dosar oferte noui, care asigură societăţii condiţiuni mult mai avantajoase. Este in interesul bunului mers­­­l curselor ca toate cererile să fie stu­diate şi luate în consideraţie, lărgin­­du-se numărul oficianţilor de cotă fixă. In acest sens a intervenit şî 'aso­­ciaţiunea proprietarilor printr’un me­moriu înaintat comitetului de curse Asociaţi culturală „Fiii Brăile.” Duminică, În Februarie a c, a fost un amfiteatrul liceului Gh­iszăr* adunarea ginerală de constituire a A­relaţiei Cultu­rale ..Fiii Brăilei” sub preşedinţia dlui prof­­. Dinu. După dezbateri, la care au luat cuvân­tul d-niî prof.­­­ironescu, seecretar ge­neral al ministerului educaţiei naţionale,, prof . Cojocaru, prof. Mircea Manolescu general Vasie Atanasiu, d-na Gm-ral A-A­tanasiu-Filotti. I. Pariait, Gh. Trifan V. Bun’um, s’a procedat la alegerea sfatului de ee ducere a asociaţiei, pus sub eg'da Furd-tiilor Regale R-ge'e Miha! I Au fost ales d-nli: prof M’rcea Manolescu,­­ prof. C D’nu P Panaîtescu (P'­rpesicras) d-na General Atanasiu-Filottl. arh M U­­snewschi. S. Semil'an Tr N’culescu C F R . Buium Waldman, Horia Niculescu Gh Trifan. 1 K. Reţea, capt. Măruserco d-na NegoitS. Vlase Mălinesct. Virgil Ni­colau, Tib­eriu Alexartf­escu. D Baches, prof . Mireseu. S. As tro, OOl. Constanti­ nescu­. d_na G­ossu! Jean Barnoschi. vic­tor Cojocaru. Alex Tomescu, M. Trufașu V. Dascovicî Gh. Constantinescu. Ion Pa­pait lilsu Ștefănescu. N Măciucă. Ing. Gh. Marinescu. D Papadon. V. Boantă. Preşeedinte al statului a fost ales d prof Victor Vâlcovlet. Iar vice-prese dinti d-nii C Dinu, Ionel Lazaroneanu, dir. Al aso­ciaţiei d, prof. Victor Cojocaru. »TEATRUL MARIA FILOITF MIERCURI 5 MARTIE ORA 18:30 FRED UN SINGUR SPECTACOL FESTIV pentru :oi)il8flu­ie am ie teatru al D-nei MAR C­ARAVAN Tit^^tîîîp Qp Onoare r&+în ?a Ca^sa ’ ---- ** **Ji-W! Spectacol TEATRE OPERA! Aida NATIONAL Sf. Sava: mat: Prometeui seara: Nunta din Perugia. STUDIO: mat: Bădăranii; seara: Nepotul din Giurgiu. comedia: ora 5: Primăvara a venit; ora 8: Maşina de scris MUNICIPAL: Moartea civilă. ATLANTIC: Nunta lui Stroe. ALHAMBRA: Relache ATENEULUI: Cele două doamne Cornal. COLORADO: Aşternutul de mătase. M FILOTTI: ora 16: Legea divorțului; ora­­: Caravana. MODERN: Otto­ Bielantu. Haimanaua bulevardului. ODEON oral: Copilul. STUDIO ODEON: Ave Maria SAVOY; om 4: Haimanaua bulevardului; ora 7-30: Sybill. NOSTRU: Golful francezului VICTORIEI; ora 4: Nunta cu repetiţie; ora 7: Tinereţea unei regine BARAŞEUM: Mussic-hall melody. STUDIO BARAŞEUM: Inima sentimentală. MUNCITORESC: Cămila trece prin ure­chile acului MUNCITORESC CFR: Afaceri importante­­ DE PĂPUŞI ŢĂNDĂRICĂ: Ţăndărică Sa circ CINEMATOGRAFE ARO: Cotitura cea mare. SCALA: Omul în gri. CENTRAL: Mademoiselle FUI CASANDRA: Simfonia fantastică. TRIANON: Divorț imperial FEMINA: Rapsodia dabolică VICTORIA: Vulpea argintie ORFEU: Minciuna cea mare EXCELSIOR: Suflete rătăcite. LUXOR: In umbra­le Mărului. ARPA: Mademoiselle FUS­TIVOLI:­ Bărbaţii din viaţa ei. CORSO: In umbra gloriei. OMNIA: Zeiţa junglei FRANKLIN: Contrabanda. REGAL: Stan şi Bran Încurcă -«.o. RD. PALAS: Les enfar­ts du Paradis (Oameni şi măşti). SELECT: