Adevěrul, martie 1947 (Anul 60, nr. 16801-16826)
1947-03-01 / nr. 16801
2 a PREMIERA Marţi 4 MARTIE ULTIMELE REPREZ, ORA 4 şi 7 Preţul biletelor la football a fost majorat Comitetul federal a admis majorarea preţului de intrare la matchurile de football, ,cerut de echipele divizionare. La jocurile cuplate tribuna va costa 4000 lei, îr peluza 20 000, iar la cele decuplate tribuna 30 000, iar peluza 15 000 lei Sindicaliştii, militarii, studenţii şi membrii de grupări vor avea simţitoare reduceri Gria de la Palladhim Marin Caspar, indisponibil a fost inlocuit cu Gh. Florea Programul reuniunii de Duminică din arena Palladium a trebuit să sufere o modificare. Marin Caspar care a suferit de curând un accident la antrenament nu e pe deplin restabilit iar medicii l-au oprit să apară in ring timp de 15 zile. In consecință el a fost înlocuit cu Gh Fierea, astfel că de. Fițu are un nou adversar Cu această modificare programul galei se prezintă astfel: Mihali Caraiman—Petre Niculescu, 3 reprize a 3 minute. Albert Blank—Ion Briceag, 3 reprize a 3 minute. Iiie Piţu—Gh. Florea, 8 rep. a 3 mln Dumitru Marin—Ion Sfetcu, 8 reprize a 3 minute. Aurel Weintraub—Florea Stanomir, 10 reprize a 3 minute. Echipa Europei va fi antrenată de elveţianul Rappaol In vederea matchului Anglia—Europa, care se va disputa in ziua de 10 Mai’i la Glasgow, FIFA a anut recent o şedinţă la Bruxelles. S-a stabilit că jucătorii europeni selecţionaţi vor fi la Amsterdam la 5 Mai iar după o zi vor susţine un match de antrenament cu Olanda la Rotterdam. La 7 Mai echipa va pleca în Scoţia unde se va întruni comitetul FIFA. Au ieri propuşi de federaţiile europene 41 jucători: Austria: BertolM, Jocksch, Gerhardt. Melchior. Cehoslovacia: SSneckv, LUdI. Danemarca: Jonson, Pe'.terson, I. Jenson. Hanson. Prost. Ungaria: Rudaş, Lakat, PUscas. Zseg reifer. Irlanda: Gorman, Fanell, Garey. Italia: Noroso, Parella, Mazzola. Luxembourg: Féljél. Olanda, Mikos. Suedia- Gracz, G. Nordhafm. Elveţia: Ballablo, Geger, Steffen. Turcia: Arman, Guresmn, Polatz. Spania: Epi, Curta. Portugalia: Azavedo, Rogeiro. Franţa: Da Rul, Ben Barek. U. R. S. S. şi Iugoslavia rdau făcut propuneri iar scrisoarea României se vede că n’a ajuns la destinaţie. hozamai • vuieţi mm CM^ÜL£ICU*R^3ASSy ti A.PQP MAKflAI) £^ouvtu_ 8 ’ute&s“ TEATRUL MARIA FILOTTÎ LEGEA DIVORŢULUI ! ! Dintre aceştia vor fi aleşi numai 15 jucători după matchul Franţa—Portugalia (24 Martie la Paris) care vor fî antrenaţi de elveţianul Rappan. Farkas a fost achiziţionat de Újpest După Fabian II şi Fekete un alt jucător al echipei Carmen din Bucureşti a fugit peste graniţă. Este vorba de Farcaş, care se află la Budapesta unde a fost angajat de Újpest. Se pare că Farkaş, nu se va oprî eci deoarece are intenţia să plece în Ralia. HIPISM licenţele bookmakERILOR Miercuri seara a avut loc la Jockey Club o şedinţă a comitetului de curse la care a participat un număr restrâns de membrii. S’a discutat chestia bookmakerilorpe anul, in curs, fără să se ajungă la o decizie. întârzierea hotărârii se datorează faptului că ii afară de cererile de licenţe ale vechilor bookmakeri, se mai găsesc la dosar oferte noui, care asigură societăţii condiţiuni mult mai avantajoase. Este in interesul bunului mersl curselor ca toate cererile să fie studiate şi luate în consideraţie, lărgindu-se numărul oficianţilor de cotă fixă. In acest sens a intervenit şî 'asociaţiunea proprietarilor printr’un memoriu înaintat comitetului de curse Asociaţi culturală „Fiii