Adevěrul, octombrie 1947 (Anul 60, nr. 16976-17002)
1947-10-14 / nr. 16987
AIUL 61. - Hr. 16.85'/ 4 PAGINI5 LEI Trm postai# tW”* tp nomc1"*confort» aprnbSriî 1*'’. «?n tr, f. T cu Nr. HoadivniS. OXDATORI Al. V. Beîdimaa Const. Miile Const. Graur 1888—180? 189?—1920 1321—1938 ^»■opíietap. S. A» R. jjSărindar“ EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL« S! „DIMINEAȚA” Registru! de. publicații .nl Trib. Ilfov S. , Com. Nr., 142/946 Director* B. BRANIŞTEANU BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Matei Milie Scopul unificării] Ce încasăm şi ce cheltuim partidelor de ■f Schimbări în structura bugetului în curs „Monitorul Oficial” de Sâmbătă a adus mult aşteptata decizie asupra recalculării bugetului în lei stabilizaţi. Spunem „mult aşteptată pentru că după stabilizare, tot ce atârnă de budget, la venituri, dar mai ales la cheltueli, rămăsese în suspensie în așteptarea recalculării. Pentru a doua oară în cursul acelui aș, an am avut o perioadă fără budget. Una în Aprilie, deoarece primul proect de budget fusese retras, iar al doilea a fost votat abia pe ziua de 1 Mai; a doua perioadă a budgetară a durat aproape două luni, de la 15 August până la 1 Octombrie, când s-a publicat reealculerea budgetului. Bineînţeles că deşi publicată abia la 11 Octombrie, deciica are efect retroactiv. Toate plăţile provizorii, ale cetăţenilor către stat sau ale statului către cetăţeni se vor definitiva acum pe baza budgetului recalculat. In linii generale, decizia conuiniunii ministeriale n a adus schimbarea budgetului, ci numai recalcularea vii, în lei stabilizaţi. Aceasta nu înseamnă însă că budgetul recalculat este oglinda aidoma a celui votat la î Mai, sau că fiecare cifra la venituri şi cheltueli a fost modificată pe baza aceluia coeficient, sau aceleiaşi proporţii. In fant s’au introdus Si schimbări apreciabile, încât în unele privinţe budgetul recalculat se deosebeşte de cel iniţial In aceeaşi măsură multidată se deosebeau budgete!« dela un an la altul. Budgetul iniţial al statului (fără reviile autonome) se cifra la 102.900 de miliarde de lei d de anl întreg, adică 8575 de miliarde da lei lunar. Budgetul recalculat se cifrează la 38 miliarde 830 milioane lei stabilizaţi pe 7 luni şî juma*tata, adică la 6 miliarde 644 milioane lei pe lună. Cu alte cuvinte, luat în totalitatea lui, vechiul budget s’a transformat în cel nou după proporţia de 1 leu nou la 1291 lei vechi. Dacă noul budget ar îi numai efectul unei simple recalculări contabiliceşti, ar trebui ca la oricare din sumele parţiale, la venituri sau cheltueli, să găsim aceeaşi proporţie. Ceea ce nu e cazul Controlând diversele cifre de venituri şi cheltueli, găsim unel diferenţe importante. Să vedem mai întâi cum se prezintă veniturile, în special în ce priveşte proporţia dintre impozitele directe Şi cele Indirecte Principiul democratic cere ca statul sa *51, tragă veniturile în primul rând din impozite directe. Cum însă acestea sum mai greu de realizat, la* evaziunile fisDacă impozitele directe au spor rit proporţional, aceasta nu înseamnă că toate categoriile de dlorn» în recte eu fost snorn» în aceeaşi măsura. Unele din «ie au fost chiar proporţional scăzute, probabil pentru că la alcătuirea budgetului iniţial ele fuseseră «»reevaluate, cale mai greu de combătut, aici tm stat na poate renunţa cu totul la impozitele indirecte.' Cu ocazia trecerii dela budgetul