Adevěrul, august 1947 (Anul 60, nr. 16925-16950)
1947-08-01 / nr. 16925
A Dzuzma. I Importă, însemnat stoc de materiale F^rsisS de vafroqsie şi autobuze va fi si .ififor spirit — şi autobuze de tarife la tramvae Este de netăgăduit că tramvaiul este azi, în Capitală, singurul mijloc de transport colectiv, la îndemâna pungilor modeste şi cu venitui plafonate. Nu putem ascunde însă că, din cauza lipsurilor ce apasă tot mai greu asupra Societăţii de tramvaie, s’a observat—în deosebi iarna ce-a trecut — o defectuoasă circulaţie a vagoanelor, al căror parc scădea dela o zi la alta, fără putinţă de îndreptare. Piesele de înlocuire lipseau de pe piaţa internă, de peste graniţă nu se puteau aduce iar chiar când se obţineau unele din ele, costul lor depăşea cu mult puterea de cumpărare a S.T.R-ului. Pentru, a preîntâmpina situaţia dezastruoasă din iarna trecută, când pe toate traseele circula un număr extrem de redus de vagoane, conducerea S.T.B-ului s-a gândit din timp la completarea parcului cu vagoanele necesare unei normale funcţionări, astfel ca populaţia să nu mai fie nevoită să aştepte ore întregi prin staţii, în ploaie şi frig. Pentru a se atinge însă numărul necesar de vagoane de tramvaie, motor şi remorcă — ţinând seama că numai un vagon motor costă azi 165 de miliarde lei, fără taxele de vămuire, etc., S.T.B-ul are nevoe de bani şi aceşti bani nu-i pot procura decât pasagerii ce folosesc Cu adâncă durere, Lazzaro Lax, în numele dezolatei familii, anunţă rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, sfârşitul existenţei iubitului său părinte SC OMN LAX în vârstă de 88 ani plecat din această vale a plângerii cu ultim tragic gest de stoică şi lucidă voinţă. In bunstea a avut loc la Craiova la 8 Iulie 6. c. Milano 19.VII.1947, vagoanele de tramvai. Desigur, o majorare de tarif a fost întotdeauna neplăcută. Nu ne vom erija în apărători ai S.T.B-ului. Totuş, in urma datelor oficiale ce ne-au fost puse la dispoziţie şi a cercetărilor şi expertizei făcută de delegaţi ai ministerului de industrie şi comerţ, cum şi de cei ai ministerului de interne, date pe cari le înfăţişăm cititorilor noştri, putem observa că, în comparaţie cu tarifele azi în vigoare la tramvaiele din Timişoara, Brăila, cele din Capitală sunt cu mult inferioare. Normal, ar fi trebuit ca preţul materialelor de cari se foloseşte S.T.B-ul pentru vagoanele sale, să păstreze o proporţie justă cu tarifele. Or, de unde preţul materialelor a înregistrat un spor de 108.000 ori la unele materiale, la cauciucuri de 10.000 ori, la materialele metalureze de 18.000 ori, tarifele au suferit o majorare de numai 1200 ori faţă de 1938. Orice calcul sau comentariu îl socotim de prisos. Majorarea terţislcoi actuale Faţă de această situaţie, STB-ul a fost nevoit să recurgă la o majorare a actualelor tarife. Pentruca această majorare să nu atingă însă pungile salariaţilor de toatecategoriile, ale căror venituri sunt plafonate şi sub minimul de existenţă. ACEASTA MAJORARE NU ATINGE FUNCŢIONARII PUBLICI, MUNCITORII SI FUNCŢIONARII SINDICALIZAŢI, INVALIZII, ELEVII SI STUDENŢII, CARI VOR CONTINUA SA CALATOREASCA PE BAZA DE ABONAMENTE, TOT LA VECHIUL TARIF. Noile tarife intră în vigoare de azi, 31 iulie, şi sunt următoarele: TRAMVAIE: cl. I 15.000 lei cl. II 10.000 lei AUTOBUZE: până la 2 km. 15.000 lei; dela 2,4 km. 20.000 lei; dela 4 km. în sus 25.000 lei. O CURSA LA BANEA5A: 50.000 Iei Spre a da putinţa populaţiei Capitalei să se recreeze în zilele de sărbătoare, S. I. B.