Mi s'a dăruit un înger. FANTASIO: Toa­tă lumea râde, cântă şi dan­­sează NISSA: Ultimul sbor CARTIER AIDA: Blestemul dragostei. ALIANŢA: Miss Teodora. DIANA: Când luminile se sting. DACIA: Dunărea albastră. CARMEN-SYLVA: Bieţii veseli din Syrupnea şi revistă. PACHE: Nevastă.mea vrăjitoarea. FIORIDA: Bandiţii din Alaska. GI­ORIA: Cavalcada tinereţii ILEANA: Nevastă-mea vrăjitoarea. IZBÂNDA: Măricen­*. MILANO: Gunga Din. MIORIŢA: Intre doi bărbaţi. MARCONI: Pădurea îndrăgostiţilor. MODEL: Spadasinul mascat. MARNA: Corsarul. ODEON: Viaţă furată. SPLENDID: In umbra gloriei. VOLTA-BUZESTI: Asasinul se teme noaptea. TOMIS: Corsarul. VOLGA: Etrange Destin. VENUS: Elefantul și frinShîuta. «• LENAJURI - MĂTĂSURI pentru rochii-fuste; mătăsuri pentru linT^rle, căprijşeU bumbsce ps^t­u ro­­chiţe, soldează etajul II Blocul Zaha­­ria. Piaţa Sf. Gheorghe, Intrarea Meiul Sugăm notați: ETAJUL DOI. WvtffmafAdvWEmMic­f^@iîiccL dramatică Teatrul Sa­voy: SybiSl Vdm. spune de la început câ ope­reta „Sybill”, juca­t în premieră pe faia teatrului „Savoy”, con­stituie un spectacol foarte reuşit, cu toa­te că o parte din compo­nentele ce o formează lasă de do­ri . Opereta, gen uşor de teatru ■— după sentinţa consacrată — are totuşi nevoe de anumite elemente indispensabile, cum ar fi de pil­dă: interpreţi poriviţi, spirit subţire şi abundent, muzică me­lodioasă, fast, etc. In cazul care face obiectul acestei cronici, ca ren­a supărătoare a sopranei şi a tenorului au fost suplinite cu succes de către cele a­lte compo­­nert­e. D-na Silly Popescu este o femeie frumoasă cu o voce con­fidenţială. Atâta tot. In ceea ce priveşte ps­d. Şerbu, d-sa ne face să ne gândim la proverbul care pretinde că cea mai frumoasă fa­tă din lume nu poate da decât ceea ce are. In atari condiţiuni, adaptatorii operetei s’au văzut nevoiţi să pună apăsat accentul pe comic şi bine au făcut. Dease­­menea d. Val, directorul de sce­nă, care a dovedit o justă înţele­gere a problemei ce i se punea şi pe care a rezolvat-o în mod fe­ricit, imprimând întreg spectaco­lului o notă de antren susţinut într’un cadru deosebit de fastuos. Tot lipsurilor de cari am vorbit se datorează probabil alunecarea operetei din chenarele ei fireşti către revistă de mare montare. Cu aceste ajustări, absolut nece­­­­sare, era normal ca soprana şi­­ tenorul, insuficienţi din toate­­ punctele de vedere, să fie trecuţi pe planul al doilea, spre benefi­ciul d-rei Virginica Popescu şi al d.- lui Marcel Anghelescu, cari au ştiut să-Şi fae, în Sybill, partea leului. Jucând cu un antren în­drăcit, de care multă lume nu o credea capabilă, sveltă, uşoară, mobilă ca un spiriduş, interpreta Mirandolinei a reuşit să dea o lecţie de ceea ce înseamnă o su­breta. Alături de d-sa, d. Marcel Angheiescu a fost eroul serii, cu­cerind publicul de la prima replică şi recoltând adevărate salve de aplauze. D. Angheiescu este ca artist de rasă Şi probabil că şt­ie aceasta fără să fie nevoe să i-o aducem noi la cunoştinţă. • Dar, tocmai din acest motiv, ne ar plăcea ps­­te să-l vedem re­nunţând la unele efecte de o va­loare mai mult decât dubioasă, obţinu­e prin strâmbături, con­torsiuni şi alte grimase eftine. Ştim că unui comic de operetă !