Adevěrul, octombrie 1947 (Anul 60, nr. 16976-17002)
1947-10-01 / nr. 16976
.■I' if:‘ jib ft"/i* v V' ./ iCS?., fO Metod® de selecţionare Echipa naţională pentru matchul cu Ungaria este în pregătire. Comisia însărcinată să facă această treabă, a supus Biroului Federal un lot foarte compact de jucători, în vederea unor aprecieri preliminare. De o selecţionare, măcar în principiu, nu poate fi încă vorba, pentru că proba vizionară îşi continuă mâine şi poimâine activitatea intensă în toată ţara. Jucătorii cuprinşi în prima listă vor putea fi verificaţi o dată mai mult, deşi bine ar fi fost ca etapa aceasta să fi fost programată la sfârşitul campionatului. Accidentele eventuale ar fi putt fi astfel evitat, iar comisia de pregătire technică ar fi avut un răgaz mai mare pentru lucrul serios cu care a fost însărcinată. Se vede însă că nu a fost chip să se procedeze altfel, pentru că programul oficial atât de aglomerat este o piedică în calea intenţiunilor cele mai fireşti. De aceia nici nu insistăm, mai ales că bunăvoinţă pentru o treabă făcută cu socoteală, este desigur acolo unde trebue. ■ Vom utiliza Insă popasul acesta fortuit pentru o scurtă discuţie mai puţin technică şi mai mult... logică, de marginea selecţionării propriu zise. Comisia de „5” care urmează să înfăţişeze chintesenţa îpotballului românesc sub toate aspectele posibile în ziua de 11e Octombrie, cuprinde oameni cu verificata cunoştinţe în materie. Ea se va strădui să aleagă tot ce ce este mai bun şi să cizeleze materialul uman după posibilităţile îngăduite de timp şi mai ales după necesităţile impuse de împrejurări. Operaţia aceasta, deloc uşoară, se poate face în mai multe feluri, în măsura în care se ţine seamă de factorii existenţii la momentul oportun. Dacă, bunăoară, timpul îngădue, adică scadenţa nu este ţarea apropiată, ochiul expert al specialistului poate alege din grămadă alături de vedete consacrate sumedenie de „speranţe” făgăduitoare. Pe cei dintâi li ştie pe de rost şi profanul familiarizat doar cu numele sonorizate de publicitate. Pe ceilalţi instinctul sigur al specialistului expert îi găseşte de te miri unde. Pregătirea acestui amalgam, după normele clasice şi cu răgazul necesar poate naşte un tot cu consistenţă deosebită, care să facă faţă onorabilă în orice împrejurare. In ipoteza că timpul nu permite şi pregătirea, inclusiv selecţionarea, nu poate trena se recurge de obiceiu la ceia ce în limbaj vizual se numeşte scheletul echipei cu forma cea mai bună. Punctele slabe ale „scheletului” sunt înlocuite cu jucători verificaţi în posturile respective şi se lasă antrenamentului metodic sarcina de a realiza sudura necesară. Uneori, metoda aceasta dă roade, dar nimeni nu poate afirma cu conştiinţa împăcată că echipa rezultată reprezintă cu adevărat potenţialul real al footballului respectiv în acel moment. Dacă răgazul este scurt, şi nu îngădue ca pregătirea să înceapă de la A şi să meargă până la Z şi dacă nici acea din echipele mai răsărite nu define o formă deosebită, — cazul de acum — se recurge uneori la soluţia intermediară: se utilizează linii complecte care dau satisfacţie în formaţiile de club, urmând ca tot prin antrenament să fie îmbinate între ele. In speţă s’ar putea utiliza linia de mijloc dela I. T. A.: Băcuţ, Pali, Petchowsky şi reface aripa Marcale-Farcaş, atât de penetrantă în trecutul nu prea îndepărtat. Restul echipei ar urma să fie desăvârşit printr’o utilizare a jucătorilor presupuşi mai uşor adaptabili unei pregătiri rapide. Cum am arătat însă că nu dorim să facem o discuţie technică, ne mărginim numai la atât. L„ RoşiSIIU MATCHURILE JUVENTUS—LIBERTATEA Şl C. F. R.