-ul a pus in funcţiune autobuze pe traseul Bucureşti — Snagov, la tariful de 150.000 lei o cursă. Vioul autobutest Capitală S.T.B-ul a comandat acum câteva luni un însemnat număr de cauciucuri, în străinătate, la preţul de 26 de milioane bucata Cauciucurile au sosit, parte din ele, abea acum două săptămâni, însă nu la preţul cu care fuseseră comandate ci, împreună cu taxele de vămuire şi alte taxe, se urcă la 120 de milioane bucata. Cauciucurile sosite din U.R.S.S. sunt de cea mai bună calitate, putându-se observa după o folosire a lor timp de două săptămâni. In momentul de faţă, S.T.B-ul se află în posesia a 180 de cauciucuri noui, pentru autobuze, ceea ce îi va îngădui să majoreze numărul autobuzelor pe traseele existente, putând înfiinţa şi alte linii noui. Nouile tarife vor îngădui deasemeni S. T. B.-ului să facă mari investiţii, cari să ducă la o îmbunătăţire simţitoare a circulaţiei tramvaielor. In momentul de faţă, importante comenzi sunt în curs de sosire, din Elveţia şi Cehoslovacia, în special motoare electrice şi alte materiale ce nu se găsesc în ţară, sau, existând, sunt de calitate inferioară şi supuse unui uzaj rapid. Măsura S.T.B-ului vine la timp, pentru că o vorbă bătrânească spune: „înţeleptul îşi face vara sanie şi iarna car“. Ori, o majorare a parcului de vagoane trebue începută în lunile de vară, astfel ca în iarnă să fie înlăturată situaţia scandaloasă de anul trecut. Mîhaîl Ghismci mmm Călătorie îs Bazi tie Sinişte. - Eamanşoara Zahareanu. - Studentă la 70 ani. Material inedit: piele şi solzi de peşte.- Pilda unei vieţi — omul: face doar să iasă la iveală anumite însuşiri reale, latente, acolo unde ele există Student la 70 *3© ani D-ra Zahareanu, fire activă, mereu novarum rerum cupida nu s’a dat bătută ca septuagenară. A ţinut şi tine dârz piept vieţii oricât de înăsprită La această vârstă, la care altele de mult nu se mai gândesc la muncă, dânsa s’a apucat să studieze cu succes chimia, iar cunoştinţele ei teoretice Ie-a pus apoi în aplicare, tăbăcind piaf de peşte. D-ra Zahareanu mi-arată brevetul păstrat cu grijă. Iar această piele de peşte tăbăcită capătă o rezistenţă deosebită şi e folosită de inventatoare, pentru fabricarea de cordoane, poşete şi pantofi. Da, pantofi cu feţele şi talpa din piele de peşte, uşori, durabili şi extraordinar de frumoşi. Pielea de crap prelucrată capătă reflexe aurii-arămii care încântă orice ochi, pe când şalăul şi ştiuca transformate în cordoane rivalizează cu pielea de şarpe şi şopârlă, se deschid aci industriilor noastre!) d-ra Zahareanu se mai îndeletniceşte şi cu fabrearea de papuci de casă obişnuiţi, supli, mai comozi şi estetici inferb! Inedit: piele şi solari de peşte Trei sferturi de veaci Şi ce privii pătrunzătoare, ce minte lucidă şi ce cehi agen aplecaţi fără ochelari asupra unui lucru atât de migălos! Şi ce lecţie de energie, de vitalitate! In ioc de regrete sterile pentru un trecut car* au se mai poate întoarce, muncă constructivistă, am* pusă tn slujba vieţii de toate zilele — Ai vreo dorinţă ? întreb. — Da Aşi vrea să mi se dea emuera de alături, mai mică (există oare o încăpere de dimensiuni şi mai reduse decât această căsuţă de melc?, mă întreb uimită dar mai luminoasă şi în care m’aş putea încălzi iarna — Şi altceva? — Altceva? Să câştig mulţi bani ca să pot da Şi altora şi să-mi arăt recunoştinţa faţă de cei ce au avut grijă de mine când am dus-o atât de rtu cu sănătatea Mai e nevoie de vreun oomentar? CONSTANŢA, 29. — Organele judiciare au fost sesizate de un nou gen de