Adevěrul, mai 1947 (Anul 60, nr. 16850-16873)
1947-05-01 / nr. 16850
I*©«Ima «? ®=(3 €7R BUQ, JCDAVA AZI LA BUDAPESTA CnJ VASAS SAR MAC RE CJ DJ PEST In locul ITA Cl care nu mai face, Mijlociul: Băcuț; Mart; Pfitschowski; ’’ "•““» - 1 ‘''Liovan Aaîmasl: Farsa?; Malian; Hoefiing; Mosfiscu; Rsuter; Dunai^escu la; Sp'.elmon sl ELottt F. C. Awsursa va fi advcrs©j»mI Gcli'per RiniwfenSe? Turneu echipei vtenSze FC, Austria a primit o confrmare rtln sursă citel la lenderul campionatului auslrtte vo evo us In Capitală la 12—25 ?! 18 Mai La 22 Mai oaspeţii vor întâlni echipa României care ve folosi aces match ca un ultim antrenament înaintea meciul lui de la Tirana. La ccîelai e âi»ie vlenezi vor Juca respectiv cu o combinată Carmen — CFR şl cu Ciocanul De .'jsmenea s'au arătat dispuse să întâlnească formaţia vleneză grupări'e Juv»nus şl Ferar Closaniaî E'.tvilaî în Sia*ia şi Liloara Federaţia de for.fbani se eflă tn poseisîa une* sor sori venita din B-yrouth, prin care se oferă un turneu in SIria şi Liban unei echipe bucureştene din prima serie Scrisoarea prevede trei locuri la datele de 24 şi 25 Mai şi 1 Iunie Ciocanul căruia i-., fost pusă oferta la dîspozţie a dec'init-o deoarece la această dată organîz'.’-’ză turneu’ Iul FC. Austria Urmează ca albaștrii să ceară alte date sâni să fie desemnată siltă echipă, fiipi&m Reuniunea de salep de mâine cicy:_ja.ca la Budapsia FRF A a decern j SSolovan nat Ca reprezentam ai României pe T«»î» =.=♦• Citt Bucurdscî pentru a nu lăaa pe o’-'ganizato.ll maghiar* fără program. Echipa feroviarilor bucureşteni a pSăsit Capitala azi dimineaţă cu avîonul ş* va i! intgeră Cu patru jucători ie'a Juventus: Traian Ionesco, Petrescu Fătu şl lo’ ilîche, ’'CeiJ’rlşilV vc! întâlnî azi pe Vasas iar mâine pe UjpeS. Avionul face o escală la Arad de unde va lua pe Sergiu Petrovici preşedintele OSP care va rezolva o serie de ligi între Federaţiile română şi maghiara Din cauza deplasării combinatei CFR —Juventus Biroul federal a amânat matchul.Ie de campionat care urmau să le susţină cele două grupări cu Ferar sl Dsrmagant-Citsod^ss fcc*133CEcă echE^c. României peîîtroe iszateStul cos ASterisia Biroul federal a luat în dircutîe tn sCd'o ta de asecră prob'ema fo mării lotului pentru matchul cu Albania. S a hotărit ca alcătuirea lotulu! să fie amânată până după etapa de Duminică în vederea unor ultime verificări. După informaţiile noastre în lot urmează să figureze următorii jditori: Portari: Lăzăreanu; 5«ineseu valentin.a. “Tuaraow ue csjup ae mâine Fundaşi: Ritter; Novac; Lerant; GMu; Joi 1 Mai se amână pentru Vineri ♦"»V» - W/f * r'taa 2 Mal. La Beri se cântă „Pariez moi tramar (Urmare din pagina 1~a) ca o zonă, nu de conflict, dar de neutralizare şi de coordonare internaţională. Ţinând seama de fapte nu o interesează care din amândouă forţe va precumpăni, scopul ei — extern şi intern — fiind să te vadă nu potrivnice, dar unite. Pentru ea, luarea de poziţii a poporului german într’o eventuală tensiune internaţională ar însemna o mortală primejdie. Securitatea ei e direct implicată în înţelegerea dintre ambii mari învingători. Al treilea obiectiv vital este vindecarea bolnăvicioaselor stări germane, dacă nu prin pocăinţă, cel puţin printr’o fundamentală prefacere. In această privinţă Franţa nu poate avea prea mare încredere în cele ce se petrec la graniţa ei. Basinul Ruhr este încă azi un mastodont industrial. Trusturile germane — cu multe articulări în instituţii similare americane — sunt încă în fiinţă. Cel mult unele sunt puse sub sechestru; altele sunt pe cale de reconstituire legală. Trustul electric A. E. G. .e intact şi preşedinte e nu; este chiar acela? domn Bucher care a fost membru în Consiliul Armamentelor lui Hitler.. Cartelul fierului şi oţelului Vereinigte Stahlwerke cuprinde şase sute de întreprinderi de acelaş gen. Conducătorul lui, unul din „führerii” economiei imperialiste — şi apoi naziste — a deschis de curând la Hanovra o