îi sunt permisa anumite șarje; I totuș avem impresia că un mare actor, Oscar Denes bunăoară, s'ar dispensa bucuros de ele. In rolul unui guvernator ramolit și berbant, d. George Groner a fost al treilea erou al spectacolului, demonstrând că se află în depli­na maturitate a talentului său. Ceva mai sec decât interpretul lui Poire, d. Groner a greşit o singură dată Şi anume în lunga, inutila şi fără de haz scenă a duelului, care însă nu i se poate reproşa d-sale, ci regisorului. Demn tovarăş al d-rei Silly Po­pescu şi al d-lui­­Şerbu, d. Barton ni s’a părut, ca şi dânşii, străin de ceea ce se petrecea pe scenă, scrobit şi afon. Numai elogii pen­tru d. D’Ayol care a campat, din câteva trăsături şi o mască ad­mirabilă, silueta unui bătrân vir­tuos. D-ra Henţia a cântat şi a­ dansat. D-ra paula Georgescu nu a făcut nimic şî ne întrebăm ce motiv misterios a urcat-o pe sce­na de la „Savoy”. Atât muzica proprie operetei Sybill cât şi melodiile originale datorite d-lui Ion Vasiîescu sunt o încântare pentru ureche şi din acest punct de vedere, credem că părerile auditorilor sunt de acord. Si fiindcă vorbim de maestrul Vasiîescu, sa ne fie permis să ne exprimăm mirarea că acest exce­lent­­muzician şi om de teatru n’a băgat de scam­ă că orchestra pe care o conjează cu autoritate, are, pe alocuri, răbufniri cari a­­cop­eră complet bietele voci ale protagoniştilor improvizaţi , în cântăreţi de operetă. D-na Violette Taylor este o dansatoare de talent şi cu multă graţie în mişcări. Partenerul de sate ni s’a părut ceva mai pu- 1 ADEVĂRUL A MURIT FRUMOASA FAZIA! de MI GAEL­A CATARG! nu.cu un acciden­t un avion, din care s’au înregistrat atâtea în cursul aces­ei ierni! De astădată, după moştenito­rul tronului suedez şi după regi­na filmului, Grace Moore, încă o personalitate regală este victima zborului. O scurtă telegramă ve­steşte că în avionul militar ca, plecase din Italia spre Cairo cu şase pasageri, se îmbarcase prin­cipesa Fazia a Egiptului. S’ar fi putut spune şi a Parisului. Dom­nea acolo, cu eleganţa ei fără pereche, în lumea mondenă şi a modei. Cu prilejul desfăşurării spectaculoase a colecţiilor de toamnă, frumoasa Fazia îşi co­mandase cincizeci de rochi. Nu era prea mult pentru fastul Curţii fratelui său, unde intra in concurenţa cu flegma Farida, în­­cântătoarea fiică a şahului Per­­siei, şi cu multe alte domniţe din basm. Regele Faruk­­ înţelege în­­tr’adevăr, în momentul liberării definitive a ţării sale, să joace un rol deosebit de suveran euro­­peo-egiptean. Mai râvneşte şi la altă stăpânire, cu mult mai cu­­prinzătoare, aceea de conducător spiritual al lumii musulmane. Nu degeaba şi a ales, în ziua încoro­nării, în 1937, titlul de „Primul suveran al Egiptului modern, stă­pânul lumii arabe". Formila este un program în sine. O visa oare Mehmet An­ când primea în IfIOS mandatul să guverneze Egiptul în numele Sultanului turc? O în­­trevăzuse desigur Fuad Ahmet, părintele frumoasei Fazia, al nouălea suveran al dinastiei, tu­telată până ori. Lumea musulmană care tiveşte sudul continentului asiatic şi nor­dul celui african, se va asocia oare într’o