escrocherie care se practică de anumiţi indivizi încăidentificaţi, în dauna persoanelor care primesc sume de bani de la rudele lor stabilite în America, D. Spiru Magdalin din Constanţa, str. Costache Negri Nr. 60, fusese înştiinţat de către fiul său, stabilit la New-York, că i-a expediat suma de 25 de dolari, în luna Mai a. c. Dii dimineaţă, un necunoscut s a D. HuHisel Fuad Tuguay, ambasadorul Turciei în ţara noastră, părăseşte mâine Capitala, plecând într'un concediu de 2 luni ,sa va reveni in Bucureşti la începutul lunii octombrie. Astăzi, la orele 19 va avea loc la sediul comitetului central al partidului national popular şedinţa biroului executiv. Tratamentul modern al sifilisului cu negativarea analizelor PROSTATA, OVARE, IMPOTENŢA Dr. CONSTANTIN TULIU BLANC Bulevardul Carol 58. Tramvai . Ministerul sănătăţii a cerut ministerului de industrie şi comerţ, ca primă, urgenţă, 258 kgr. săpun necesar igienei celor ameninţaţi de tifosul exantematic şi febră recurentă, contactilor lor, pentru bolnavii din cele 45.000 paturi spitaliceşti şi pentru spălatul rufelor şi efectelor de spitale. Motonava .Transilvania“, urmează a plecat din Marsilia pe data de 5 August, fiind aşteptată la Convanta, în jurul datei de 16 August. Vasul aduce în ţară un transport de maşini şi automobile, precum şi alimente şi medicamente pentru C. A. R. S. Credeţi poate, că Ingeniozitatea d-rei Zahareanu se termină aci? Vă înşelaţi. Pielea de şarpe e un material care se aruncă, cel mult o mănâncă pisicile, şi totuşi şi-a găsit o întrebuinţare practică Solzii aduc şi mai puţin folos, dar cât de frumos e un astfel de solz, spălat curăţat lustruit, cât de frumos şi cât de solid, cu toată gingăşia lui aparentă! Nu e oare păcat să-l arunci? Să fie chiar atât de inutilizabil din frământările ei diurne şi nocturne — viaţa la azi! îţi dă răgaz pentru aşa ceva, după ce ţi-ai terminat gospodăria — d-ra Zahareanu a rezolvat problema. Flori şi flutur* Am în faţa mea un trandafir roz ca,leu lujer şi frunze verzi, lucrat în întregime din solzi de peşte, special preparaţi şi apoi vopsiţi E o roză tom., notecă, uşor ofilită, ca lovită de brumă — parcă ar fi oglindirea artistei care l-a creiat, fragilă în aparenţă, rezistentă în fapt Ba eului toc. re rezistenta acestui trup firav de femee in care arde, flacără veşnic vie, dorinţa puterea de muncă . Tot din solzi de peşte d-ra Zahareanu lucrează fluturi « ar putea fi folosiţi ca breşe sau clipsuri, atât de vii, atât de naturali, încât ai impresia că dacă ar lăsa deschisă cutia în care le păstrează gingaşele făpturi şi ar lua de îndată sborul spre florile din gradină Până ei coala conecilor e utilizată de această maesteră ingențioasă pentru confecţionarea de coleoptere a încercat tot felul de coţi până ce a găsit că hulitul oţetar dă materialul cel mai bun Coloritul, păstrat natural e superb. Iar coledţi® falenelor din coajă de oţetari ar stârni invidia unui entomolog Perpetuum mobile Recent, d-ra Zahareanu a fost polnavă Doctorul i-a prescris odihnă completă —• Eu m’aşi odihni doctore. I-a răspuns pacienta, dar creeriu meu nu vrea să se odihnească. Şi Intr’adevăr, şi în timpul suferinţei d-ra Zahareanu frământa tot felul de idei şi planuri Copiii se vor bucura desigur — şi părinţii la fel , aflând că în chilioara din Spătar există o substanţă preţioasă inventată de d-ra Zahareanu care face păpuşile incasabile. Nu e Încă ,pe deplin mulţumită de invenţia ei, caută s’o mai perfecţioneze. Şi pentri de câte ori treceam prin strada