branşă nouă. Hanomag. Ba Solingen, Societatea de reconstrucţie Hosenkranz e dirijată de un alt fost „führer”, d. Karl, iar la Camera de Comerţ din Düsseldorf, Comisarul la Economie pentru Renania a declarat deunăzi: „Industria germană va avea în curând putinţa să recucerească piaţa mondială“. Fără să mai vorbim de Hugenberg, potentatul industriei şi fostul animator al ,.Căştilor de Oţel“, a cărui prezenţă nestingherită în zona Huhrluţ a dăinuit şaptesprezece luni. In timpul acesta, naţionalismul de partea lui îşi împrospătează metodele clandestine: un tineret arogant şi disperat se cramponează de credinţa neomenească în mesianismul lui; spiritul de frondă se evidenţiază din ce în ce mai categoric în zonele ocupate, unde populaţia, amestecându-şi ura şi descurajarea, vorbeşte făţiş de „abuz de putere“, de .,suferinţele prizonierilor“, de „povara ocupaţiei“... “ . Şi la Berlin se cântă „Parez moi de la Ruhr“. Falcaela Catargi u 4 Teatrul COLORAEO Gompan’a Birlic | "cel 5VMAI MARE TRIUMF DE COMEDIE TITANIC VALS CU VasSiiu B'i-’io Sania Cluceru devn T. Național Angela Mariteeson și Ion TarEîMU* SPECTACOLELE ZILEI TEATRE OPTRA: Voevoflul t;g:m!kr. NAŢIONAL (Si, S-Va: Vinovaţi fără vină . ' STUDIO: Seringa (COMEDIA: Lângă draga mea ALHAMBRA ora 8: Trei crai de la Odobeşti. 'ATLANTIC: Bărbatul nostru pIOCONDA: (Cnl. VIctoriei-Haţa Senatulu!) .Drumul spre stele**, J3ARASEUM: Venera oarbă STUDIO BARASEUM: Noroc tn dragoste ; kw COLORADO: Tronic Val». J1 FILOTTC: Flacăra sfântă, MICă Pr. Alce Bronte MODERN: 3 la purtare, NOSTRU: Alina «1 dragostea $1 Cerul să mai stepte ! ODEON: Goden Boy STUDIO ODEON: Scump« me» Ruth. SAVOY: Ora 7.30: Eu şi frăţtorul meu. VICTORIEI: Fascinaţie ATENEULUI: Brat . Preţ eu pr'mftva«» 50 DE PĂPUŞI CARAVANA: Ţăndărică la circ. MUNICIPAL: lepuroit. ARMATEI: Stono« Ielelor Muncitoresc CFR- Omul car* a văzut moartea şi Cîrligorie MUNCITORESC IN FRXMU: Volpone Rossi CIKEMATOSRAFE .RO: Oraşul In fierbere. EFORIE: Pasiune fatală. OJOCONDA: Drumul spre Stele ^UXOR: Talng el SCALA: Casa din Vffle EZCCEL8IOR: Testamentul. RRUAL: Cavalerul răzbunării. ORFEU: A a,, e dragostea.CENTRAL: Nu pot trăi fără muzică BD PALAS: Misterul din Saint Val. TIVOLI: Ziua Iertării CORSO: Minciuna FEMINA: Pentru un sărut. ARTA: O pânză In depărtare CASANDRA: Bărbatul dîn viaţa ei. VICTORIA: Omul Junglei TRIANON: Yanke Doodle Dandy. FRANKI.IN: Suprema dragoste OMNIA: Piraţii galbeni ' V N.ISSA: Buffalo Bi'l AIDA: Singur In noapte. ASTORIA: Mansarda şi revistă. DACIA: Şoimifl blestemat DIANA: Orizonul pierdut. FLORIDA: Blestemul dragostei. CARMEN-SYLVA: O noapte la Londra şl revistă. OLORIA: Ultima noepte ILEANA: Soţiile mele, IZBANDA: Stirn şi Brân încurcă lume MODEI, Misteru' celu 13 .MIORIŢA: Suflete răcîte. MARNA: Clandestinii MILANO: Comedia umană MARCONI: Corgona ODEON: Dunărea albastră LENAJURI - MĂTĂSURI pentru rochii-fuste; mătăsuri pentru liniei, căpușe și bumbace pentru rochițe, soldează etajul 11 Blocul Zaharia Piata Sf. Gheorghe. Intrarea Meiții Rugăm notati: ETAJUL DOI. Trifotonul Adevărului CRONICA DRAMATICĂ de TUDOR ŞOIMARU Teatrul Narcal „Sf. Sava”: „Vinovaţii fără vină”, piesă n 3 acte de Ostrowsky Autor extrem fecund, Oschowsky, a dăruit teatrului numeros? drame şi comedii, precum şi treeie melodrame în gustul epocii, dintre care lina „Vinovaţii fără vină” ne-a fost prezentată de Teatrul Naţional. Vineri seară. Cu OstTrwnky se pare că a intrat în teatrul rus o mică burghezie, încă neconsolidată şi provincială, oameni înstăriţi şi răsăriţi de prin capitalele de gubernii atât de îndepărtate ai imperiului, a căror pasiune unică era să copieze obiceiurile Moscovei bunele ei maniere, stilul de viaţă non-alant, capricios, rafinat şi sgomotos. Pentru această pătură df* furîcMcnari, de proprietari şi de cochete provinciale, pe care un umorist al epocei, le denumea „pompadurski’’, după o expresie rusificată a numelui celebrei doamne de Pompadour, idealul