colaborare spirituală cu rezonanţe poliice impună­toare? Va putea domni peste su­flete, dela peninsula indiană până la litoralul Atlantic, suveranul modern care îşi deschide parla­mentul sub baldachin de catifea, ca semenii lui din Europa? Cu toată educaţia lui occiden­tală, cu toate că a învăţat la Lon­dra să-şi aleagă cravatele, parte­nerii de bridge, caii de polo, mă­nuşile de box şi ediţiile din Sha­kespeare, Fuad­a socoteşte că pentru a fi un bun monarh tre­­bue mai întâi să fie un credincios discipol al lui Allah. Are insă dreptul la moschee, să şi depene mătâniiîe aşezat pe o pernă, pe teatr'r e p ti’Blar£ prszintă In fiecare ceară şi tn mafJnenrTe de j Joi. Sâmbătă *1 Duminică MAINE era i' PREMIERA ”“ ALHAMBRA clownui MAINE ora 4 PREMIERA I Allanto Awntura i-iii! Sorja I ATI­­­MTIP MAINE ora 4 si 7 I AILnr lib MWTA (îl STR9S MAINE ora 4 3# si 7 30 «snaljm 9E MUTASE ! COLORADO IceloiiT MAINE ms'u ora 4.3» 9; a i ,IS­­ COMEDIA pm&îaifliîa a° rar MAINE ora 4 si 7 g © g A1 Soarta Fi otti oiy\w.uif MAINE ora * sl 7 Oî5» E'evantaj ItÎflOmil MAINE ora 4 sl 7 NuerbiJGOLFUL F.10S72ULUI 5IAINE ora 3.30. si 7 iylitUN COPILUL­­FAJ'Jin nnnni MAINE ora 3 si 6.38 0DE01 AVe m­aiua Studio MAINE ORA 3 30 si 7 5AVOY 5 Y 8 1 L L MAINE ora 7 I VICTORIEI repetupeI MAINE ora 4 TINE1STEA UNEI REGIMEI ICTOR'EI când toată asistenţa se roagă In genunchi. Pe când ultimul soldat englez părăseşte ultima cazarmă din Cairo, tânărul uriaş cu mustaţă blondă Şi ies în cap, cel mai bun trăgător la ţin­ă în toate concur­surile, mânuieşte cu iscusinţă ar­mele diplomaţiei, printre astea se înscrie apro­pierea cu puternicul şef al Ara­­biei, regele Ibn Saud. Acesta re­prezintă una din dinastiile cele mai vechi din lume. împrejurul lui, şase veacuri de războaie şi de adaptare la progresul social, au prefăcut traiul oamenilor. Dar sub cor­urile din o mie şi una de nopţi ale gemenului, viaţa a ra­mas ca pe vremea cuceririi cali­filor. Patriarhul arab conduce destinele poporului său cu tra­­diţii centenare, păstrează mora­vurile aspre ale Wahabiştilor, poartă aceleaşi arme ca strămoşii lui, are tot atâtea soţii şi mă­nâncă Acra tacâmuri în vasele lor de aur. Nu se spune cum a privit Re­gina Farida, descălecătoarea re­centă a întunecatului Ibn Saud, cortegiul celor cincizeci şi doi de fii ai Săi. Regina Farida e încă foarte tânără, dar n’are decât două fetiţe şi dinastia egipeană s’a lepădat de preceptele coranice ale haremului. Cei cincizeci Şi doi de principi arabi au avut dece se minuna în frumosul palat din Cairo, unde moda dela Paris în­lătură portul oriental şi se joacă valsuri ca la Viena şi rumba ca în Mexico, şi unde eticheta nu este în ru nimic mai prejos de aceea dela Buckingham palace. Dar astăzi recepţiile s’au deco­mandat, doliul domneşte, princi­pesa Fazia nu va mai aduce la Curtea egipteană ecourile modei din Paris şi strălucirea răpitoa­rei sale frumuseţi. DE LA TEATRUL NATIONAL Teatrul Naţional Sf. Sapa reprezin­tă mâine Sâmbătă, în matineu la ora 2-30 poemul dramatic ’’Prome­teu" de d. Victor Eftimiu, iar seara la ora 6,30 "Nunta din Perugia” de d Alexandru Kiriţescu. La Teatrul Studio, se reprezintă un matineu