Adevěrul, septembrie 1947 (Anul 60, nr. 16951-16975)

1947-09-02 / nr. 16951

L M. u Zi&tonufA cereraM CARTEA FRANCEZĂ de ȘERBAN CEOCULESCU „Estetica p­atologicului“*) deosebi„ chirurgie*, chemată să pului medical nu a ajuns încă la corecteze matura, se bucură de o mn. j conştiinţa estetică a patologicului pro. re căutare. 'priu zis şi că numai o minoritate de In 1: chimb, estetica patologicului , 45 la sultă admiră profesional pato­­propriu rt®, întru cât nu are altin-­­ logicul, ca pe un sector nou al frun­ger, cu domeniul utilitar, apare ca moșului, un paradox, ca o imposibilitate de (Să dăm însă câteva din exemplele ordin material (une gftgeure), propuse de savantul clinician. Totuşî, câtă lume, la noi, bunăoară n’a auzit vorbindu-se în lumea me­dicală, cu prilejul­ cât« unei consul­taţii medicale, despre «un caz intere, sânt?" 1 'tv 1 In Franţa, patria, printre altele, a frumosului, formula variază frecvent: un caz „frumos". ni Autorul crede că formula se pierde în negurile antichităţii­, la Hippo­­crate. In orice caz, ea are un sens fi­­gurat, metaforic. Medicii o întrebuin­ţează, în sensul raţional, fie din inte­res Ştiinţific, când se află înaintea u*­nui caz „complicat, curios, crug, enigmatic, interesant", fie dintr’un în­­teres pedagogic sau chiar utilitar. Spre a se convinge dacă medicii, în elita corpului lor, au conştiinţa unei transpuneri estetice, d. Deshaies . Fotografiile scutesc iniţial o discretă anchetă, printre 56 lungi. Aceste mase Cazuri naturale de frumos și pete- Sogicului. I. In natura vie, adică în clinică : 1. Symptome. Auscultarea inimii unui tânăr aparent sănătos, „Ii des­coperim un suflu ca o țâşnitură pu­ternică de aburi, acoperind toată sisteta, cu sediul maxim în vârful cardiac, fix, propagându-se până în fundul subsuorii, auzindu-se chiar în spate. Urechea medicală o părăsește cu parate de rău, atât de tipică este pentru insuficiența mitrală“... 2. Sindrome (totalitatea simptome­­lor). „Iată un caz de obezitate extraor­dinară de origine endocriniană, la o femee de o greutate de 160 kg., pe ca­re-i împrumutăm lui Dartigues, de comentarii prăbuşite (de confraţi, aleşi din toate ramurile spe­ kămuri), aceste revărsări de ţesuturi ctelităţii. 16 la sută axt dat răspuns radipoase care fac trupul infami,­e­­suri foarte positive (supralicitând evocând mai curând un elefant decât tetia) 29 la sută răspunsuri pozitive, la femee, vor smulge muritorului de ___ ___ adunăm, în ,tot în natura vie , boli, taiuî dr.t de acest refe. 'malformaţii, infirmităţi, tar în na. m« pe cei ostili cu indiferenţii tura moartă, piese microscopice, îa i»e 1 la concluzia că majoritatea "autopsie, sau micro—orice, în hiotopo­­imii figurate" (adică la reproduceri, de­semn, acuarelă, mulaj, fotografie) ca o enterită foliculooasă acută sau un cancer al ficatului, cu splendori colo­­ristice, ba chiar cezuri monstruoase, de fetuși hidrocitați sau ciclopici, «te. Urmează apoi „cazuri frumoase zisa „contemplaţie". Profanii, fireşte, se împacă greu cu calmul profesional şi cu capacitatea contemplativă, în cazul „frumos" al unei suferinţe «na­ na. De bună seamă însă, medicul nu sufere la aspectul terifiant sau des*­gustă­tor el teratologiei, căreia îl poa. înaintea unui Ottos de 90 acuarele te prea bine surprinde un gen de urinare, autorul, un F. Catherin, citat Cu imperceptibilă ironie de autor, e cuprins de un mare entuziasm și scrie că fiecare din ele e »un« belle chose”, num&rânduse „printre cele mai frumoase acuarele medicale din lumea întreagă", că sunt „adevărate opere de­ artă". __ Avem de a face desigur cu o con­­fuzie asupra obiectului contemplației artistice. Ceea ce place medicului profesionist, prin singularitatea uneori, tot clteori prin caracterul