era să evadeze spre marele oraş, unde viaţa trepidantă şi fastuoasă, excludea lungile ore de monotonie şi visare, de solitudine şi măcinare. (Acest miraj, ca nimeni altul, l-a făcut sesizabil în teatru, mai târziu, Cehov, cu dramele sale, în care eroii sunt victimele neîmplinirii unei vieţi). Ostrowsky a reţinut pentru comediile sale numeroase, aşa după cum se cuvine, numai latura amuzantă a acestei pasiuni, aşa cum a făcut-o în „Bani turbaţi” şi chiar în unele episoade ale melodramei ce ni se reprezintă astăzi, după cum în dramele sale. cm este „Furtuna” atât de celebră Ostrowsky s-a arătat preocupat exclusiv de I ideea păcatului în sine, generator de drame intense, de conştiinţă. Atât Insă In comediile sale, cât şi în dramă sau melodramă, Ostrowsky dă dovada de o construcţie viguroasă şi de o precisă caracterizare a personagiilor, de cele mai multe ori turburătoare în naivitatea lor sufletească. Peste toate aceste personagii, violente sau ridicole, resemnate sau ţanţoşe, bune sau rele, se simte plutind însă o singurătate infinită, o pustiire dezolantă, ceeace face ca vorba lor să trezească mii de ecouri grave şi nostalgice în sufletul spectatorilor. Aceasta ţine, după cum caracteriza, pare-mi-se -Tules Lemaître personagiile dramei ruse, de faptul că privirile tuturor acestor oameni s’au chinuît cu erzonturi vaste, nesfâ rș'te. In orice caz, o reesă de Ostrowsky nu va fi valabilă — indiferent dacă este dramă sau comedie — dacă actorii si regisori nu ar ţine socoteală de acest specific Și dacă nu ar căuta să raporteze peisajul sufletesc atât de turburat al personagiilor la scara de vast© proporţii a naturii care îl influenţează şi plămădeşte. Desigur că tre’odrari,^ punând în prim plan ciocnirea dintre bine şi rău ca şi biruinţa celui dintgiu, s’ar dispensa, după unii eretici, de subtilităţi şi amănunte psihologice. Este cred o greşală, fiindcă tocmai melodrama pentru a fi accesibilă, are nevoe de o justă plasare nu numai în inima epocii în care a fost scrisă, ci şi în colorarea meşteşugită a sentimentelor omeneşti. „Vinovaţii fără vină’’ oferă aceste posibilităţi, fiind spre deosebire de producţiile cinai’ale occidentale din acea epocă, mai puti melodramatică, format prin vastele zone de tăceri şi reticente, de visătoare imaginaţie şi nostalgice râvniri, cu care sunt dotate personagiile. In acest fel drama Elenei Crucinina, care-şi caută copilul pierdut şi izbuteşte să-l regăsească într’un oraş de provincie de care o leagă amintirile dureroase ale tinereţii, nu mai este o siropoada şi lacrimogenă întâmplare. Ea este un pretext pentru evocarea unei atmosfere de provincie, ea însăşi de domeniul trecutului, cu oameni pitoreşti, cu actori rataţi şi filosofi, cu bogătani semeţi şi cinici, cu actriţe intrigante şi cochete. Poate că decorurile d-lui Traian Cornescu şi ale d-rei Braga- Hunţ ne-au sugerat îndeajuns liniulre de dezlire şi împătrită visare pe care se joacă drama sufletului omenesc. In schimb d-na Lupia Sturca Bulandra a căutat şi a isbutit Să construiască din amănunte pitoreşti viaţa interioară variată, a eroilor. In acest sens, personagiul actorului beţiv şi filocoant Smaga, interpretat de d Finţ', poate fi ilustrativ. Dupî cum jocul reţinut, plin de voluntare ezităr’, de distinsă d’screţie al d-nei D’da Ca’’mach* în rolul actriţei Elena Ciurinina. dă m«i lodramic un aer de modernism, ■ rare o apromie de înte’egerea spectatorului actual. D-na Marea Vo’u’itaru în rolul unei actriţ** intrigantă şi uu**atecă, d-nei Rovintescu ci Alexandrescu-Vrancea. au contribuit la succesul acestei mese, în care pe prim plan se situează scurta avartie a d-nei Sona Cuceru — o adevărată , Kaman Frohart”, tracică în decăderea ei uman', — și d. Cifram care a ars în rolul său, gr'nsrăs’a naivitatea și viclența de uragan pe care le comportă. ADEVĂRUL SMi în firea scuturului Barbu lizăreanu Duminică 27 Aprilie curent era 10 reţea lor perecută cu cel sârbătorit, in privaţîutiv