la ora 2-30 ”Bădăranii” de Coldoni, iar seara la ora 6:30 "Fe­dora’ de Viktorien Sarcou. nRuy Blas“ wiiiSoca mea premiera a Teatrului Sf» Sava Vineri 21 Martie va avea loc la Teatrul Sf Sava premiera piesei "Ruy Blas” de Victor Hugo, in direc­ţia de scenă a d-lui I. Şahighian. Detributia are în frunte pe d-nul Al. Critico- N. Băltăţeanu, N. Bi'arr comi­. Al. Marius, C. Neacşu, P Pă­­traşcu, C. Morţun,­­d-nele Marietta Anca, Antoinette Călînescu, Yoto~­dara Kiarîm- Lulu Cruceanu, etc.­­ Spectacole pen­tr­u miw ci­tori la Teatrul Naţional In cadrul spectacolelor pentru muncitori pe care Teatrul Naţional la cererea Comisiei sindicale locale, le va organiza în fiecare Duminecă dimineaţa, se va juca Duminecă 2 Martie crt. ora 10-30, la­ Teatrul Stu­dio, piesa ”Bădăranii” de Goldani. conferinţe III ciclul de conferii­ţe organizat de Liga Culturală, va vorbi d. Nîcolae Georgescu, Duminecă 3 Martie orele 11 dimneaţa în sala Teatrului Lîgîi Cul'U­­raîs, buiev. Schitu Măgureanu No. 1 de­­pre: „Profesorul Nicolae Iorga şi Dr. Nicolae Lupu’’. După conferinţă urmează un program artistic. Intrarea liberă,la In cadrul Universităţii populare a Uniunii ev­rejilor români, organizaţia de­mocrată, şi In continuarea clerului ,­Ju­­daism şi umanitate“, va avea loc Sâm­bătă 1 Martie orele 17 în sala „Dalles“ conferinţa d-lui dr. M. A­ Hajevy de­spre „Lupta pentru emancipare în se­­colei XVIII”. Intrarea liberă. * In cadrul activităţii sale, Comisîa cuTuralft a Sindicatului ziariştilor pro­fesioniştî din Bucures-­i organizează Duminică 2 Martie orele 10.30 a. m în palatul Sindicatului Bdul Carol 21 (Ci­nemi Oerso­l conferinţă du­pi profesor universitar H. Silber despre ”VA FI CRIZĂ ECONOMICA IM 1047?“. După conferinţă va rula un film. Intrarea liberă„ D-na Sur­ita Casovan va vorbi Du­minică 2 Martie, ora 11,55 dimineaţa la Posturile noastre da Radio, despre mare româncă: Elena Văcărescu“. * Bibliografii­ ­Primim la redacţie Nr. 18 şi 19, din excelenţa publicaţie lu­nară „Pages fra­ncaises”, editată de Asociatia pentru difuzarea gândirii franceze. Revista, prezintă in fiecare lună pagin! alese extrase din cele mai c­e seamă publicaţii franceze, în toate compartimentele gândirii. * A apărut: Anuarul Primăriei orașului Turnu Severin (1944—1946, îngrijh de d prof. C. Papacoetca Papură primarul orașului. Dacă o prezentare generală și o scur­tă Incursiune în trecut lucrarea dă înter-s^tie da'a ei cifre privit­oare la or­asul Turnu Severin în cei doi an­i de ev­ență ce s’au scurs după­ 23 August 1944. CONCERTUL D-NEI MARIE ANCA Sâmbătă 1 Mart­e a c. va avea foc concertul dnei Marie Anca la sala de teatru a Liceului Mi­hai Viteazu din Bd. Pache nr 72 La pton Th Fuchs care De lânsă acompania m nou! susţinut va cânta şi cât­eva bucăţi din reperto­riul său. Biletele şi invitatele cu data de 24 Ianuarie a. c sunt valabile Ultimele bilet, numai in seara concer­tului la cassa teatrului. TEATRALE Premiera comediei “Domnişoara ...ma­ma mea“ de Louis Verneuîl, de l­a noul teatm ’’Ambasador“ a suferit amânări din cauze de forţă majoră. Ea va avea loc în aceiaşi distribuţie cu* Iordane­scu Bruno, Maria Magda Severi, Mo re® Ti tu