—JIUL SE DISPUTA IN CUPLAJ, JOI LA GîUL LEŞTI Pentru ca echipa naţională de football să se prezinte odihnităla matchul cu Ungaria dela 12 Octombrie FIFA a decis ca etapă 7-a de campionat din Divizia A, dela 5 Octombrie să se dispute joi 2 Octombrie. Programul etapei este următorul: -JBUCUREŞTI: Juventus — Idher, Jafta şi CPR. B. - Jiul. ARAD: ITA — CFR. T. PLOEŞTI: F. C. Ploeşti — Ciocanul. « -SîDDIAŞ: C. S. M. Mediaş — Ferar.' if a. MUREŞ: — Dermapant — A. '"Armata. . -ii, % *JOJ. Universitatea — Derma’a. REŞIŢA: Oţelul "— Un. Tricolor. Ih. £?ucureşti,~ cele două partide Juventu®—'Libertatea şi CFR. B.— Jiul se vor desfăşura în program cuplat la,, (huleşti. Delegaţii Volubu............... stabili i ord rilorVsfi Cât' prig vinde, se”'“ mata va fi . ijţe se vor * Întruni grateldisputarea*Jocul Bgatchurils îdin pro|e că jocul „U”— Deranat, iar Oţelul—Un, Tricolor se iTa desfăşdra'. Duminică Boxeurii francezi Jawras şi Blanchard sosesc mâine în Capitală Erî s-a primit la F. R. Box o telegramă expediată din Paris prin care se anunţă că boxeurii francezi Jean Jouas şi Francois Blanchard însoţiţi de managerul Eugene Huat au părăsit capitala Franţei Duminică seara. Ei vor sosi în Bucureşti mâine la ora 13:15 cu rapidul de Arad. Federaţia de Box pregăteşte oaspeţi,lor in Gara de Nord o frumoasă primire. Prin Sosirea excelenţilor pugilişti francezi, seînlătură ultimul obstacol care şedea în faţa disputării catchului Ion Chiriac—Jean Jonas. Gala de Sâmbătă seara de la Venne se anunţă drept unul din marile evenimente sportive ale Sezonului. Astă seară se alcătuesc echipele pentru matchul cu Ungaria Matchul România—Ungaria se apropie cu paşi repezi. Federaţie de football folosind învăţămintele trase după matchul cu Cehoslovacia, a luat o serie de măsuri cari tind la pregătirea celui mai bun ,.11“ Rational. Comisia de pregătire tehnică şi-a încheiat lucrările şi astăseară în cadrul şedinţei Comitetului Federal va înainta lista jucătorilor cari au rămas în vederile selecţionării. Comitetul Federal după ce va examina totul» propus va alcătui echipele naţionale A, B Şi juniori, cari vor înfrunta Ungaria. In ce priveşte formaţia Bucure? ţiului care va juca la Ruşciuk, ea va fi desemnată de Districtul Bucureşti, Fer®? mt s’a prezentat la matshul cu C. F. R. B..Am anunţat eri că matchul Berar— CFR Buc, programat la Cluj In cadrul etapei a 6-a, nu s‘a disputat. Caravana feroviară înapoîndu-se seară în Capitală am aflat motivele acestui fapt. La Cluj s‘au declarat câteva cazuri de tifos exantematic şi autorităţile au decis ca matchul Ferar—CFR Buc. să se dispute cu porţile închise. Gruparea Ferar n’a fost de acord cu această hotărire şi a propus amânarea matchului. Feroviarii bucureşteni însă n'au acceptat şi conform regulamentului la ora indicată s-au prezentat pe teren Arbitul delegat a consitat forfaitul gazdelor şi a menţionat acest lucru pe foaia de arbitraj. Petre Brătescu noul adversar al lui Blanchard Astfel matchul Ferar—CFR Buc. va avea o continuare înaintea Comisiei cran petiţiilor naţionale, forul care organicează campionatul Diviziei A. După matchul Ion Popa—Petre Brătescu ,terminat la egalitate, s-a pus trebarea cine va întâlni pe francezul Blanchard, deoarece miza disputei era că Învingătorul va fi opus redutabilului ..mijlociu“ Parisian, Federaţia de Box a fost pusă astfel în faţa unei grele alternative: pe cine va desemna, ambii campioni români fiind de valoare egală, înainte de matchul de Sâmbătă seara. Popa avea cele mai mari