şi lipsuri materiale, dar plină de comori sufleteşti. Vădit emoţiona . Barbu Lăzăreţinu a mulţumit celor ce i-au arătat aşa dragost, făcând o mică profesie de credinţă, in licăriri spon ane Şi pline de duh. Seria cuvântărilor a fost încheiată de d- dr. Sandu L eb’ich, subliniind inc’oda'a valoarea scriioruluî Si lup■ ătorulu Barbu Lăzăreanu In r o a1 mosieră de caldă simpatie, mu11 im ea asisfintă a ovaţionat îndelung pe sărbători1. a. m., a avut loc In sala Dalles surpăprirea scriitorului şi cărturarului Iarbu Lăzăreanu, oganizată de Comitetul Democrat Evreesc, cu prilejul împlinirii a 65 ani de viaţă. A luat pare un public numeros, care a fixat sala şi balcoanele până la refuz, multă lume rămânând pa afară. Adunarea a fost prezidat de d. dr. Sandu Lieblich, care a evidenţiat personalitatea şi meritele sârbătoriu lui, marele lui ataşament faţă de lumea muncitorească, care-l călăuzeşte de nproare o jumate de veac şi aportul lui în literatura românească. Au rostit cuvinte calde şi admirative: d-nii Mihail Sadoveanu; N. D. Cocea; victor Eftimiu (in numele Sociităţii Scriiorilor Români); Felix Aderca precum şi şef-rabinul dr. Safran, rabinul dr. Halevy; d. M Lax, citindu-sa citire scrisurilor părintelui Gaia Galaction şi d-lui dr Emil Dorian, cari, regretând că au fost imnedicat de a lua parte la acceste so imniate, î.-, exprimau aceeaşi preţuire fi drtiose faţă de ce sârbă, ori1e Mihail Sadoveanu, în deosebi, a scos în evidenţă, pe lângă insusirile sufleteşti ale lui Barbu Lăzăreanu meritele lui de cărturar Îndrăgit de limba românească, pe care o mânueşte cu multă măestrie Barbu Lăzurecuţ are în liter-dura noastră un loc câştigat şi im rămâne în îsoria aces'ei UberaturT den‘ o nî’dă vredo'că pentru viitorime, inebee d. Sa. doveanu. Tar scrii‘orii N. D. Cocea şî Victor Fft'mîu s'au întrecut parcă în a însufleţi asistenţa cu evocări din tine- TEATRUL NATIONAL Teatruî Narional r.f. Sava reoreri^tg Cs'ăzl Mrcuri om 7 seara ’’VINOVATII FArtâ VINA“ de Al Ostrovsfe:-, *ar Studioul “SERINGA“ de d. Tudor Aghezi V’îîer-3 sîp''imte?rs r-Fr^îu V'nerî 2 Mal ora 7 seara are Ioc la Teatru- P’udîo nr'rrttsr.i pt-ari ,rFORTUNTO“ da A frert d'' Musset In -jr duoedCi d-lu! C Crîstob’d sî direcţia de scenS a d-luî Tu-răr Bhastlin. PÎ3sa lui Musset are multă fineţe jv-T'holosifeă si l-să să se desprindă mu’tă nr*te și triumful dragostei adevărate Roiurile princîpr*'e sunt detînate de d-na Ce!'a Dîma d-nît Aursi Manteenu Afilugarîu sî Al CTprl-’ii „Om’il f’'*8 reH” vSttrrr-si: proiw’ed*Ri a TcaltruSiai P La Teatru: Studio se repr-rf-tă Suh dîrerfî-r de sevă o d-lul Șahighîan Piaza "OMUL DIN CEATAL“ (DELTA) de d. M. Dovîdoglu ffde speot£coÎ3 are teaîm'ui tin Moscova CsofErliţa d-lai S. P. Alexe» •Sâmbătă 26 Aprilie a e n avut loc la sediul ARLUS conferinţa d loi SP. Aiexeev conducătorul artistic el filiale: T^ahulul Mic din Moscova şi grttist emerit si republice* des-jre: Noule spec'acole ale teatrelor din Moscova Confe.enţiarul s‘a ocupat de Interesul deosebit pe care Îl manifest - poporul iovîenje pentru arta teatrală- de dorinţa sa de a croia spectacole de artă ceeacr de altfel s‘a realizat prin alcătuîrea a peste un milion de colective artistice unde eîături de lucrătorul din mină par,hîpă ?i profesorul ori academicanul Ilustru. Trecând la activitatea şi Importanţa principatelor ten;re moscov’ie. d A!e xplov a subliniat real- 13'.Te Teatrului Mic dela a cărui existenţă *‘iu Impli nit recent 140 de anî- La Teatrul Mic s‘au pus bazele şcolii realb.mului ucenic ’ mal Înfloritoare, datorită acelui inegaîat ar;fct Scnekul despre care Hertzen. mare'e gândi'or rus nu găsea decât cuvinte de laudă Tot la Teatrul Mic s’a rid’cat şi mare’.e rsrizor Stanislavski de a’.e coliul prin Cipîi au ţinut seama şi cei mii cal-f*Caţt Interpeţi al ard teatrale mondateDupă ce Alexeev a smintit de recentele epoctacole pe care le a văzut la Bucureşti "Fascinaţie“ şi “Frumoasa adormită ’, fiind