Vedea, etc. CÂRTI NOUI A apărut: BLESTEMUL, roman de Dumitru Moraru Sîivna. Cartea are în frunte o caldă prezentare a Părintelui Gala Galaction. |----——CT-,».L»u.».W|Hm|||| 11 | |...T.nTr^— UNIVERSITATEA RIN CRAIOVA /Urinar* din raffina 1**1Î Suntem îndreptăţiţi a presupune că , ■*,­­ înainte de a fi alcătuit proeetul de lege, d. Ştefan Voitec, ministrul ec­duesfiei naționale şi-a asigurat fon­durile necesar®, nu numai pentru funcţionarea catedrelor anului întâiu. Cu sacrificii mari mai mulţi ani, am putea avea cu timpul o facultate de medicină la Craiova, care să cores­pundă necesităţii incontestabile de a se înmulţi numărul studenţilor i me­dicină, fără a se aglomera peste mă­sură facultăţile existente. Gr. Graur t­ina barbu (Urmare din pagina 1 a­­rinţi. Ce-o fi fost, ce n’o fi fost în politică, Mortzun, nu-i treaba Semnelor mele de întrebare. A fost un om cu masca pronunţată de Si­ena, un intelectual şiret, oscilant pe contraste, dar foarte inteligent şi dotat cu un fel de har al presimţirii care-i parcă o despicătura către talent. I s'a părut şi nu s’a înşelat că ţărăncu­ţa cu picioarele goale, din ogradă are o personalitate. A luat-o în _____________________ casa lui din Bucureşti, a dat-o la rea institutelor lor. Cu atât mai mult şcoală, fata mai trebuia să crea­sta fi nevoie de fonduri excepţionale scă o lecuţă până să capete apţi­­pentru a se întemeia laboratoarele, tudinea de­prinderilor din lumea Institute!«, c­iniciîe, bibliotecile ne­cesare unei facultăţi noui. Ce**i drept, la Craiova există ba­zele pentru viitoarele facultăji de­­ la^ticitatea ţinutei, medicină. Dar distanţa dela un spi­­j care-l compunea de Oraş. A dat-o id Conservator, Mortzun n’avea copii. Pasul, mişcarea capului, a mâinilor, e­­geisajul pe trăirea unui rai regional, dela un laborator chi-j simplu gest al ei, revelau o ar­­mico-madical de provincie la institu­­i tieifl în accepţia multiplicată cu fele necesare unei făcu ăfi este tear­a cuvântului. Tina Bar­te mare. Se pare însă că se vor pu­­eril ca o închisă, care tea folosi şi fonduri speciale din Fim dajia Mihail, ceea ce el explica şi a­­legarea Craiovei ca sediu al viitoa­rei universităţi. „­­imaginea pe care mi-a răscolit-o dacă se desface, are sute de pa­gini şi de foi şi ilustraţii în cu­lori, la o răsfoire rapidă. Mi-aduc atât de bine aminte de scenă, încât văd şi costumul Tinel Barbu şi locul unde juca pe scenă întruna din acele puternice lucrări dramatice ale lui Ibsen ca un baso­relief. Purta ca gospodinele din străi­nătate, un halat încheiat la pum­ni şi la gât împresurat de o cen­tură din aceeaş pânză cenuşie au carouri mărunte albe, li aud şi timbrul, extraordinar de dulce şi de adânc al şoaptei guturale. Ti­na era un frumoasă, de o frumu­seţe palidă şi estompată, care emană o emoţie particulară ca dantela de sute de ani dintr'o vi­trină de cristal dela tun­ca de li­turghie a ul lui Bossuet sau Ri­­chel­ieu. De-abia schiţată Tina Barbu a dispărut pentru totdeauna de Pe scenă ca o pasăre rară lăsată­­pe o ramură , de­ livadă şi plecată pe tăcute, un zbor nevăzut, în­­tr’alte climate. Se căsătorise cu un inginer proprietar de moşie şi s’a dus după