şanse, în baza valorii demonstrate până în prezent. Cum însă Brătescu a difuzat pe p rin-, gul de la Venus un spor apreciabil de valoare, acumulând la Sfârşitul mat-* chului un mic avantaj, dublul campion naţional are mari Şanse să fie adversarul lui Blanched dela 5 Octombrie. S’ar oferi astfel lui Brătescu un prilej de afirmare pentru a se vedea dacă speranţele puse In el sunt îndreptăţite. ... Papina 2 a PE ŞOSEA, de MIHAELA CATARGI La amurgul vieţii, oricât te răpeşte actualul, eşti în stare subconştientă de recapitulare. N’aş spune de regret. Este absurd a dori să opreşti în loc ceea ce este în firească mişcare: timpul, progresul, mersul anotimpurilor, vârsta.Trăieşti dar o viaţă paralelă, în care se înfrăţesc pas cu pas, trecutul cu prezentul, fiecare ocupând locul ce i se cuvine: unul, dominat de acţiune, celalt, de amintire. Dintr’un trecut sportiv am rămas cu deprinderea cercetării, rubricei sporturilor în ziare. Mărturisesc chiar că această meteahnă mă costă scump, cu gazeta la cinci lei Astfel urmăresc cu patimă literatura hipismului. N’am fost oare prima abonată la vechiul ziar „hipodro SPRE HIPODROM SILUETE DE PE VREMURI manţioase a tineretului bucureştean. Ce mai țopăia cu sunetul înfundat al potcoavelor de cauciuc, goana mândrilor voştri Orlovi, când întindeaţi trupul pentru a prinde din mers şirul de echipaje care îşi revărsau pe hipodrom încărcătura simandicoasă! Numai aşa... strângeaţi uşor din hăţuri, plescăiaţi din limbă şi sburaţi, caleidoscop de hamuri sclipitoare, de roţi roşii, de cauciucuri albe, de crupe lucii, de copite fulgerânde, de caftane sinilii, de ermetice trăsături orientale. Mai ales sburaţi în zilele de gală, când era anunţată prezenţa la curse a familiei regale, când aleea bombată a şoselei era presărată cu nisip proaspăt, şi stropită din vreme cu sacalele mari din care apa se rotea în paaul încet al cailor preot. Jandarmi călări cu coame albe la coifuri lucioase jalonau parcursul, stând smirnă pe murgii bine înfipţi ce scuturau sub căpăstrul, fuiorul îmbelşugat din mătase curată. Protocolul oprea depăşirea trăsurilor curţii. Nerăbdătoare, vehicocu coadă lungă şi nechezat sonoratele se încolonau în dosul căleştii Falnicii, sburdalnicii armăsari Or- ■ din care Carol I saluta cu un deget Iov! Cum îi mânau, numai cu ano- ’ la chipiu, când trecea cu ochiul amatepee, graşii idoli înşiruiţi pe ’g«, spre hipodrom, numai în ziua piaţa Teatrului Naţional, parcă în Derbyului, precedat de flueratul »ăfaţa unui altar! Prieteni Mişka, guşit al „vardiştilor”. In alte Dalvan, Vaska, Serghie, Nicoluşka.. miniei însă, nicio grijă, căci atunci ţii pur sportive. Apărea tipărită pe adresată Societăţii Hipice de Trap, „ ce contribuţie aţi adus vieţii ro-; se repezea, cu sclipiri mitologice de mul?” Era debutul unei publica-secretar de ambasadă Leschov, hârtie roz. Eu credeam că dinadins. Dar editorii, mi-au mărturisit cu mulţi ani în urmă, că hârtia era mai ieftină, o eroare de care nu mai ştia fabrica cum să scape Mi-au mai spus că „Hipodromul” îmi era dator, chiar apariţia şi transformarea lui în decursul anilor. No. 1 fusese un faliment imoral şi material. Descurajaţi, băeţii hotărîseră să nu continue cu costisitoarea inovaţie. Dar primiseră un mandat şi o carte poştală- Aceasta oglindea un naiv entuziasm, o şi mai naivă încredere. Abonamentul era pe un an. Hai băeţi! încercăm cu No. 2. A fost un succes. „Hipodromul” şi-a continuat apariţia-Acum, aflu despre invitaţia d-lui cu scopul de a organiza un meeting Româno-Sovietic pe hipodromul Băneasa-Trap. Cine nu ştie că trăpaşul