inițial la cel în lei stabilizați, s’a făcut „deplasare spre stânga’* adică s’a realizat un important spor procentual la impozitele directe, cele indirecte rămânând totul! sursa principală de venituri 8* înregistrând dériemen®*» o uşoară urcare. In budgetul iniţial, la venitul total de 102.9(H) de miliarde de lei, impozitele directe participau cu 10.999 de miliarde de lei, adică cu 18,6 la sută, pe când în cel recalculat la venitul total de 49.830.090.000 de lei stabilizaţi, impozitele directe participă cu 1140.000.000 lei, adică cu 23,8 la sută la la un tablou de procentul fiecărei categorii de venituri din totalul veniturilor în cele două budgete. In această categoţie întră veniturile pe proprietăţile agricole, care în budgetul iniţial dădeau 23 la sută din totalul veniturilor directe, iar în cel recalculat dau GR. GRAUR (Continuare în pag. II-a) 1. Impozite directe 2. Impozite indirecte Excedentele caselor autonome 4. Impozit excepţional 12% 5. Venituri speciale şi rămăşiţe 6. Venituri excepţionale (prin expediente) Budgetul iniţial 118.6% 30.4% 16.6 19.1 2.6 Î2.5 i’dgetuî 'ecalculat 23.8% 32 % • Î7.* : K 3.5 ■'* 12.9 Aşa dar congresul partidului social-democrat a dea** te principia unificarea celor 41Xâ partide muncitoreşti dela noi caii, contopite, vor duce pe viitor lupta politică a proletariatului român. Hotărîrea principială luată de congres urmează să fie aplicată pe teren în urma discuţiunilor şi a tratativelor ce vor avea loc între comitetele centrale ale partidelor comunist şi social-democrat, însărcinate să găsească modalitatea sudurii celor, două organisme politicei __ n ■ S vor da ea o îndoită unificare. Cum sună rezoluţia luată în congres, ideologică şi organizatorică. Ambele aspecte ale problemei vor ridica, în tratativele ce se vor duce, chestiuni importante. Ideologic, cele două partide se inspiră din aceiaşi doctrină mar- 2osta şi luptă pntru realizarea aceluiaşi ideal politic şi social: societatea socialistă. Dar în intepretarea marxismului şi mai ales în metodele de a conduce lupta proletariatului sunt nuanţe cari au dus la separaţiune şi adversitate. Din această interpretare diferită s’au format partidele comuniste, ale căror conducători şi cadre, până acum trei decenii, făceau parte integrantă din partidele social- democrate sau socialiste. Cum se va face și pe ce plan se va face unificarea votată în principiu de congres? Iată o întrebare foarte importantă la care vor trebui să răspundă lucrările organelor centrale de Conducere ale celor două partide. De asemenea unificarea organizatorică va comporta discuţiunî interesante. * • rmf,,,.,^ Sunt, desigur, tinde dificultăţi cari, însă, vor trebui să fie învinse din moment ce hotărîrea de a le învinge există. Şi că această hotărâre există, s’a putut constata la ambele părţi şi la congres şi înainte de congres, pentru că, pe deasupra oricăror eventuale divergenţe, se înalţă voinţa unificării politice a proletariatului din România, care urmăreşte să-şi conserve poziţiile câştigate şi, de pe aceste poziţii consolidate, să pornească la noul realizări. In aceasta privință, considerentul din rezoluția congresului este limpede: "J ,,In vederea consolidăriidemocrației populare în România si a îndeplinirii misiunii istorice a clasei muncitoare../4 congresul vrea unificarea. # Cu alte cuvinte, formarea partidului unic este considerată ca o etapă necesară în