Brăile.” Duminică, În Februarie a c, a fost un amfiteatrul liceului Ghiszăr* adunarea ginerală de constituire a Arelaţiei Culturale ..Fiii Brăilei” sub preşedinţia dlui prof. Dinu. După dezbateri, la care au luat cuvântul d-niî prof.ironescu, seecretar general al ministerului educaţiei naţionale,, prof . Cojocaru, prof. Mircea Manolescu general Vasie Atanasiu, d-na Gm-ral A-Atanasiu-Filotti. I. Pariait, Gh. Trifan V. Bun’um, s’a procedat la alegerea sfatului de ee ducere a asociaţiei, pus sub eg'da Furd-tiilor Regale R-ge'e Miha! I Au fost ales d-nli: prof M’rcea Manolescu, prof. C D’nu P Panaîtescu (P'rpesicras) d-na General Atanasiu-Filottl. arh M Usnewschi. S. Semil'an Tr N’culescu C F R . Buium Waldman, Horia Niculescu Gh Trifan. 1 K. Reţea, capt. Măruserco d-na NegoitS. Vlase Mălinesct. Virgil Nicolau, Tiberiu Alexartfescu. D Baches, prof . Mireseu. S. As tro, OOl. Constanti nescu. d_na Gossu! Jean Barnoschi. victor Cojocaru. Alex Tomescu, M. Trufașu V. Dascovicî Gh. Constantinescu. Ion Papait lilsu Ștefănescu. N Măciucă. Ing. Gh. Marinescu. D Papadon. V. Boantă. Preşeedinte al statului a fost ales d prof Victor Vâlcovlet. Iar vice-prese dinti d-nii C Dinu, Ionel Lazaroneanu, dir. Al asociaţiei d, prof. Victor Cojocaru. »TEATRUL MARIA FILOITF MIERCURI 5 MARTIE ORA 18:30 FRED UN SINGUR SPECTACOL FESTIV pentru :oi)il8fluie am ie teatru al D-nei MAR CARAVAN Tit^^tîîîp Qp Onoare r&+în ?a Ca^sa ’ ---- ** **Ji-W! Spectacol TEATRE OPERA! Aida NATIONAL Sf. Sava: mat: Prometeui seara: Nunta din Perugia. STUDIO: mat: Bădăranii; seara: Nepotul din Giurgiu. comedia: ora 5: Primăvara a venit; ora 8: Maşina de scris MUNICIPAL: Moartea civilă. ATLANTIC: Nunta lui Stroe. ALHAMBRA: Relache ATENEULUI: Cele două doamne Cornal. COLORADO: Aşternutul de mătase. M FILOTTI: ora 16: Legea divorțului; ora: Caravana. MODERN: Otto Bielantu. Haimanaua bulevardului. ODEON oral: Copilul. STUDIO ODEON: Ave Maria SAVOY; om 4: Haimanaua bulevardului; ora 7-30: Sybill. NOSTRU: Golful francezului VICTORIEI; ora 4: Nunta cu repetiţie; ora 7: Tinereţea unei regine BARAŞEUM: Mussic-hall melody. STUDIO BARAŞEUM: Inima sentimentală. MUNCITORESC: Cămila trece prin urechile acului MUNCITORESC CFR: Afaceri importante DE PĂPUŞI ŢĂNDĂRICĂ: Ţăndărică Sa circ CINEMATOGRAFE ARO: Cotitura cea mare. SCALA: Omul în gri. CENTRAL: Mademoiselle FUI CASANDRA: Simfonia fantastică. TRIANON: Divorț imperial FEMINA: Rapsodia dabolică VICTORIA: Vulpea argintie ORFEU: Minciuna cea mare EXCELSIOR: Suflete rătăcite. LUXOR: In umbrale Mărului. ARPA: Mademoiselle FUSTIVOLI: Bărbaţii din viaţa ei. CORSO: In umbra gloriei. OMNIA: Zeiţa junglei FRANKLIN: Contrabanda. REGAL: Stan şi Bran Încurcă -«.o. RD. PALAS: Les enfarts du Paradis (Oameni şi măşti). SELECT: Mi s'a dăruit un înger. FANTASIO: Toată lumea râde, cântă şi dansează NISSA: Ultimul sbor CARTIER AIDA: Blestemul dragostei. ALIANŢA: Miss Teodora. DIANA: Când luminile se sting. DACIA: Dunărea albastră. CARMEN-SYLVA: Bieţii veseli din Syrupnea şi revistă. PACHE: Nevastă.mea vrăjitoarea. FIORIDA: Bandiţii din Alaska. GIORIA: Cavalcada tinereţii ILEANA: Nevastă-mea vrăjitoarea. IZBÂNDA: Măricen*. MILANO: Gunga Din. MIORIŢA: Intre doi bărbaţi. MARCONI: Pădurea îndrăgostiţilor. MODEL: Spadasinul mascat. MARNA: Corsarul. ODEON: Viaţă furată. SPLENDID: In umbra gloriei. VOLTA-BUZESTI: Asasinul se teme noaptea. TOMIS: Corsarul. VOLGA: Etrange Destin. VENUS: Elefantul și frinShîuta. «• LENAJURI - MĂTĂSURI pentru rochii-fuste; mătăsuri pentru