Adevěrul, iunie 1947 (Anul 60, nr. 16874-16897)

1947-06-01 / nr. 16874

P.­f). 2 FCuT-B£LLUL, COH TRIIUftBILUL Rr. 1 Activitatea sportivă internaţio­nalii este una'( Intensă ca oricând, hi acest început promiţător de vara. In aproape toate sporturile s’au organi­zat cu vad tă tragere de inimă, ma­nifestaţiun.1 cu rezonanţă si in nu­meroase întreceri, culorile noastre au dobândit satisfacţii meritate, l­a Tirana, in football, volley şi basket, la Bucureşti in box şi pe cele mai hi portaid­e courts-uri ale Europei, în tennis, sportul care ne a adu­s pe neestejitate in notorietatea conti­nentală. Sunt constatări care ne-ar bucura Infinit mai mult, dacă reversul me dal ci n’ar fi aşa cum sunt toate... reversurUe. Sporturile acestea aşa zise mino­re, cu excepţia boxului care trăieşte pe picioare proprii destul de solide, sunt foarte a­tent sprijinite de ofici­alitatea sportiva In aproape toate mărie nu Oi­ fe staţiuni cu caracter­­ Internaţional, de aci şi de peste ho­tare, şi care prestigiul nostru este angajat sprijinul acesta generos şi necesar este acordat cu largheţe şi fără reticenţe. Numai că atenţia a­­ceasta pe care o socotim absolut ne­cesară şi pe care o vrem continuată la aceiaşi cadenţă, se ’’sprij­nă" la rândul ei pe umerii unui singur sport: footballul, ale cărui venituri alimentează visteria oficială in pro­porţie de 100%, ceeace nu este, după părerea noastră, n ci drept, nici pract’ic. Datorită acestui fapt, con­tribuţia spec­merilor la îni­churile de football este din ce in ce mai greu de suportat, de multe ori chiar prohibitivă pentru cei cu venituri limitate. Revzuirea acestei politici este deci cu atât mai necesară, cu căt însuşi footbalul traversează o epocă de aspre şi evidente privaţiuni. L. Rosiamo CURSELE DELA BANEASA — Ilarianţii de mâine — Pr. GOARNA: 1600 m.. P. I. Fornarina 60 Tassim Kosaiba 57 Boteseu Şt. Bimbo 56 Ilinea Conspirator 56 Huţuleag Jenny 44 j. Mihăilescu Pr. VALEA ZIDULUI: 1500 m.. P. I. Midway 60 Ilinca Chef 53 j. Crişan Mitoc 56 Iluţuleag Naiv 52 Boteseu Şt. Black Boy 54 j. Tassim Borodino 54 Gill Garoafa 53 j. Iorga V REPRIZA­n­a Bogdana 61 j. Enescu Hurricane 59 Boteseu Şt. Gluma 53 j. GUI Parc 56 Ilinca Stilet 51 j. Crişan Diligent 47 Iorga Prunişor 46 j. Stoian Ch. Pr. MUGURILOR: 800 m., L. D. Senor 57 Crişan Mefisto 57 Ilinca Nor 57 Boteseu St Muşchetar 57 Gill Pr. MUNICIPIULUI BUCUREŞTI: 2400 m., P. V. Ceahlău 58 Tassim Erete 60 Huţuleag Şerbănică 63 Boteseu Şt. Pr. BELOTE: 1300 m., L. D. Rostov 63 j. Huţuleag Haplea 62 j. Negoiţă Vidra 54 Boteseu Şt. Alina 51 j. Crişan Madrilena 49 j. Iorga Cetatea 43 j. Boteseu Gh. Odor 47 Ionescu I. Morăriţa 43 j. Stoian Gh. Pr. DOINIŢA: 1600 m., P. N. Tanc 60 Enescu Gafiţa 58 Hinca Corsaro 55 j. Botescu Şt. Jiu 55 Huţuleag Spin 51 j. Crişan Helium 51 j. Iorga Căluşar 44 Stoian GH. FAVORIŢII NOŞTRI; Pr. GOARNA, Fornarina, Bimbo Pr. VALEA ZIDULUI; Chef, Ga­roafa, Naiv. REPRIZA II-a: Hergh, Cislău­, Hurricane, Parc Pr. MUGURILOR; Senor, Mu­­schetar Pr. MUNICIPIULUI BUC.; Erete, Şur­bănică. Pr. Belete, Madrilena, Cetatea, Vidra. Pr. DOINIŢA; Spin, Helium, Ga­­fiţa. După ziua a d­oua ITALIA CONDU­CE CU 3—2 ASUPRA ROMÂNIEI Tănăsescu joacă azi cu Cuceîl* In prezenta d-lui prim ministru dr. Petru Groza fi‘a desfășurat ori pe tere­­nuil TCR a doua zi a metchurilor de tennis Italia-România. „Azzurii“ au luat