îşi are obârşia sau, în anglonormandul, sau în vestita rasă a calului Orlov? Tot aşa, cine nu ştie că, dacă pur-sângele anglo-arab este temelia remontelor cavaleriei şi a raselor de jumătate sânge, de partea lui trăpaşul înobilează şi desvoltă calul de ham, calul de artilerie; se pretează la felurite încrucişări cât se poate de utile într’o ţară agricolă ca a noastră, unde încă multă vreme tracţiunea hipică va avea un rol cu atât mai de seamă cu cât se va da mai mult sprijin hergheliilor noastre. Dar la noi, numele calului Orlov are şi un răsunet magic. Se împleteşte cu încântătoare amintiri de tinereţe; cu silueta „muscalilor” — baloane de catifea cu beţe de mătase roşie fâlfâind; cu braţele întinse şi mâinile încordate în inelele hăţurilor late, îndemnând, dar mai ales potolind, sburdalnicii, falnicii armăsari, cu grumazul, pana cortu- Im, încovoiat, cu coamă împletită, car al vreunei zeiţe nordice, echipajul principesei Maria, atât de bălae încât se zăpăceau călăreţii murgilor, ca de şocul unei prea ascuţite raze de soare pocnindu-i drept în ochi, atât de fermecătoare, încât, prinşi în vraja gropiţelor trandafirii, muscalii scuipau de deochiu între dinţi, când îi întrecea triumfătoare, în zumzetul lănţişoarelor la zăbalele roibilor pe cari îi mâna degete catifelate-Hipodromul, pe atunci, era cu tribune de lemn, vopsite în roşu, cu acoperiş de tablă, având la mijloc un turnuleţ învelit cu o cupolă sub care se afla tribuna regală. In ambele părţi, loje ca ale circului Sidoli- Erau închiriate, cu mare întrecere, de familiile amatoare de alergări şi de paradă. Intre curse, cochetele şi sportivele coborau din loje, măturând cu „balayeuse” scările de lemn. Peste corsetul „Mystére”, (talie cambrată, piept bombat, şolduri rotunde) ele purtau rochii lungi şi late şuşuind în jurul picioarelor cuprinse în cioapi de bumbac negru; rodiii din mătăsuri şi museline deschise, cu volănaşe multe, cu panglici de catifea, cu gulere înalte de turie sau de dantelă, sprijinite pe balene subţiri- Pălăriile când am mers pentru prima dată la curse, erau împodobite cu multe flori, pene, noduri, fructe sau egrete; erai purtate peste edificii greoae întreceau la alergări cu câştig de premii şi de inimi. Ce strălucire, la acele alergări jubiliare din 1906, cu aportul lor de cai francezi, englezi, unguri! Ce forfoteală de lume răsturnată pe pernele moi ale droşcilor cauciucate, sau asudând pe jos, de la bufet, unde se oprea in dreptul casei „Beizadelei Mitică”, tramvaiul cu perdele de pânză înhămat cu o gloabă firavă! Nu desluşea nimeni biblica vestire în litere de foc, nici vițeiul stihiei ce era să reverse pârjol peste ţară cu câteva luni mai târziu. Totul a fost un joc de v’aţi ascunselea cu realitatea, cu adevărul care a izbucnit din durere în manierătucii ale zilei de azi. Cele ce rămân de trebuinţă supravieţuesc totuşi cu de la sine puteri. Ca de pildă, obiectul amintirilor acestea, sportul hipic, transpus pe planul recreaţiilor populare şi al nevoilor producţiei actuale. Augurăm o fericită înviorare pentru crescătorii de pur-sânge, după ce permanenţa probelor hipice la Bîteasa va rezolva cu încet o grea problemă materială. Tot aşa, pentru desvoltarea remontei de trăpaşi, îdin frumoasa iniţiativă a sportului sovietic, care va fi îmbrăţişată cu entuziasm de crescătorii şi de mares massă a amatorilor ţie trap.