linT^rle, căprijşeU bumbsce ps^tu rochiţe, soldează etajul II Blocul Zaharia. Piaţa Sf. Gheorghe, Intrarea Meiul Sugăm notați: ETAJUL DOI. WvtffmafAdvWEmMicf^@iîiccL dramatică Teatrul Savoy: SybiSl Vdm. spune de la început câ opereta „Sybill”, jucat în premieră pe faia teatrului „Savoy”, constituie un spectacol foarte reuşit, cu toate că o parte din componentele ce o formează lasă de dori . Opereta, gen uşor de teatru ■— după sentinţa consacrată — are totuşi nevoe de anumite elemente indispensabile, cum ar fi de pildă: interpreţi poriviţi, spirit subţire şi abundent, muzică melodioasă, fast, etc. In cazul care face obiectul acestei cronici, ca rena supărătoare a sopranei şi a tenorului au fost suplinite cu succes de către cele alte componerte. D-na Silly Popescu este o femeie frumoasă cu o voce confidenţială. Atâta tot. In ceea ce priveşte psd. Şerbu, d-sa ne face să ne gândim la proverbul care pretinde că cea mai frumoasă fată din lume nu poate da decât ceea ce are. In atari condiţiuni, adaptatorii operetei s’au văzut nevoiţi să pună apăsat accentul pe comic şi bine au făcut. Deasemenea d. Val, directorul de scenă, care a dovedit o justă înţelegere a problemei ce i se punea şi pe care a rezolvat-o în mod fericit, imprimând întreg spectacolului o notă de antren susţinut într’un cadru deosebit de fastuos. Tot lipsurilor de cari am vorbit se datorează probabil alunecarea operetei din chenarele ei fireşti către revistă de mare montare. Cu aceste ajustări, absolut necesare, era normal ca soprana şi tenorul, insuficienţi din toate punctele de vedere, să fie trecuţi pe planul al doilea, spre beneficiul d-rei Virginica Popescu şi al d.- lui Marcel Anghelescu, cari au ştiut să-Şi fae, în Sybill, partea leului. Jucând cu un antren îndrăcit, de care multă lume nu o credea capabilă, sveltă, uşoară, mobilă ca un spiriduş, interpreta Mirandolinei a reuşit să dea o lecţie de ceea ce înseamnă o subreta. Alături de d-sa, d. Marcel Angheiescu a fost eroul serii, cucerind publicul de la prima replică şi recoltând adevărate salve de aplauze. D. Angheiescu este ca artist de rasă Şi probabil că ştie aceasta fără să fie nevoe să i-o aducem noi la cunoştinţă. • Dar, tocmai din acest motiv, ne ar plăcea pste să-l vedem renunţând la unele efecte de o valoare mai mult decât dubioasă, obţinue prin strâmbături, contorsiuni şi alte grimase eftine. Ştim că unui comic de operetă !îi sunt permisa anumite șarje; I totuș avem impresia că un mare actor, Oscar Denes bunăoară, s'ar dispensa bucuros de ele. In rolul unui guvernator ramolit și berbant, d. George Groner a fost al treilea erou al spectacolului, demonstrând că se află în deplina maturitate a talentului său. Ceva mai sec decât interpretul lui Poire, d. Groner a greşit o singură dată Şi anume în lunga, inutila şi fără de haz scenă a duelului, care însă nu i se poate reproşa d-sale, ci regisorului. Demn tovarăş al d-rei Silly Popescu şi al d-luiŞerbu, d. Barton ni s’a părut, ca şi dânşii, străin de ceea ce se petrecea pe scenă, scrobit şi afon. Numai elogii pentru d. D’Ayol care a campat, din câteva trăsături şi o mască admirabilă, silueta unui bătrân virtuos. D-ra Henţia a cântat şi a dansat. D-ra paula Georgescu nu a făcut nimic şî ne întrebăm ce motiv misterios a urcat-o pe scena de la „Savoy”. Atât muzica proprie operetei Sybill cât şi melodiile originale datorite d-lui Ion Vasiîescu sunt o încântare pentru ureche şi din acest punct de vedere, credem că părerile auditorilor sunt de acord. Si fiindcă