Adevěrul, iulie 1947 (Anul 60, nr. 16898-16924)
1947-07-01 / nr. 16898
MH***»- TT»«' ©=o REZULTATELE ALERGĂRILOR SELA BAHEASA Vremea ameninţătoare n’a împie- denta jockeului a fost subliniată dedicat asistenta să urmărească desfă-; j nervozitatea publicului. Este drept că şurarea alergărilor de eri, scurta ru- Gill a greşit, plasându-se între coarpere de nori fiind mai puţin rece ca dă şi Rostov, în spatele lui Caşin, dusul provocat de victoriile lui Opriş Avem însă impresia că solicitat. Moş şi Leac. Primul a plecat în cursă orfan, părăsit de încrederea grajdului. Nesusţinut de nimeni, nici de călăreţ, Opriş şi-a dus jockeul la potou şi l-a silit să primească lupta. In învălmăşeală, nefiind sigur de duelul angajat între Garoafa şi Căprior, Ilinca s’a lăsat prins şi a câştigat. Biruinţa sa pare să nu fi provocat multă bucurie anturajului. Nu s’a insistat cu Lia, Midway şi Madrilena. Leac, trimis în fruntea plutonului, si-a amintit de performanta furnizată în cursa alături de Bimbaşa, uitată între timp şi reeditând-o, a dispus de Banco. Al treilea Boy Boy şi ultimul Corregio. Nici unul, nici celalt nu aveau ce căuta pe distantă. Sunt eforturi care se plătesc scump. In alergarea iepelor Luminiţa a dispus de colegele sale, asigurându-şi singură cadenţa şi în debaleu n’a putut fi prinsă de atacul ineficare al Savanei. Şerbăniţa a fost desavantajată de lipsa de train. La fel de norocos s’a dovedit Caşin. Condus de Haplea, a rămas în fruntea plutonului şi s’a dus la sosire, profitând de faptul că Mosquito și-a găsit calea închisă de Rostov. Impruquito n’a răspuns decât greu și că se resimte de alergarea precedentă, care a mai făcut o victimă, de Savana. Jiu, Gorgona și Canada au complectat tabloul învingătorilor. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 237.795.300 si a fost câștigat, de 14 buletine. Iată rezultatul tehnic: PR. PLEVNA: Jiu (Pali), Lucky, Fornarina. 4 cai. — Cota 10: 13—10—10. PR. CONSTANTA: Opriș (Linca), Garoafa. Căprior. 8 cai. — Cota 10: 92—25—29—20. PR. ZAGREB: Leac (Botescu Gh.). Banco. Boy Boy 4 cai. — Cota 10: 102—28—24 PR. CIOROGARLA: Canada (Pali), Maraton. Saratoga. 4 cai. — Cota 10: 43—19—29. PR. QUEEN MARY: Luminiţa (Iorga). Savana. Şerbănita. 3 cai. — Cota 10: 20. PR CRISTOR: Casin (Iorga), Rostov. Mosquito. 5 cai. — Cota 10: 35—21—22. PR. CONSTANTA:Gorgona (Cucu). Bârlog Hurricane 10 cai. — Cota 10: 25—14—17—15. CARSMEN A TERMINAT R. B. I la Egalitate cu c. f. I (I-O) MÂINE de la 9 dem. la CINEMA DALLES Așa cum am prevăzut matchul Car. revanșa pentru înfrângerea suferită Ja men-CFR a fost o partidă echilibrată, Arad în care ambii adversari au fost pe rând Ia SminG în situaţia de a cuceri victoria. Dacă j ® , îlIVinS Jü£í|OS!edînsă partida s’a terminat la egalitate, a- Wia CU 3 2 ('I —I) ceasta se da torente în primul rând apărarilor, care şi-au făcut pe deplin datoria. Drawul este just şi oglindeşte raportul de forţe dintre adversari. Carmenul cu o formaţie total modificată a avut în înaintare cel mai slab compartiment. Gică Popescu nu a corespuns în postul de centru atacant iar aripa Farcaş-Marian a trebuit să muncească pentru cinci oameni. Galbenii au condus totuşi mult timp cu 1-0 lăsând impresia că vor scăpa în câştigător. Feroviarii au jucat bine în câmp dar nu au avut trăgători la poartă. In, plus, Valentin Stănescu a apărat excelent, impunându-se pentru postul de portar al echipei naţionale la matchul cu Bulgaria. Se poate spune că el a fost singurul salvator al Germenului prin penaltyul pe care l-a apărat. După o perioadă de joc egal Torjoc deschide scorul în min. 44 la o învălmăşeală în