tipic al cazului cli­nic, nu poate constitui, esteticeşte vorbind, frumosul, pentru că frumo­sul artistic se defineşte ca un obiect de creaţie al artistului, iar nicidecum ca un datum natural (normal si­i pa­tologic, indiferent). : E însă netăgăduit, la unii practi­cieni, pe lângă­ interesul de curiozi­tate ştiinţifică, o satisfacţie analogă cu contemplaţia dezinteresată. La un anumit grad de cultură, aşa­dar, şi pentru anumite temperamente Cu acest titlu a apărut de curând în fosta „Bibliothéque de Philosophie Contemporaine", întemeiată de Félix Alcan, stadiul d-lui Gabriel Deshaies, fost şef de clinică la Facultatea din Paris, medic al Spitalelor psihiatri, întâlnesc decât în Franţa, patria u­manităţilor. Metodic iarăşi ca un francez, autorul avertizează în intro­­ducere că s’ar putea stabil patru fe­luri de raporturi în­tre estetică și de. ____ ____ _ _ meniu] patologiei: patologicul în aria ce, doctor în litere* și recent autor al­­ sănătoasă, patololgicul în a­rta mor­­unei cercetări despre „Psihologia Si­­ibiidă, estetica patologicului în sine și­nuciderii". Lucrarea « dedicată cu-1estetica medicala, nascutului erstetician. Charles Lalo, I Despre primele două feluri de r­­. profesor onorat la Sortooraa. In intro.­ porturi s’au ocupat esteticienii si crn­­ducere e citat ca profesor al autoru-' tjeii. Nimeni însă, după câte știe au. lui, d.rul H. Mondor, excelentul tip-­­autorul, nu s’a sinchisit până acum de grai al lui Mallarmé. Iar ca titlu de­­ aspectul firesc al patologicului văzut curiozitate, dintre esteticienii români,­­din perspectiva medicală şi totuşi e consultat d. Liviu Rusu, dela Fa-, calificabil esteticeşti. Boala este mai culta­tea de Fiosofie şi Litere din­ curând asimilată urâtului decât fiu-Cluj. De altfel, e foarte bogată bi.­moşului. In alăturarea termenilor conformând teza biografie literară, estetică şi medi-! „Estetica Patologicului", care urnea, sub­ nule, de indii cali dovedește lectura întinsă a me. j ză însă a se supune valorii logice, ger©, tor 45 la circuluî, boetrist sî erudit, cum nu se sșa cum, de mai bine de o sută de tive, ostile 'tea ei. Dacă --------------- ani, romanticii au anexat frumosului, urma rezultata *) , L’Esthétiane du Pathe - 1 fenomenele urâțeniei din lumea fi- rendum, tra- Gabriel Deshaies. Presst ' rică și morală. 'ajungem „ —................... .. ...... vers­itaires de France. 1947. * Estetica medicală, acea ramură în absolută, de 53 la sută din elita cor-1 gia patologică). ‘ ' .. sti.................ra fe­l diformări, bilă- Intuiţia tehnică sufere o trans­­în na. mutaţie psihologiceşte foarte corn, frumuseţe, prin prisma experienţei sale, la care cârmita banale şi indi­ferenta precumpănesc ca număr. Fru­mosul, sau mai bine zis, simili-frumo­sul patologic se învederează a fi ex­­cepţionalul, mai adesea închipuit de­cât întâlnit aevea. Medicul nici nu ştte naţiunea urî­tului, din paneu de vedere profesional, pentru că simţul urîtului i s’a tocit, prin frecvenţa plă­gilor şi a ulcerelor banale. El nu cu­noaşte decât cazuri nafrumoase şi cov­auri „frumoase". Estetica patelogiceduA se complică intr’un chip prea metodic, încearcă a umple unele cadra, ale „categorii­­lor estetice". Astfel grandiosul i se pare reslfcat de turburările progresive în întindere și 'intensitate, al căror proces mor­bid cuprinde­ întreg organismul, ca vărsatul negru de care a murit Lu­dovic XV, „cu o maree de pustule demoragîkse acoperind pielea, behh, faringile, dând anturajului impresia putreziciunii anticipativă morţii“, perimentată la umăr, şfiach­i frumu­sei la miniatură, cu mica sa pustulă înconjurată de un gingaş guleraş roşu, cuprinzând bacilli hit Ducrey". Graţiosul ar fi reprezentat de văr­satul uşor, cu băşicuţe Impede perla­te to net taduială (avea nonchaloir) pe tegumente. Tragicul apare întrto agonie „fru­moasă, în care organismul luptă za­­darnic contea destinului (aci imagi-’ nat* ««forului re arată mediocră). Iar când bolnavul își desfășoară la maximum puterile de rezistența, cu dicpemire «tonică, agonia atinge wubhmul Autorei **• literatura când com­pară „dinamismul organic furtunos“ cu „elanul unei catetride gotice toăL. tat» cârtire înifMt“ te agonia „subli­mă”. toc dorinţa de gj alei toate catego­riile estetice, d. Deshaies urmăreşte eibuziv cazurile .