vorbim de maestrul Vasiîescu, sa ne fie permis să ne exprimăm mirarea că acest excelentmuzician şi om de teatru n’a băgat de scamă că orchestra pe care o conjează cu autoritate, are, pe alocuri, răbufniri cari acoperă complet bietele voci ale protagoniştilor improvizaţi , în cântăreţi de operetă. D-na Violette Taylor este o dansatoare de talent şi cu multă graţie în mişcări. Partenerul de sate ni s’a părut ceva mai pu- 1 ADEVĂRUL A MURIT FRUMOASA FAZIA! de MI GAELA CATARG! nu.cu un accident un avion, din care s’au înregistrat atâtea în cursul acesei ierni! De astădată, după moştenitorul tronului suedez şi după regina filmului, Grace Moore, încă o personalitate regală este victima zborului. O scurtă telegramă vesteşte că în avionul militar ca, plecase din Italia spre Cairo cu şase pasageri, se îmbarcase principesa Fazia a Egiptului. S’ar fi putut spune şi a Parisului. Domnea acolo, cu eleganţa ei fără pereche, în lumea mondenă şi a modei. Cu prilejul desfăşurării spectaculoase a colecţiilor de toamnă, frumoasa Fazia îşi comandase cincizeci de rochi. Nu era prea mult pentru fastul Curţii fratelui său, unde intra in concurenţa cu flegma Farida, încântătoarea fiică a şahului Persiei, şi cu multe alte domniţe din basm. Regele Faruk înţelege într’adevăr, în momentul liberării definitive a ţării sale, să joace un rol deosebit de suveran europeo-egiptean. Mai râvneşte şi la altă stăpânire, cu mult mai cuprinzătoare, aceea de conducător spiritual al lumii musulmane. Nu degeaba şi a ales, în ziua încoronării, în 1937, titlul de „Primul suveran al Egiptului modern, stăpânul lumii arabe". Formila este un program în sine. O visa oare Mehmet An când primea în IfIOS mandatul să guverneze Egiptul în numele Sultanului turc? O întrevăzuse desigur Fuad Ahmet, părintele frumoasei Fazia, al nouălea suveran al dinastiei, tutelată până ori. Lumea musulmană care tiveşte sudul continentului asiatic şi nordul celui african, se va asocia oare într’o colaborare spirituală cu rezonanţe poliice impunătoare? Va putea domni peste suflete, dela peninsula indiană până la litoralul Atlantic, suveranul modern care îşi deschide parlamentul sub baldachin de catifea, ca semenii lui din Europa? Cu toată educaţia lui occidentală, cu toate că a învăţat la Londra să-şi aleagă cravatele, partenerii de bridge, caii de polo, mănuşile de box şi ediţiile din Shakespeare, Fuada socoteşte că pentru a fi un bun monarh trebue mai întâi să fie un credincios discipol al lui Allah. Are insă dreptul la moschee, să şi depene mătâniiîe aşezat pe o pernă, pe teatr'r e p ti’Blar£ prszintă In fiecare ceară şi tn mafJnenrTe de j Joi. Sâmbătă *1 Duminică MAINE era i' PREMIERA ”“ ALHAMBRA clownui MAINE ora 4 PREMIERA I Allanto Awntura i-iii! Sorja I ATIMTIP MAINE ora 4 si 7 I AILnr lib MWTA (îl STR9S MAINE ora 4 3# si 7 30 «snaljm 9E MUTASE ! COLORADO IceloiiT MAINE ms'u ora 4.3» 9; a i ,IS COMEDIA pm&îaifliîa a° rar MAINE ora 4 si 7 g © g A1 Soarta Fi otti oiy\w.uif MAINE ora * sl 7 Oî5» E'evantaj ItÎflOmil MAINE ora 4 sl 7 NuerbiJGOLFUL F.10S72ULUI 5IAINE ora 3.30. si 7 iylitUN COPILULFAJ'Jin nnnni MAINE ora 3 si 6.38 0DE01 AVe maiua Studio MAINE ORA 3 30 si 7 5AVOY 5 Y 8 1 L L MAINE ora 7 I VICTORIEI repetupeI MAINE ora 4 TINE1STEA UNEI REGIMEI ICTOR'EI când toată asistenţa se roagă In genunchi. Pe când ultimul soldat englez părăseşte ultima cazarmă din Cairo, tânărul uriaş cu mustaţă blondă Şi ies în cap, cel mai bun trăgător la ţină în toate concursurile, mânuieşte cu iscusinţă