faţa porţii. La reluare, feroviarii domină dar nu pot egala. In min. 53, Covaci face hands în careu la o ieşire defectuoasă a lui Stănescu. Portarul CarmenulTM își recompensează greşala apărând cu brio penaltyul slab executat de Filoti. Se părea că „ceferiștii“ vor fi învinși dar în min. 74. Cristodu trage puternic Înscriind goalul egalizator. S’a remarcat: Valentin Stănescu, Novac, Niculescu, Covaci, Marian de la Carmen respectiv, Inia de halfi, Filoti şi Ghiuriţan de la C.F.R. D. Emil Kroner a condus corect următoarele formaţii: CARMEN: Stănescu, Costică Marinescu, Novac, Niculescu, Covaci, Siclovan, Farcaş, Marian, Gică Popescu, Torjoc, Mierlan. CFR: Sadowsk, Ghiuriţan, Astorceanu, Apolzan, Mari Mihăilescu, Lungu, Filoti, Radu Florian, Stroia, Cricitoiu. In deschidere Textila Sf. Gheorghe a învins Sparta cu 4-3 (S-0). Prin această victorie Textila Sf Gheorghe a câștigat campionatul seriei II-a din Divizia B, asigurându-și promovarea în prima ligă. I. T. A. învingătoare la Budapesta BELGRAD, 30. (Radio). — In cadrul Cupei Balcanice Ungaria a învins Iugoslavia cu 3-2 (1:1). Goalurile au fost marcate de Szusza Farcaş şi Szilagy pentru învingători şi Bobek şi Mihailovici pentru învinşi. Maepra Rirac joacă all cu Doris Hart ill. S. A.) LONDRA, 30. (Radio). — Magda Rurac va întâlni azi în cadrul sferturilor de finală de la Wimbledon pe Doris Hart (USA), cotată printre primele jucătoare din lume. La dublu mixt soţii Rurac vor avea ca adversar redutabilul „cuplu" Margaret Osborne—Tom Brown (USA). BUDAPESTA, 30. (Prin telefon). — Jucând ori în localitate ITA a învins combinata Újpest—MTK, cu 3—1 (2—0). Goalurile textiliştilor au fost marcate de Covaci (2) şi Stibinger. Performanţa companiei României este excelentă luându-Şi Turul Franţei ESversanul Kubier a câştigat etapa Strassbourg- Besançon Cea de a cincea etapă din turul Franţei Strasbourg—Besançon a revenit elveţianului Kubier, care e parcurs cel 248 km. în 8 ore 10 mln. şi 45 sec. La locurile următoare s’au clasat Rossello (Italia) şi Bonnaventure (Franţa). In clasamentul general nu s’a produs nicio schimbare. Francezul Vietto, conduce cu un avans de 1 min. şi 25 sec. asupra italianului Ronconi. „U”—D. V. S. C. 3—2 (1—1) La Cluj, Universitatea a realizat o frumoasă performanţă dispunând de formaţia maghiară D.V.S.C. (Debreţin) cu 3-2 (1-1). Grădina şi Sala ’’ASTORIA" Str. Anton Pan 7 colţ cu Dudeşti ASTA SEARA PREMIERA excepţionalei operete americane gLEIHUL DANS cu SEVILLA PASTOR — MAX MORRISON Conducerea muzicală: Simion Wolfensohn [ In caz de ploaie spectacolele au loc în Sala ASTORIA ■ 4 *o v Hva wr jo, r Ai SPECTACOLELE ZILEI TEATRE GRADINA SAVOY: Am un milion şi vreau să-l beau ALHAMBRA: Nana GRADINA BOEMA: Sunt o cârpă în amor. MODERN: 3 la purtare COMEDIA: Arsenic şi dantelă veche GRADINA IZBANDA: Acceleratul 402 NOSTRU: Şi greerele cântă, pe bani GRADINA VOLTA BUZEŞTI: Relache CINEMATOGRAFE ARO: Goana vieţii ARTA: Bandiţii din California. SCALA (Sală şi grădină): Pierre et Jean EFORIE: Inimi întunecate EXCELSIOR: Lacrim de ţigancă TRIANON: Luminile Parisului GRADINA VOX EFORIE Luminile Parisului. LUXOR: Nu te pot uita GIOCONDA: Tu eşti deapururi in inima mea. GRADINA MIGNON: Lacrimi de ţigancă. GRADINA PROGRES: Goana vie® TIVOLI: O fată cu noroc REGAL. Goana vieţii SELECT: Un musafir de pomină ORFEU: Aventurierul BD PALAS: Dorinţi neîmplinite CASANDRA: Un cântec de vioară OMNIA: O aventură la miezul nopţii DALES: Merg pe drumul meu CORSO: Blestemul dragostei cuno Rossi. FRANKLIN: Căi greșite ENISSA: Bătălia Atlanticului VICTORIA: Furtul cc la Arizona AH-AV