^spirituale, comice, ridicolei, ca Jocul de-a v*aţi ascunse* lea a] unuî sancru sifilitic amledanian trecut ta duoden fa de acolo în cen­trele nervoase, sau ,,comicul de repe­tiţie“ a­ fracturilor iterative. Spirit subtil, autorul disociază con­gruent între atitudinea cognitivă a savantului, atitudinea pragmatică a terapetului şi atitudinea contempla­tivă a clinicianului estet, înaintea ft-In acest caz „boala etalează şi im celuiaş caz morbid. Medicul este c e pune cu seninătate •?„ puterea ei­­ un clinician care „realizează «mizarea maximă şi frumuseţea ei dobândeşte­ spectaculoasă a boaleî, jurând asupra grandoare". tehnicei şi cu tehnica sa“ prin „îudis. Gazul nu-i decât frumuşel (job­), mu] estetic. In concluzie mai mede­­când îşi reduce proporţiile, ca în îm. j stă medicina, ca orice tehnică (ca ma­mă, în care se dozează felurit ui­ . _ _ ___ ____ _____ unirea, admiraţia, bucuria, după ce iprejurarea unui „şancru moale al­­tematîcile de pildă) oferă practiciâ­­examenul clinic a fost urmat de așa penisului produs prin inoculare exonului prilej de plăceri estetice. Pag. g-a STANOMIR, VOINEA MI­HAI Şl URSU ÎNVINGĂ­­TORI IN GALA DELA VENUS In regia federaţiei ram­ine de box S­» desfăşurat ieri dimineaţa . Venea o ncută gală, In cadrul căreia au «părut câteva „speranţe“ caii au confirmat pronosticurile presei Sportiv«. Vrem să credem pe Ion Stanomir, Voinea Milîai şi Ilie tîrsn. In general însă pugilăstîi ntau eoTeS. c»­s. Iată acum și rezultatele tehnice: AMATORI Toni Măziaşu b. p. Costică Dtunî. tresen­ •­t N. SSshuîtz e. ko. Lucian David. rVOI KSIONIST1 ten Stanomir (64,500) p. ab. Aurd JactOrb­aycami (49,400). D. Zamfir (ÎI,260) m. m. Ion Steten (5S). 1*1 i Voiîrea Mălai (65,600) c. p. Aurel Weintranfe (65,400). I’îc Tjrsu (61,600) c. p. Costel Stănes­­cu (Gr.,sol). Etapa divizionară fliri Capitala CFR (Bucci)—Oțelul • 7—2 (4—1)" Ciosanau—A. S. Armata O—O Fe arena din Splai au avut loc eri după amiază matchura« «impel divizió«, n.are din Capitală.. In prima partidă, CFR (Buc.) nă mare a dispus la scor de Oţelul: 7-2 (4.1). Au marcat: Márton (m. 21, 29, 3S, 96, 66 şi 88), Bartha (m. SI), Lucáci (m. 35) şi Dochin (m. 82). D.lui Corcea — care a condus mul»­ţumitor —­­ stau aliniat următoarele formaţii: iV StăneSeuț, Apotoaan—ASbîeeam», WtJfcălleacu—Mart—Tanaseecu, Lung»— MSarian—Bartb»—Fitotft—Cemșa- OȚELUX, Conrad, Plugar—Coamuți«. NeaSTtto— «aiogars—lovan, Dacor—Lucaciu—Mara. (Uascto—DodbUni­t*:' - ■ •? Li ' ' % «a partidă ar* dSaputa* între Ciocanul H Armate. Alb-Albertrt m venit ea • dar MB avut adversari hotărttt, I Mt U D. Fiam a arbitral cm «noUti pâri. , vî Iată echipele: & S. ARMATA ’ L&zăreanu, Wunalt—Cernea, Jivsun— Nandu—Molnar, Apostol— Ffi-nn-Gta* Popescu—Fit ijlW&rcscu—Păîădoia. CIOCANUL Gorenstein, Auborn—Novac, Nicutea. eu­ -Teodorescu—Stalftvan, Barth*—Hor­­vath—HeefUng—Pareas—Moiseaeu. Rezultatele pa­idelor citat provincie Jitii—ITA h-1 (0—1). Juventus—Dermata 2—2 0—1) C.S.M Media?—Dermagant 4—2 fi—1) Libertatea—Universitatea 2—0 (2-0). Clasamentul după etapa doua late­racum și clasamentul Diviziei Nationale A, după comunicarea etapei a doua, ci 1. CFR—Tim 4 p. S. F. Sf. Ploesti 3 p. 3. Ciocanul 3 p. 4. Juventus 3 p. 8. ITA 8 p. 6 Jiul 3 p. 7. C.P.R. (Buc.) 2 p. 8 A. S. Armata 2 p. 8. Dermata 3 p. 10. Libertatea 2 p. 11. Dermagant 2 p. 12 C.S.M. Medias 2 13. Ferar 1p. 14. Oţelul 0 p. 18. Un. Tricolor 0 p. 16.