Adevěrul, iulie 1947 (Anul 60, nr. 16898-16924)

1947-07-01 / nr. 16898

MH***»- TT»«' ©=o REZULTATELE ALERGĂRILOR SELA BAHEASA Vremea ameninţătoare n’a împie- denta jockeului a fost subliniată de­dicat asistenta să urmărească desfă-; j nervozitatea publicului. Este drept că şurarea alergărilor de eri, scurta ru- Gill a greşit, plasându-se între coar­­pere de nori fiind mai puţin rece ca dă şi Rostov, în spatele lui Caşin, dusul provocat de victoriile lui Opriş Avem însă impresia că solicitat. Moş­ şi Leac. Primul a plecat în cursă orfan, pă­răsit de încrederea grajdului. Nesus­­ţinut de nimeni, nici de călăreţ, Opriş şi-a dus jockeul la potou şi l-a­ silit să primească lupta. In învălmăşeală, ne­­fiind sigur de duelul angajat între Garoafa şi Căprior, Ilinca s’a lăsat prins şi a câştigat. Biruinţa sa pare să nu fi provocat multă bucurie an­turajului. Nu s’a insistat cu Lia, Mid­way şi Madrilena. Leac, trimis în fruntea plutonului, si-a amintit de performanta furniza­tă în cursa alături de Bimbaşa, uitată între timp şi reeditând-o, a dispus de Banco. Al treilea Boy Boy şi ultimul Corregio. Nici unul, nici celalt nu a­­veau ce căuta pe distantă. Sunt efor­turi­ care se plătesc scump. In alergarea iepelor Luminiţa a dispus de colegele sale, asigurându-şi singură cadenţa şi în debaleu n’a pu­tut fi prinsă de atacul ineficare al Sa­vanei. Şerbăniţa a fost desavantajată de lipsa de train. La fel de norocos s’a dovedit Ca­şin. Condus de Haplea, a rămas în fruntea plutonului şi s’a dus la sosire, profitând de faptul că Mosquito și-a găsit calea închisă de Rostov. Impru­quito n’a răspuns decât greu și că se resimte de alergarea precedentă, care a mai făcut o victimă, de Savana. Jiu, Gorgona și Canada au com­plectat tabloul învingătorilor. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 237.795.300 si a fost câștigat, de 14 buletine. Iată rezultatul tehnic: PR. PLEVNA: Jiu (Pali), Lucky, Fornarina. 4 cai. — Cota 10: 13—10—10. PR. CONSTANTA: Opriș (Linca), Garoafa. Căprior. 8 cai. — Cota 10: 92—25—29—20. PR. ZAGREB: Leac (Botescu Gh.). Banco. Boy Boy 4 cai. — Cota 10: 102—28—24 PR. CIOROGARLA: Canada (Pali), Maraton. Saratoga. 4 cai. — Cota 10: 43—19—29. PR. QUEEN MARY: Luminiţa (Ior­­ga). Savana. Şerbănita. 3 cai. — Cota 10: 20. PR CRISTOR: Casin (Iorga), Ros­tov. Mosquito. 5 cai. — Cota 10: 35—21—22. PR. CONSTANTA:­Gorgona (Cucu). Bârlog Hurricane 10 cai. — Cota 10: 25—14—17—15. CARSMEN A TERMINAT R. B. I­ la Egalitate cu c. f. I (I-O) MÂINE de la 9 dem. la CINEMA D­ALLES Așa cum am prevăzut matchul Car. revanșa pentru înfrângerea suferită Ja men-CFR a fost o partidă echilibrată,­­ Arad în care ambii adversari au fost pe rând I­a Sm­inG în situaţia de a cuceri victoria. Dacă j ® , îlIVinS Jü£í|OS!ed­însă partida s’a terminat la egalitate, a- Wia CU 3 2 ('I —­I) ceasta se da torente în primul rând apă­­rarilor, care şi-au făcut pe deplin dato­­ria. Drawul este just şi oglindeşte ra­portul de forţe dintre adversari. Carme­­nul cu o formaţie total modificată a avut în înaintare cel mai slab compartiment. Gică Popescu nu a corespuns în postul de centru atacant iar aripa Farcaş-Marian a trebuit să muncească pentru cinci oa­meni. Galbenii au condus totuşi mult timp cu 1-0 lăsând impresia că vor scăpa în câştigător. Feroviarii au jucat bine în câmp dar nu au avut trăgători la poartă. In, plus, Valentin Stănescu a apărat excelent, impunându-se pentru postul de portar al echipei naţionale la matchul cu Bulgaria. Se poate spune că el a fost singurul salvator al Germenului prin pe­­naltyul pe care l-a apărat. După o perioadă de joc egal Torjoc deschide scorul în min. 44 la o învălmă­şeală