surprins plăcut de înterpretarea primei pese a analizat iinuţios spectacolele teatrale de la teatrele Vreanov şi de Artă „Tânăra rardă“ de Fadeev- “Fiii celor 3 râuri“de thetor Gusev ’Pentru cel ce sunt pe mare“ a Iul Lavreniev, arătând şi dorinţa specatoluluî sovietic: un nivel ideologie ridicat şi,justeţea chipurilor, şi a încheiat urând ARLUS-ului muncă Cât MI EXISTĂ ANIMALI PREISTORICE Un rac n’gantic a terorizat multă vreme populaţia de pe malul lacului Como. In Patagonia uri explorator a găsit resturile atât de bine păstrate «la unul ..mylodon", tirât cunoscutul naturalist britanic sir Ray Lancaster, poate că monstrul a murit de foarte curând. Căpitanul Hipheons, celebrul vânător african a fost însărcinat să anciheteze Intr’o regiune al cărei locuitori indigeni erau terorizaţi de un monstru apocaliptic descris de cei ce l-au găsit ca o pasăre gigantică având •-o cap ca de maimuţă. Cănanul nu a văzut animalul dar l-a găsit şi fotografiat amprentele: urme cam ae intru ori mai nari ca un picior one. new, la cari se disting clar trei degeta cu ghiare de pasăre de prada, ceea ce îl determină să conchidă în raportul scris că probabil e vorba de un urs uriaş, care dună svonurile indigenilor şi-ar avea călagul în pădurile neexplorate încă din Nandi, nu Kenya, şi ar putea fi ultimul extempar al unei rase preistorice stinse de mult. Sir Diamond Heil, un eminent naturalist a raportat a fi văzut răsărind din apele lacului Victoria Nyanza un monstru imens având un gât de mai mulţi metri un cap infim de mic in raport cu corpul, şi care înota cu o viteză fantastică, ajutat de labele din speţa de dimenstiunea unor calice, grafiindu-1 a trimis cH'ee’e la Lordra Entuziasmul lume! ştiinţifice a fost imens. Tot! n.ntural şt’i indentiniâ'du-. ca un membru al familiei ..Coelechantelor“ specie ce a trăit pe când pământul era locuit doar de amfibii, adică acum 50.000 de ani Toate aceste evenimente ştiinţific» au determinat pa doctorul Ditmars, directorul grădinii zoologice din Lands şi pe d-rul Bred ,să pregătească o ex. pel.»!.» In fundurile neexprorate ale oceanelor unde operă ei, să găsească monştrii a căror existenţă se pierde în urmă cu 300 milioane de enî. Pe de altă parte, Academia Engleză de Ştiinţe, organizează o expedie cu acesta scop, în Himalaya şi regiunile Amazonului. IS'A REDESCHISUN ARANJAMENT PRACTICI : Am un foarte bun prieten pe cere 3 ch.an;ă Anton Protopopescu ş. că.uia noi ii zicem, mai s-mp.u, Anton d . Amicul ăsta al meu, cu care am fost coleg tot Ucelu, începând cin cl. I. este un băiat seros, muncitor ş. de o corectitudine, aş putea zice exagerată, nitri atât de atent se arată el î să nu depăşască marginile stabilite de legile divine şi de celelalte. Antonică fiind un om organizat, î s’a aranjat astfel ca via;e lui să sa scurgă lin, fără acele gmucitur brutale care fac,e adevărat, neprevăzutul şi agrementul dar şi pericolele prin care trece o existenţă de aventurier. Dea Antonică Protopopescu este, ceea ce se numinte un limbaj peţ torosé, o partidă bună. Dar nu despre miraj vrem noi să vorbim ci despre o neplăcere care amăra, de ani de zile viaţa emicului meu Şi pe era acesta a avut abilitatea s‘o rezolve ■tn mod fericit după ce, cu o rabdrre de mucenic aştep’era vreme îndelungetă momentul potrivit care, spre deoseb’re de tramvaiul 9, tot vine până la urmă, Iată desnre ce e vorba. Antonică al m’u motenis* de’a tatăl lui o pereche de case bătrâneşti, lungi, ecude şi cu odăiţe multe înurate pe om fel de cerdac aşa cum se mai privedea doar la arhondăriile mânăstirilor. Casa avea 7 odăi plus dependentele şi o odăiţă, mai mică într’un pod desupra încăperii care da in stradă. In şase camere amicul meu şi-a plasat neamurile, oameni nevoiaşi iar pe a Şaptea a Închiriat.