Simít. CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL ZIARIŞTILOR — Symposionul de erî — Comisia culturală a Sindicatului Zia din Capitala Cehoslovaciei şi personaliştilor profesionişti din Bucureşti alitatea unor delegaţi străini ai congreorganizatori dimineaţă, în Palatul din b-dul Carol, un symposion despre „Congresul internaţional al ziariştilor” care s-a ţinut de curând la Praga. In faţa unei asistenţe extrem de numeroase, au luat cuvântul, pe rând, d-nii George Macovescu, vicepreşedintele Sindicatului, Ştefan Tita, secretarul general al ministerului artelor şi Nicolae Moraru, secretarul general al Sindicatului ziariştilor, cari au relatat diferite aspecte ale congresului la care au participat reprezentând organizaţia profesională a României. D. George Macovescu s-a ocupat de aspectele generale ale congresului, d. Ştefan Tita a descris pitoresc aspecte sului, iar d. N Moraru a insistat asupra problemelor de presă desbătute la congres, precum şi asupra concluziilor la care s’a ajuns. D. Macovescu a dat apoi citire moţiunii adoptate de Congres, moţiuna care urmează a fi înaintată Organizaţiei Naţiunilor Unite. S-a citit apoi textul unei telegrame pe care Sindicatul ziariştilor o trimte primului ministru al Greciei , în care protestează împotriva arestării a 45 ziarişti democraţi. Symposionul a fost urmat de un program artistic la care şi-au dat con-cursul d-na Nella Dimitriu de la Opera Română și d. Fory Etterle, după care a rulat filmul de mare succes „Suspiciune”. O manifestaţie româno-bulgară Ieri a avut loc la Călăraşi o frumoasă manifestaţie de prietenie româno-bulgară cu prilejul inaugurărei filiale locale a „Asociaţiei româno-bulgare". Au luat parte din Capitală d-nii: prof. P. Constantinescu-Iaşi, vicepreşedintele Camerei cu d-na, D. Ganev, ministrul Bulgariei la Bucureşti cu d-na şi mai mulţi membri din comitetul asociaţiei românobulgare. A mai fost de faţă şi o delegaţie de 50 de bulgari din Silîstra în frunte cu deputatul Covacev şi d-rul Stoev, preşedintele asociaţiei bulgaro-române din Silistra. D-nii prof. Constantinescu-Iaşi în calitate de vice-preşedinte al Asociaţiei Româno-Bulgare şi ministru Ganev au rostit cuvântări în care au subliniat prietenia dintre cele două popoare vecine. Din iniţiativa Comitetului democrat evreesc va avea loc astăzi Luni, la ora 7 seara, la Templul Coral din str. Sft. Vineri comemorarea victimelor masacrului de la Iaşi şi din Trenul morţii. Se va oficia un serviciu religios, după care va rosti o predică de şef rabin dr. Al. Şafran. Vor mai lua cuvântul reprezentanţii autorităţilor, ai partidelor politice, precum şi ai organizaţiilor evreeşti, ciune”. EXPOZIŢIA „CÂRŢII ENGLEZE“ SE DESCHIDE MÂINE “âine dimineaţă la ora 10 se deschide în sala Dalles Expoziţia Cărţii engleze, sub auspiciile Oficiului de presă şi informaţii al misiunii britanice din România. Vor fi expuse câteva mii de volume (2500 opere) din diferite domenii: medical, tehnic, filozofic, literatură clasică şi modernă, lucrări de sociologie arhitectură, muzică, inginerie, manuale pentru învăţatul limbii engleze, dicţionare, piese de teatru, etc. Expoziţia va fi deschisă zece zile, in care timp lira sterlină va fi calculată la un preţ foarte avantajos pentru cumpărătorii de volume, vor primi şi comenzi pentru saţi neexpuse, dar trecute în cataloagele ce vor sta la dispoziţia publicului, abonamente pentru diferite reviste, etc. SERUMI ŞCOLARE DE SFÂRŞIT DE AN — La gimnaziul unic din „Apărătorii Patriei" — Sâmbătă după amază a avut loc la gimnaziul unic mixt din cartierul „Apărătorii Patriei“ serbarea de sfârşit de an. Au asistat: întregul