­­Univerrttatea 0 p. Joi, o nouă etapă în campionat întrucât ziua de Duminică va fi re­­secretă In exclusivitate Balcaniadei de Adottam, etapa viitoare de campionat va avea ho Joi. Iată programu­! Jocurilor: Bucureşti, Clobanul.Dermale. Juveru twuCFR (Buc.). IWmiŞoara: CFR (Tim)—A. S. Ar. Krata. Cluj: „U"—Unirea Tricolor. Arad: ITA—Libertatea. Ploeşti: l­a Ploeşti—Jiul. Tg. Mureş: Darmagant—Ferar. Reşiţa: Oţelul—Karrea. Eri, a awt loc la Catedrala sf. Pa. ţriarhii, solemnitatea hirotonirii în arhiereu a P­­S. iicar Pavel Şerpe cu turlul de Ploeşteanu. Slujba specială a hirotonirii a fost adeciata de I. P. S. Mitropolit Efrem Enăcescu, P. S. Arhiereu At­anasie Dincă St. de Episcop­ul Râmnicului şi Veniamin Sin­ai­tul, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi, arhi­mandriţi şi diaconi. La această solemnităţi, au luat parte P. S. Arhiereu Justimnian Maria St. de Mitropolit al Moldovei, p. S. Arhiereu Jaim, Sf. de Arhiepiscop al Olteniei, P. S. Episcop dr. Antim Nica preot dr. Ioan Voscu, secretar gene­ral îa Culte, preot Grig. Cernâianu, dir. general al Cui iei­or, reprezentan­tul d-lui ministru Radu Roşculeţ, preot Gh. Vintilescu, dir. Sf. Sinod, d­­efor Nicolae Brescanu, consilierii preoţi­ Vasile ştefan, AL Constanţi­­nescu, N. Crosma, Gh. Maxim, C. Din­­cescu, Marius Constanti­nescu, proto­pop depu­tați Al. Ionescu, protopopii Traian Cocrea, D. Posmoşanu, sta­­reţii­ şi stareţele din eparhie în frunte cu p. c. Arhimandriţi Ilarion Marin, Căldăruşann şi Partenie Buşcu dels Demica, precum şi ale numeroşi fruntaşi ai preoţimei şi mult norod Madrilena şi Păstoriţa au învins credincios din cartierul Belvedere, cu u­şurinţă probele disputate. I- au om lăsat mare luam în spatele lor. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 29.432 şi a fost câştigat de 4 buletine. Pr. de deschidere: Madrilena (Hu­­ţuleag) Cosiţa, Omnium: 4 cal — Cota 10: 16—10—10, Pr. Leaota: Must (Gill) Garoafa, Opri?. 7 cai — Cota 10: 21—13—14. Pr. Cătălin: Bimbaşa (Botescu Gh.) Claca, Vidra. 8 cai — Cota 10: 46—17—16—18. Pr. Predicateur: Păstoriță (Bote­scu‘St) Baron, Pacific. 4 cai — Cota 10: 14—10—10. Pr. Bălăceanu: Agapia (HutU­­iec­s) Mosquito, Chiru. 4 cai — Cota 10: 24—11—13. Pr. Leaota: Marcel (Iorga) Bim­bo, Cimbru. 5 cai — Cota 10: 17—13—17. Pr. Lotăriţa: Stejar (Crişan) Leac, Covrig. 6 cai — Cota 10: 29—19—15. ALERGAR­ILOR DELA BANEASA ':T Vremea agreabilă 3« Ioamrid a Îndemnat publicul să petreacă o tăripă amiază plăcută în aer Uber şi asistenţa a fost mai numeroasă la în alele precedente. A fost ser­vită de un program, care a reuşit să întreţină animaţia şi buna­­dis­poziţie. ”. „ Probele principale au revenit lui Bimbaşa fi Agapia, ambii confir­mând şansele teoretice. Elevul lui Kristoff s’a pus iute pe picioare şi a condus toată linia dreaptă, res­pingând un puternic atac al lepei Claca, tatonată de Vidra. Al patru­lea Ceahlău, a cărui performanţă merită să fie reţinută. Armăsarul deţine o perfectă condiţie. Agapia a luptat să treacă pe Chiru şi flotând spre grilă a mai găsit resurse să reziste finalului impetuos al lui Mosquito. Reprizele au revenit antrena­mentului GUI cu Must și Marcel. Primul a trecut greu de Tanc, care a condus detaşat şi s’a dat la fund în clipa când s’a văzut bătut, iar ultimul, energic scuturat de Ior­ga, n’a mai găsit timp să-şi arate toa­nele şi a întrecut pe modestul Bim­bo. In ultima alergare, în care Rose­naar a pierdut prețios teren la start, lupta a fost­ animată. Stejar a conservat un mic avantaj asupra lui