în faţa porţii. La reluare, feroviarii domină dar nu pot egala. In min. 53, Covaci face hands în careu la o ieşire defectuoasă a lui Stănescu. Portarul CarmenulTM își re­compensează greşala apărând cu brio pe­­naltyul slab executat de Filoti. Se părea că „ceferiștii“ vor fi învinși dar în min. 74. Cristodu trage puternic Înscriind goalul egalizator. S’a remarcat: Valentin Stănescu, No­vac, Niculescu, Covaci, Marian de la Car­­men respectiv, Inia de halfi, Filoti şi Ghiuriţan de la C.F.R. D. Emil Kroner a condus corect urmă­toarele formaţii: CARMEN: Stănescu, Costică Marinesc­u, Novac, Niculescu, Covaci, Siclo­­van, Farcaş, Marian, Gică Popescu, Tor­­joc, Mierlan. CFR: Sadowsk, Ghiuriţan, Astorceanu, Apolzan, Mari Mihăilescu, Lungu, Fi­loti, Radu Florian, Stroia, Cricitoiu. In deschidere Textila Sf. Gheorghe a învins Sparta cu 4-3 (S-0). Prin această victorie Textila Sf Gheorghe a câștigat campionatul seriei II-a din Divizia B, asigurându-și promovarea în prima ligă. I. T. A. învingătoare la Budapesta BELGRAD, 30. (Radio). — In cadrul Cupei Balcanice Ungaria a învins Iugo­­slavia cu 3-2 (1:1). Goalurile au fost marcate de Szusza Farcaş şi Szilagy pentru învingători şi Bobek şi­ Mihailovici pentru învinşi. Maepra Ri­rac joacă all cu Doris Hart ill. S. A.) LONDRA, 30. (Radio). — Magda Ru­­rac va întâlni azi în cadrul sferturilor de finală de la Wimbledon pe Doris Hart (USA), cotată printre primele jucătoare din lume. La dublu mixt soţii Rurac vor avea ca adversar redutabilul „cuplu" Margaret Osborne—To­m Brown (USA). BUDAPESTA, 30. (Prin telefon). — Ju­­când ori în localitate ITA a învins com­binata Újpest—MTK, cu 3—1 (2—0). Goa­­lurile textiliştilor au fost marcate de Co­vaci (2) şi Stibinger. Performanţa com­paniei României este excelentă luându-Şi Turul Franţei ESversanul Kubier a câş­tigat etapa S­trassbou­rg- Besançon Cea de a cincea etapă din turul Fran­ţei Strasbourg—Besançon a revenit el­­veţianului Kubier, care e parcurs cel 248 km. în 8 ore 10 mln. şi 45 sec. La locurile următoare s’au clasat Rossello (Italia) şi Bonnaventure (Franţa). In clasamentul general nu s’a produs nicio schimbare. Francezul Vietto, conduce cu un a­­vans de 1 min. şi 25 sec. asupra italia­­nului Ronconi. „U”—D. V. S. C. 3—2 (1—1) La Cluj, Universitatea a realizat o frumoasă performanţă dispunând de for­­maţia maghiară D.V.S.C. (Debreţin) cu 3-2 (1-1). Grădina şi Sala ’’ASTORIA" Str. Anton Pan 7 colţ cu Dud­eşti ASTA SEARA PREMIERA excepţionalei operete americane gLEIHUL DANS cu SEVILLA PASTOR — MAX MORRISON Conducerea muzicală: Simion Wolfensohn [ In caz de ploaie spectacolele au loc în Sala ASTORIA ■ 4 *o v Hva wr jo, r Ai SPECTACOLELE ZILEI TEATRE GRADINA SAVOY: Am un milion şi vreau să-l beau ALHAMBRA: Nana GRADINA BOEMA: Sunt o cârpă în amor. MODERN: 3 la purtare COMEDIA: Arsenic şi dantelă veche GRADINA IZBANDA: Acceleratul 402 NOSTRU: Şi greerele cântă, pe bani GRADINA VOLTA BUZEŞTI: Relache CINEMATOGRAFE ARO: Goana vieţii ARTA: Bandiţii din California. SCALA (Sală şi grădină): Pierre et Jean EFORIE: Inimi întunecate EXCELSIOR: Lacrim de ţigancă TRIANON: Luminile Parisului GRADINA VOX EFORIE Luminile Pa­­risului. LUXOR: Nu te pot uita GIOCONDA: Tu eşti deapururi in ini­­ma mea. GRADINA MIGNON: Lacrimi de ţi­gancă. GRADINA PROGRES: Goana vie® TIVOLI: O fată cu noroc REGAL. Goana vieţii SELECT: Un musafir de pomină ORFEU: Aventurierul BD PALAS: Dorinţi neîmplinite CASANDRA: Un cântec de vioară OMNIA: O aventură la miezul nopţii DALES: Merg pe drumul meu CORSO: Blestemul dragostei cu­­no Rossi. FRANKLIN: Căi greșite E­NISSA: Bătălia Atlanticului VICTORIA: Furtul c­c la Arizona AH-­AV Simít. CONGRESUL