corp profesoral, părinţi şi elevi, în număr mare. Programul, cuprinzând coruri, recitări, jocuri şi o piesetă în versuri, şi cântece şi dans, a fost primit cu aplauze, răsplătind atât pe micii executanţi cât şi pe cele două organizatoare, doamnele profesoare-diriginte, Oltania Ionescu şi Gângaciu. D. director Gh. Nic. Ionescu a ţinut apoi o însufleţită cuvântare aducând mulţumiri tuturor celor ce au contribuit cu sprijinul lor moral şi material la propăşirea şcolii, deasemeni, corpului profesoral şi elevilor meritoşi. D-sa a terminat prin citirea bilanţului activităţii pe anul încheiat. A urmat împărţirea premiilor şi menţiunilor, constând din cărţi, diplome şi bani. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia de lucrări şcolare, lucru manual şi desen, o dovadă In ziua de munca productivă depusă de profesori şi elevi în anul solar încheiat La liceul „Milinii Eminescu"4 , In haliul mare al liceului „Mihail Eminescu“ din Calea Rahovei, s-a ţinnut Duminică dimineaţa serbarea de sfârşit de an a liceului şi a gimnaziului unic nr. 55, tutelat de liceu. A fost de faţă corpul profesoral, numeroşi părinţi şi elevi. După slujba religioasă şi „Imnul Regal” executat de corul şcolii, a luat cuvântul d. director Iacob Crişan. In cuvinte calde, d-sa a arătat rosturile şi importanţa serbării de sfârşit de an, manifestare care încununează râvna şi munca depusă în comun de profesori şi elevi în cursul lunilor de şcoală. D. director Crişan a făcut apoi bilanţul activităţii şcolare şi extraşcolare a profesorilor şi elevilor: concursuri literare, artistice, sportive, vizite la instituţii, excursii, etc., care pe lângă rostul lor educativ au adus, prin bunele lor rezultate, cinste şi renume liceului. Ca şi, de altfel, rezultatele obţinute la învăţătură, la un total de 450 de elevi, numărul corigenţilor este foarte mic iar al repetenţilor se cifrează la 7 (şapte) elevi A urmat apoi împărţirea premiilor şi menţiunilor. Elevilor meritoşi şi săraci li s-au distribuit obiecte de îmbrăcăminte, oferite de Crucea Roşie a României. In numele absolvenţilor liceului au vorbit doi elevi, aducând prinosul lor de recunoştinţă d-lui director şi corpului profesoral al liceului. După încheerea programului, asistenţa a vizitat expoziţia de lucru manual şi desen, precum şi muzeul „Mihail Eminescu", o realizare meritorie ce se cuvine imitată. li î Ii «ta RFE! «itluUlli IBWB 11 or« v dimineaţa, I AVENTURIERUftT “ cu Sture Lagerwall TRIANON on TTOQ ROSSI GIOCONDA Sală şi Grăd ineşti deapururi tu inima mea eu Gloria Warren LUXORNu te pot uita iEiEillE srfitjanu as eu Stewart Gratis 'OffiniNA __P800RES Goana X a vieţii* nu iwtti ARO g©ana vmfîî LXSLLmjBSL 'Grădina | IflUâtilC IlABICttlIli VOX LUME PARISULUI ea mo msi HE8AL goana vieţii l”cn UA I2HTO ti BUDIS BEORSS EFORIA Ins mi întunecat« Sală si Crud ai ANN SHERIDAN hton O FATA CU NOROC FE« SIRENA JUNGLEI cu ANN CORIO EXCELSIOR lacrimi de ţigancă cu STEWART GRANGER »CALA Pierre et Jean sgl n tpii. (NDOI cu KEMME WRTCTH SELECT UN MUSAFIRUL POMINA «1 Bette Davis. ARTA Bandiţi din califonia la noul cowbooy Tora Ttrior Bis. FALAS DANSATOARE din Singapore cu Dor. Lamour Un cântec de Voară cu Maly Picon ide. tnifn Fidel VICTORIA Studenţii imedicinişti cari pleacă în Cehoslovacia pentru stagiul de spital, trebuie să depună banii, buletinul populaţiei şi 2 fotografii la FDTJ azi intre orele 19—20 sau cel mai târziu mâine 1 Iulie între aceleaşi ore. Cei ce nu se vor conforma acestei dispoziţi nu vor pierde locul. * F. D. 17. (Uniunea Naţională a Studenţilor) a obţinut de la Direcţia generală a teatrelor, bilete gratuite