conducerea cu 3-2 datorită faptului că am fost învinşi la dublu mixt. Singurul punct al României a fost realizat de Gogu Viziru asuipra lui Itlada. Magda Burac, având o zi slabă a fost •t# un ms de înfrângere în faţa Ane- 1,1» ri B-Ssi. li’latchul a fost întrerupt şi va con. tir.» 3 Mi începând del­a' ora 15 pe te­ren* ’ TCR. rezultate'e de eri. DUBL­U MIXT: Al Bossi-Cucelli (Italia)­­, Rurac-Tănăsescu (Rom.) 2.6, 8-6, 8- 3. SIMT*. LU DOMNI: Gogu Viziru (Rom.) b. Sada (Ralia) 6-4, 2-6 6.3, 6-4. DUBLU­­ DOMNI: Cucelli-M. Del Be’to (fte'13)—T­ănăsescu-V. Rurac (Rom.) 6.0, 9- 7, 9-7. SIMPLU DOAMNE: Magda Rurac (Rom.)—And Hess Bossi (Italia) 1-6, 6-4, întrerupt din­ cauza întunericului. Programul de azi înce­pe la ora 15 și cuprinde urm­ătoarele jocuri: SIMPLU DOAMNE: Magda Rurac (Rom.)—AnelieSi> Bossi (Italia).. DUBLU DOM NI: On ralulis-Schmidt (Ri>m.>—Boasi-Sad'a (Italia). SIMPLU DOMI­U: Tănăsescu (Rom.)— , Cuceri (Italia). Match&ri RaT.An;a-U«r3a. r3a încen® Diwninîcfi 1 Duminică va avea joc pie terenul TCR prima zî a matchuluî de tennis Ro­mânia — Ungaria. Oaspeții au depla­sat o formație din care lipsește cam­pionul Asboth. Astfel că echip Ungariei va fi ur­mătoarea: Szisett, Torm­ay, Friegessy, domnele: Peterdy și Szigeti. Rowiânia invîiMsăisare in Sal­ERÎisda de wolîcy­­b­anket TIRANA, 31 (Radio­. — Ziua de eri a fost favorabilă românilor care eu câști­gat toate probele. MatchUrUe s‘eu desfă.­­ Sarat pe o căldură tropicală. Rezultatele tehnice sunt următoarele: VOLLEY FEMININ: R­omânia-Bulgaria W-0. 15-6. VOLLEY MASCULIN: România — Ungaria 15-3, 15.6. 15-7. România—Bulgaria 15-10, 7-15, 15.11, 15-10.­­ BASKET FEMININ: Ungaria—Iugos­lavia 01-16 (20-7). BASKET MASCULIN: Tri­eat—Bulga­ria 34.28 (16-15) mare surpriză. România—Albenia 95-33 (27-10). Ungaria—Iugoslavia 48-27 (17.5). Ji.’vcntws st m* ®dtre*,5sn*t ss7»ics» Burtii­flîiCTt i în cadrul etapei divizionare din Ca­pitals. Juventus și Ciocanul Întâlnesc două puternice echipe provinciale. Roz-albaștri vor primi replica clu­jenilor de la Ferar, iar alb-albaştrii vor juca cu Dermagant. Matchurile sunt deschise. Programul se va desfăşura Duminică şi Luni, pe arena Venus. Echipele din provincie, au sosit în Capitală, anunţând cele mai bune for­maţii. Ordinea partidelor este următoarea: Duminică: ora 18: Juventus — Ferar, arb. d. V. Vartolomeu. Luni: ora 18: Ciocanul — Dermagant, arb. d. Man Aurel. In ţară se vor disputa în cadrul e­­tapei 24 următoarele partide: ORADEA: Libertatea — Oţelul; fav. LIBERTATEA TIMIŞOARA: CFR—CFR B.; match nul. CLUJ: „U" — Carmen; fav. Carmen FLOEŞTI: Prsho­va .­­ Jiul; fav. Fra­ţi. \ a. CRAIOVA: F. CL Craiova — ITA;­­ fav • F . Craioiva ,K­PERA: Don Fo.Srjunic; fav.. F. C. Craiova. IRAŢIONAL gf Sava: mat.: Nunta din Desrby-ul dis­trap . Perugie; seara: Teatrul Naţional Iaşi A_1 se dispută la Băneasa clasica a- l prezintă „Otrava‘‘­­lergare, Derbyul român de trap. Lup- STUDIO: ta este deschisă între Văzduh B. Fana­fara II, Fedora şi Caliban. Iată favoriţii noştri:­­ Pr. OFELIA: Falnic, Odor T. I Pr. MAURICO: Freamăt, Titirică .­­Pr. JOPPA HANOVER: Danko, De­­lut. Pr. ANAD: Xerxes, Anny. Pr. PANDUR: Caliţa, Tismana. nfi BOB DE-ALE TEATRULUI LUNGIMEA PIESELOR ORIGINALE. După mai toate premierele pie­selor originale, ne este dat să auzim aceeaşi­­observaţie, ajunsă leit­motiv: „Are lucruri bune, păcat că e prea lungă, cu tăeturi, ar mer­ge!