« REALISMUL Conferinţa d-lui H. K. Sâmbătă după amiază d. H. K. Zambaccian, cunoscutul critic de artă, a ctevoltat o conferinţă extrem de interesantă cu tema de mai sus al cărei cadru general a fost următorul: Realismul în arta şi literatura secolului XIX ,nu a fost o simplă reacţiune împotriva clasicismului căzut în convenţional, cum ar fi acel manierism academic sau împotriva romantismului răsuflat Realismul contemporan are şi un conţinut social stimulat de ideile progresiste şi generoase care au succedat revoluţiei franceze. Realişti au tocit şi in secolele trecute, dar realismul lor se mărginea a a transpune un realism vizual în care cel mult e implicat şi un proces psihologic fără nici o preocupare de alt ordin, în timp ce artistul realist al secolului XIX este îmboldit şi de condiţiunea socială a omului în faţa căruia se găseşte. De pîldlă, „Torcătoarele” lui Velasquez nu.ţi stârnesc nici un sentiment de compasiune socială dar luntraşii lui Repin din tabloul „Burlacii de p® Volga“ te zgudue. Repin prezintă poporul în tabloul ..Procesiunea“ sesizând simpatia cin care artistul a privit pe om. In tmp ce într’o compoziţie reatistă flamandă, poporul e un motiv de pitoresc şi anecdotă, cum ar fi scenele luî Teniers, Van Ostade Brower, etc. Coubet spunea că trebue să fi in stare că traduci moravurile, ideile si aspectul epocii în care vieţuirii. Trebue să fi nu numai un pictor ci şi un om. Intr’un cuvânt să faci o artă vie. Pictura es’t® o artă concretă; pictezi ceeace vezi — şi zeii şi îngerii nu se văd. Imaginaţia noastră constă în a găsi expresia cea mai completă a ’unui lucru existent. Realismul în aria occidentală a rămas un episod din cauza epicurismului estetic care a îndreptat arta Spre păenjenitul subtilităţilor de pură vizualitate, sau în literatură, prin penubra simbolurilor jocului secund. In arta şi literatura rusă, primatei a rămas însă realist, deoarece problemele sociale erau atât de acute încât artiştii şi scriitorii luri nu au putut evada din constrângerea acestor realităţi — şi astăzi când o nouă organizare socială s’a impus acolo, bineînţeles că şi arta e condiţionată de ea, ar particularităţii® excentrice nu pot exista într’un asemenea climat. Ilya Efimovici Rupin se poate considera ca pivotul artei realiste ruse. Compoziţia sa „Burlacii de pe Volga“ este capodoperă a genului în care se îm ARTA §1 REPIN Z amfeaccian la «A.R.LU.S.» pletesc calităţi de compoziţie, rit, formă şi mişcare cu o expresie de conţinut sociaL Viziunea lui Repin a fost realizată printr’o tehnică picturală solidă, ea n’a stat Indiferentă la cuceririle impresioniştilor. Deşi nu aderă la această vizualitate îşi dă seama de aportul de viaţă al acetora şi într'o fază a operei Sale apar «fiele afinităţi „pleneriste“ cu Manet, cum ar fi portretele pictat© în ae liberi Este adevărat că fondul realist al viziune! lui Ropin nu-l lasăse să destrame în joc de polechronie. El păstrează puternic armătura formelor şi excelează prin soliditatea lor. Altfel nu ar fi putut să exprime atât de dens legătura dintre om şi natură, dintre om şi societate. Omul este scopul artei sale. Omul pe care l-a privit cu simpatie şi a căutat să pătrundă în procesul lui sufletesc şi nu era mărginit la aparenţele lui exterioare. Arta lui Repin are un sens şi un stil ce se înglobează în curentul realist cu substrat social care a pregătit spiritele şi a călit energiile în căutarea unor stări mai bune. adevărul A MURIT UM HOŢ CELEBRU A murit un hoţ celebru: Antonio Ferrugia, italianul care a furat dela „Luvru” din Paris, în ziua de 22 August 1915, preţiosul tablou al lui Leonardo Da Vinci, „Gioconda’’. Bătrânul pocăit care s’a stins acum din viaţă într’un sat din Haute-Savoie, în Franţa, era acum 36 ani, un sentimental înflăcărat care a dat