pentru studenţii lipsiţi de mijloace, membri ai FDU-ului. Doritorii se pot înscrie în fiecare Vineri între orele 91 vro oi uni SZ tmoiaiwj sp tmiz ui pojţi—13 la Secretariatul FDU din Ca- VARIETE. In pauză, cea pievnei 61, urmând ca biletele să program artisticfie ridicate Sâmbătă între aceleași ore. A 5-a Săpămâfîîă de INEPUIZABIL SUCCES la CctMsi M sse w As«esie«L. mmmk i * -roAl A apărut: „P I T S G O I U L” Not 58 Revistă da satiră șî humor tanti mn uîmro, CÂRŢI NOUI GIAN DAULI: „Frescoline’’ E foarte greu să scrii pentru cei mici. E sigur, însă, că spre a-i interesa, condiţia esenţială constă din a privi lucrurile prin prizma mentalităţii şi a sensibilităţii lor. Este tocmai ceea ce face Gian Dauli, — unul din cele mai viguroase temperamente de povestitor care a existat în Italia (căci el a murit anul trecut), care s’a făcut cunoscut cercurilor largi ale cititorilor noştri prin romanele „Roata”, „Căruţe în noapte” şi „Julieta şi Romeo” — în romanul său pentru copii „Frescolino”, apărut recent în a doua, ediţie la editura „Naţionala” Mecu în traducerea d-lor Eugen şi Paul B. Marian. E povestea unui fiu de pădurar, căruia îierau dragi animalele şi găsea lumea frumoasă şi care, după multe şi nespus de vesele întâmplări, ajunge fiu de rege. Scrisă cu acele calităţi caracteristice lui Gian Dauli, cari au făcut să se spună despre acest mare scriitor că „puţini romancieri de azi le posedă în Italia”. „Frescolino” este o lectură care se recomandă de la sine copiilor, dornici de o bună literatură. Validarea practicei farmaceutice Facultatea de ştiinţe, secţia înv. farmaceutic, Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, aduce la cunoştinţa studenţilor în farmacie înscrişi la facultatea de farmacie din Bucureşti pentru stagiul de practică că se va ţine examen de validarea practicei farmaceutice în ziua de 10 Iulie la Universitatea din Cluj. Pentru a se putea prezenta la examen candidaţii vor face dovada că au achitat taxa de frecvenţă la Rectoratul Univ. din Bucureşti Că s’au înscris până la 1 Februarie 1947. Vor prezenta foaia de stagiu eliberată de Fac. de Farmacie din Bucureşti, vizată de farmacistul unde a făcut practica şi de către Serviciul Sanitar. Taxa de înscriere la examen este de lei 300.000. ‘ înscrierile se pot face până în ziua de 8 Iulie 1947 inclusiv la Decanatul Facultăţii de Ştiinţe, Univ. Cluj. La acest examen nu vor fi primiţi candidaţii care au fost repinşi în sesiunea de vară la examenul de validare ţinut la Fac. de Farmacie din Bucureşti. STUDENŢEŞTI ! AMINTIRI DIN BRUXELLES Intr’unul din precedentele foiletoane ne ocupam de opiniile scriitorului Octav Mirbeau cu privire la Bruxelles, pe care-l prezenta ca un oraş provincial, cu locuitori arătaţi ca nişte iremediabili naivi, iar oraşul acesta, pătruns de artă picturală, de muzică şi de un trecut remarcabil cultural, ca o cetate a plictiselii, şi a înapoierii. Opiniile acestea sunt necorespunzătoare cu realitatea şi sunt desminţite de impresiile celor ce nu au trecut cu automobilul, ca autorul citat, prin oraşul lui Carol Quintul, ci l-au locuit mai mult timp. Pentru că scriitorul francez vorbea de monotonia oraşului, să urmărim pe un locuitor al Bruxelles-ului în plimbările lui dintr’o zi. Iată-l străbătând frumoasa Avenue Louise, bulevard larg, străjuit de arbori şi clădiri nu colosale, dar pline de graţie şi evocatoare ale bunului trai din interiorul lor. Acest bulevard elegant se sfârşeşte cu feerica pădure a Cambrei, pe care o consideră mai frumoasă decât a Boulogne-i din Paris. Te simţi în ea în plină natură. Treci printre arborii seculari, străbaţi