Leac și Covrig. DE TAXE PENTRU P­ART­I EXAMENELE C o a I » ga* jg» Unealtă de moarte, tu Si tele­ld? Lz. r\ il &I fonul Si celălalt instrument de Ministerul Educaţiei Naţionale ar g) tasa pentru examenul de ad‘t r a t’ar^nu ^t^i^tasasa^ai dat o decizie prin care taxei© pen-­mitere: lei 209. , 5a.dl°’. care nu te mai la^ă Sa - ăs­tru examenele particulare şi mo-[ h) taxa pentru examenele suma-1 foieşti o carte, fiindcă stai mereu dul lor de repartizare se stabilesc re: lei 50 de obiect. _ ^ agăţat de el, în aşteptarea unei în felul următor: a) taxa de înscriere: lei 40 — se plăteşte de candidat la fiecare din cele două­ probe ale examenului de clasă şi la înscrierea pentru exa­menele de diferenţă; b) taxa de frecvenţă: lei 80— se achită in întregime şi numai odată la înscrierea la prima probă a e­­xamenului. Aceeaşi taxă se plăteşte si de candidaţii la examenele de diferenţă* c) taxa de examinare: lei 70 de fiecare obiect, atât la prima cât şi la a doua parte a examenului.­­ d) taxa pentru examenele de di­ferenţă: lei 100 — se va achita de fiecare obiect, indiferent numărul claselor pe care le dă în candidat. e) taxa de corigenţă: lei 70 — de obiect. f) taxa de repetenţie de lei 500 — se achită in întregime, odată, la partea întâia a examenului; * i) taxa de laborator: lei 50 — plă­­tibilă la fiecare din cele 2 probe ale examenului, unde aceste lucrări se execută efectiv. Candidaţii care au achitat la în­tregime, în Februarie sau Iunie 1947, odată cu înscrierea la examen taxa de frecvenţă, taxa pentru mi­nister şi taxa pentru repetenţie, aşa cum erau prevăzute în decizia nr. 385.238/1946 nu vor mai plăti la partea finală a examenelor nici o diferență la aceste taxe. Profesorii cari se deplasează în altă localitate, ca examinatori, pri­mesc în plus 1/2 cotă. Cotelor încasate nu­ li se va da altă destinație decât cea prevăzută în decizia de față. Taxele precizate prin prezenta decizie nu pot fi mo­dificate prin majorări sau adăugiri de noui cote., orice denumire li sunt­­ da.. ADEVĂRUL HIROTONIREA IN ARHIEREU A P.S. VICAR PAVEL ŞERPE Solemnitatea de om­ de la Patriarhie P. S. arhiereu Pavel Plo­eşteetnu, în mijlocul so­borului de arhierei, oficialităţilor şi poporului După slujbă, I. P. S. Mitropolit Efrem adresându se noului Arhiereu Vicar Cl Sf. Arhiepiscopii a Bucu­­reştilor La felicitat pentru păşirea In înalta treaptă a arhieriei. vAu mai cuvântat preot Grig. Cer­­năianu, director general al Cultelor în numele d-lui ministru Radu Roş­culeţ, preot consilier C. DIncescu. in­ numele Sf. Arhiepiscopii şi a consi­lierilor arhiepiscopiei, preot Grigore Oricea, în numel foştilor colegi de seminar, preot D. Ştefănescu-Belve­­dere, Arhimandrit Dionisie Moiştea­­nu, în numele monahismului, fetiţa Marilena Vulpescu, elevă cl. IV pri­mară, în­ numele copiilor din şcolile din cartierul Belvedere şi muncito­rul Aurel Ivancu. In numele enoria­şilor şi al muncitorilor din Belvede­re. A răspuns apoi P. S. Arhiereu Pavel Ploeşteanu, noul vicar Arhie­reu al Sf. Arhiepiscopii a Bucureşti­lor. După solemnitatea din Catedrală a urmat o agapă frăţească în cadrul căreia au cuvântat I. P. S. Mitropo­lit Fîrem, P. s. Arhiereu Veniamin, d-ni r­efor Nicolae Brescanu, pr Al. Constantinescu, P. s. Arhiereu Ata­­nasie, etc. A răspims apoi P. S. Arhiereu Pa­­vel Poloeşteanu. Draceştile născociri (Urmare din pafftnw /-a-^lţii corul de marinari pe care l-a jl.:________________________ | captat pe o lungime inedită. Zfoârnîit de radio, vâjîit de mo­tor, ţârîit de telefon, şi toate su­rorile voastre bombe atomice voi sunteţi arhanghelii negri ai in­fernului pământesc, pedeapsa ce­lui gonit din liniştea paradisului. Etfifcsmsu tai distanţele în sbor, »’ajungi de zece ori mai repede decât cu