drumul realizării societăţii socialiste. După cum se vede, partidul unic, indiferent de ce titulatură va adopta, îşi propune să atingă ţelul final al luptei socialiste. EM. SOCOR Nenorocul teatrelor bucureştene incendiul, care a mistuit decoraţiile minunate ale Operei, *— decoruri destinele montării unei celebre piese ruse, — a venit ca să îmbogăţească o dureroasă serie de ghinioane, care urmăreşte, ca un fatum al vechilor tragedii greceşti, sălile de teatru dela, noi. Mai de mult, teatrul numit al lui Maican, devenit apoi Teatrul Liric a suferit un incendiu, urmat apoi de focul dela Eforie, care pusese la un moment dat pe bunul Tănase în situaţiunea «de a pierde munca unei vieţi întregi. Dar nu numai focul a venit ea să distrugă ceea ce cu greu se agonisise. Teatrul Naţional, atât de frumos Încadrat în »«scutul nostru artistic, a suferit de pe urma cuttemurului, fenomen cosmic care anunţase cealaltă sguduire socială a legionarismului periculos, completându-se apoi prin stricăciunile produse de o struduire planetară, prin bombardamentele care l-au distrus cu desăvârşire. E o fatalitate astfel, care urmăreşte sălile noastre de teatru, în care se poate vedea va semn mistic Şi o mustrare. Căci, intri© ţară la care era destul belşug, au s’au putut smulge din cutiuţele bogate ele budgetului nostru, sumele necesare pentru a se construi un local de operă, potrivit reputaţiei noastre artistice al rolului cultural eu voiam , voim să-l Încânti în această parte a lumii. Am instalat astfel în timpuri în care erau bani destui, teatre în săli de cinema improvizate, unde lipsa de orice perfecţionare tehnică şi de orice confort, erau vizibile. Am fost pedepsiţi astfel prin focul ce l-a smuls Prometeu din cer, desigur nu pentru a incendia teatre bucureştene, ci pentru a încălzi p® sărmanii muritori ai planetei învârtitoare în Buatiu, precum sălile de teatru au fost victimele inocente ale loviturilor omenești ce nu le meritau. fir. T. GLOSEI POLITICE ts&un milion şi jumătate &ntiî negustor din Capitală, stavfurat, acum cătra timp, bijuterii şi harte foarte mere valoare. Sic, negustorul cu pricina, a fost Victima unui nou furt. Hoţii l-au văduvit de astă dectă, de bani, nici mai mult, nici mai puţin decât de un milion şi jumătate lei etabilisati. Din cercetarea sumară a căzutul, rezultă intre altele, o constatare: ci omul să ştie sa facă gologani, dar nu se prea pricepe să-i ascundă, slmţ” Faţade urcarea subită şi uneori alarmantă a preţurilor, la produsele alimentare, imediat după desfiinţarea mercurialului, a fost emisă — deocamdată, pe cale semi-oficială — părerea că cei în drept vor trebui să examineze, in viitorul apropiat, chestiunea oportunităţii unei refixări de preţuri, în locul celor recent desfiinţate, odată cu mercurialul. Se pare totuşi, că o atare, soluţie este încă prematură, forurile oficiale continuând să creadă că abolirea mercurialului constituie un act de înţelepciune administrativă şi gospodărească, ale cărei efecte bune nu vor întârzia să se vadă, în curând, în ultima şedinţă a comisiei interimare a Capitalei, a vorbit în aceiaşi chestiune şi C. Th. Andreiescu- Rigo, fostul primar al sectorului Roşu, care a precizat că e imperios ■necesar ca autorităţile şi consumatorii să mai aştepte câteva zile, în răstimpul acesta, ar urma, să se stabilească raportul dintre preţurile industriale şi cele alimentare de origină agricolă. După