armele diplomaţiei, printre astea se înscrie apropierea cu puternicul şef al Arabiei, regele Ibn Saud. Acesta reprezintă una din dinastiile cele mai vechi din lume. împrejurul lui, şase veacuri de războaie şi de adaptare la progresul social, au prefăcut traiul oamenilor. Dar sub corurile din o mie şi una de nopţi ale gemenului, viaţa a ramas ca pe vremea cuceririi califilor. Patriarhul arab conduce destinele poporului său cu tradiţii centenare, păstrează moravurile aspre ale Wahabiştilor, poartă aceleaşi arme ca strămoşii lui, are tot atâtea soţii şi mănâncă Acra tacâmuri în vasele lor de aur. Nu se spune cum a privit Regina Farida, descălecătoarea recentă a întunecatului Ibn Saud, cortegiul celor cincizeci şi doi de fii ai Săi. Regina Farida e încă foarte tânără, dar n’are decât două fetiţe şi dinastia egipeană s’a lepădat de preceptele coranice ale haremului. Cei cincizeci Şi doi de principi arabi au avut dece se minuna în frumosul palat din Cairo, unde moda dela Paris înlătură portul oriental şi se joacă valsuri ca la Viena şi rumba ca în Mexico, şi unde eticheta nu este în ru nimic mai prejos de aceea dela Buckingham palace. Dar astăzi recepţiile s’au decomandat, doliul domneşte, principesa Fazia nu va mai aduce la Curtea egipteană ecourile modei din Paris şi strălucirea răpitoarei sale frumuseţi. DE LA TEATRUL NATIONAL Teatrul Naţional Sf. Sapa reprezintă mâine Sâmbătă, în matineu la ora 2-30 poemul dramatic ’’Prometeu" de d. Victor Eftimiu, iar seara la ora 6,30 "Nunta din Perugia” de d Alexandru Kiriţescu. La Teatrul Studio, se reprezintă un matineu la ora 2-30 ”Bădăranii” de Coldoni, iar seara la ora 6:30 "Fedora’ de Viktorien Sarcou. nRuy Blas“ wiiiSoca mea premiera a Teatrului Sf» Sava Vineri 21 Martie va avea loc la Teatrul Sf Sava premiera piesei "Ruy Blas” de Victor Hugo, in direcţia de scenă a d-lui I. Şahighian. Detributia are în frunte pe d-nul Al. Critico- N. Băltăţeanu, N. Bi'arr comi. Al. Marius, C. Neacşu, P Pătraşcu, C. Morţun,d-nele Marietta Anca, Antoinette Călînescu, Yoto~dara Kiarîm- Lulu Cruceanu, etc. Spectacole pentru miw citori la Teatrul Naţional In cadrul spectacolelor pentru muncitori pe care Teatrul Naţional la cererea Comisiei sindicale locale, le va organiza în fiecare Duminecă dimineaţa, se va juca Duminecă 2 Martie crt. ora 10-30, la Teatrul Studio, piesa ”Bădăranii” de Goldani. conferinţe III ciclul de conferiiţe organizat de Liga Culturală, va vorbi d. Nîcolae Georgescu, Duminecă 3 Martie orele 11 dimneaţa în sala Teatrului Lîgîi Cul'Uraîs, buiev. Schitu Măgureanu No. 1 depre: „Profesorul Nicolae Iorga şi Dr. Nicolae Lupu’’. După conferinţă urmează un program artistic. Intrarea liberă,la In cadrul Universităţii populare a Uniunii evrejilor români, organizaţia democrată, şi In continuarea clerului ,Judaism şi umanitate“, va avea loc Sâmbătă 1 Martie orele 17 în sala „Dalles“ conferinţa d-lui dr. M. A Hajevy despre „Lupta pentru emancipare în secolei XVIII”. Intrarea liberă. * In cadrul activităţii sale, Comisîa cuTuralft a Sindicatului ziariştilor profesioniştî din Bucures-i organizează Duminică 2 Martie orele 10.30 a. m în palatul Sindicatului Bdul Carol 21 (Cinemi Oersol conferinţă dupi profesor universitar H. Silber despre ”VA FI CRIZĂ ECONOMICA IM 1047?