îndrăzneaţă lovitură, numai fiindcă celebrul portret îi aducea aminte de trăsăturile unei femei pe care o iubea la nebunie. Dealtfel, impresionaţi de confesiunea hoţului sentimental, judecătorii lui Ferrugia nu-l condamnaseră decât la un an închisoare. Recordul Operetei sul vieţii romanţate şi modernizate a sculptorului Phidias. Situaţia era atât de Îndoeînică Încât desenatorul Pol Rab (creatorii„ Tui-Rie & Rac“) a acceptat să livreze machetele costumelor in schimbul unei cote din încasări.. .Fericită generozitate! De atunci, Phicare nu s‘a desnunţat până în ziuajph. n,a mai părăsit afişul şi n‘a trece azi. Ceeace poate nu se ştie că Phi-Phi ] a fost creată într’o atmosferă de pe-simism. Nimeni nu credea în succ®it o zi fără ca desenatorul ,să nu-şi, primească' procentul din ‘piesa jucată se un punct sau altul a globului. Phî-Fhî este din nou programată la teatrul Bouffes-Parîsiens. Se ştie că este opereta-record, deoarece a fost jucată de zeci de mii de ori pe toate scenele din lume. Se mai ştie că a fost lansarea româncei Alice Cocea acum... douăzeci şi nouă de ani, o carieră 90 JAMES SILVIA unde? SIDNEK —_ ---------------------—«„„a—a,■ I AZI dela 9 dim. continuarea m^eiui film nou american | In pauze pe scenă: RGZY BÁRSONY și OSKAR DENES Aşi, operetei și revistei cu program nou. La Pian compozitorul: H. MALIN BAND DALLES BasanaMbaagaro Regula unanimităţii (Urmare din pagina 1-a) textul legal sau oportunitatea aplicării lui. De aci discuţiuni la infinit, fără niciun rezultat pozitiv. Aşa cum este constituită Organizaţia Naţiunilor Unite, cu regula votului concurent al marilor puteri, înscrisă ca principiu fundamental, soluția nu poate fi găsită decât în adoptarea unei proceduri conciliante, prealabile oricărei propuneri ce ar urma să fie făcută de un membru permanent în Consiliul de Securitate, anume ca marile puteri să se consulte cu privire la chestiunea ce urmează a fi adusă în desbateri şi numai dacă se înţeleg să se treacă la vot. D Gromîko a spus-o clar:„Greşala noastră este să nu ne consultăm între noi asupra propunerilor ce intenţionăm să facem Consiliului“. Desbaterile din Adunarea Generală vor arăta inanntatea eforturilor în afara cadrului arătat mai sus. Uniunea Sovietică şi Statele Unite se vor găsi pe poziţii ireconciliabile din punct de vedere juridic. Teza sovietică urmează regula romană că nu poţi păgubi pe cineva, dacă te afli în dreptul tău — neminem laedit qui suo jure utitur — iar puterile anglo-saxone se vor avânta în sfera nebuloasă a abuzului de drept, teorie imposibil de aplicat în cazul de faţă, unde e vorba de un drept absolut, o regulă de esenţa Chartei Naţiunilor Unite, care nu ar putea fi ocolită fără să-i pericliteze existenţa. A. UNA DUPĂ ALTA SAPTAMAN A CURĂŢENIEI Vin cisterne cu grămada, Şi un lucru este clar: Sau se curăţă chiar strada, Sau... Consiliu interimar! F. LOBODA Şezătoarea Ateneului popular „Taier Vladimirescu“ Duminică 28 Septembrie, Ateneul popular Tudor Vladimirescu in amfiteatrul Liceului Lacal si-a ţinut şezătoarea obişnuită. Şezătoarea a început cu o documentată conferinţă ţinută de dma dr. Marilena Cotiştan, tinesen de la UFAR asupra actualiţilor zilei. A urmat apoi un bogat program artistic la care şi-au dat concursul d-na Ecciterina Santa, care cu o voce de mare calitate a cântat romanţe italieneşti, româneşti şi cunoscuta arie din Tosca Vist d!Arte. D..na Aurelia Pascărescu pianistă şi d. Nicolae Paisi violonist, au interpretat frumos Sonata 4-an la minor de Beethoven. D. avocat Radu Streitman, secretarul responsabil al acestui ateneu, a