care — dacă am înţeles noi bine — totul o să reintre în normal şi fără să curgă laptele şi mierea pe uliţă, citadinii urbani n'o să mai aibă totuşi motive să se mai plângă. Dacă-i aşa, este iarăşi bine.Aşteaptă târgoveţii din capitala ţării de peste o lună, ca administraţia comunală să ni aprovizioneze cum se cuvine, fără ca să-şi manifesteze supărarea pentru Că nu s’a făcut aproape nimic tn această privinţă. Cum n’o sâ aştepte, răbdătorii noştri concetăţeni, încă vreo câteva zile, dacă-i roagă 'ă. Andreiescu- Rigó?. ...** CORPUL DIPLOMATIC ti, ItiardoBegann y Calderon noul minîstru al Spaniei retroblîsane . I**..v. Scrisori din Anglia Criză in restricţii.-Adiirânea opinia! purce.-Teatre fi muzici LONDRA. — Situatîa financiară șî economică s’a înrăutăţit intri atât în cursul .ultimelor săptămâni, încât guvernul S'a văzut nevoit să ia o serie de măsuri c*Sri amintesc tuturor de vremea războiului. Prima măsură pentru remedierea crizei a fost luată de ministrul de Finanțe care, având în vedere marea cheltuială de dolari cauzată de aplicarea uneia din clauzele împrumutului american potrivit căreia Marea Britanie trebuia să se simbce în dolari, la cerere, lirele sterline plătite în urma tranzacţiilor comerciale, a decis suspendarea acestei clauze. Cum mai toate ţările au nevoe de dolari, pentru a cumpăra mărfuri din Statele Unite,era natural ca această decizie să aibe urmări serioase în ce priveşte importul Marei Britanii. Aceasta mai ales în ce priveşte importul din ţările din America de Sud, şi în special din Argentina, de unde Marea Britanie aducea o proporţie însemnată din raţia săptămânală de carne. Restricţîi Câteva zile mai târziu, guvernul a anunţat o altă serie de măsuri, printre cari cele mai însemnate sunt: 1. Reducerea raţiei de carne dela un şiling și doi penny pe săptămână la un şiling pe săptămâna. 2. Reducerea cantităţii de alimente distribuite restaurantelor, cu excepția celor afişând meniuri fixe de 2 şilingi şi 3 penny şi a cantinelor. 3. Reducerea perioadei dup care predarea cărţilor alimentare este obligatorie in hoteluri, dela 4 zile la două zile. 4. Suspendarea raţiei de petrol cu începere dela 1 Octombrie, cu excepţia cazurilor speciale. Dar şi în acest caz raţia va fi redusă cu 10 la sută. 5. Reducerea sumelor alocate pentru voiaje in străinătate dela 75 lire de persoană la zero, timp de 14 luni, începând dela 1 Octombrie, în afară de cazuri speciale. La aceste măsuri negative s’au adăugat, și se vor mai adăuga, o serie de măsuri pozitive, începând cu o decizie a guvernului prin care orice persoană care își pierde slujba după 1 Octombrie trebue să se înscrie îri Camerelor de Muncă pentru a fi îndreptate spre industriile cela mai importante. Scluţii îts discuţie Intr’un discurs tinut la ultima S. READING (Continuare in pag. 1Ca) începând de mâine urmăriţi marile noastre anchete situaţie! Internaţionale, cu e do-’ IMPART!T LUMEA IN DOUA DE CE S’A TABERE? Articole şi studii asupra comentare Inedită, de Micaela Catargi, Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Em. Socor, It. Horeanu, Ur. Stăuşan, Gr. Graur, prof. Nicolae Petrescu, Sergiu Dan, Andrei Filimon, Tudor Şoimaru, Ştefan Eliad, I. R. Petea, etc. !! DRAMA EMIGRANŢILOR EVREI O serie de reportagii oglindind soarta unor năpăstuiţi care pribegesc în hune. Mizeria şi suferinţa exodurilor. Prin Budapesta — Viena spre necunoscut. Vapoare