“ Iar directorul teatrului sau cel răspunzător de spectacol, crede că se apără, răspunzând: „Autorul, domnule, e vinovat; n’a vrut la’n­­ceput să mă lase să scot o iotă; cu mare greutate a renunţat la câteva iel­uri“. Mai toţi scriitorii noştri de tea­­tru au mania să se repeadă, pentru a spune, dintr’odată, tot. Dar e vechi proverbul că cine ţine să spu­nă tot, devine plicticos. De aceea plecăm, spectatorii, d­e la majoritatea pieselor originale, ca râuriţi, cu pantalonii lipiţi pe noi, de atâta stat pe scaun. Când Paul Gusty s-a dus la Haş­­deu, pregătit cu argumente, pentru a-i convinge să renunţe la unele scene de prisos din „Rázvan şi Vi­dra“, Ilaşdeu ia răspuns: „Faceţi ce vreţi; eu ara scris-o; de-acuma înainte, e treaba dumneavoastră!“ Şi piesa, spre folosul ei, a fost re­dusă la o „economie“ suportabilă. Autorii de astăzi — cei mai mulţi — mai bine ar da „livra de carne“, „ bemol” de Beethoven, cea cerută de Snyiok, decât să re­nunţe la o scenă care prelungeşte muit spectacolul peste puterea de rezistenţâ a spec­tator­ului. Cât despre regişori, se pare că sunt lipsiri de autoritate, pentru a-şi impune un punct de vedere. Vorba lor: „Să mă pun cu nebunul, ca pe urmă să spună că din pricina mea i-a căzut piesa?“. Tristă scuză, slabă scuză — vor­ba om­ului de stat. Ar trebui să renunţăm a lu imita pe O’Neil, numai în ceea ce priveşte Joan- Ifllassoff „TMPU­RI IMPLICTE” Roman de Dan Petraşincu Dun Pe­Sfârşitul acestui sezon literar, des­tul de sărac în opere originale ne-a adus surpriza câtorva cărţi da valoa­re, printre cari romanul împlinite’’ al scriitorului Iraşincu Dup o carieră fecundă de prozator, pe parcursul căreia ne-a oferit cărţi ca „Omul şi fiara” „Monstrul’’ „Ed­gar Poe iluminatul’’ etc. ” Dan Pe­­traşincu se înfăţişează publicului ci­titor cu un roman de o masivitate­­impresionantă,, care constitue in­­tr’adevăr — după cum autorul însuşi a mărturisit intr’un interview — opera de maturitate a carierei sale. O lume cu totul nouă, prezentată pentru UPA la oară în literatura ro­mână creşte şi se împlineşte în car­tea d-lui Petraşincu printre întâm­plări Napr,. şi h umoristice de un atare efect Vtroi ca madam Muzat Giacomo Rossi, căpitanul Cun­kov, Nicolai Const­antinovici Pavel Ne­­delcu şi Maxura rămân cu tărie în­tipăriţi în memoria cititorilor Acţiu­nea se desfăşoară în frescă iar pito­­rescu şi Intuiţia psihologică, descrip­ţia realistă ca şi sugestia de nuanţă sunt la înălţime în romanul d-lui Petraşincu. „Timpuri împlinite" este menit ce­lui mai mare succes de public și de critică al acestui sezon literar. TEATRE i­Bădăranii, seara Omu­ mat: d n Cea&fi jUM­EDI A lAnufl irne» mea ALHAMBRA: Trei crat dela Odobeștî. ATLANTIC.: AccenruiUi 402 BAKASEUM: Venera oarbă STUDIO BAKASEUM: Fiul meu , doctor. COLORADO: Titanic Vata. M FILOTTI: Inc’o dracosto pa han# MODERN: 3 la purtare DERBY: Văzduh B, Fedora, Paulina. I NOSTRU: Alîn# A fi dragostea «­ Cerul Pr. KANADA: Uragan, Fantasio. Pr. IASI R. I-a Coţofana, Am habar. Pr. IASI R II-a' Salvia, Borcea. Pr. LUMINIŞ: Zburdalnic, Andrei. »a mai sisepte ODEON: Relach# STUDIO ODEON: Scump« me« Ruth SAVOY: Ora 4: ,:SybilT‘ Ora 7*0: Eu şi frăţiorul meu VICTORIA: Iubeţe căni tfi dăpsee, MUNICIPAL: IepuroU ARMATEI: Primăvara dr-de-istet MUNCITORESC­U C. ERIMU: Chiria­şul dela etaj şi Volpone, CINEMATOGRAFE