Spătarului, acea uliţă liniştită din cartierul Armeneasca, care a păstrat ceva din atmosfera Bucureştiului de odinioară, şi în care n’au răsărit încă peste tot înăbuşitoarele construcţii de beton armat şi fier, mă opream în faţa unui gard învolburat de frunza dinţată a hămeiului, cu ciorchinele gălbui, elegante, vaporoase, ca o rochie cu frou-frou din garderoba bunicii. Mă opream respirând cu nesaț aerul îmbălsămat din vasta grădină, privind spre banca pe care ședeau invariabil două-trei bătrânele tăifăsuind, în timp ce torceau din caer sau împleteau la ciorap; mă opream, Sdmirând clădirea solidă din bătrâni, fundul parcului, purtând pe fron, ton inscripţia: 1882. Era întotdeauna un popas de reculegere, o pauză binefăcătoare în vârtejul vieţii bucureştene veşnic zorită, agitată, enervantă. Şi întotdeauna mi-am dorit să intru odată în această curte îmbietoare, gospodărească, în care viaţa se perinda ”au talenti“ ca într’o carte cu poze din copilărie Par cum să dai aşa buzna, tarmesam, într’o ogradă străină, într’o casă de oameni pe care nu-i cunoşti? Şi iată că după ani de zile, întâmplarea mi-a venit în ajutor. Acea casă din bătrâni adăposteşte un azil de bătrâne. Un azil de sub oblăduirea coloniei armeneşti. Iar în fund de tot, se află un pavilion, unde e amenajat un dispensar şi două odăiţe, care seamănă mai degrabă a minuscule chilii mănăstireşti. In una din aceste chilioare, cu lumină tamizată, indirectă, filtrată prin geamurile unui cerdac zidit, trăiește de decenii o mare artistă necunoscută marelui public, o bătrână care poate fi pildă tineretului de azi. Despre clădirea principală a azilului, despre pensionarea lui — inclusiv câini, pisici, orătănii — și traiul lor, mă voiu ocupa într’un alt reportaj. Acum vreau să vă vorbesc de.. D'OfW!«i9KO®ra Zahareanu E scundă, mărunţică, slăbuţă, dar sub fruntea de pergament încadrată de şuviţe cărunte, strălucesc doi ochi căprii plini de viaţă, de bunătate, de energie . Degetele mâinilor sunt chircite de gută sau reumatism articular — dar de minuni ştiu să realizeze aceste degete noduroase Şi ce creer în veşnică activitate sălăşlueşte sub acea frunte brăzdată de povara anii ori Căci are 75 de ani d-ra Zaharoanu. Chilioara întunecoasă, meşteşugit împărţită în dormitor, sufragerie bucătărie, ateter — toate în dimensiuni liliputane — adăposteşte comorile unei vieţi de muncă artistică- Picturi şi mai ales sculpturi de tot felul, căci d-ra Zahareanu a fost la tinereţea ei profesoară de pictură şi sculptură la belle-arte, elevă premiată a unor artişti de semnă şi având colegi pe cei mai iluştri maeştri români. Dar rigida disciplină şcolară i-a fost pe placul temperamentului său boem — şi-a dat, demisia din învăţământ: buna stare materială die vremuri (familia ei a fost proprie• a imobilului devenit mai târziu azil) S-a îngăduit să facă acest pas. A călătorit, a citit, a muncit pe ogorul artei de dragul artei şi anii au trecut pe nesimţite; cei dragi din jurul ei au apucat pe rând cafea de pe care nu mai există înapoiere. Vremurile s’au schimbat şi prin fonta lucrurilor s’a schimbat şi felul de viaţă al eroinei noastre. Ceeace nu s’a schimbat însă, ceeace nu schimbă nici anii, nici vitregia vremurilor, este sufletul, firea omului. Pe câţi nu-î auzi câind vine vorba de vreo purtare ciudată a tului om vârstnic: F' bătrâneţile, ce să-i faci?! De fapt truca toate acestea sunt deocamdată această bătrâneţe, căreia i se pune nişte „violons d’ingres"1 fgri rezonân. In spinare atâtea păcate nu modifică de