Adevěrul, noiembrie 1947 (Anul 60, nr. 17003-17028)
1947-11-01 / nr. 17003
• y. «ri ••J SÄPTÄMANIA PREVQifi ROMÂNO - SOVIETICE Programul manifestă ilor de azi Vineri şi mâine Sâmbătă Azi, la orele 20.30, ARLUS împreună cu Socetatea Română de Radiodifuziune, organizează o emisiune festivă la postume de radio România şi Bucureşti. In cadrul aceste emisiuni vor vorbi d-nii: Prof. C. Parhon, Preşedintele ARLUS- ului şi Matei Socor, directorul general al Radiodifuzurii. Programul muzical-artistic la care îşi vor da concursul: Corul Radio dirijat de d. D. Botez, d. Teodor Lupu (voloncei). Nic. Marcovici (pian) mai cuprinde şi scenariul: „Aşa s'a călit oţelul", adaptare radofonică după romanul cu acelaş nume al lui N. Ostrovski. PitigranMI manifesisMihir de Sâmbătă I MccnciFrî® 6« La orele îl, ARLUS împreună cu Casa Prieteniei Sovieto-Române, inaugurează expozţia „30 ani de la Marea Revoluţie din Octombrie“ în sala Fantasio. Vorbesc d-nii: Prof. Dr. C. I. ParIn cadrul săptămânii prieteniei româno-sovietice, comitetul democrat evreesc, secţia Capitalei, a organizat un festival artistic în sala teatrului „Comedia" Duminică 2 Noembrie, orele 10 30 dim-Va conferenţia d. avocat H. Leibovici-Şemjan, fost acuzator public. Va urma un program artistic cu concursul fruntaşilor scenelor bucuhion. Preşedintele ARLUS-ului şi Octav Ieştene. Livezeanu, Mnistrul informaţiilor, invitaţiile se pot ridica de la corni* La orele 17, ARLUS împreună cu Utatul democrat evreesc.niunea Sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti organizează o reuniune festivă la sedii ARLUS din Calea Victoriei 115, în cadrul căreia vorbesc domnii: Ion Pas ministrul Artelor şi L. Răutu. La programul artistic işi vor da concursul: d-na Dora Massini de la Opera de Stat, d. H. Brancomir dela Teatrul Naţional, d-na Tanţi Wesseiowski Economu şi Quartetul Sindicatului artiştilor instruițieneşti. FESTIVALURI fc 7 „V »_I i i_XX DELA A.R.C.E.S. Asociaţia română pentru strângerea legaturilor de prietenie cu Cehoslovacia _ ARCES — anunţă în ciclu] de conferinţe săptămânale pentru Duminică, 2 Noembrie a. c. ora 10 şi jumătate în oala ’’Teatrului Nostru“ din Pasajul Comedia, unde d. Nicolae Moraru va vorbi despre ’’Partidele Politice din Cehoslovacia“, între cea liberă. # Fontii claidenii români sau cei care au făcut orice fel de studii în Cehoslovacia sunt invitaţi a trece pe la Secretariatul Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia — ARCES — str. Caragiale No. 1 bis etajul III teta' 'n 2.04.44 Interior 64, pentru comunicări impor-* bante. PAG, 2-a ■ •'V' (Urmare din pagina I-a) de guvernământ, economiştii mai mult sau mai puţin distinşi cari abundă aci şi cari, toţi, îşi dau seama de gravitatea situaţiunii. Fiecare bineînţeles, îşi are remediul lui, — în fiecare zi citeşti un proect nou, — dar nimeni n'a reuşit încă să vie cu un plan aplicabil. Văzută sub latura stărilor erecuate prin scumpirea vieţii, lege. Taft-Hartiey ia o înfăţişare nouă. In împrejurările actuale, legea, a cărei menire este frănarea revendicărilor muncitoreşti, împinge şi mai mult pe lucrători tip drumul opoziţiei, al educaţiei politice şi al actunii. Din punctul acesta de vedere este important de notat că A. F. L. (American Federation of Labor), ramura conservatoare a mişcării muncitoreşti americane, a hotarât acum câteva zile să înfiinţeze o secţie politică specială cu misiunea de a organiza o mare campanie pentru