ţinut acompaniamentul sobru la piano executând solo cu temperament preludiul picăturilor de ploaie de Chopin. D.la Lily Negrea, a dansat cu o nobilă Inspiraţie pe prima parte din Sonata Liniei de Beethoven şi valsul primă verel de Johan Strauss. Corul Fedefereului condus de d. Zdharia Popescu a delectatpublicul cântând coruri populare. Şezătoarea s’a încheiat cu declamaţii distingându-se d.la Crișan, d. Constantin Rădulescu, d. Ion Creangă de la clasa ă.lui profesor Baltazlu a Conservatorului Astra. D. profesor N. Baltazlu cu humorul său caracteristic a fost mult aplaudat. ULTIMELE ZILE singurul succes din Capitală ăMCyjfdCmn Completare: Ediție specială Matchul I. T. A. — Ciocanul fILM PIlfMIArOE MABCMWMK'ljÎIHywOO» ■ ' ^MCltAn CURȚII ./ uftADiilA' - *mmflUinBBBHEiESBSIiliUSKWHKWMif-Stf&BWtt Zilnic dela 9 dim. contiguă ma nn rele film AMERICAN I' v ”’MA* fa .MERICAN T!¥!?U ! In pauze pe scenă: Aşii catretei şi revistei: ROSZY BARSONY şi OSKAR LENEŞ la pian compozitorul H. MALINEANU UN PALADIN (Urmare din pag. la) mirile cele mai prielnice ei, care sunt războaiele. Noi reamintim astfel că în primul război mondial, nu am avut nici un caz de holeră Şi aceasta datorită bacteriologului de reputaţie europeană, Doctorul I. Cantacuzino, care în calitate de director general al serviciului sanitar civil şi militar, a ştiut ca prin mijloace eroice să ia cele mai nimerite măsuri pentru că să juguleze întinderea boalei. Am trecut, astfel, prin marele pericol fără ca armata şi populaţia civilă să fie lovită de periculoasa epidemie. Aceasta utilă măsură ştiinţifică ne arată ce se poate face, atunci când un mare învăţat este pus în situaţiunea de a lua iniţiative şi de a organiza servicii de mare utilitate publică, cum sunt acelea luate pentru apărarea sănătăţii. Evocarea doctorului I. Cantăcuzino în momentele când o entdemie de holeră bântue o ţară istorică cum e Egiptul, ne serveşte ca să verificăm importanţa marilor oameni de ştiinţă pentru progres AL SĂNĂTĂŢI» sul în toate direcţiile al neamurilor pământului. Şi numele marelui învăţat român, care s’a făcut şi în campania de combatere a tuberculozei, propagandistul metodei Calmette, nu trebue uitat. * Gr. Tăuşar* DEIA CASA DE ASIGURARE A ZIARIŞTILOR Se comunică tuturor pensionarilor Casei de Asigurare a Ziariştilor că Primăria Municipiului Bucureşti a aprobat acestora eliberarea de cartele de alimente și îmbrăcăminte pentru luna octombrie a. c. Eliberarea nouilor cartele se va face la sediul Casei de Asigurare a ZiariştilorB-dul Regele Carol I nr. 33) etaj II camera 47)in orele de dimineaţă predând vechile cartele ale pensionarilor şi membrilor de familie (soţie şi copii minori) şi tichetele albe de pâine. Cei care primesc cartefe de la alte instituţii publice sau particulare nu au dreptul a preschimba cartele de la C. A. Z. Londra de astăzi (Urmare din pag. 1a)mite luxul de a petrece vacanta în Suedia. In magazinele Si casele de confectiuni din Stockholm ei îşi pot comanda un rând de haine, din cea mai bună stofă englezească. Greu să găseşti la Londra vreun loc în care să nu se fumeze. Un fum des Şi acru umple autobuzele, metroul şi cinematograf el®. — Este imposibil să nu fumezi în aceasta atmosferă ploioasă şi ceţoasă,spun londonezii. Cu toate acestea, faţă de preţul foarte ridicat al tutunului şi ţigărilor, importate din Statele Unite, un mare număr de fumători au trebiit să renunţe la plăcerea^ lor. S’a putut vedea astfel în capitala Marei Britanii acest spectacol nou: londonezi culegând mucuri de ţigară de pe trotuar. S-S tid«-Park Hyde Park... Ce