coline şi văi şi sorbi atmosfera ozonată parcurgând aleele curate ca parchetul dintr-un salon. Un restaurant cochet, în care cântă o orchestră, care ar putea să atragă pe orice meloman, delectează lumea ce-şi reface forţele consumând o masă bună. Bois de la Cambre este de altfel prelungită de alte păduri ce se întind pe o suprafaţă de mulţi kilometri, aşa că cel ce iubeşte natura, poate parcurge cu tramul electric ore întregi prin Poret de Soigne sau prin poeticul Tervueren, cu alei umbroase, cu arbori imenşi presărate cu restaurante, ascunse prin tufişuri. Dar pentru cine nu este amator de sportul pedestru, poate rămâne în oraş, în frumosul Parc Central, unde în schimbul a 10 centime poate ocupa un scaun lângă muzica militară. Iar atunci când cântă fanfara Guizilor are prilejul de a asculta concerte, rivalizând cu acelea date de Garda republicană din Paris Şi ce emoţionaţi eram noi românii, când am ascultat odată „Valurile Dunării“ al lui Ivanovici şi care era mult gustat de publicul auditor. Dar câte bogăţii de senzaţii numate căpăta locuitorul acestui oraş, vizitând pe îndelete marile Muzee, în care pictori olandezi şi flamanzi, autentice genii, expun aci cele mai caracteristice pânze. Rubens şi Snyders, care picta animalele în pânzele de vânătoare ale pictorului flamand, Rembrandt, van Dyk, Jordans, Memling, sunt aci prezenţi cu toţii ca să verifice o glorie veche şi permanentă. Iar după o zi petrecută în Muzee sau biblioteci se poate petrece o seară plăcută într’una din cafenelele cu interioare artistice sau într’un „café chantant“, în care, în schimbul unei consumaţii obligatorii, se pot asculta concerte îngrijite. Ar fi, însă, să ignorăm viaţa artistică a oraşului, care păstrează amintirea marei cântăreţe Mo’bran dacă nu am sublinia îngrijitele reprezentaţii de operă de la teatrul„de la Monnaie“, ori din Theatre du Parc, cu reprezentaţii de dramă şi comedie ireproşabil jucate. Dar străzile ori pieţele Bruxellesului pot fi socotite ca muzee în aer liber. Iată pitoreasca Montagne de la Cour, stradă aşezată pe un deal, ceea ce face ca omnibusurile cu cai ce o parcurg, să fie însoţite de un om cu un ciocan de lemn, având misiunea să oprească povârnişul întâmplător al tramului. Iată poarta arhaică care uneşte strada aceasta cu o altă stradă şi deşi împiedică circulaţia, nu e dărâmată, pentru frumuseţea ei artistică şi evocarea trecutului. Iată piaţa minunată cu Palais de la viile, una din cele mai frumoase clădiri în stil ogival. Primăria aceasta a fost începută încă din anul 1402 şi apoi continuată în cursul veacurilor, după ritmul astfel obişnuit al marilor monumente istorice din lume. Turnul este înalt, de 96 metri, şi se termină cu o colosală statue (şi spun colosală pentru că se vede foarte mare chiar privind-o de jos) de aramă aurită. O altă casă din piaţa aceasta numită La Maison du Roy, face un pendant simetric cu Hotel de Viile şi este o minune arhitectonică. Alte case, cu vechiul lor stil gotic, vin să se alăture acestei clădiri marmoră dantelată cu statui ornamentate şi cu meticuloase găteli în piatră şi bronz aurit, care încântă ochii şi fac din Primăria oraşului unul din cele mai minunate monumente din lume. In această piaţă pe care Renan o numeşte chiar cea mai frumoasă din lume, se ţinea un târg săptămânal în care se desfăceau admirabile flori — doar suntem alături de ţara tulipelor olandeze — chiar şi speciile cele mai rare de papagali! Dar acestea sunt aspecte puţin numeroase pe lângă altele şi mai încântătoare ce le poate oferi acest oraş artistic. Gr. Tăissan I DE RECHIZIŢII — Instslarea noului director — Ministerul