influenţa alegerilor legislative în 1918. Scopul este înfrângerea deputaţilor şi a senatorilor cari au votat legea Taft-I-Tart’ey şi alegerea unor mandatari cari se vor fi angajat să repudieze legea şi să adopte în Congres măsuri favorabile muncitorimii. Cât priveşte cealaltă mare organizaţie muncitorească C. I.O. COngres of Industrial Organization), ea este de mult activă pe teren politic. Ei lucează fără preget, atât în anii când nu sunt alegeri cât şi în cei când au loc alegeri împortante, să-i facă pe lucrători să devie conştenţi politicește si să vadă strânsa legătură între politică sî îr?tere«eV W MAESSHALL Intinderea pe care a luat-o articolul ma împiedică să vorbesc cum s’ar cuveni de caalattă mare problemă care preocupă op’n'a publică nmierioară, de plan'd Marshall. A-ieasta face că în cele ce urmează, va trebui să caut să limitez sufver ti! în cadrul spaţiului de carte mai dispun, întâi, câteva cuvinte portul celor ÎS state. Acesta nu este privit de Washington cu mare entuziasm şi aşa cum a ieşit din deliberările conferinţei de l a Paria Experţii economişti şi financiari americani, înalţi funcţionari ai guvernului, îl critică în mod sever, spunând, când au anunţat ziarele, că unele din afirmaţiunile conţinute în raport nu simt coruri, că cifre de 22 miliarde şi jumătate este exagerată şi că documentul, pentru a putea fi supus Congresului, trebue refăcut com preot Au fost ştiri în presă că unuldin experţi ar fi voit să se convoace o nouă conferinţă a celor 16 pentru a se studia din nou chestiunea şi pentru un nou raport. Dar. În cele din urmă, s’a renunţat la această idee. Al doilea, unii din membrii Congresului cari au vizitat Europa au declarat, la întoarcere, că cele16 națiuni s’au prea grăbit să ia drept bun si sigur realizarea planului Marshal!. Părcea acestor parlamentari este că nu se stie ce New York' 4 4 Octombrie. IMUUH.ll—H—«se mnuivnisra despre ta TC*ö*ro ţap* CE ADUCE ZIUA DE MAME A va face Congresul şi, chiar dacă va accepta planul, în ce măsură şi în ce condiţii îl va adopta. Al treilea, raportul Harriman nu este încă gata. D. Avereil Hariman, ministrul comerţului, prezidează o comisiune care de câteva cadrele active ale minist dri luni cercetează să vadă dacă Statele Unite pot să acorde creditele, adică marele export de grâne şi mărfurile care-l presupun, creditele reclamate de planul Marshall Există aci o teorie după care exportul acesta, în faza actuală a economiei americane şi în proporţiile probabile ale plenului, 4-5 miliarde pe an tîmp de 4-5 an — în cazul, bis^nţeles că va învotat astfel de Congres, — va face să se urce și mai mult preturile și să agraveze seu moi ren generală. Cu rezultatul că dolarul, ca valoare de cumpărare, se va deprecia într’o măsură și mai mare. Perspectivele acestea, atât de pufin îmbucurătoare, integrate în sterea de nesiguranţa ce domneşte aci — şi pretutindeni. — d'n pricina situaţiunii mondiale, se exprîmă, cum am spus la încetar*., în profunda încordare ce se res'mte în toate manifestările vieţii publice. IS. Lafrîn Wr.fjf ADEVERIL. ATENTIE! (Urmare dht pag. la) T •i-'v'• GAMA P R E X C E AZS 4ARO Am*!" E P M T I E R A I O N A LAAZI DRAGOSTEA Sl SUFERINTELE LUI. ___ sEsahmwJUMJM îwc-3tp la ora 64,30 OCESUL DUCĂTORI LO FOSTULUI PARTID NAȚIONAL ȚĂRĂNESC interogatoriul acuzatului Rădulescu Pogoneanu Acuzatul Rădulescu Pogoneanu. (Acuzatul Rădulescu Pogoneanu este introdus în sală). PREŞEDINTELE: Acuzat Pogoneanu, ai fost foarte atent la citirea acţiunii de acuzare şi ai avut întregul timp să-l studiezi chiar d-ta. ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Cu ce persoane din Minister ai avut mai strânse legături, fie de prietenie, fie de serviciu, fie de altfel? ACUZATUL: Sunt mulţi cu care am avut legături. Dintre acei care cred că interesează Tribunalul, sunt mulţi dintre diplomaţii care au aderat la acţiune. PREŞEDINTELE: Spune-i nominal. ACUZATUL: Este d. Niculescu Bulzeşti, fostul ministru al Afacerilor Străine, apoi cu colaboratorii mei cari sunt implicaţi în acest proces. D-nii Oprişan, Camil Demetrescu, Roiu, Lăzărescu. PREŞEDINTELE: Cu aceştia ai colaborat? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Erau subalternii dumitale? ACUZATUL: Da, afară de Oprişan. El nu mi-a fost niciodată subaltern, dar am colaborat cu el. Deasemenea cu unul din diplomati cari se află azi in străinătate cum e cazul d-lui Ciurea, care a fost secretar de Legaţie la Ankara. Bineînţeles am păstrat în acest interval şi legături de prietenie şi de colaborare cu unii din diplomaţii noştri d..i străinătate, cari cei mai aitiîţî numarunt azi in ACUZATUL: Nu s’a insistat asupra acestei chestiuni. PREŞEDINTELE: Dar din comitetul poitic? ACUZATUL: Ar fi urmat sî facă parte şefii partideor de opoziţie, unul din membri comitetului secret şi, ca un co- laborator eventual, un reprezentant american. PREŞEDINTELE: In legaturi cu plecarea lui Vişolaru din ţară — ad că mai bine zis în legătura cu fuga lui, cu trecerea frauduloasă a frontierei lui Vişolaru, aţi avut vreo participare? ACUZATUL: Da. — Cei doi ofițeri americani insistau ca eu să părăsesc ţara. Eu nu vroiam să fac acest lucru, însă nici nu refuzam categoric, tocmai pentru că doream să asigur plecarea lui Visolanu în străinătate. Av nd în vedere prețul pe care îl puneau pe plecarea mea in străinătate, am uzat de argumentat câ voi refuza să plec atâta vreme cât Vişoianu, care se simţea ameninţat de unele presiuni in legătură cu procesul Cretzeanu, mil era aici. Aşa dar am combţonat propn. mea plecare de plecarea lui Vişoianu. In acest fel am obţinut ca Vişoianu să plece,, ceeace s’a si întâmplat. Această plecare am tratat-o cu Hali şi Hamiton. PREŞEDINTELE: Cum a plecat Vişoianu? ACUZATul: Cu un avion militar american. Nu cunosc condiţii exacte. PREŞEDINTELE: Unde a plecat? ACUZATUL: După câte ştiu, întâi la Viena, de acolo de Frankfurt, crescată la Heidelberg şi de acolo a ajun în Elveţia. Itâncuiescus-Buzeşti a avut un mantStef din partea lui PREŞEDINTELE: naşte de plecarea lui Necuiescu Buzeşti din ţară i s'a dat vreun mandat? Cine i-a dat acest mandate ce cuprindea şi cine l-a redactat? ACUZATUL: Mandatul acesta a fost redactat de iţine potrivit înţelegerii ce avusesem înainte de plecarea d-lui Buzeşti cu ei in sensul că în calitatea sa de coaboator apropiat al d-lui Maniu, d. Niculescu Buzeşti era calificat să reprezinte vederile d-lui Mani- în străinătate. Acest mandat cuprindea în esenţă o recomandare a d-lui Buzeşti către prietenii din străinătate ai d-lui Maniu, în sensul că d-sa repreeznta vedere d-lui Manta, şi este calificat a se pronuţa iţi numele d-sale în eventualitatea în ce nu s’ar putea comunica direct cu d. Mat.iu. Acest mandat l-am redactat eu, team bătut eu însumi la maşină într’un singur exemplar. Am făcut să parvină d-lui Maniu acest exemplar pe care d-sa l-a semnat, iar apoi am făcut să parvină s’o audă şi d. Procuror şi apărarea (citeşte documentul). PREŞEDINTELE: Să-mi răspundeţi dacă într’adevăr conţinutul consfătuirii corespunde întocmai cu această minută pe care am citit-o? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Această consfătuire a început cu o expunere a lui Buzeşti şi Hamilton şi ce au spus? ACUZATUL: Ea este reedată într’o declaraţie a d-lui Sbyrcea şi într’una a mea mai pe scurt. PRESF.DiNTELE: Aş vrea să ne spuneţi şi P.S. PREŞEDINTELE: In principiu menţineţi declaraţia dată în legătură cu introducerea făcută de Hamilton şi Hali, precum că vă însuşiţi declaraţia pe care a facut-o acuzatul Stycca Mocsony. In accastă privinţă? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: După câte am citit din această minută şi după câte s-a văzut un actual de acuzi.ro» ce credeţ Dvs.? Urmărea această organizaţie răsturnarea prin violenţă ca scop final, al regimului democritic din România? ACUZATUL: Da, dar acesta era un scop faţă de care ne interesa mai mul punctul de vedere al celor doi ofiţeri americani. PREŞEDINTELE: Această intimă cale conducea la răsturnarea prin violenţă a regimului democratic din Româiia. ACUZATU: : Intr’o anumită eventualitate ar fi dus la răsturnarea regimului democratic din România. PREŞEDINTELE: Ştiaţi că după consfătuirea aceasta, au avut ioc alte consfătuiri? Aţi luat parte la ea? ACUZATUL: Nu. PREŞEDINTELE: Der n'aţi putea sa ne spuneţi felul în carr au fost concretizate hotărîre luate, ci vă au fost transmise cuiva şi cui? ACUZATUL: Cunosc felul în care au fost concretizate hotărîrile luate la a doua conferinţă, stabilite într’un document care, pe cât ni s’a spus, au fost remise forurilor superioare de care depindeau cei doi ofiţeri americani. PREŞEDINTELE: Nicuiescu Buzeşti în nurre’e cui ducea aceste tratative? In numele foruriler superioare a Ie ofiţerilor -anericani? ACUZATUL: Nu pot spune numele cui au fost duse. PREŞEDINTELE : Ştiţi că Niculescu Buşeşti a avut în cursul tratativelor întâlniri cu acuzatul ./ianiu? poziţia partidului Mu, partidelor sociaiste dn străinătate. PREŞEDINTELE: Dar Nculestu Buzeşti v'a arătat că luase contact cu Maniu şi se înțelesese cu el asupra acestui Dvs si dein Dvs. in străinătate ? ACUZATUL: Acesta căi au fost acelea pe car! ni le-au putut pana la dispoziţie diferiţi reprezentanţi si Misiunii Americane cu care aveam foc?}i?!! de prietenie PREŞEDINTELE: E în răs importuiut ceam să ne scrieti dacă ncenstă notă. care a fost sustrasa — cum zice ccînl. de acuzare — dein Ministerul Afacerilor Străine, es'e telteorema «cere. o stîtl. de1* Ică Antonescu în leoătură cu Marin. prin caro Meniu stumen că a facunostiințat deja dsspre formarea Blocului PRESED.: Dacă l-aţi trimis pe Florin Roiu la Misiunile Străine şi anume la care cu nişte texte integrale ale unor Convenţii economice? ACUZ.: In câteva rânduri, două sau trei, i-am dat asemenea însărciri d-lui Roiu. Mai mult decât atât, mi s’a întâmplat chiar mie să remit un astfel de document, care dealtfel nu avea nimic confidenţial, recentul memoriu al d-lui Tătărescu, pe care l-am transmis d-lui Melbourne pentru că îl primisem în ziua în care a venit să mă vadă. Eram informat deasemenea că d. Florin Roiu comunica asemenea documente când socotea că este nevoie reprezentanţilor misiunilor americane şi engleze. S’ar putea interpreta că d. Florin Roiu lucra, cum a declarat d. Oprişan la una