“. După conferinţă va rula un film. Intrarea liberă„ D-na Surita Casovan va vorbi Duminică 2 Martie, ora 11,55 dimineaţa la Posturile noastre da Radio, despre mare româncă: Elena Văcărescu“. * Bibliografii Primim la redacţie Nr. 18 şi 19, din excelenţa publicaţie lunară „Pages francaises”, editată de Asociatia pentru difuzarea gândirii franceze. Revista, prezintă in fiecare lună pagin! alese extrase din cele mai ce seamă publicaţii franceze, în toate compartimentele gândirii. * A apărut: Anuarul Primăriei orașului Turnu Severin (1944—1946, îngrijh de d prof. C. Papacoetca Papură primarul orașului. Dacă o prezentare generală și o scurtă Incursiune în trecut lucrarea dă înter-s^tie da'a ei cifre privitoare la orasul Turnu Severin în cei doi ani de evență ce s’au scurs după 23 August 1944. CONCERTUL D-NEI MARIE ANCA Sâmbătă 1 Marte a c. va avea foc concertul dnei Marie Anca la sala de teatru a Liceului Mihai Viteazu din Bd. Pache nr 72 La pton Th Fuchs care De lânsă acompania m nou! susţinut va cânta şi câteva bucăţi din repertoriul său. Biletele şi invitatele cu data de 24 Ianuarie a. c sunt valabile Ultimele bilet, numai in seara concertului la cassa teatrului. TEATRALE Premiera comediei “Domnişoara ...mama mea“ de Louis Verneuîl, de la noul teatm ’’Ambasador“ a suferit amânări din cauze de forţă majoră. Ea va avea loc în aceiaşi distribuţie cu* Iordanescu Bruno, Maria Magda Severi, Mo re® Ti tu Vedea, etc. CÂRTI NOUI A apărut: BLESTEMUL, roman de Dumitru Moraru Sîivna. Cartea are în frunte o caldă prezentare a Părintelui Gala Galaction. |----——CT-,».L»u.».W|Hm|||| 11 | |...T.nTr^— UNIVERSITATEA RIN CRAIOVA /Urinar* din raffina 1**1Î Suntem îndreptăţiţi a presupune că , ■*, înainte de a fi alcătuit proeetul de lege, d. Ştefan Voitec, ministrul ecduesfiei naționale şi-a asigurat fondurile necesar®, nu numai pentru funcţionarea catedrelor anului întâiu. Cu sacrificii mari mai mulţi ani, am putea avea cu timpul o facultate de medicină la Craiova, care să corespundă necesităţii incontestabile de a se înmulţi numărul studenţilor i medicină, fără a se aglomera peste măsură facultăţile existente. Gr. Graur tina barbu (Urmare din pagina 1 arinţi. Ce-o fi fost, ce n’o fi fost în politică, Mortzun, nu-i treaba Semnelor mele de întrebare. A fost un om cu masca pronunţată de Siena, un intelectual şiret, oscilant pe contraste, dar foarte inteligent şi dotat cu un fel de har al presimţirii care-i parcă o despicătura către talent. I s'a părut şi nu s’a înşelat că ţărăncuţa cu picioarele goale, din ogradă are o personalitate. A luat-o în _____________________ casa lui din Bucureşti, a dat-o la rea institutelor lor. Cu atât mai mult şcoală, fata mai trebuia să creasta fi nevoie de fonduri excepţionale scă o lecuţă până să capete apţipentru a se întemeia laboratoarele, tudinea deprinderilor din lumea Institute!«, ciniciîe, bibliotecile necesare unei facultăţi noui. Ce**i drept, la Craiova există bazele pentru viitoarele facultăji de la^ticitatea ţinutei, medicină. Dar distanţa dela un spij care-l compunea de Oraş. A dat-o id Conservator, Mortzun n’avea copii. Pasul, mişcarea capului, a mâinilor, egeisajul pe trăirea unui rai regional, dela un laborator chi-j simplu gest al ei, revelau o armico-madical de provincie la institui tieifl în accepţia multiplicată cu fele necesare unei făcu ăfi este teara cuvântului. Tina Barte mare. Se pare însă că se vor pueril ca o închisă, care tea folosi şi fonduri speciale din Fim dajia Mihail, ceea ce el explica şi alegarea Craiovei ca sediu al viitoarei universităţi. „imaginea pe care mi-a răscolit-o dacă se desface, are sute de pagini şi de foi şi ilustraţii în culori, la o răsfoire rapidă. Mi-aduc atât de bine aminte de scenă, încât