© unui cismar care avea atalierul în mahala. ; Asta e‘a Întâmplat acum vre-o 7—8 î ani. ; — Am făcut un mare serviciu ru_ * delor sărace, zicea «I. şi In plus îmi curge şi un venit dela cismar. Două * mii de lei pe lună n’or fi mare acot fală dar eu, mă ştiţi, n’am fost in î viata mea materialist. î S’a întâmplat încă ca vremurile sa J se schimbe, au venit nemţii ca la. î custele, ne-au băgat în război, viaţa I numai,* s*a sc1J'mPi peste măsură şi casele 'e parte* de I * au început să fie căutate şi scump î plătite. Da-aia stăpânirea a făcut jjSsrlcfeo cflpkomafieii" vo!. Bl. Edsjiwa ©as*»so Rapă Apariția celui de-al doilea volum al rosstei monumentale 17er.1 a relaţiior diploma Ice dintre State, constitui un eveniment cultural de primă Însemnăt ;.te Volumul II din „Istora Diplomației" este redacat în cea mrd mari savantul E Tarle Epoca cuprinsă In paginile acestui ] t lege c« nici un proprietar să nu poa. ve um este cea contemporană (1789— || tă urca chiria de bunul lui plac. Antoni că ajucsfcce, cu chiu cu val, aă I mai ciupească ceva dela locatarul iul , care se dovedea din ce în ce mai ♦ sgârcit. Din cauza asta bietul om se î plângea: I — Nu se poate domle sa se ames. j tece statul In daravelele mele! Ca-i I pasă statului că eu ti Iau cismaru ui I cu o mie sau două de lei mai mult pe lună? plătește el? — De ce nu-i mărești chiria locatarului tău? întrebam noi amuzați de furia proprietarului. — Nu pot monger ca eu fac asa ceva! Crezi că eu n‘aș v.ea, dar mă oprește legea ! — Ei, «i lui Mal dă-o naibii de lege! — Imposibil, pe parola mee! Voi nu mă ttti pe m r.e? Ce « lege o lege. dura lex. sed iex. In ultimul an. chiria pe care o p.î. mea am:cui nostru se ridicase ie... 29 de mii pe lună. Anton,că era furios: — Auzi, 20 de mii pe lună. Pe snoarta mea dacă nu mi vine să dea foc casei. Dacă n‘ar aminti eu lui bietul tată-meu zău dacă n‘o făceam până acum! Dar eri m‘am întâlnit eu el când dam să intru tu .Telefoane’*. Era vase! ca un cintezoiu și puiă’a dintr’o țigaretă americenă. — Gatal mă anunță Antonică triumfător. S'a făcut, i-am ridicat chiria! — La câtî — 150 de mM pe lună și eu ejutorul lui Dumnezeu cred că am 6ă-l ating chiar și mai rău. — Dar bine zte eu. legea n'a op|. rut încă și până atunci... — Ce lege!? făcu el cu desinveî. tură Nicio lege! Să poft“»fcă stilul că mă dea în judecată dacă ict curaj — Și chiriașul a mngh ti* maiorarea așa fără nici un ramei a egal. Antonică se strâmba de râs. — Uite cum am procedat! Mama mea, care locuește tot in casele rămase dela bietul tată-meu, citește în fiecare zi „Adevărul**. Alaîtă eri îl chem la mine pe cismar şi-l zic: ,.d.ta citeşti „Adevărul“? — zice: ,in fiecare zi d-le Antonică!“ ■ zic: ..bravo! atunci o să ne putem înţelege” — zice:despre ce este vorba?” — zic: despre chiria d-tale. D-ta imi plăteşti 20 de mii lei lunar şi aşi vrea să te majorez dar nu mă lasă legea Atunci am să-ţi propun o afacere din care să iem amândoi mulţumiţi, Iat-o: un ziar costă 5030 lei. Asta face 150 mi pe lună. Eu îţi cer ca in fiecare zi, după ce citeaM ..Adevărul“ că-i din mamii, să-î citească şi ea Asta de dramă că ţi-am mărit chiria la 150 mii, pentru că atât m'ar costa pe m’ne o gazetă luată zilnic. Primești?“ — Cred că n'a refuzat!? — Da ce era nebuni — Bravo Antonică! fac eu întînzându-i mâna. Dar Antonică: — Apropos! Tocmai voiam să te întreb dacă nu cunoști pe cineva abonat la o revistă de mode. Stil pentru nevastă-mea! A murit un unchîu al meu $î a rămas odaia liberă. Ia-Si nnchirla-o, eventual... Fred Ghenădescu TRASUCERSIN SHAKESPEARE In*’■’un număr recent al ziarului nostru la ’’Glose politice” am publicat o sene de informasi asupra traducerilor in limba română din opera Iul Shakespeare informalii ex rase dintr’o di sertafie limită la postul de radio "Londra” de un "român care trăsste in Anglia” In legătură cu aceasta primim dîn partea unui cUitor d Niculae I. Lazu următoarea precizare: „ La 1892 a apăru traducerea în limba română a dramei lui Shakespeare Iuliu Cesar semnată de Barbu Lăzureanu şi tipărită la tpografia ăl ulescu Bucureşi str. Câmpineanu 46. Barbu Lăzureanu boer mare învăţat şi rasic iubitor al ţării sale a decedat la 1893 lăsând întreaga sa avere care se ridica a uneia peste 200.000 lei ”Societăţii pentru învăţătura poporului român”. muzeul a mm la prezenţa unei numeroasa esti.eaţe i avut loC;eri, solemnitatea redeschiderii muzeului "Aman" c'n Cap. n . Au luat cuvântul cu acest P-’ltej relevând importanţa răpune 11 in funcţţune a muzeului domnii Ion Pos miniarul gr.