pândite de flota Interdicţiei şi vapoare care se întorc. O carantină fără sfârşit: Cipru. Cum se pune In mişcare pelerinajul spre Ţara Făgăduinţei. Calvarul unui drum de iluzii care se opreşte iarăşi în lagăre. Intre realitate şi aventură. Turismul modern al Evreului Rătăcitor, de F. &runea«Fox CUM TRĂIESC OAMENII Reportagii din viaţa de toate zilele încotro merg toţi aceşti trecători? Visul unei nopţi dei1 vară. Bobocii nu se mai numără toamna. Oameni care n’au călătorit niciodată. Domnul Stamate e de serviciu noaptea.( Cafeneaua a murit când s’ a născut cantina. Belşugul a existat * vreodată?. ■ -’de Sertjhr Dan FIGURI NOU! |N EUROPA ACTUALĂ ...... Personalităţile politice ridicate după al doilea război şi rolul pe care-l au în viaţa agitată a ţărilor europene. O frescă cuprinzătoare a frământărilor politice şî sociale din vechiul continent. $ •«*•• începând de astăzi, în pag. 1 lî-a: * MANUAL PRACTIC PENTRU PROPRIETARI $1 CHIRIAŞI Lămurirea complectă şi detaliată a legii chiriilor. , Cât plătiţi fiecare. Cât daţi la fi3C. Definirea, categoriilor de chiriaşi şi proprietari. Cotele şi sistemul de plăți. Obligațiile fiecărei categorii: L «RĂZBOI SFÂNT» PRESIUNE ASUPRA O .N.U-ului ? Manevrele Ligii arabe dn declaraţia aericana asupra politicii fata de Palestina Rolul Muftiului Marele Muftiu, cum se întitulează acest fanatic duşman al evreilor a păstrat aceiaş atitudine net antisemită, începând din 2921, de când a fost numit de britanici in funcţiunea de conducător spiritual al arabilor palestinieni, în 1937. Scuzat de crimă Muftiul a trebuit sa fugă în cinstate, gejj. SAU Sosesc veşti alarmante din Orien- tru a semna de mandatul de arestul mijlociu. Se vorbeşte despre tare lansat împotriva sa, mandat mişcări de trupe, pregătiri de atac, care mai este 6i astăzi valabil In etc. rece aa lumea arabă semne de . timpul războiului fugarul si-a s?ănervezi ate? t sit adăpost la Berlin, unde o deve-Din dezbaterile aie până acum în nit mi sfătuitor intim a] lui Hitler faţa comisiunii speciale şi înainte pentru problemele lumii arabe şi de a seasculta cuvântul marilor puteri, s’a putut trage concluzia că recomandaţiunile comisiunii de anchetă vor întruni probabil aprobarea majorităţii membrilor O. N. U.-ului şi ca atare, se va găşi, într’un viitor nu prea îndepărtat, la aplicaţiunea lor în practică Această perspectivă, cu care Liga araba nu s® împacă deloc, a determinat convocarea urgentă, la Beirut, a unui fel de „consiliu de coroană”, la care au participat reprezentanţii celor şapte state arabe ce compun liga. Două personagii principale au avut un rol mare în organizarea acestui excepţional meeting. Ne referim la secretarul general al Ligii arabe, Abdul Hahman Azzam Paşa şi la faimosul Muftiu al Ierusalimului, în exil cunoscu sub numele de Amin ElHusseini evreeşti In această calitate. Muftiul a putut inspira lui Hitler, multe din acţiunile de exterminare a evreilor, vină pentru care ar fi trebuit să dea socoteală ca criminal de război. Reuşind să dispară la timp, din Germania, în clipele de panică ale capitulării Muftiul îşi sosise azil în Franţa, unde trăia într’o vilă luxoasă, la vreo 20 kilometri de Paris. In Iunie anul trecut, o Știre senzatională făcu circuitul lumii spre uimirea tuturor^ Muftiul disoărus© întro bună dimineața, pentru că după mai multe zile sase semnalat în Siria, Misterioasa fugă a Muftiului nu s’ar fi putut