ARO: Madona cu 2 feţe. EFORIA: Hanul Melodiei. TRIANON: Aloma. ORFEU: Trei Femei Trei Pasiuni. LUXOR: Floarea Otrăvită. EXCELSIOR: Fernandel In Jurai Lumii. SELECT: Oraşul In Fierbem­el* a­merican. . REGAL: Madone du 2 feţe. GRADINA PROGRES: Madona feţe. .SCALA­: Suspiciune. Eul PALAS Laura. FEMÍNA: Misterele Chîneî. VICTORIA: Inimi însângerate- TIVOLI: Castelul îndrăgostiţilor. GIOCONDA: $1 Acum pe Mâine. CASANDRA: Simfonia americană. CARTIER AIDA: In umbra felinarului. ALIANŢA: Şoapte de Iubire.* CARMEN SYLVA- Bandiţi din Alasca, Cursa fatală­­şi revistă. DACIA: Corsarul VOLTA BUZEŞTI- Costică şi Mitică. Scuzaţi vă Rog MARNA: Misiunea Locotenentului Pe­MARCONI: Viviane Romance în Drumul Ocnei. DIANA: Pat­ul Patachon In Ofelia. MODEL: Dela Hitler ta DeGalL FLORIDA: Regele vagabonzilor. GI.OPTA: Fis­ivfU e* — .­iata el IZBANDA: Ziua Iertării. *”*” ÎÎTLANO: Mis­erul del, Hotel Majeetîo. MIORIȚA: Minciun­i cea mare KONI: Omul cu 1000 de fete. FACHE: Comedia umana SPLENDID: S’au întâlnit in noapte. LEGAJURI - MĂTĂSURI rgn. f iW ' v.-r SOMAN de Sorin» C&sSvan şi Drama a tr«l generaţîi Del* tradiţii 1* emanciprie pe d­tanul sinuos al destinudui, care-şi poartă «roii prin Germania, Olanda şi Franţa, VOCEA AMERICE l­ a ap㻫 la Editura „Lumina Românească” fost Poetul M. Emînescu Sir, Sărindar 12 Tel. S.14.07 MEDITER­ANA E Cudura Practici m­. ,J , 1 GHID FISCAL de I. Pârvulescu Răscrucea a trei contribu­te . Cn toate modificării, la *1, timbrarea fact. de 1 «In­t., calcularea noilor impozite pe venit, salarii, Grig. Mich. Comara, Bust. g etc., Asig. Sociale, tabela de salarizare, tarife, Gregoria“, Ion Botea, a F- T. T., C. F. R., avion etc. toate librăriile fi uitat: dr. Ion­n Barasch In capela cimitirului Filantropia va avea loc în ziua de întâi iunie un requiem în amintirea lui Marcel Barasch, ultimul fiu al doctorului Iu­liu Barasch, al cărui nume evo­­­ca o întreagă epocă din a doua ju­mătate a secolului trecut şi, odată cu aceasta, o generoasă operă filan­tropică şi o dăruire de A e inntelec­­tuală a unui om excepţional, care a înţeles viaţa ca pe o perpetuă gri­jă de soartă aproapelui şi prin acea­sta ca o dedicaţie supremă unui i­­deal umanitar şi unui ideal ştiinţi­fic şi constructiv. O mână de oameni de bine, bi­ruind greutăţile zilei, cu discreţie şi devotament îngrijesc astăzi mai departe de aşezămintele lăsate de Iuliu Barasch, policlinica şi teatrul care îi poartă numele, căutând să ţină vie făclia de altruism şi nobleţe lăsată aprinsă de întemeietor şi o­crotită fără întrerupere până in prezent de interesul activ al celor doi fii ai săi, Oscar şi Marcel Ba­rasch, care, deşi stabiliţi la Paris, au continuat să ofere un reazam materia­ acestor aşezăminte. Figura doctorului Iuliu Barasch a rămas profund întipărită în me­moria contimporanilor săi. Venit în ţară la 1841, el a desfăşurat o bo­gată activitate de medic şi organi­­­­za­tor al primelor instituţii san­i­­­­tare cu caracter public, într’o vre­me când acestea erau cu totul la începutul lor în ţara noastră. Con­comitent cu aceasta, el a dat o im­portantă contribuţie desvoltării în­văţământului medical, ca profesor la Şcoala de medicină care în 1856, graţie energiei doctorului Davilla, a dat naştere Facultăţii de medi­cină din Capitală. Spirit larg, plin de preocupări variate, doctorul Barasch a fost au­torul a numeroa­se