INTERNAŢIONAL AL ZIARIŞTILOR — Symposion­ul de erî — Comisia culturală a Sindicatului Zia­ din Capitala Cehoslovaciei şi persona­­liştilor profesionişti din Bucureşti a­litatea unor delegaţi străini ai congre­organizat­ori dimineaţă, în Pa­­­latul din b-dul Carol, un symposion despre „Congresul internaţional al zia­riştilor” care s-a ţinut de curând la Praga. In faţa unei asistenţe extrem de nu­meroase, au luat cuvântul, pe rând, d-nii George Macovescu, vice­preşedin­tele Sindicatului, Ştefan Tita, secre­tarul general al ministerului artelor şi Nicolae Moraru, secretarul general al Sindicatului ziariştilor, cari au rela­tat diferite aspecte ale congresului la care au participat reprezentând orga­nizaţia profesională a României. D. George Macovescu s-a ocupat de aspectele generale ale congresului, d. Ştefan Tita a descris pitoresc aspecte sului, iar d. N Moraru a insistat asu­pra problemelor de presă desbătute la congres, precum şi asupra concluziilor la care s’a ajuns. D. Macovescu a dat apoi citire mo­ţiunii adoptate de Congres, moţiuna care urmează a fi înaintată Organiza­ţiei Naţiunilor Unite. S-a citit apoi textul unei telegrame pe care Sindicatul ziariştilor o trimte primului ministru al Greciei , în care protestează împotriva arestării a 45 zia­rişti democraţi.­­ Symposionul a fost urmat de un pro­­­gram artistic la care şi-au dat con-­­­cursul d-na Nella Dimitriu de la Opera Română și d. Fory Etterle, după care a rulat filmul de mare succes „Suspi­ciune”. O manifestaţie româno-bulgară Ieri a avut loc la Călăraşi o fru­moasă manifestaţie de prietenie româno-bulgară cu prilejul inaugu­­rărei filiale locale a „Asociaţiei ro­­mâno-bulgare". Au luat parte din Capitală d-nii: prof. P. Constantinescu-Iaşi, vice­preşedintele Camerei cu d-na, D. Ganev, ministrul Bulgariei la Bucu­reşti cu d-na şi mai mulţi membri din comitetul asociaţiei româno­­bulgare. A mai fost de faţă şi o delegaţie de 50 de bulgari din Silîstra în frunte cu deputatul Covacev şi d-rul Stoev, preşedintele asociaţiei bulgaro-române din Silistra. D-nii prof. Constantinescu-Iaşi în calitate de vice-preşedinte al Aso­ciaţiei Româno-Bulgare şi ministru Ganev au rostit cuvântări în care au subliniat prietenia dintre cele două popoare vecine. Din iniţiativa Comitetului demo­crat evreesc va avea loc astăzi Luni, la ora 7 seara, la Templul Coral din str. Sft. Vineri comemorarea victime­lor masacrului de la Iaşi şi din Trenul morţii. Se va oficia un serviciu religios, după care va rosti o predică de şef rabin dr. Al. Şafran. Vor mai lua cuvântul reprezentan­ţii autorităţilor, ai partidelor politice, precum şi ai organizaţiilor evreeşti, ciune”. EXPOZIŢIA „CÂRŢII ENGLEZE“ SE DESCHIDE MÂINE “âine dimineaţă la ora 10 se des­chide în sala Dalles Expoziţia Cărţii engleze, sub auspiciile Oficiului de presă şi informaţii al misiunii brita­nice din România. Vor fi expuse câteva mii de volume (2500 opere) din diferite domenii: me­­dical, tehnic, filozofic, literatură cla­­sică­ şi modernă, lucrări de sociologie arhitectură, muzică, inginerie, manu­ale pentru învăţatul limbii engleze, dicţionare, piese de teatru, etc. Expoziţia va fi deschisă zece zile, in care timp lira sterlină va fi calcu­lată la un preţ foarte avantajos pen­tru cumpărătorii de volume, vor primi şi comenzi pentru saţi neexpuse, dar trecute în cata­loagele ce vor sta la dispoziţia publi­cului, abonamente pentru diferite re­viste, etc. SERUMI ŞCOLARE DE SFÂRŞIT DE AN — La gimnaziul unic di­n „Apărătorii Patriei" — Sâmbătă după amază a avut loc la gimnaziul unic mixt din cartierul „Apărătorii Patriei“ serbarea de sfâr­şit de an. Au asistat: întregul corp