văd şi costumul Tinel Barbu şi locul unde juca pe scenă întruna din acele puternice lucrări dramatice ale lui Ibsen ca un basorelief. Purta ca gospodinele din străinătate, un halat încheiat la pumni şi la gât împresurat de o centură din aceeaş pânză cenuşie au carouri mărunte albe, li aud şi timbrul, extraordinar de dulce şi de adânc al şoaptei guturale. Tina era un frumoasă, de o frumuseţe palidă şi estompată, care emană o emoţie particulară ca dantela de sute de ani dintr'o vitrină de cristal dela tunca de liturghie a ul lui Bossuet sau Richelieu. De-abia schiţată Tina Barbu a dispărut pentru totdeauna de Pe scenă ca o pasăre rară lăsatăpe o ramură , de livadă şi plecată pe tăcute, un zbor nevăzut, într’alte climate. Se căsătorise cu un inginer proprietar de moşie şi s’a dus după inimă şi a reminţat la teatru, adică la firea ei înnăscută dacă e adevărat că femeia are o singură fire şi nu două sau şi mai multe. Aş vroi ca Tinel Barbu să nu-i fi părut niciodată rău de ceea ce a făcut şi ca amfora ei, dacă mai durează, să fie încă sonoră. T. Apsgraezi P. S. •— Se pare că omul subaltern şi defect de la natură, scăpat de roca tarpeiană, preferă, chiar când scuipă sânge, binelui constrângerea şi demnităţii neruşinarea. Primesc din sanatoriul Morozni o scrisoare, concertată să mă insulte, haotică şi cu atitudini de pseudoliteratură, în care confuzia şi inconştienţa alternează cu obrăznicia vulgară, totul în calitate minoră. Origina ei poate să fie colaborarea dintre neputinţa intelectuală a unui bolnav steril şi mediocritatea unui medic deghizat, ascuns subt patul lui de iresponsabil ofticos. Cretinii locvaci au avut întotdeauna cu condeiul meu procese. Un bolnav neverosimil se declară fericit că e tuberculos, mândru că poartă, spânzurată la piept, inscripţia declasării sociale. Aproape ca nu dansează de bucurie. In drojdie lui de creer, bacilul dă o luptă veselă cu moartea sau cu treponema. Scrisoarea ar avea orgolioasa năzuinţă să răspundă la tableta pentru tuberculoşi, de acum câtăva vreme, care preciza răspunderea medicilor îngrăşaţi din spută, metode şi statistici, şi nicidecum, fireşte, a bieţilor bolnavi. Iată cât înţeles se alege dintr’o intenţie de milă şi omenie. Demenţa şi laşitatea în suferinţă nu se cuvine, pe semne, să fie mângâiate şi ocrotite. Ele trebuiesc batjocorite şi brutalizate. I T. A. MODES De două ori, săptămâna trecută, becililor veniţi la spectacol cu vi- am fost obligat să merg la teatru. Atenţia ridicolă de a urmări joculi Necesitatea care m’a trimis acolo .îmi cerea să urmăresc spectacolele cu cea mai mare atenţie. In ambele cazuri însă hotărîrea mea de a nu scăpa nimic din ceea ce se petrecea pe scenă a fost stânjenităde curiosul obiceiu pe care-1 au elegantele noastre de a intra în salăcu pălăria în cap. — Uite, mi-am zis eu, ce înseamnă modal Dacă un imprudent și-ar permite să sugereze unei femei să iasă pe stradă cu pălărie, sunt toate șansele ca indiscretul personaj să se vadă trăsnit de oprivire care, adesea, spune maimult decât o înjurătură trasă peromâneşte. Acelaşi rezultat l-ar obţine în cazul că un demon maliţios i-ar da ideea să-şi roage consoarta .Să renunţe la pălărie în seara când merge la teatru. Căci, vedeţi Dv, strada şi cu teatrul nu se potrivesc deloc. In mentalitatea femeiască, dorinţa de a purta un capac la cutia cu inteligenţă este mult mai mult stimulată de plăcerea pe care o procură plictisirea aproapelui, decât de necesitatea provocată de o ploae măruntă şi deasă. Afară de