opere literare şi ştiinţifice, devenind una din per­sonalităţile intelectuale de seamă ale epocii. Una din pasiunile­ sale a fost istoria naturală, ocupând ca­tedre de această materie la colegiul Sf. Sava şi la Şcoala Silvică. In zo­rii culturii modest­e din ţara noa­stră, el şi-a îndreptat energia sa in­telectuală spre progresul şi al altor ramuri ştiinţifice, ca de exemplu astronomia, sau în domeniul filoso­fic, psihologic şi estetic, dovedind originalitate şi profunzime în toate aceste câmpuri Prelegerile sale erau publicate în revista editată de el, „Isis“, a cărei cercetare ar duce fără îndoială, la interesante amă­nunte asupra limitelor întinse ale cunoştinţelor sale. Doctorul Iuliu Barasch a com­plectat această activitate prin rea­lizări pe terenul social, printr-o am­plă operă de organizare şi om de bi­ne. El este fondatorul primului spi­tal de copii, din calea Dudeşti, pen­tru a cărui înfiinţare a luptat din răsputeri împotriva inerţiei sau chiar protivnieiei unor anumiţi con­timporani ai săi. Gre­ţie acestei acti­vităţi, el şi-a câştigat simpatii nu­meroase, ajungând a fi apreciat la Curtea Domnească. Astfel, vrednic de notat este faptul că după moar­tea sa Parlamentul a votat o pensie pe viaţă văduvei sale, pe baza me­sajului domnesc Nr. 2223 din Noem­­brie 1863 Imboldul dat de doctorul Iuliu Barasch n’a rămas fără ecou. Aşe­­zâmintele înfiinţate de el au fost un prilej neîncetat de muncă în slujba celor săraci, iar teatrul a fost un adăpost moral pentru numeroşi artişti în timpul prigoanei. Aşa cum am spus, aceste aşezăminte s-au bu­curat fără întrerupere de cea mai largă solicitudine a fiilor săi, care nu şi-au uitat patria lor de origină şi porunca morală a tatălui lor, ofe­­rindu-le un necontenit suport ma­terial. Nimeni nu va nega că astăzi evo­carea acestor fapte şi a acestei fa­milii ne îndeamnă la o reculegere solidară şi la o meritată gratitudine cetăţenească şi umană pentru opera lor, care nu trebue nici uitată, nici lăsată în abandonare, în luptă cu greutăţile momentului. Societatea „Dr. Iuliu Barasch“, comemorând amintirea lui Marcel Barasch, mort în ianuarie din a­­cest an, ne prilejueşte în mod opor­tun această însemnare pe care am ţinut să o facem. Anikei Fîlsmont Ara r''rmjL UN VECHI PAMFLETAR AL MEDICINEI BUCUREŞTENE Figura pitorească a doctorului Obe­.Timpuri­­­denaru (1339- 1885) fost profesor al Serviciul de informaţii al oficiului de Facultăţii de Medicină filolog, mem­bru al juriului care l-a premiat ne­­presă al Statelor Unite la Bucureşti de Alersapdri la Montpellier, compozitor­­ trim­ite următoarele: Cu începere de Duminică 1 Iunie emi- Jsiunea in limba română ale „Vocii Sta­­telor Unite ale Americii“ care au l­oc zilnic la orele 13,19 şi 23, se transmit numai de postul de radio New York pe lungimile de undă de 13, 16 şi 19 m. şi de postul de radio Muenchen pe lungimile de undă de 25, 31 şi 41 m.