de justiţie, de acord cu ministerul de interne, a numit în postul de director al oficiului de rechiziţii, de pe lângă ministerul de interne, pe d. consilier Ion Paulian, magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie, iar acela de preşedinte al comisiei de judecată d. judecător Boris Scurtulescu, dela trib. Ilfov S. I Muncă. Instalarea s’a făcut de către d. George Silviu, secretar general la ministerul de interne. D-sa a prezentat funcţionarilor pe noul conducător. Adresându-se funcţionarilor, d. George Silviu, după ce a evidenţiat meritele d-lui consilier Paulian, a spus: „Trecem azi prin vremuri excepţional de grele Sunt nevoi multe şi variate, cărora ne străduim să facem faţă . Intervenţia statului, în aproape toate domeniile de activitate era necesară, şi pentru asta se face apel la principalii agenţi de execuţie, cari sunt funcţionarii publici. Un funcţionar public, spre a fi folositor trebue să aibă trei însuşiri: să fie muncitor, priceput şi în deosebi, cinstit Numai întrunindu-le pe toate, se va putea dovedi necesar şi în slujba poporului. In contactul dv. cu cetăţenii, cari vin la dv mimaţi de nevoi, trebue să dovediţi un larg spirit de înţelegere, să le ascultaţi păsurile şi să le daţi asistenţa de care au atâta nevoe. Numai astfel vă veţi câştiga stima şi dragostea lor, uşurând astfel şi sarcinile noastre.” Oficiul de rechiziţii va avea astfel următoarea nouă formaţie: director conducător d. consilier I. Paulian, preşedinte al comisiei de judecată d. judecător Boris Scurtulescu, iar conducător al biroului rechiziţiilor pentru misiunile aliate”, d. H. Moşoiu. aventura uşier tinice din Timişoara la Constanţa CONSTANŢA, 30. — Astănnoapte poliţia a arestat pe tinerii Ştefan Apro, Iosif Apro din Timişoara str. Mătăsărilor No. 56 şi pe Gefer Anton din Timişoara str. Rovine No. 1, în timp ce încercau să se îmbarce clandestin pe vaporul american „.Bartlesville Victory” care pleca a doua zi. Arestaţii intenţionau să călătorească clandestin până în America, unde ar avea, la Buenos Aires rude bine situate. Tinerii au încercat să mituiască pe poliţişti oferindu-le 27 dolari şi diferite obiecte preţioase. S-au mai stabilit că tinerii aventurieri au căzut la Constanţa în ghiarele unui esert care le-a făgăduit să-i îmbarce care le-a luat suma de 20 dolari pentru acest presurs serviciu. Ei vor fi judecaţi pentru tentativă de trecere clandestină a frontierei şi încercare de mituire. Son. „Titan, Mag, Calan“ exportă tablă CONSTANTA, 30. — Am anunţat sosirea portul nostru a vaporului american „Battleside Victory” care a adu din New York pentru România o cantitate de 1320 mărfuri generale, in mare parte pentru uzinele ..Titan, Nadrág, Calan”. In schimbul materialelor importate, numitele uzine încarcă pe vapor o cantitate de 630 tone tablă diferită care, din informaţiunile ce le deţinem va fi livrată Italiei. CUM STĂM CU CRIZA DE LOCUINŢE (Urmare din pagina l-n) — Nu doresc un apartament. Caut un chiriaş bun pentru apartamentul în care stau, că mă mut din Bucureşti, plec la nişte rude în provincie. Caut un chiriaş care să-mi dea negreşit şi mie filodormă.— Negreşit, negreşit, îl înlătură agentul cu o mişcare a mâinii, apoi chiamă cu mişcarea inversă pe o doamnă căruntă, cu ochii rătăciţi, parcă plânşi. — Tot pentru filodormă ? — Tot, dar eu se chiamă că simt proprietara, oftează ea, începe să povestească şoptit şi urmează ţipând. — Chiriaşul meu e avocat, s’a îmbogăţit la mine, şi-a făcut bloc cu zece apartamente. Se mută la casa lui, dar nu pleacă până nu capătă filodormă. .