inimă şi a remin­­ţat la teatru, adică la firea ei înnăscută dacă e adevărat că fe­­meia are o singură fire şi nu două sau şi mai multe. Aş vroi ca Tinel Barbu să nu-i fi părut niciodată rău de ceea ce a făcut şi ca amfora ei, dacă mai durează, să fie încă sonoră. T. Apsgraezi P. S. •— Se pare că omul subal­tern şi­ defect de la natură, scăpat de roca tarpeiană, preferă, chiar când scuipă sânge, binelui con­strângerea şi demnităţii neruşina­rea. Primesc din sanatoriul Morozni o scrisoare, concertată să mă insulte, haotică şi cu atitudini de pseudo­­literatură, în care confuzia şi in­conştienţa alternează cu obrăznicia vulgară, totul în calitate minoră. Origina ei poate să fie colabo­rarea dintre neputinţa intelectuală a unui bolnav steril şi mediocrita­tea unui medic deghizat, ascuns subt patul lui de iresponsabil ofti­cos. Cretinii locvaci au avut întot­deauna cu condeiul meu procese. Un bolnav neverosimil se declară fericit că e tuberculos, mândru că poartă, spânzurată la piept, inscrip­ţia declasării sociale. Aproape ca nu dansează de bucurie. In drojdie lui de creer, bacilul dă o luptă ve­selă cu moartea sau cu treponema. Scrisoarea ar avea orgolioasa nă­zuinţă să răspundă la tableta pen­tru tuberculoşi, de acum câtăva vreme, care preciza răspunderea medicilor îngrăşaţi din spută, me­tode şi statistici, şi nici­decum, fireşte, a bieţilor bolnavi. Iată cât înţeles se alege dintr’o intenţie de milă şi omenie. Demen­ţa şi laşitatea în suferinţă nu se cuvine, pe semne, să fie mângâiate şi ocrotite. Ele trebuiesc batjoco­rite şi brutalizate. I T. A. MODES De două ori, săptămâna trecută, becililor veniţi la spectacol cu vi-­ am fost obligat să merg la teatru. A­tenţia ridicolă de a urmări j­oculi Necesitatea care m’a trimis acolo .îm­i cerea să urmăresc spectacolele cu cea mai mare atenţie. In ambe­le cazuri însă hotărîrea mea de a nu scăpa nimic din ceea ce se pe­trecea pe scenă a fost stânjenită­­de curiosul obiceiu pe care-1 au ele­gantele noastre de a intra în sală­­cu pălăria în cap. — Uite, mi-am zis eu, ce în­seamnă modal Dacă un imprudent și-ar permite să sugereze unei fe­mei să iasă pe stradă cu pălărie, sunt toate șansele ca indiscretul personaj să se vadă trăsnit de o­­privire care, adesea, spune mai­­mult decât o înjurătură trasă pe­­româneşte. Acelaşi rezultat l-ar ob­­­ţine în cazul că un demon maliţios i-ar da ideea să-şi roage consoarta .Să renunţe la pălărie în seara când me­rge la teatru. Căci, vedeţi Dv, strada şi cu tea­trul nu se potrivesc deloc. In men­talitatea femeiască, dorinţa de a purta un capac la cutia cu inteli­genţă este mult mai mult stimulată de plăcerea pe care o procură plic­tisirea aproapelui, decât de necesi­tatea provocată de o ploae măruntă şi deasă. Afară de asta, ce pălărie este indicată pentru stradă, admi­ţând că s’ar găsi totuş o originală care să calce hotărît peste severele canoane ale modei? O nimica toată. O cârpă colorată sucită la întâm­plar­e şi legată pe frunte, asemenea basmalelor cu cari îşi fixau pe tâm­ple feliile de cartofi bunicile noa­stre când sufereau de migrenă, poa­te da un splendid exemplu de di­stinsă eleganţă- Cu condiţiunea