produce fără unele suspecte complicităţi, în care se găseau, încâlcite, firele politicei Franţeiei Marei Britanie şi Orientul mijlociu. Oricum, criminalul de război Amin El-Husseini, devenea din acea clipă un personagiu activ, a cărui prezenţă din nou în mijlocul lumiiarabe, nu avea să întârzie a-şi arăta consecinţele. Interesele Ligii arabe Hotărîrea aceasta precipitată a Ligii arabe de a pune in scenă în* ASPSfeqfif tpw» «yizfesi. ! ' pentru a cuceri Palestina pentru arabii din Tara sfântă, prezintă mai mult caracterul unei încercări de intimidare a forurilor O ..-ului, decât o reală intenţie de a duce până la, capăt o asemenea, iniţiativă. Niciunul din conducătorii politici sau spirituali ai acestei lumi amice, fie ei regi, emiri, sultani sau muftii nu sunt interesati la schimbarea acestei condiţii de viaţă a beduinilor şi felahilor ce te £fiE* atât de ascultători supuşi. Exploatarea imenselor bogăţii petrolifere ale ţărilor lor este concesionata marilor concerne engleze şi americane. De alt interes pot avea stăpânitorii absoluţi aî masselor arăbeşti, de cât sa-Şi primească .f-h: ■ S. M. (Continuare în pag- IVaf TELEFOANE; Publicite te» Redacţia Administraţia 5.57.6S 5.88.56 55? 68 Marti 14 fJ©to*nrM‘t® 1947 CHESTIA ZILEI O X * ' ■ • i'-rr Desen de B^ARG — Luptă furios... — Ca. să câștige pm-tid ti, c?altfel îl bate nevastasa, deci rupe. decombri La 10 Octombrie, din perdelele tinute la o adiere, împăcarea cu diafani de ceaţă, lăsate unele după altele peste privelişti, zările sine, simţirea că nu trăieşti in deşert, că faci parte, mai mult din lumină decât din ziduri şi categorii? Florile, ultime ale Gălbioarei se răresc, şovăie şi cad. Ce a mai rămas? Din loc In loc mei birue sfârşeala risipită'n aer ca un venin subtil, bcoancele de lână vopsită ale Cârcium&resil. Dar petala din toate mai delicată, a trandafirilor, e cea mai puternică totuş: la 10 Octombrie, după recolta de fiece zi, ei de-abia reimbobocesc, amăgiţi de o tinereţe secretă şi către prânz se deschid şi dau pajul Poate că poezia şi cântecul sunt singura compensaţie alabilă, a cetăţii şi a sufletului săMf ”,e „îm colească orâş prin viaţa convenţională. Întrucât nu povestesc păţaniile şi conflictele dintre oamenii metropolei, aflaţi în conflict neîntrerupt, întrucât nu reproduc, se mai desfac până în linia unde se îneacă malurile pământului în cer. Tomhnă lungă, toamnă frumoasă, soare cald, ţara şi tristeţea primesc şi de astădată sfintele daruri ale mângâierii. Oricât şi-ar face omul o patrie din cetate, — oricât s’ar înmulţi c&rţile in rafturi, oricât s’ar amăgi el cu o viaţă de apartament, ’ de spectacole, de vitrine şi de trotuar, un shzgur. Jir .de ksrbă U tur: “■ “ #-i nmmt t pmint & dedesubtul oraşului, clădit pa rânduri, suprapuse ca nişte lăzi şi cosciuge, dar acest pământ, poluat de registrele scursori ,alătură, spurcă lutul şi-l jigneşte. Consolările vin de unde începe câmpia curată, şesul cu sălcii şi răchite. Un val de pădure coboară, altul se ridică şie cât ai merge cu ochii, jur-împrejurul depărtărilor se face tot mai dulce şi mai liniştit. Care civilizaţie şi cărturărie pot să-ţi dea ■ emoţia frunzei dă T. ARGREZI (continuare II-a) Se va interzice transformarea laptelui în brânză, pe o rază de 50 km. în jurul Capitalei. De vor opri,țmi%spre norme, Laptele’n brânză să-l transforme. Văd rezultatul ca pe-o pânză nu se va face... nicio brânză*.