profeso­ral, părinţi şi elevi, în număr mare. Programul, cuprinzând coruri, re­citări, jocuri şi o piesetă în versuri, şi cântece şi dans, a fost primit cu aplauze, răsplătind atât pe micii exe­cutanţi cât şi pe cele două organiza­toare, doamnele profesoare-diriginte, Oltania Ionescu şi Gângaciu. D. director Gh. Nic. Ionescu a ţi­nut apoi o însufleţită cuvântare adu­când mulţumiri tuturor celor ce au contribuit cu sprijinul lor moral şi material la propăşirea şcolii, dea­se­meni, corpului profesoral şi elevilor meritoşi. D-sa a terminat prin citirea bilanţului activităţii pe anul încheiat. A urmat împărţirea premiilor şi menţiunilor, constând din cărţi, di­plome şi bani. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia de lucrări şcolare, lucru manual şi desen, o dovadă In ziua de munca productivă depusă de profesori şi elevi în anul solar încheiat La liceul „Mi­linii Eminescu"4 , In haliul mare al liceului „Mihail Eminescu“ din Calea Rahovei, s-a ţi­­nnut Duminică dimineaţa serbarea de sfârşit de an a liceului şi a gimnaziu­lui unic nr. 55, tutelat de liceu. A fost de faţă­ corpul profesoral, numeroşi părinţi şi elevi. După slujba religioasă şi „Imnul Regal” executat de corul şcolii, a luat cuvântul d. director Iacob Crişan. In cuvinte calde, d-sa a arătat rostu­rile şi importanţa serbării de sfârşit de an, manifestare care încununează râvna şi munca depusă în comun de profesori şi elevi în cursul lunilor de şcoală. D. director Crişan a făcut apoi bi­lanţul activităţii şcolare şi extraşco­­lare a profesorilor şi elevilor: con­cursuri literare, artistice, sportive, vi­zite la instituţii, excursii, etc., care pe lângă rostul lor educativ au adus, prin bunele lor rezultate, cinste şi renume liceului. Ca şi, de altfel, re­zultatele obţinute la învăţătură, la un total de 450 de elevi, numărul co­rigenţilor este foarte mic iar al re­petenţilor se cifrează la 7 (şapte) elevi A urmat apoi împărţirea premiilor şi menţiunilor. Elevilor meritoşi şi săraci li s-au distribuit obiecte de îmbrăcăminte, oferite de Crucea Ro­şie a României. In numele absolvenţilor liceului au vorbit doi elevi, aducând prinosul lor de recunoştinţă d-lui director şi corpului profesoral al liceului. După încheerea programului, asis­tenţa a vizitat expoziţia de lucru manual şi desen, precum şi muzeul „Mihail Eminescu", o realizare meri­torie ce se cuvine imitată. li î Ii «ta RFE! «itluUlli IBWB 11 or« v dimineaţa, I AVENTURIERUftT “ cu Sture Lagerwall TRIANON on TTOQ ROSSI GIOCONDA Sală şi Grăd­­ in­eşti deapururi tu inima mea eu Gloria Warren LUXORNu te pot uita iEiEillE srfitjanu as eu Stewart Gratis 'OffiniNA __­P800RES Goana X a vieţii­­* nu iwtti ARO g©ana vmfîî LXSLLmjBSL 'Grădina | IflUâtilC IlABICttlIli VOX LUME PARISULUI ea mo msi HE8AL goana vieţii l”cn UA I2HTO ti BUDIS BEORSS EFORIA Ins mi întunecat« Sală si Crud ai ANN SHERIDAN h­ton O FATA CU NOROC FE« SIRENA JUNGLEI cu ANN CORIO EXCELSIOR lacrimi de ţigancă cu STEWART GRANGER »CALA Pierre et Jean sgl n tpii. (N­DOI cu KEMME WRT­CTH SELECT UN MUSAFIR­UL POMINA «1 Bette Davis. ARTA Bandiţi din califonia la noul cowbooy Tora Ttrior Bis. FALAS DANSATOARE din Sin­gapore cu Dor. L­amour Un cân­tec de V­oară cu Maly Picon ide. tnifn Fidel VICTORIA Studenţii imedicinişti cari pleacă în Cehoslovacia pentru stagiul de spital, trebuie să depună banii, bule­tinul populaţiei şi 2 fotografii la FDTJ azi intre orele 19—20 sau cel mai târ­ziu mâine 1 Iulie între aceleaşi ore. Cei ce nu se vor conforma acestei dispoziţi nu vor pierde locul. * F. D. 17. (Uniunea Naţională a Stu­denţilor) a obţinut de la Direcţia ge­nerală a teatrelor, bilete gratuite pentru