tre­nul, »’alimentezi o cetate asedia­tă, să iei dejunul la Paris şi ma­sa de seară la Glasgowi Fericiţi suntem că ne-a fost dat să trăim aceste vremuri binecuvântate pe care părinţii şi bunicii noştri nu le-au cunoscut, săracii de ei! " Desigur. Părinţii şi bunicii no­ştri nu se gândeau că va veni o zi când te va ploua Cu foc­ui cu oţel încins, din slava­­ ceamlui?... Că aşa, pe negândite, te poţi po­meni cu câteva sute die aeroplan­­e deasupra capului, că praf se poate alege de oraşul ridicat în câteva sute efe ani, că vei pieri d-ta cu toţi ai d-tale sub dărâ­mături, iar dacă n’ai pierit în foc şi vâlvătaie, te vei întreba unde te culci la noapte şi cu ce ai să te înveleşti, veşti. Şi dacă vestea mult aşteptată n’a venit şi ai închis brutal cutia cu unde care ocolesc pământul de şapte ori într’o secundă, iată că a deshis-­o cineva deasupra d-tale: e o pereche tânără, proas­păt căsătorită, care dansează în trepidaţiile ultimului tango ne­gru... Alături de d-ta, e un pen­sionar care se delectează astăzi cu războiul din Indonezia. Vecinul dela stânga preferă conferinţele Şi cum e cam tare de urechi a sucit butonul până la refuz. Cucoana dela al doilea a deschis fereastra ca să acopere pe conferenţiar­ul să suda Şi al SALARIAŢII VOR PRIMI CONSERVE Şl MARMELADĂ {l BAZA RODILOR CARTELE In scurtă vreme se va distribui salariaţilor pentru luna Septem- m­brie, pe baza noilor cartele de ali­mente, cote de conserve şi marme­ladă. In Capitală se va distribui pen­tru început, pe bază de cartelă, o cantitate de circa 460.000 kgr. conserve, urmând ca altă cantitate să fie distribuită în provincie. In ce priveşte marmelada, se va distribui în întreaga ţară, pe cartele cca 4® vagoane pentru în­ceput. De semnalat că, în afară de a­­ceste cantităţi, populaţia se va a­­proviziona cu conserve şi marme­ladă şi din cota liberă. Cotele dirijate vor fi distribuite prin mijlocirea comercianţilor particulari, această distribuire fiind considerată în cadrul viitoru­lui regim de aprovizionare a sala­riaților.____ INGENIOZITĂŢI CULINARE Nu găsim In piaţă dovlecei. In schimb am găsit castraveţi. Astăzi gospodina târgueşte ce-i cada în mână şi menu-ul nu merge după programul î pregătit de acasă. ' , Oare numai dovlecelul w poate umple, castravetele nu? Eroare. Incer­­­caţi odată să umpleţi un castravete exsact ca şi cum aţi umple un dorte. cel. gâtindul la­ fel — veţi vedea că-i excelent. Iar salată de roşii­ va exclama poate câte un soţ, sătul de «ceastă imâncare atât de sănătoasă, pe care în ultimul dimp o vede însă prea des pe masă — ce puţin aşa i se pare iul. Variatio delectat. Să i facem pe plac domnului dându-i roşiile sub elifi­formă, dar în aşa fel încât ele să şi păstreze — nealtarate prin fierbere — vitaminele şi sărurile minerale. Toto­­­­dată economisim ton­ şi combustibil. „ Cojim câteva roşii mari, coapte, ta tecăm bine, adăugăm smântână (în lipsă iaurt sau lapte bătut) puţină ceapă tăiată mărunt (dacă avem) sau verdeaţă şi batem totul cu telul sau cu lingur® de bătut albuşul. Servim la orice mâncare la care se potriveşte un sos de roşii. Varza se gă­neş­te în abundenţă. Să căiuţfim şi aci câteva var­iaţiuni pe aceiaşi temă culinară — dacă mai dispunem de puţină făină. In cassul acesta facem din 230 gr. făifiăt 1 lingură % untdelemn. 