­­ De la aceeaşi dată încetează retransmi­­siun­ea programului în limba română prin postul de radio Alger (pe lungimile de undă de 25 şi 31 m.). COMEMORAREA D-RULUI LUPU de arii muzicale şi pamfletar al me­­dicinei bucureşten© va fi evocată de d. dr. N. Vătămanu cu­­b şedinţa de Du­minică 1 Iunie ora 10,30 a Societăţii, Regale Române de Istoria Medicinei (Aşezământul M­r. Elena în Şos. Vergului 21). AL DOILEA CONCERT Al FiLARIMffi * DIRIJAT DE CHARLES BROCK Duminică 1 Iunie, orele 11, are loc la Ateneu al doilea concert al orcestrei Filarmonica sub conduce­rea d-lui Charles Brock, dala «Co­loane” din Paris. Golista concertului va îl d-na Mo­nique de la Bruchet­orie, care va interpreta concertul Nr. 5 ia FMl Restul programului cuprinde u­­vertura „Gwendoline” de Chabrier, poemul „După amiaza unui faun” de Debussy şi suita „Daphnis et Chloé” de Ravel. Repetiţia generală publică, prece­­dată de conferinţa d-lui Em. Ci­­­raac va avea loc Sâmbătă la orele 16.30. P.br. „Ion K­nita" Asociaţia „Prietenii lui Ion Minu­­lescu’’ a decernat premiul de poezie pe anul 1947, in valoare de trei mi­lioane lei poetului Barbu Ciocul escu, pentru manuscrisul ,BUNA DIMI­NEAŢA LA STEAUA PASTORULUI“. Juriul a fost compus din d-nii: Vla­dimir Străinu, Perpessicius, Adrian Maniu­s Aderca și d-na Claudia Mi­liara. CONFERINŢE T.mplinihdu-se şase luni dela moar­tea d-rului Nicolae Lupu, se va o- j fîci'a Mîereurî Ivtn.ie, orele Îl dim. ! o Slujbă religioasă la Elserca Albă. ae el tmeremmj unu după care se va face un peleianaj citat din Paidul naţional popular a­­la mormântul din cimî'îrul Sf. Vi­­nuntă P«*»“-®*1 Sâmbătă 31 Mai orele nori. In saara aceleiaşi zite, la oreie g. Paresch­iescu-Băl­ăceanu, decanul 19,30 d. Achilla Şaraga, vice preşe-' Baroului de Ilfov, despre „Proprietate*', dinte al partidului ţărănesc democrat­ şi deputat, va evoca la posturile noastre de radio difuziune persona­­litatea dispăr­utului. Bibliografii A apărut nr. 15 din publicaţia de spe­­cialitate „Economist“ cu un bogat ma­terial informativ şi documentar. A apărut Nr. 125 din excedentul săptămânal ’’Femeia şi Căminul“, cu un bogat şi variat cuprins, Cercul de studii al tineretului univer-17, la sediul central din b-dul Lascăr . . Catargiu nr. 8, conferinţa d-lui deputat zoe, la orele n­r.*.. ..,­ LA ÎNFIINŢAREA UNEI NOUI POLIŢII­ ­ (Vrrmnvt» rb­i nan t­a) j te pentrucă el ținea caiităti atât I de contradictorii: ştia să vadă și I ştia să treacă cu vederea. Talleyrand credea că acest _ scepticism al Ud Fouché prove­­nea dintr’o bună cunoaştere de sine însuşi: „D. Fouché dispre*­ţuieşte oamenii fiindcă s’a studiat prea bine’’. Agenţii nouei poliţii a U.C.R.­­ului ar trebui să înceapă prin a-şi scruta conştiinţa: care din ei ar rezista la ispita unei flori? După acest examen de conşti­inta, pot fi lăsaţi pe teren; nu vor mai face exces de zel şi nu vor mai tulbura oamenii degeaba; nu vor face cinste U. C. R-­tihii, presiuni, ci vor căuta să prevină delictele; vor fi clemenţi faţă de alţii, cum sunt de sigur faţă de ei înşîşi,vor fi moderaţi şi modera­ţia lor va fi o supremă abilitate pentru rochii-fuste, mătăsuri pentru lingerie, căptuşeli humreve'neutru ro. cMte. soldează etajul îi Bîoeul Zaha. . x U­ ^ . ria Piața Sf Gheorghe Intrarea MeiuJ vor ‘acCC îllSte U. C. BctlhlL Rugăm nntati ■ ETAJUL DOI Stefan El iac? SPIT­ALuLul JPJJjr PENTRU BOLI DE PLĂMÂNI In cadrul aşezămintele spitaliceşti „Caretas — M. Maternitate” s-a clă­dit­ un pavilion pentru boli de plă­mâni, din iniţiativa soc . Speranţă,'’. Pavilionul a fost inaugurat Jo, 29 Mai printr’o şedinţă fstivă Din 1933 când s’a pus piatra funda­­mentală au trebuit să treacă 13 ani până când terminat și echipat pen­tru activitate acest pavilion să ajungă a servi scopului pentru care a fost creat intr’adevăr el a fost utilizat in timpul