studenţii lipsiţi de mijloace, membri ai FDU-ului. Doritorii se pot înscrie în fiecare Vineri între orele 91 vro oi uni SZ tmoiaiwj sp tmiz ui poj­­ţi—13 la Secretariatul FDU din Ca- VARIETE. In pauză, cea pievnei 61, urmând ca biletele să program artistic­­fie ridicate Sâmbătă între aceleași ore. A 5-a Săpămâfîîă de INEPUIZABIL SUCCES la CctMsi M sse w As«esie«L. mmmk i * -roAl A apărut: „P I T S G O I U L” Not 58 Revistă da satiră șî humor tanti mn uîmro, CÂRŢI NOUI GIAN DAULI: „Frescoline’’ E foarte greu să scrii pentru cei mici. E sigur, însă, că spre a-i in­teresa, condiţia esenţială constă din a privi lucrurile prin prizma men­talităţii şi a sensibilităţii lor. Este tocmai ceea ce face Gian Da­uli, — unul din cele mai viguroase temperamente de povestitor care a existat în Italia (căci el a murit a­­nul trecut), care s’a făcut cunoscut cercurilor largi ale cititorilor no­ştri prin romanele „Roata”, „Căru­ţe în noapte” şi „Julieta şi Romeo” — în romanul său pentru copii „Frescolino”, apărut recent în a doua, ediţie la editura „Naţionala” Mecu în traducerea d-lor Eugen şi Paul B. Marian. E povestea unui fiu de pădurar, căruia îi­­erau dragi animalele şi găsea lumea frumoasă şi care, după multe şi nespus de vesele întâm­plări, ajunge fiu de rege. Scrisă cu acele calităţi caracteri­stice lui Gian Dauli, cari au făcut să se spună despre acest mare scrii­tor că „puţini romancieri de azi le posedă în Italia”. „Frescolino” este o lectură care se recomandă de la sine copiilor, dornici de o bună li­teratură. Validarea practicei farmaceutice Facultatea de ştiinţe, secţia înv. far­maceutic, Universitatea „Regele Ferdi­nand I” din Cluj, aduce la cunoştinţa studenţilor în farmacie înscrişi la fa­cultatea de farmacie din Bucureşti pentru stagiul de practică că se va ţine examen de validarea practicei far­maceutice în ziua de 10 Iulie la Uni­versitatea din Cluj. Pentru a se putea prezenta la exa­men candidaţii vor face dovada că au achitat taxa de frecvenţă la Rectoratul Univ. din Bucureşti Că s’au înscris până la 1 Februarie 1947. Vor prezenta foaia de stagiu elibe­rată de Fac. de Farmacie din Bucu­reşti, vizată de farmacistul unde a fă­cut practica şi de către Serviciul Sa­nitar. Taxa de înscriere la examen este de lei 300.000. ‘ înscrierile se pot face până în ziua de 8 Iulie 1947 inclusiv la Decanatul Facultăţii de Ştiinţe, Univ. Cluj. La acest examen nu vor fi primiţi candidaţii care au fost repinşi în se­siunea de vară la examenul de vali­dare ţinut la Fac. de Farmacie din Bucureşti. STUDENŢEŞTI ! AMINTIRI DIN BRUXELLES Intr’unul din precedentele foile­toane ne ocupam de opiniile scrii­torului Octav Mirbeau cu privire la Bruxelles, pe care-l prezenta ca un oraş provincial, cu locuitori a­­rătaţi ca nişte iremediabili naivi, iar oraşul acesta, pătruns de artă picturală, de muzică şi de un tre­cut remarcabil cultural, ca o cetate a plictiselii, şi a înapoierii. Opiniile acestea sunt necorespunzătoare cu realitatea şi sunt desminţite de im­presiile celor ce nu au trecut cu automobilul, ca autorul citat, prin oraşul lui Carol Quintul, ci l-au locuit mai mult timp. Pentru că scriitorul francez vorbea de mono­tonia oraşului, să urmărim pe un locuitor al Bruxelles-ului în plim­bările lui dintr’o zi. Iată-l străbă­tând frumoasa Avenue Louise, bu­levard larg, străjuit de arbori şi clădiri nu colosale, dar pline de graţie şi evocatoare ale bunului trai din interiorul lor. Acest bulevard elegant se sfârşeşte cu feerica pă­dure a Cambrei, pe care o consi­deră mai frumoasă decât a Bou­­logne-i din Paris. Te simţi în ea în plină natură. Treci printre arborii seculari, străbaţi coline şi văi şi sorbi