ex­presă ca in conversaţiile despre modes să i se spună turban. Pentru teatru însă, se schimbă so­coteala. Aici moda, care întotdeauna ţine cont de efectul pe care pălăria trebue să-l facă asupra privitorului, se vede nevoită să îngrijească de ceafa, adică de partea cea mai ex­pusă privirilor admirative, ’ale im­actorilor. Deci, aici trebue îndrep-- tată toată atenţia. In consecinţă pă-­ lăriile se vor purta cât mai lipitei de ceafă. Şi pentru că aceste vir-­ tuoze ale calamburului vestimentari cari se numesc modiste au observaţi că frumuseţea unei opere ieşită din, mâinile lor diafane nu se dovede-f­şte deseori aptă să capteze integrali privirile, imaginaţia lor subtilă a­ creat acea formă specială a pălă-*­iiei de teatru pe care spectatorul cel mai insensibil va trebui s’o ad-­ mire în faţa lui. Pe ea şi numai­­pe ea.­­ Pălăria pentru teatru are, de cele­ mai multe ori, forma anodină a ii-­ nui nod, din care însă ţâşneşte im-f petuos în văzduh un ecran opac, un­ fel de ulucă abruptă şi colorată care* urcă vertiginos până la înălţimi­ spăiraântătoare. O altă caracteristi-î că a acestei suave invenţiuni este* mobilitatea modelului care, având­ tot timpul cât durează reprezenta-î­ţia, imprimată o mişcare pendulară,­ face pe microfonul plasat în spate sâ-şi frângă gâtul în toate direcţiile, şi în sfârşit, să părăsească sala­ după ce a adoptat definitiv sistemul­ de a se uita cruciş. — Nu te înţeleg deloc! m’a în­trerupt un amic ingenios. Voi ga­zetarii aveţi reputaţia de creatori de opinii. N’aţi putea, la o adică, să scoateţi din modă pălăria ulucă?­­ — Nu văd cum?­­ Prietenul mă privi cu milă. —­ Nu vezi cum? Simplu de­­tot. Scrie la gazetă, sub formă de tele­gramă, că la Paris pălăria a ieşit complet din modă şi că la teatru nu mai merg cu pălărie decât ba­bele şi spălătoresele. Pe ce faci pa­riu că într’o săptămână nu mai prinzi o bucureşteancă cu „uluca” în cap la teatru? Bine­înţeles că n’am pariat. Ani­malul era în stare să-mi ia banii. JI Fred Ghenădescu î rtw»­t%­ilU4lUtNW I DANS LE HALL DE LA LIBiRAI FIE „ITALIENNE” 89 cal. Victoriei „LES EDITIONS FRÂNGE“ Presenîent Ies dernl ers catalogues dcs éd^ Ma*oa Bailliére, Libralrie Générale de droit et Jisrispimdence. A. Pédoime, presses üaiversitaires de praoee, Lechevalicr. Salabert Nagel, Maloine, Gauthier. Villard, Neavelles Editions, Hier ct * Anjeurd’hrd. Pavols Rombaldi, Porta­lan, Kecueuij Sirey. Rousseau, etc., etc,; et pmment toutes cammaades qui seront transrmses en France, dans les premiers jonrs du mois de mars ă l’occasion du depart â Paris de levy envoyé special. ţin sigur pe ceea ce trebuia să facă. Costumele d-nei Pollak consti­tuie un mare succes. Pline de gust, variate, bogate, ele transformă scena într’o încântă­toare feerie. Ceea ce spunem este atât de adevărat încât de câte ori Scena era lipsită de aportul lor multicolor și feeric, decorul apărea de o banalitate descura­­jantă. Vom încheia aşa cum am înce­put, spunând adică încă odată că independent de oarecari deficien­ţe aproape inevitabile actual­mente, opereta „Sibiu­” va cu­noaşte pe scena teatrului ..Sa­voy’5 un durabil şi, oarecum, binemeritat succed, î­n JU

Next