-elor: prof Gh Op.eseu, p.e şedinţele Consilului superior al muzselor şi un reprezentant al municterului educaţiei naţionale. CEA şi MM Emil Marinescu, Maria Moreanu şi Minaţi Arnăutu îşi vor da concursul în ziua de 6 Mai acordle 19 la Opera Română într un marş ’’«pectacol de gală“, Seva Cânte, opera "Carmen" de Bizet. Acest spectacol este organizat de Federaţia Demolrată a Frmcţor din România secţia de Asistenţă pentru auto-rarea centrelor de lapte. Buctele se găsesc de vânzare la sediul 1- DFR din str General Berthelot 29 orele 9—13 30 și 16—19. CONFERINŢE Duminică 4 Mai, la orele 11 dimineaţa, la cadrul şedinţelor, cercului de studii al ’’Uniunii Studenţilor Socialişti”, vorbeşte domnul Şerban Voinca despre “Problema Socializării”. In sala de festivităţi a ministerului asigurărilor sociale din b-dul Carol. CĂRȚI NOU1 1881). Revolutîa burghezie! frâneze din 1789 1794. a dat o lovturâ de moarte diplomatici cu caracter Grîs'ocrrt si dinastie a monarhiilor absolute dn secolm XVIII. Cu poes eveniment se deschide o perioadă ds victorii st de consolidare e capîta’îsmului tn țările înaintate. Troând la o politică externă de cuceriri şi punând să ofintre pe vechiul apo- frat de ste burtrhszia învingătoare nu caută să-l distrugă, ea dorea e să folosească acest rorat si metode te dinomaice ale monarhiilor absolute, aducându-le numai oarecre schimbări şi adaptându-te scopurilor sale de clasă. Paralelul în opoziţie cu burghezia, care tn curând va fi desbinată in urma clocntrtor pentru acapararea lumi. se dssvoîfă. tn tărie europina, soildarita. Cp laternst'onală a proietiirlatulul, care va stăvili din ce tn ce mal mult ,'ccul dîp'omatîc ai puterilor capitalist». jjCălăîi Ea.Trop9ÎKl Editor Carîea iksă Cartea „Călăii Europei” este o culegare de portrete SÎ pamflete In galeria de portrete ate călăilor sunt înfăţişaţi: Hitter compîcîl lui tutim — Ooerlig. Ooebbe's: H'mm'er: Rbbentrop: foştii săi locţiUorî din Ucraina ş! Polonii» Koch şi Frank, comand intuiger In 1833 echipajul unor şalupe de pesman al oraşelor Oral şi Bobruisk — generali sud africani a pescuit un pete de trei metri lungime, cu ochi alb-rtri imenşi ?' înotătoare negre vinete. Trei »*** după capturarea sa, peştele a murit. imnărat a fost trim’s naturalistului («editor serman Antifascist Theodor rit 3. L. Smith dela Rhodes University iLw.-’îT.! Petsr. Wî«dcn, College din Grahamstowne care fotoraiui Hamman La a cătuîie. acestei culegeri su colaborat pe lângă scriitori ș! zl.ifis*.! sovietici și cel străini — ca tenuraîlul pub'lciKtui polonez Herman Werfel, Fe lângă creastă imagine a călăilor ccr ea ne dă și cheia pentru înve'egenea nrzîsmului, incadrându-l tn împrejurările specfice ale timpului . ..Pentru cin» an lucrat el?" La această întrebare răsnil-d® In mod mrtelstral cin ea uCălătt Curopel" — care este In aceias timp sl un necruțător re-hlzlioriu Ben Carntc-Ts .-CĂreleco *33srs“ Nelînîstile, revolt'; proco.au!je Con a lință şl căutări’e unor gcncr»*! Ieşite dîn câteva războaie si dîntr’o mie ds ideologic — lată materia dîn cans ţâşnesc In lumină „Cântecele negre” Nu doar o sîmp’ă experienţă poetică (den! dela André Urson la Henri Mîehs.’jx — trenând prin Esenin Rilke şi Walt Whitman — sunt consultate Bol toa e convuVIÎ'e şi Inteligenţei»lrtoe) cât, o experienţă de viaţă trăită până la ultimiie consecințe metafizice ele response:.! Fății conului tn fața umanității întregi și a spe’urlor epeseîs • „Cântece’e Negre” reabilitează ideei poetică rîdicând-o la mestlglui pe care i-l dîsconeră un Rol':*nd d» RsnSvî '» sau un .teepues Rlvtere și reablllteazâ noț îunea ds om lUvsr rngaja. oi actsle s do în numele ’Ut el nu numete uturor oamenilor. Pertu’ e Un mag. un prio- un guvernator, o vocaţie a revo’uţieî După volumele „Panoplicum” şi ’’Omul profilat pe cer” noua culegere de poeme n 5-lui Ton Curalon reîntoarce poezia la vesb'Ie dar permanen- ___ te’e ei proh'eme, eliborând-o sUbsan- aceaetă tîa! de formalismul u tîmet pre »tun» &5?...ck1lC€&4; Iluzie sau realitate zează sugestia telepatia îpnoza ele fiind utî itcte si In medicină. A reedita desbaterile de pe vremea lui Mesmer atât de virtuos reda.* de Sefan Sweig în cartea sa ’’Tamădu- rea prin spirit“ ar fi de sigur inoportun. Experienţele Iul Josefim $î s’« Luaneţ i»se cu totul din comun. La comanda lui Josefini mediile alel e din sală execută colectiv iau înd'vtdua! cc )P poruncește. Si cum Josefînl nre si humor sala » străbătu'ă rând de un râs homeric când de o înfiorare. ”Clmi”-u' nodudiei extrem de Interesantă de'a început sl nfmă Io «fftrsk este însă televiziunea telepatică ce priLejueşte prini?dine de emoţie. Dedsrur că avem încă multe forte multp de învăţat tn domeniul ştiinţelor oculte; că In mulţi dîn noi zae forte si fluide încă ne valorificate ssa precum tn măruntacl» pămân-In secolul Tuwtm problema ocul- | torii «o mnî află ascunse încă muttismului nu mm e de fapt o pro- i ie mine de metale preţioase navaill'MIII ti Vi IMIII rirs pi O J '•* --blemă si a fost recunoscut de mult exploatate. știinţific pe Care se ba-\i adevărul E. Mnrohita Există inc» multă lume pentru care ud Ipilolîzator un te'cp.it este un soiu de scamator care cu felurite trueur in loc să scoată panellel pe nas si iepurași din joben — asa cum se cuvin« unul scamator cinstit — vinde uublteu'.ul duzîi. l’uhliCUÎ nostru sl mat Cu seamă atunci când spectacolul respectiv ar» Ioc De o scenă mai periferică vine un sa'8 înarmat în bună parte. Cu o mare doză d» ne’ncredere , pornic să demascheze ne șarlatan“ — ceen ce bine fotelors nu reuseşte când vânzătorul de Iluzii » un om de stîinta cum e cazul lu Josefiny care ne-a vizitat, recent Can Itala împreună cu extraordinarele «al» medii Nostradamus și Luana. Este interesant că luana a la rândul ei o ipnotizatoare de forță posedă deci — lucrurir pentru o femeie — însușiri oculte pasive și active. NE SCRIU CITITOR O CEESETSE A T11SEF.SJ LOvâL©R Tuberculoşii din Sanatoriul T.B.C. dîn Câmpeni-Turda ne roagă că intervenim pe lângă forurile superioare că se ia măsuri ca toţi tubercuoşii să poată călători ura tute până la sanatoriul în care urmează să fia internaţi precum şi la înapoieri* la baza certificatului medical de eliberare.Dat fiind faptul că tuberculoza este in general boola săracilor înlesnirea Ce II «’a» face ar fi un act de mare umanitate. EJULEANTELE LICEENILOR IEȘENI Două sute de elevi şi eleve din u’tîmn clară a tuturor liceelor teoretic,» din laşi au adresat d-lui ministru al educaţiei naţionale un me- KE¥OîLE PFKOPRBSTARS LOR D. C. Ionescu proprietar făcând un calcul sumar a’ multor tarife ajlunge la o cheltuială de 34 miloane II* cnual numai r p»ntru tramvai apă gunoi şi e'ertricitate — ţn vreme ce noul coeilcîpnt al i’hiriei I* rcordă numai 3 milioana anual pert'u apairtamentul înch’riat — restul intrând 'n imnozî'ul progresiv. In concluz'e d. Ionescu cere să a* la'» proprietari'VI din pT-tul cp.ar. ament ’lor inchiria e cel pu'n 5 milioane lei lunar neimpozab’le. C&MEMl m 8EFER8MNȚ Locuitorul Dumitru M. Ghîță din cătunul Piatra comuna Ciofâ~eeni lud Arges a rămas bi Cea -^aj pr^Rră mizerie de'a 18 Ap * la când morții prin care roagă să se urge®-(întreg avutul vn fot mi 'turt de foc. tez^ anunț,ata modifîcare a exam»- Sotîa și un copil cari s'au ales cu puiut de bacalaureat spre a 11 se da p reurî grave sunt "nt miati la suîtal. posibilitatea rin a se bucura si ei de modificări* In actuala so-E1 roagă pe cnl »"-t dispun «i aU bunăvoință sărl ajute cu aliment vestmînto sau bani