atmosfera ozonată parcu­rgând aleele curate ca parchetul din­­tr-un salon. Un restaurant cochet, în care cântă o orchestră, care ar putea să atragă pe orice meloman, delectează lumea ce-şi reface for­ţele consumând o masă bună. Bois de la Cambre este de altfel pre­lungită de alte păduri ce se întind pe o suprafaţă de mulţi kilometri, aşa­ că cel ce iubeşte natura, poate parcurge cu tramul electric ore întregi prin Poret de Soigne sau prin poeticul Tervueren, cu alei umbroase, cu arbori imenşi presă­rate cu restaurante, ascunse prin tufişuri. Dar pentru cine nu este amator de sportul pedestru, poate rămâne în oraş, în frumosul Parc Central, unde în schimbul a 10 centime poate ocupa un scaun lângă muzi­ca militară. Iar atunci când cântă fanfara Guizilor are prilejul de a asculta concerte, rivalizând cu ace­lea date de Garda republicană din Paris Şi ce emoţionaţi eram noi românii, când am ascultat odată „Valurile Dunării“ al lui Ivano­­vici şi care era mult gustat de pu­blicul auditor. Dar câte bogăţii de senzaţii nu­­mate căpăta locuitorul acestui oraş, vizitând pe îndelete marile Muzee, în care pictori olandezi şi flamanzi, autentice genii, expun aci cele mai caracteristice pânze. Rubens şi Snyders, care picta ani­malele în pânzele de vânătoare ale pictorului flamand, Rembrandt, van Dyk, Jorda­ns, Memling, sunt aci prezenţi cu toţii ca să verifice o glorie veche şi permanentă. Iar după o zi petrecută în Muzee sau biblioteci se poate petrece o seară plăcută într’una din cafenelele cu interioare artistice sau într’un „café chantant“, în care, în schim­bul unei consumaţii obligatorii, se pot asculta concerte îngrijite. Ar fi, însă, să ignorăm viaţa ar­tistică a oraşului, care păstrează a­mintirea marei cântăreţe Mo’bran dacă nu am sublinia îngriji­tele re­prezentaţii de operă de la teatrul„de la Monnaie“, ori din Theatre du Parc, cu reprezentaţii de dramă şi comedie ireproşabil jucate. Dar străzile ori pieţele Bruxelles­ului pot fi socotite ca muzee în aer liber. Iată pitoreasca Montagne de la Cour, stradă aşezată pe un deal, ceea ce face ca omnibusurile cu cai ce o parcurg, să fie însoţite de un om cu un ciocan de lemn, având misiunea să oprească povârnişul întâmplător al tram­ului. Iată poarta arhaică care uneşte strada aceasta cu o altă stradă şi deşi îm­piedică circulaţia, nu e dărâmată, pentru frumuseţea ei artistică şi evocarea trecutului. Iată piaţa mi­nunată cu Palais de la viile, una din cele mai frumoase clădiri în stil ogival. Primăria aceasta a fost începută încă din anul 1402 şi a­­­poi continuată în cursul veacurilor, după ritmul astfel obişnuit al ma­rilor monumente istorice din lume. Turnul este înalt, de 96 metri, şi se termină cu o colosală statue (şi spun colosală pentru că se vede foarte mare chiar privind-o de jos) de aramă aurită. O altă casă din piaţa aceasta numită La Maison du Roy, face un pendant simetric cu Hotel de Viile şi este o minune ar­hitectonică. Alte case, cu vechiul lor stil gotic, vin să se alăture aces­tei clădiri marmoră dantelată cu statui ornamentate şi cu meticu­loase găteli în piatră şi bronz aurit, care încântă ochii şi fac din Pri­măria oraşului unul din cele mai minunate monumente din lume. In această piaţă pe care Renan o numeşte chiar cea mai frumoasă din lume, se ţinea un târg săptă­mânal în care se desfăceau admi­rabile flori — doar suntem ală­turi de ţara tulipelor olandeze — chiar şi speciile cele mai rare de papagali! Dar acestea sunt aspecte puţin numeroase pe lângă altele şi mai încântătoare ce le poate oferi acest oraş artistic. Gr. Tăissan I DE RECHIZIŢII — Instslarea no­ului director — Ministerul de justiţie, de acord cu ministerul de interne, a numit în pos­­tul de director al oficiului de rechizi­­ţii, de pe lângă ministerul de interne, pe d. consilier Ion Paulian, magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie, iar acela de preşedinte al comisiei de ju­decată d. judecător Boris Scurtulescu, dela trib. Ilfov S. I Muncă.