asta, ce pălărie este indicată pentru stradă, admiţând că s’ar găsi totuş o originală care să calce hotărît peste severele canoane ale modei? O nimica toată. O cârpă colorată sucită la întâmplare şi legată pe frunte, asemenea basmalelor cu cari îşi fixau pe tâmple feliile de cartofi bunicile noastre când sufereau de migrenă, poate da un splendid exemplu de distinsă eleganţă- Cu condiţiunea expresă ca in conversaţiile despre modes să i se spună turban. Pentru teatru însă, se schimbă socoteala. Aici moda, care întotdeauna ţine cont de efectul pe care pălăria trebue să-l facă asupra privitorului, se vede nevoită să îngrijească de ceafa, adică de partea cea mai expusă privirilor admirative, ’ale imactorilor. Deci, aici trebue îndrep-- tată toată atenţia. In consecinţă pă- lăriile se vor purta cât mai lipitei de ceafă. Şi pentru că aceste vir- tuoze ale calamburului vestimentari cari se numesc modiste au observaţi că frumuseţea unei opere ieşită din, mâinile lor diafane nu se dovede-fşte deseori aptă să capteze integrali privirile, imaginaţia lor subtilă a creat acea formă specială a pălă-*iiei de teatru pe care spectatorul cel mai insensibil va trebui s’o ad- mire în faţa lui. Pe ea şi numaipe ea. Pălăria pentru teatru are, de cele mai multe ori, forma anodină a ii- nui nod, din care însă ţâşneşte im-f petuos în văzduh un ecran opac, un fel de ulucă abruptă şi colorată care* urcă vertiginos până la înălţimi spăiraântătoare. O altă caracteristi-î că a acestei suave invenţiuni este* mobilitatea modelului care, având tot timpul cât durează reprezenta-îţia, imprimată o mişcare pendulară, face pe microfonul plasat în spate sâ-şi frângă gâtul în toate direcţiile, şi în sfârşit, să părăsească sala după ce a adoptat definitiv sistemul de a se uita cruciş. — Nu te înţeleg deloc! m’a întrerupt un amic ingenios. Voi gazetarii aveţi reputaţia de creatori de opinii. N’aţi putea, la o adică, să scoateţi din modă pălăria ulucă? — Nu văd cum? Prietenul mă privi cu milă. — Nu vezi cum? Simplu detot. Scrie la gazetă, sub formă de telegramă, că la Paris pălăria a ieşit complet din modă şi că la teatru nu mai merg cu pălărie decât babele şi spălătoresele. Pe ce faci pariu că într’o săptămână nu mai prinzi o bucureşteancă cu „uluca” în cap la teatru? Bineînţeles că n’am pariat. Animalul era în stare să-mi ia banii. JI Fred Ghenădescu î rtw»t%ilU4lUtNW I DANS LE HALL DE LA LIBiRAI FIE „ITALIENNE” 89 cal. Victoriei „LES EDITIONS FRÂNGE“ Presenîent Ies dernl ers catalogues dcs éd^ Ma*oa Bailliére, Libralrie Générale de droit et Jisrispimdence. A. Pédoime, presses üaiversitaires de praoee, Lechevalicr. Salabert Nagel, Maloine, Gauthier. Villard, Neavelles Editions, Hier ct * Anjeurd’hrd. Pavols Rombaldi, Portalan, Kecueuij Sirey. Rousseau, etc., etc,; et pmment toutes cammaades qui seront transrmses en France, dans les premiers jonrs du mois de mars ă l’occasion du depart â Paris de levy envoyé special. ţin sigur pe ceea ce trebuia să facă. Costumele d-nei Pollak constituie un mare succes. Pline de gust, variate, bogate, ele transformă scena într’o încântătoare feerie. Ceea ce spunem este atât de adevărat încât de câte ori Scena era lipsită de aportul lor multicolor și feeric, decorul apărea de o banalitate descurajantă. Vom încheia aşa cum am început, spunând adică încă odată că independent de oarecari deficienţe aproape inevitabile actualmente, opereta „Sibiu” va cunoaşte pe scena teatrului ..Savoy’5 un durabil şi, oarecum, binemeritat succed, în JU