materiali (şi totuşi ce perspective Escrocherii cu hai trimişi ii America milelor din România hui să-i semneze o chitanţă prin care să recunoască că a primit 25 de dolari. D. Magdalin simţind că este vorba de o escrocherie, a răspuns necunoscutului că vor tranşa afacerea după amiază. Intre timp, a anunţat autorităţile. Necunoscutul însă nu s-a mai prezentat, bănuind că va fi arestat. Interesant este că acesta se oferise să plătească imediat cele 15 milioane, ceea ce denotă că era în posesia banilor. Se fac investigaţii pentru descoprezentat d-lui Magdalin, spunân- i perirea escrocilor, deoarece sunt induş i că i-au sosit bani din America idicii că se operează pe o scară into sumă de 15 milioane, dar va treitinsă. EU Margheta BLEEORADIE PENICILINA ASOCIATA Tratament cu orele 8 12 şi 254“? n Pilda itroeî vieţi MLBmm. eon Având cerinţe mari de: Haine, Încălţăminte, Lingerie, Blănuri, Bijuterii, Covoare etc. CUMPĂRĂ OFERIND PREŢURI MARI VENIŢI LA MAGAZINELE NOASTRE SAU TELEFONAŢI: % B-cSul CAROL 8 CALOMFIRESCU (Staţi» Carpatî) (SîântB Chaar^he) ROMANI 13 (priit Victories 41) HAINE TEIEFONANI iss Cumpără BIROUL „MATEI1 Platna peţuri mii -aptru, osturae. »Mălţâminte, lingerie haine ofiţereşti at-VENIM LA DOMICILIU SAU VENIT. LA BIROU CALEA MOŞILOR 39 (Sft. SG Georghe) gang CUMPĂRĂ Şi VINDE Argintărie, Bijuterii, Covoare, Cadouri, Parcelamici, Filatelie. Reparăm spălăm orice covoare Magazinul TONI POPESCU Pasagiu, Român 9 — Telefon VIZITAT! CU ÎNCREDERI, MAGAZINUL 5.68.14 INFORMAŢII VALIZE ŞI TRUSS DIN PIELE cumpără, vinde şi primeşte în consignaţie Literari» .„CARTEA MEA” Victoriei 26 — Telefon 3.24.06 Organizaţia micilor industriaşi, meseriaşi patroni şi salariaţi de toate breslele ACIP convoacă pe membrii şi prietenii nŞi la o consfătuire Duminică 3 August orele 9 dimineaţa, la sediul său din str. Brezoianu 18. DENTIST sura Strada REGALA 8 (Blorul Djaburov) Telefon 6.18.33 Consult 308 Extracţii nedureroase. Lucrări aur, platină, cauciucuri, violă. Proteze de precizie Comitetul executiv al Frontului plugarilor a fost convocat pentru astăzi la orele 18, la sediul central al partidului, pentru a discuta probleme actuale legate de activitatea partidului. In cadrul acestei şedinţe va face o expunere de ministru Mihail Ralea, reprezentantul politic al României la Washington şi vicepreşedinte al partidului de sub şefia d-lui prim ministru dr. Petru Groza, doctor MARIA MICHELSOHN Boli ale căilor urinele sexuale Ed Ferdinand 41 (Staţia Foişor) Tel 1.16.14 Consult 315 dr. Endocrinologie sexuală Dr. Frederic Watts Endocrinologie sexuală GREFE HORMONALE în IMPOTENTĂ TSIEBURARI OVARIEME Statianu 9 Tel. 5.55.23 Cons. 11—1, 5—7 SEXOLOGIE IMPOTENTA P-TA ROSETTI 4-BLOCul STEAUA ROMÂNIEICONSULT’ lO a . 4-8 d.a. TELEFON 3.13.61 In legătură cu impunerea fiscală ce urmează a se stebili de farmaciile publice, o comisie lucrează, la colegiul farmaceutic, la stabilirea unor norme reale şi echitabile. Din corn'siuite fac parte d-nii: inşipector general Dumitrescu, din ministerul Finanţelor, dr E. Puşcaru directorul farmaciilor şi medica pantelor din Ministerul sănătăţii şi dr. I. Pucurea, preşedintele colegiului general al farmaciştilor* Normele de impunere vor avea un caracter general, pentru mediul urban şi cel rural Or. I. RÂMNICEANUJ VENERICE SIFILIS SEXIAl ! Blenoragia si complicaţiile cu TRATAMENTE CU PENICILINA Vasile lA$c.Sr 12 parter (Statuia Rosettii Consult. 