­­ Instalarea s’a făcut de către d. George Silviu, secretar general la mi­nisterul de interne. D-sa a prezentat funcţionarilor pe noul conducător. Adresându-se funcţionarilor, d. Geor­ge Silviu, după ce a evidenţiat meri­tele d-lui consilier Paulian, a spus: „Trecem azi prin vremuri excepţio­nal de grele Sunt nevoi multe şi va­­riate, cărora ne străduim să facem faţă . Intervenţia statului, în aproape toate domeniile de activitate era necesară, şi pentru asta se face apel la princi­palii agen­ţi de execuţie, cari sunt funcţionarii publici. Un funcţionar public, spre a fi folo­sitor trebue să aibă trei însuşiri: să fie muncitor, priceput şi în deosebi, cin­stit Numai întrunindu-le pe toate, se va putea dovedi necesar­ şi în slujba poporului. In contactul dv. cu cetă­ţenii, cari vin la dv mimaţi de nevoi, trebue să dovediţi un larg spirit de înţelegere, să le ascultaţi păsurile şi să le daţi asistenţa de care au atâta nevoe. Numai astfel vă veţi câştiga stima şi dragostea lor, uşurând astfel şi sarcinile noastre.” Oficiul de rechiziţii va avea astfel următoarea nouă formaţie: director conducător d. consilier I. Paulian, preşedinte al comisiei de judecată d. judecător Boris Scurtulescu, iar con­ducător al biroului rechiziţiilor pentru misiunile aliate”, d. H. Moşoiu. aventura uşier tinice din Timişoara la Constanţa CONSTANŢA, 30. — Astă­­nnoapte poliţia a arestat pe tine­rii Ştefan Apro, Iosif Apro din Timişoara str. Mătăsărilor No. 56 şi pe Gefer Anton din Timi­şoara str. Rovine No. 1, în timp ce în­cercau să se îmbarce clan­destin pe vaporul american „.Bartlesville Victory” care ple­ca a doua zi. Arestaţii intenţionau să călă­torească clandestin până în Ame­rica, unde ar avea, la Buenos Ai­res rude bine situate. Tinerii au încercat să mituia­­scă pe poliţişti oferindu-le 27 dolari şi diferite obiecte preţioa­se. S-au mai stabilit că tinerii a­­venturieri au căzut la Constanţa în ghiarele unui eser­t care le-a făgăduit să-i îmbarce­­ care le-a luat suma de 20 dolari pentru a­­cest presurs serviciu. Ei vor fi judecaţi pentru ten­tativă de trecere clandestină a frontierei şi încercare de mituire. Son. „Titan, Mag, Calan“ exportă tablă CONSTANTA, 30. — Am a­nunţat sosirea­­ portul nostru a vaporului american „Battleside Victory” care a adu din New­ York pentru România o cantita­te de 1320 mărfuri generale, in mare parte pentru uzinele ..Ti­­tan, Nadrág, Calan”. In schimbul materialelor im­portate, numitele uzine încarcă pe vapor o cantitate de 630 tone tablă diferită care, din informa­­ţiunile ce le deţinem va fi livra­tă Italiei. CUM STĂM CU CRIZA DE LOCUINŢE (Urmare din pagina l-n) — Nu doresc un apartament. Caut un chiriaş bun pentru apar­tamentul în care stau, că mă mut din Bucureşti, plec la nişte rude în provincie. Caut un chiriaş care să-mi dea negreşit şi mie filodor­­mă.— Negreşit, negreşit, îl înlă­tură agentul cu o mişcare a mâi­nii, apoi chiamă cu mişcarea in­versă pe o doamnă căruntă, cu o­­chii rătăciţi, parcă plânşi. — Tot pentru filodormă ? — Tot, dar eu se chiamă că simt proprietara, oftează ea, începe să povestească şoptit şi urmează ţi­pând. — Chiriaşul meu e avocat, s’a îmbogăţit la mine, şi-a făcut bloc cu zece apartamente. Se mută la casa lui, dar nu pleacă până nu capătă filodormă. .