plăcut este să te aşezi pe o bancă sau în iarbă, la umbra stejarilor seculari, a teilor sau a frumoşilor castani bogat înfrunziţi. Alei liniştite, o pădure umbroasă şi un bazin minunat. De departe se profilează palate şi hoteluri. Situat în mijlocul unor masive de verdeaţă, Hyde Parkul ocupă un loc aparte în viaţa Londrei: de dimineaţă până seara târziu o activitate neîntreruptă domneşte aici în faţa intrării principale. Oratori — plătiţi sau „amatori” — ţin discursuri ceasuri întregi, în orice anotimp. Fiecare se sileşte să acopere vocea vecinului său şi să atragă cea mai mare parte a auditorilor. In ultima vreme vocile fasciştilor lui Mosley răsună din ce in ce mai des de la tribunele din Hyde Park. Aici au putut auzi londonezii îndemnurile,acestora la pogromuri. Aici au apărut manifestele fasciste care aţâţau la incendierea sinagogilor şi devastarea prăvăliilor evreeşti. Ministrul de interne Chuter Ede de păr, şi se potriveau cu mânicile scurte, cu mânuşile lungi, cu umbrelele creţe, înalte, subţiri, nelipsite din garderoba elegantelor care se fereau de soare. Dar ce să ne mirăm? Nu învie, tocmai azi, aceeaşi modă? Din câte ne povestesc jurnalele sosite de la Paris, interpretăm revenirea la zorzoanele epocei 1900—1910, aceleaşi ca în adolescenţa mea, când s’au inaugurat la hipodrom nouile tribune, la alergările internaţionale din 1906, anul expoziţiei jubiliare. Nici partea bărbătească nu era atunci mai comod învestmântată. Mi-aduc aminte de domni în redingote, de gulere scrobite până la bărbie şi de jobenuri înfierbântate de arşiţa. Astfel înhămaţi, roiau unii şi altele, la tribune, la pesaj la grajduri, la restaurantul de sub tei unde Capşa servea sandviciuri, prăjituri şi îngheţate. Cazaca tricoloră a lui Alexandru Marghiloman domina câmpul de curse, pregătind acolo marea rezervă a hergheliilor româneşti. Ii urma de aproape albul şi negrul al grajdului Negroponte şi vişiniul locotenentului Moruzi. Nu se sfia să poarte însuş fabricile lui culori, la cursele de „gentlemen-rnders” îndeosebi de populare, când instructorii şcolii de cavalerie din Târgovişte, în triumfală descălicătoare, s- a declarat în Camera Comunelor că organizaţiile fasciste prezentând un caracter „inofensiv”, el nu socoteşte necesar să le urmărească. Chuter Ede vede în pogromuri doar o solticărie lipsită de răutate. Dar tocmai cu asemenea „şofticării” au debutat hitleriştii. D- DUFF COOPER ŞI... REGELE DAVID (Urmare din pag. la setării cu aroma prospătă a actualităţii. Dar nu mai puţin actuala ei proaspătă este o altă atitudine a ambasadorului britanic la Paris recent manifestată faţă de urmaşii marelui rege David. Este vorba de «afacerea „Exodus 1947” — de drama celor 4508 evrei rătăcitori pe cari englezii i-au readus în lagărele de concentrare din Germania. In momentul în care vasul „Exodus” era ancorat într’un port francez, iar Franţa ducea tratative cu Marea Britanie, pentru a decide soarta celor 4500 de emigranţi, d. Duff Cooper, admiratorul poporului evreu, căuta să convingă pe d. Georges Bidault, că emigranţii trebuiesc debarcaţi chiar şi „cu forţa”. Să fi uitat atât de repede diplonatul Duff Cooper, cele scrise de biograful Regelui David? Sau înţeleg englezii să plătească datoriile, pe care nu le reneagă, dealtfel, faţă de seminţia lui David?. De la ARC.E.S. ARCES — Asociaţia Română pentru strângerea legaturilor de prietenie cu Cehoslovacia, anunţă conferinţa d. ZAHARIA SANDU care va vorbi aii Marţi 30 Septembrie la Studioul Teatrului Naţional din piaţa Amzei despre München 30 Septembrie 1838. Intrarea liberă.