1 lin­gură de apă caldă şi puţină sare un aluat pe care-1 batem bine p© scân­dură. Il lăsăm să se odihnească un sfert de oră (deşi nu-i atât de ostenit ca gospodina, care până să se apuce de treaba asta a făcut zec© altele). Apoi întindem foaia, steopina cu unt delamn presarăm cu varză crudă tocată, sare (piper dacă avem sau ardei iute, păsat) învălătucim* foaia ca o plăcintă, o mai ungem cu puţin untdelemn sau albuş de ou, coacem la cuptor sau la Wimdertopf. E. M. A FOST PRELUNGIT TERMENUL PENTRU DEPUNEREA AUR­ SI DEVIZELOR Comisia interministerială pen­tru redresarea economică şi sta­bilizarea monetară, a dat un co­municat prin care arată că fiind sesizată de Banca Naţională a Ro­mâniei că nu va putea preschimba în termenul fixat aurul şi devizele prevăzute în art. 1 din legea 282 din 15 August a. c., din cauza aglomerării ghișeelor sale, a ho­­tărît să acorde o prelungire pen­tru depunerea devizelor și valute­lor în aur și în monezi, până în ziua dre 6 Sept. a. c. inclusiv. wspsFw.?? EMITEREA UNOR TIMBRE POŞTALE SPECIALE Cu ocazia comemorării a trei ani de activitate a Apărării Patriotice, Direcţiunea G-rală P. T. T. a fost autorizată să emită 5 timbre poştale speciale, cu suprataxă. Deasemeni se va emite un timbru supratipărit cu ocazia campionate­lor balcanice de atletism. CE AVANSURI VOR PRIME PENSIONARII L­­. V. R. Ministerul de Finanţe a dat dispoziţiuni ca să se plătească a­­vansuri şi pensionarilor civili şi militari, precum şi la cei care fac parte din IOVR, lunar, următoa-­­ rele sume: Lei 300 pentru cei din locali­tăţi din cat. I şi II; Lei 150 pentru cei din localități din cat. III. de la sindicatul ziariştilor PROFESIONIŞTI ABONAMENTE Lei 450 — 3 Lei Lei ioni pt. particulari 400.— 3 luii pt. funcţionari şi pensionari publici. 3000.— 18 luni pt Firme, Autorităţi, Membrii Sindicatului care nu 5000.— 12 luni pt. activează în presă sunt rugaţi a­­ trece la Secretariat pentru relații. * Instituții și Societăți uagea.ii.u,,iJWiissimBWHWMm———————I Eri, la redacţie, cineva ne-a ară­tat o hârtie de o mie de lei. Am luat-o toţi, pe rând, în mână şi după ce am exarminat-o pe la toa­te cusăturile — cum­ se spune — ne-am declarat nemulţumiţi. — Nu-mi place culoarea! se strâmbă redactorul sportiv. Parcă ar fi un dolar. Ceva mai naţional nu se putea? — E­­ra Nuny, secretară și înger pă­zitor al redacţiei, clipi şiret din ochi: — Vulpea la struguri! — Nu, pe parola mea!... — Ia lasă fleacurile, zise amicul nostru Dumitraşcu, în vizită coti­diană de politeţe. Un francez spi­ritual a definit pe cea mai frumoasă femee din lume a sa: femeea altuia. Hârtia de-o mie — dimpotrivă — e frumoasă numai când îţi aparţine Şi cum nemulţumitul se pregătea să răspundă, i-o luă înainte: — Biletul de-o mie e mare iubi­tule şi a fost mare întotdeauna, până ce blestematul de război al lui Hitler ne-a târât în nenorocire. Ce nu puteai lua acum 15 ani cu 50 de poli? Fă socoteai... o pereche de p­antofi costa... — Nu știu cât costa o pereche de pantofi, îl întrerupse râzând Gău­nescu, reporterul, dar ceea ce îmi amintesc este că am asistat la un scandal groaznic pentru o mie de lei. Să vă dau șueta că face. —­ I dă-ți drumul! îl invită toată lumea. — Voi l-aţi cunoscut pe Lică Io­­nescu? — Lică Sgâ­rcitull isbucni redac­ția. — Exact. Nu mai e nevoe atunci să vă spun în ce hal de avariție era individul. Am să vă povestesc într’o zi o chestie cu el când întâlnindu-se în străinătate cu alt căpcăun s’au hotărât să nu trimită ilustrate în ţară decât la prieteni comuni. — De ce? — Ca să-i coste mai puţin... Plă­teau pe din două şi cine era cuno­­scut numai de unul dintre sgârciţi, putea să aştepte mult şi bine. — Dar ce-i cu biletul de o mie? se informează, curioasă, „îngerul redacţiei’’. — Staţi că vă spun acum, făcu Gănescu. Aprinse o ţigare, după care con­tinuă. — Intr’o noapte — să fi fost pe la ora II—11% — treceau pe Calea Victoriei câţiva prieteni. Se forma*­­­seră două grupuri: unul înainte, In ■ care era Costopol gazetarul (îl ştiţi cu toţii) împreună cu alţi doi şi în spate, la 10 paşi, Lică, un avocat Dumitriu, — cărpănos şi ăsta­­de să-l ţii în palme până la Predeal— şi Cu mine. Pe vremea aia vitrinele, aprinse