— Nu ştie ca-l obligă legea să plece ? — Cum să nu ştie dacă e avo­cat? Zice că n’am decât să-l dau în judecată. Nu umblu eu prin tribu­nale. Găsiţi-mi un chiriaş şi să terminăm. — Măcar se mulţumeşte cu cos­tul mutării?. — Vai, se poate? E om bogat, ce-i trebue un milion-două? Vrea două sute de milioane, odată şi ju­mătate cât chiria mea. — Dă-l în judecată, cucoană! CONCLUZII Aceasta e noua fază a crizei de locuinţe, a scumpetei lor exage­rate. Procedeul loveşte mai ales în cei care nu au de­cedat şi ei un apartament, în tinerii care abia pornesc să-şi înjghebeze un me­naj, o cam­eră. Au reuşit cu greu să încropească banii unei chirii la libera tranzacţie Şi se mai văd impuşi şi la birul către chiriaş, privilegiatul vechi chiriaş care­­cere deodată mai mult decât a dat el în zece ani, deşi totdeauna int©­­resul său însuşi îl sileşte să se mute aiurea, fie în casă proprie, fie în alt cartier. . Atâtea greutăţi apasă azi desfă­şurarea normală a unei activităţi, iar peste toate s’a mai adăugat şi birul acesta, filodormă, de către înşişi chiriaşii asupra semenilor lor chiriaşi. N’ar fi nimic de făcut ? Allice Gafarieresca mtoralTpalmware OBLIGATORII (Urmare din pagina t­a) dental agronom, înalt, gpătos, voinic, sportiv, câştigător la ski, a fost atât de neîncrezător, încât a alergat ime­diat la un medic particular, sperând că este la mijloc o eroare. Din nefe­ricire nu era nici o eroare. Studenta­ a plecat cu primul tren acasă, la ţară, unde va avea odihnă şi alimentaţie bună. La toamnă se va prezenta din nou la vizita medicală, premergătoare noii sesiuni de examene. întrebarea care se pune acuma este: ce devin tinerii care n'au unde pleca şi nici cu ce se alimenta? A-i opri pe cei bolnavi de la examene nu rezolvă nimic din greaua problemă, atât de la ordinea zilei. Şi încă ceva: certificatul de sănă­tate, atât de riguros cerut la Bucureşti, nu se cere la Universităţile din provin­cie. Se cunoaşte că ani unui tânăr care, respins în toamnă la Politehnică, a a­­lergat repede la Timişoara, unde nu se cer asemenea „fleacuri”, şi s’a înscris acolo, pentru ca după numai trei luni să cadă la pat, fără multe speranţe de vindecare. Ceeace s’a putut face la Bucureşti, nu s’ar putea oare realiza şi în celelal­te centre universitare din ţară? Araa Casîcirsche V Speranţe justificate (Urmare din pagina 1-a) Cehoslovacia este o ţară europeană care a făcut mult pentru Europa şi merită să i se permită să facă ceea­­ce crede de cuviinţă. Cehoslovacia este o democraţie popula­ră o demo­craţie de stânga şi aşa va rămâne. Europa are nevoe de ajutor şi sun­tem gata a susţine Naţiunile Unite pentru aceasta. PARIS, 30. (Rador). — Ambasa­dorul Iugoslaviei la Paris, d. Marcu Ristici a remis Sâmbătă d-lui Chau­­vel, secretar general în ministe­rul de externe, o notă în care se spune că guvernul Iugoslaviei se interesează îndeaproape de confe­rinţa celor trei miniştri de externe privitoare la propunerea generală­ Marshall „în măsura în care acea­sta are posibilitatea să uşureze re­dresarea economică a ţărilor eu­ropene şi să întărească colaborarea paşnică între popoare, bazându-se pe principiile Chartei Naţiunilor Unite”. Guvernul­­iugoslav se declară gata să participe la conversaţiile preliminare. * VIENA, 30. (Rador). — D. Gru­ber, ministrul de externe, a însăr­cinat pe ministrul Austriei la Pa­ris să exprim­e d-lui Bidault inte­resul deosebit pe care ţara sa îl a­­cordă actualelor conversaţii de la Paris. Austria este gata să colabo­reze cu toate mijloacele ei la pune­rea in practică a planului de refa­cere a Europei, ce este actualmente in discuţie. Reprezentanţii Austriei la Lon­dra, Washington şi Moscova, au fost însărcinaţi să facă comuni­cări asemănătoare.

Next