războiului ca s­pital militar, a adăpostit apoi orfanii din Transnis­­tria etc., pentru ca in cele din urmă să fie pus la dispoziţia serviciului de boli de plămâni de sub conducerea d-lui Conf. dr. M Popper După eforturile iniţiatorilor Soc Speranţa d-nele dr Iaslovitz Ch­­ăfraim şi d-nii dr W. Filderman şi dr M. Popper cari au pus bazele fun­dării spitalului, realizarea finală se datoreşte ajutorului substanţial al comitetului american ,,Joint’’ precum şi muncii neprecupeţite a Eroiei spi­talului ,Caritas— N. Mat” şi a co­mitetului de doamne al acestui spital.­ Cu priejul inaugurării au ţinut scur­te cuvântări, subliniind evoluţia pa­vilionului şi importanţa sa pentru combaterea tuberculozei d-nii Rabin şef Şafran dr­­. Filderman, preşe­dintele Federaţiei comunităţilor ing. Filderman preşedintele sect. de a­­sistenţă a comunităţii şi Conf dr. M. Popper, medicul primar al spitalului Dna dir. Fl Bagdassar, ministru al Sănătăţii într-o vibrantă cuvântare, a subliniat satisfacţia ce­ o are de a putea asista la inaugurarea unui spi­tal de asemenea împortaţă aducând laude tuturor celor ce au contribuit la desăvârşirea acestui aşezământ şi arătându-şi satisfacţia pentru faptul că el va fi condus de dl Conf. dr M. Poper, un specialist, regrutat pentru priceperea sa profesională ca şi pen­tru bunătatea sa, care i-au permis să ajungă a realizarea unui serviciu atât de bine condput Dl Ministru S­ubsecretar Miron Ni­­colescu de la Educaţia Naţională atât în numele său personal cât­ şi al dlui Ministru Şt. Voitec reţinut în audien­ţă de serviciu la Suveran a subliniat importanţa acestui aşezamnt spitali­cesc pentru educaţia în specialitate a studenţilor şi medicilor, arătând ro­lul de seamă pe care l-au avut toate instituţiile medicale şi de cultură ev­­iseeşti in timpul dictaturii, când au­ înlocuit şcolile din cari evreii fusese­ră în mod absurd izgoniţi. Au asistat la această inaugurare pe lângă cei de mai sus: d-nii i­ . Cos­­tinescu, preşedintele ..Crucii Roişii’’ şi a „Ligei naţ. c. Tuberculozei'’; prof I. Nicolau, fost ministru; d-nii profesori Parhop; St. Nicolau; I Ni­­culescu; Iagnor;­ă Crâciun; Hurt Olo­mei; Ionescu-Şişaşti; M. Naşte; T. Burghele; D. Mante - Comb­­escu; C Iliescu; dl secretar gen. dr Al. To­­cilescu, d-nii general dr. Zamfir; gen dr Roşculeţ, întregul corp medical al spitalului Caritas„N. Maternit­ale”, un mare număr de mnedici practicieni precum şi de prieteni şi colaboratori ai membrilor Eforiei spitalelor, cari au voit să sărbătoT.sustră perierea in serviciu a acestui important aşeză­­mânt medical . CONSTANŢA. 31.­­ Primăria municipiului a primit din partea ministerului de finanţe suma de un miliard şi jumătate lei, sub formă de împrumut pentru începerea lu­crărilor de refacere a băilor Ma­maia. O comisiune technică şi financia­ră prezidată de d. primar Gh. Ol­­teanu a alcătuit la faţa locului pla­nul de lucru. Lucrările pentru îndepărtarea dunelor de nisip care s’au format pe plajă şi cari ameninţau să aco­pere cu totul instalaţiunil® de băi I au şi început. In limita disponibili­­­­taţilor financiare, se va face repa­rarea cabinelor lipsite de uşi şi fe­restre ,a duşurilor, precum şi a in­­stalaţiunilor de apă, şi electrici­tate. . Se anunţă de asemenea că primă­ria a fost informată că ministerul lucrărilor publice va pune la dis­poziţia Constanţei o sumă de 40 mi­liarde pentru refacerea îndiguirilor de consolidare a malurilor, deteri­orate din cauza furtunilor si a va­lurilor. :! mii­w www CONSTANTA IN REFACERE C­OMUNICAT — im dopinia da a reedUta reuşita expea*îest$.2 făcută reeestî la teatrul Rftechodiere dam Psrisj Direcţiunea TsaMin­ Comedia anunţă că înce­pând de Luni 2 Iunie până Duminică 8 luni© sncL piesa „Lângă draga mea” se va juca in or­­d­î2e^ inversă^ mîtcă moopaitd cu act­ui \f șî ter­minând cu actul !