toată noaptea, dădeau străzii o in­­făţişare de decor de feerie. In dreptul unui magazin instalat în vechea casă Frascatti, Dumitriu ne trase de mânecă. — Ia ui­taţi-vă ce frumoase odăj­dii bisericeşti! Ce-a urmat n’aşi putea să vă spun precis pentrucă totul s’a petrecut cu iuţeala fulgerului. •— Ce anume? întrebă cineva. — Ca doi turbaţi sgârciţii s’au re­­pezit cu capul în caldarâm de unde, după o luptă scurtă şi îndârjită, Lică ridicii triumfător un bilet de o mie de lei. Dumitriu era înebunit. Făcând spume şi cu ochii eşiţi din cap ca un melc, nu mai ştia ce me­todă să întrebuinţeze doar s’o în­­frupta şi el din mia găsită. —■ Dă-mi şi mie Cinci sute, se ur­gă întâi, mieros ca un fagure. Dar Lică, ros la faţă: — Du-te şi cerşeşte în tinda bi­sericii „Dintr’un băţ“! — Mă Lică, se smiorcăia iar Du­mitriu, şi eu am văzut mia odată cu tine. — Oi fi văzut şi Carul Mare o­­dată cu mine! îl luă în balon sgâr­­citul. Pe urmă au trecut la ameninţări şi insulte. Lumea începuse să se uite la noi. Tocmai când mă gândeam s’o șterg frumușel, iată că se întoarse Costopol cu cei doi. — Adu mia’ncoace Lică! ordonă „greul” pus în curent. — Alt cerșetor!—se porni pe urlat mai abitir ca înainte cârpănosul. Costopol era calm și rece. — Lică, dă mia fără fiţe că te fac de râs! Lică, ași! Ii trăgea înainte cu cer­şetori, haimanale, lichele, etc. — Bineee! zise „greul“ serios ca un creditor. Citeşte atunci ce scrie cu creionul pe biletul de o mie. — Ce vrei să scrie?! îngăimă a­­varul puţin mai îmblânzit. — Citeşte! ordonă Costopol. Atunci sgârcitul silabisi, îngălbe­nind: „lică, dă-mi mia înapoi că te năucesc în palme”. — Ei cum asta? ne minunarăm noi. — Foarte simplu, lămuri Găne­scu, mia era aruncată dinadins de Costopol. — Și dacă n’o vedeau stârciții? Gănescu începu să râdă: — Asta s’o crezi d*ta! Fred Ghenădescu E3» 11*M BILETUL DE O MIE Enigme care pot fi desisnate (Urmare din pagina l-a) viitorul ascunde enigme la cari nu găsesc încă un răs­puns. O consultare a trecutu­lui pare de aceia potrivită. Este ceea ce am făcut noi, odată în timp de un secol la sub 90 la sută şi chiar în tim­pul revoluţiilor din 1848, cari au zguduit întreaga Europă, ele n’au pierdut decât cinci puncte. Sfărâmarea capitalurilor a­­cumulate, apusul rentierilor, pierderea obiceiurilor cari au (Urmare din pagîna) t.a­ făcut gloria burgheziei, au m­­­aia» lemnele. O știre recentă ne a­r»t& Insă că din cantitatea necesară consumului Capitalei mai trebuesc aduse 74 mii vagoane. Este un to­tal impozant, nu glumă! Mai cu sea­mă când mijloacele d® care dispu­­sesî astăzi sunt încă reduse. Noi credem to­tuşi că, ajutată de CFR­, Primăria ar trebui să încerce un mare efort de ultimă oră. N’am știut profita d­e oferta făcută de Călea ferată la începutul verii ţi am rămas fără foc în sobă. N’am ştiut sau n’am putut şi rău am fă­cut! Asta nu înseamnă Insă că tro­feul să fim lăsaţi în plata Domnu­lui.D-le Primarul General, fă ceva pentru odraslele d-tale care riscă să le degere nasul în iama ce se a­­anunţă haină­­ceput odată cu încetarea sta­bilităţii preţurilor şi monete­­lor. După primul război mon­dial, spune Keynes, „totalita­tea îmbunătăţirilor şi progre­selor realizate în secolul al XIXl­ea era anulată şi situa­ţia capitalistului era mai proastă ca aceia de după Wa­­terloo. Trăim de două săptămâni intr’un regim de stabilitate a preţurilor şi a monetei. Ne-am adaptat destul de repede la acest regim. In comparaţie cu vremea inflaţiei, prezentul o­­feră multe avantaje. Clasele noastre de mijloc consideră însă că, în unele privinţe, Ştefan El?ad­ emm F. GH. TEATRALE Spectacolele cu revista ,,Am un leu și vreau să-l beau” se joacă la Teatrul Savoy din Calea Victoriei la spectacole de ora de ora 6 de la.

Next