10 1 şi 4 7 Tel. 5.52.10 „Galeriile Pasajului“ Tel. 8.06.31 Cumpără HAINE UZATE, paltoane încălțăminte, lingerie, covoaa,e etc. PLĂTIND PRET^^ ZILEI 6 «n a jte«îţi cm înfîredere Pasaj Român, 4 (Prîn .UO.u I Câmpîneanu) sau Telefonaţi pi. damictSSu FORMIDABILUL X AN un nou insecticid de tip I, II, T. — fără miros * de 10 ori mai activ decât toate insecticidele Distruge radical: PĂDUCHIlf PLOŞNIŢELE. MOLIILE, GÂNDACII. De vânzare la Farmacii, Drogherii, Vopselării. Depozit ©g* «ros ..SALVUM“. B-dul Brătianu Nr 26. — Telefon T67.75 CUNOAŞTEŢI - VĂ TARA PETRECÂND WEEKENDUL cu Excursiile C. T. G. în cele mai minunate colţuri de recreaţie plecând: VINERI 1 AUGUST, seara cu trenul fulger fantomă, amenajat pentru dormit, în circuitul CALIMANESTI, SIBIU, BRAŞOV, TUŞNAD, SINAIA SAMBATA 2 AUGUST, seara cu tren special la MARE. DUMINICA 3 AUGUST, dimineaţa cu tren special rapid pe VALEA PRAHOVEI sau cu VAPORUL pe DUNĂRE. La cerere cu autobuze şi turisme de lux îtiscriern birou ft . D .,Compania de Transporturi şi Comerţ s. A. R .’ n.l.b. - - -- ------- ------de voiaj Str. Academiei nr. 89. — Telefon: 3.49.01 si 4.90.29 EXCUISII „CARAVANA" Dumittes 3 August LA MARE: CONSTANTA CARMEN SYLVA tren special LA MUNTE: SINAIA - PREDEAL tren speciei PE DUNĂRE: CO VAPORUL „CALAFAT’ in cursă specială 10 ore pe Dunăre, piete IZSLNSC AUTOBUZE RAPIDE LA BRAŞOV Turisme SOVATA, GOVORA si toata ţara Ca!» Victoriei Telecoms S«S3»77 St .N.26*38 TRENUL SPECIAL ft. A. SINAIA-&ySYO*l-PHEBEIAL Duminecă 3.VIII.947 MAXIMUM DE CONFORT ȘI VITEZA înscrieri până la 1 August 1947 seara TURISMUL R. A. I. — Pasagiul EPOKHA 15 — Telefon 4.48.84 3 excursii cu tren special A.B.C. SINAIA - BUȘTENI — PREDEAL 1. Plecarea Duminică dimineaţa. întoarcerea seara. 2 Pllecarea Sâmbătă ora 35. întoarcerea Duminică ora 2S. CARMEN SYLVA 3. Plecarea Sâmbătă seara. Sosirea la Bucureşti Luni dimineaţa, înscrieri şi informaţiuni: Blsroaî cfce Voiaj A. B. C. (fost LiteratulSt. Str Edkar Qu net 13. Trieren 5.97,25 Hr. SIOHSA Boli de plămâni. Stomac Rntrosclipli. Radiografii SIFILIS BLENORAGIA VINDECĂ IN 12 ORE Calea MoşiSo." -■*!*•» Cons 9—1 și 4—8 Telefon 3,14,42 Di NADEL MARCEL Specialist neurolog. Nervoase IMPOTENȚA SEXUALA ELECTROTERAPIE SPECIALĂ Sexologie. Neurastenie sexuală la bâr.. baţi. Raze ultrascurte. Ovare. Boli de Femei Frigiditate Vindecare rapidă în 12 ore a BLENORAGIEI PENICILINĂ, SIFILIS. Trat. modern (Negativare) Neosaivarsan.Bismut CALEA GRIVÎŢEI 78 (Piaţa Matache,Gara de Nord) Trat. avantajoase. Consult. 8—12 şi 3 5 Boli de plămâni. StomacRadioscouni Radiografii SIFILIS BLENORAGIE VINDECA IN 12 ORE Str. Brezoisurau Mp. i Cons 8—1 si 4—6 Telefon 3.58 55 I LA ! 11 hropfTi1 \ H k-loc!11 I Lipscani 26 ?iare § rer franceze PAUL DAN, PIELE SIFILIS - SEXUALE BLENORAGIA Trat. PENICILINA 9 ORE SiFUiS NOUL TRATAMENT RAPID şi irat. Neosaivarsan şi Bismut Impotemţă-tfpîgîdilate I Cons. 8—11 şi 2—8. Tei. 3.53.35 §tr. Artei 9 (Tribunal) când Garsonieră ra-©foilată, appoape ministerul de f'rsanfe, cameră mare, baâ5 defea«*»s, vestifogs!3 calorifer. Liberă imediat Tei. 30197 (tettstrualie şi teren, total sau parţial (Filantropia) Telefon 7.26.14 ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA SECŢIA nr-a EXTRAS Nr. 18501 din 12 Iunie 1947 Constantin M. Trifani din Predeal secretar şef la Staut miltar N. Fitipescu cu petiţia înreg. la Nr. 6979/1947 a intentat divorţ acţiei sale ConstanţaC. Trifan născută St Georgescu din Bucoreşt Str. Art..3. Gh. Costaforu Nr. 7 părtini cause regaiî. Au copilit Constantin de 8 ani şi 2 luni. Soţii nu posedă avere. Nr 1341/1947. Grefier Indescifrabă 3-a