• Biletele pen­tru acest c-clu excepțâsnal de 8 repr. s’aae pus In vânzarea 2. Luni 6 iunie va awn Inc irevocabil pre­miera piesei „Arsenic $3 dantelă veche” cu d-nele: Lucia St. Bulandra, Marietta Uares și d-nii: Ferry Etterle, C. Antonin, Al. Ghiber­con, Vasele Lădurescu, Mircea Constantine­scu și Mar­cel Anghelescu. ŞEDINIA SOC. REGALE ROB­ÂHE DE ISTORIA mm­ Societatea regală română de istoria medicinei ţine şedinţă publică «Dumi­nică, 1 Iunie, orele 10,30, în amfiteatrul Aşezămintelor A.S.R. Principesa Elena din Bucureşti, calea Vergului Nr. 21. Vor face comunicări d-nii: însp. Ion V. Paşchevici; Dr. Al. Raicoviceanu; Dr. Victor d­omola; Dr. Hector Sarafidi; Prof. dr. Emil Cră­ciun; Dr. Nicolae Vătămanu; Docent dr. Vasile Trifu și Dr. Ion Lupulesc­u Organizarea inspectoratului general farmaceutic Un control sever al inreprinderi­lor care falsifică medicamente! Pentru a putea exercita un control activ al tuturor între­prinderilor deţinătoare de medi­camente! pentru a se putea con­stata cazurile de speculă şi ten­dinţa de falsificare a produselor medicamentoase, ministerul S­ănă­taţii a elaborat un proiect de lege care va fi supus discuţiunii şi aprobării Parlamentului. Proiectul de lege pe lângă unele măsuri de control conţine dispoziţiuni privitoare la orga­­nizarea unui inspectorat general farmaceutic. ÎNŞTIINŢARE Pentru evitarea tuturor confuziilor şi­­­eplă­cerilor, şi în special a repetării penibilului caz „Golden Boy", aduc la cunoştinţa celor intere­saţi următoarele: Drepturile pentru România ale tuturor auto­rilor dramatici americani sunt administrate de organizaţia „Arts Incorporated din New­ York­. In calitate de reprezentant oficial al lui „Arts Incorporated?" la Bucureşti, sunt singurul împuternicit de a autoriza traducerea şi repre­zentarea pieselor americane în România, şi de a încasa onorariile cuvenite autorilor respectivi. ALF, ADAM­IA Căsuţa poştală 505 ________________ B ir-mtres II 1 CURTEA DE APEL DIN BUCUREŞTI SECŢIA III-A , Dos. Nr. 1225/944 înştiinţare colectivă Nr. 5231 din 28 V. 1947 » Se educe la cunoştinţa celor interesaţi şi următorilor proprie­­tari şi anume: , 1. îrg. Maiak, demic. în Bucu­curești Cal. Rahovei Nr. 388. 2. Gre.­­Niam­escu, dornic. în Bu­cureşti Cal. Rahovei Nr. 3S1. Că în ziua de 12 Iunie 1917, ora 8 dimineaţa, este fixată ziua de judecată în cererea de expropri­ere pentru cauză de utilitate pu­blică a imobilelor din Bucureşti Cal. Rahovei Nr. 386 şi Nr. 388, si­tuate înspre Str. Mitropolitul Grigore, făcută de Primăria Munici­piului Bucureşti. Sunt invitaţi a se prezenta atât cei de mai sus, cât şi cei care au drepturi asupra imobilelor ce se expropriază, cunoscând că în caz de Reprezentare, procesul se va judeca în lipsă conform legii. Dosarul cauzei are Nr. 1225/944. Prezenta înştiințare se va însera în ziarul „Adeverul“. PREȘEDINTE, (ss) Indescifrabil, Grefier, (ss) IndescifraM

Next