— Nu ştie ca-l obligă legea să plece ? — Cum să nu ştie dacă e avocat? Zice că n’am decât să-l dau în judecată. Nu umblu eu prin tribunale. Găsiţi-mi un chiriaş şi să terminăm. — Măcar se mulţumeşte cu costul mutării?. — Vai, se poate? E om bogat, ce-i trebue un milion-două? Vrea două sute de milioane, odată şi jumătate cât chiria mea. — Dă-l în judecată, cucoană! CONCLUZII Aceasta e noua fază a crizei de locuinţe, a scumpetei lor exagerate. Procedeul loveşte mai ales în cei care nu au decedat şi ei un apartament, în tinerii care abia pornesc să-şi înjghebeze un menaj, o cameră. Au reuşit cu greu să încropească banii unei chirii la libera tranzacţie Şi se mai văd impuşi şi la birul către chiriaş, privilegiatul vechi chiriaş carecere deodată mai mult decât a dat el în zece ani, deşi totdeauna int©resul său însuşi îl sileşte să se mute aiurea, fie în casă proprie, fie în alt cartier. . Atâtea greutăţi apasă azi desfăşurarea normală a unei activităţi, iar peste toate s’a mai adăugat şi birul acesta, filodormă, de către înşişi chiriaşii asupra semenilor lor chiriaşi. N’ar fi nimic de făcut ? Allice Gafarieresca mtoralTpalmware OBLIGATORII (Urmare din pagina ta) dental agronom, înalt, gpătos, voinic, sportiv, câştigător la ski, a fost atât de neîncrezător, încât a alergat imediat la un medic particular, sperând că este la mijloc o eroare. Din nefericire nu era nici o eroare. Studenta a plecat cu primul tren acasă, la ţară, unde va avea odihnă şi alimentaţie bună. La toamnă se va prezenta din nou la vizita medicală, premergătoare noii sesiuni de examene. întrebarea care se pune acuma este: ce devin tinerii care n'au unde pleca şi nici cu ce se alimenta? A-i opri pe cei bolnavi de la examene nu rezolvă nimic din greaua problemă, atât de la ordinea zilei. Şi încă ceva: certificatul de sănătate, atât de riguros cerut la Bucureşti, nu se cere la Universităţile din provincie. Se cunoaşte că ani unui tânăr care, respins în toamnă la Politehnică, a alergat repede la Timişoara, unde nu se cer asemenea „fleacuri”, şi s’a înscris acolo, pentru ca după numai trei luni să cadă la pat, fără multe speranţe de vindecare. Ceeace s’a putut face la Bucureşti, nu s’ar putea oare realiza şi în celelalte centre universitare din ţară? Araa Casîcirsche V Speranţe justificate (Urmare din pagina 1-a) Cehoslovacia este o ţară europeană care a făcut mult pentru Europa şi merită să i se permită să facă ceeace crede de cuviinţă. Cehoslovacia este o democraţie populară o democraţie de stânga şi aşa va rămâne. Europa are nevoe de ajutor şi suntem gata a susţine Naţiunile Unite pentru aceasta. PARIS, 30. (Rador). — Ambasadorul Iugoslaviei la Paris, d. Marcu Ristici a remis Sâmbătă d-lui Chauvel, secretar general în ministerul de externe, o notă în care se spune că guvernul Iugoslaviei se interesează îndeaproape de conferinţa celor trei miniştri de externe privitoare la propunerea generală Marshall „în măsura în care aceasta are posibilitatea să uşureze redresarea economică a ţărilor europene şi să întărească colaborarea paşnică între popoare, bazându-se pe principiile Chartei Naţiunilor Unite”. Guvernuliugoslav se declară gata să participe la conversaţiile preliminare. * VIENA, 30. (Rador). — D. Gruber, ministrul de externe, a însărcinat pe ministrul Austriei la Paris să exprime d-lui Bidault interesul deosebit pe care ţara sa îl acordă actualelor conversaţii de la Paris. Austria este gata să colaboreze cu toate mijloacele ei la punerea in practică a planului de refacere a Europei, ce este actualmente in discuţie. Reprezentanţii Austriei la Londra, Washington şi Moscova, au fost însărcinaţi să facă comunicări asemănătoare.