din declaraţiile pe care le-a făcut, în virtutea unui mandat general din partea mea. Sunt gata să admit că d. Florian Roiu a lucrat în numele meu şi in această direcţie. PREŞEDINTELE: Vă reamintiţi că A. Rolu a dus in numele dv. acaste convenţii ! ACUZATUL: Recunosc. PREŞEDINTELE: La ceve din misiunile engleză sau americană. ACUZATUL: La amândouă. PREŞEDINTELE: Dacă eraţi încunoştiinţat adeseori de către acuzatiiFlorim Roiu şi Oprişan de cuprinsul unor anumite telegrame cifrate cere erau în Min. Al. Străiane? * ACUZATU»: Da, PREŞEDINTELE: Dacă aţi trimis pe ROIU ca să predea tot unei misiuni străine alte documente privind relaţiile cu ţări străine ? ACUZATUL: Nu-mi amintesc precis, dar cred că da. PREŞEDINTELE: AU înmânat lui IULIU MANIU anumite scrisori din partea lui Ghiercu, Nicule Bon-Balzeşti, Cretzienu şi Vişoianu ! PREŞEDINTELE: Dar invers acuşi, din partea lui Maniu aţi transmis în străinările acestora cina scrisori ? ACUZATUL: Da, mai rar scrisori, cu copii de pe memoriile pe care le însista. PREŞEDINTELE: Poţi să nu apui care erau căiţa prin care ajungea corespondenţa din străinătate la toţi partidelor de opoziţie, astfel ca toate riscurile de indiscreţie să fie evitate. Furnizându-se fonduri vom fi îndreptăţiţi să le controlăm. Vom desemna pentru aceasta un comitet cu ramificaţii în toate localităţile luând ordine de la ele înalta tensiure politica ce se va întări în timpul alegerilor şi îşi va alunga culmea, ne va furniza cel mai bun temei pentru mişcarea noastră de rezistenţă. In momentul în care aceste organizaţii vor trebui să devie subterane va fi foarte uşor să dirijăm activitatea şi politica lor către iltimul scop. Această tactică pe care o propunem surs toate avantajele practice posibile. Putem lucra paralel cu partidele politice, fără să le lăsăm să cunoască scopul nostru final. Ele vor fi astfel folosite ca instrument. Vom putea de asemenea să constituim un comitet oficial special care să aibă întreaga încredere a şefilor lor, dar care va păstra secret chiar faţă de ei adevărul întreg de teama indiscreţiilor şi primejduirii securităţii. Noi socotim că orice altă examinare a acstei probleme ar fi extrem de preacraioasă şi condamnată la eşec, aşa cum alte organizaţii au terminat lamentabil (ca spre pildă acea a generalului Aldea care a căzut în capcană). Metoda propusă de noi prezintă d asemenea avantajul de a cere mai puţine cheltueli şi a servi ca o preţioasă experienţă pentru operaţiuni ulterioare pe o scară mai largă”. Documentul redă apoi explicaţiile date de N.Gr. Niculescu Buzeşti: ,,Cu privire la organizaţia plănuită de noi vor trebui să fie două trei comitete distincte: 1. Un comitet politic format din membrii din grupul nostru în contact permanent cu Guvernul dvs. 2. Un alt comitet politic compus din reprezentanţii tuturor celor trei partide de opoziţie şi cel puţin un membru al primului comitet în contact permanent cu organizaţiile judeţene”, Lt Hamilton) întreabă’ Odată tratatul de pace semnat legaţiile noastre vor avea nevoie de informaţii pozitive asupra poziţiei trupelor ruseşti din România. N. , Am putea avea un mic comitet militar compus numai din cel mai bun tip de oameni «re ar putea să vă dea toate Informaţiile cerute. Ar fi înţelept ca acest comitet să fie în contact cu comitetul secret fără să cunoască totuşi scopul ultim. Ar trebui să ştie numai că are de procurat informaţii militare pentru aliaţi. R. Noi înţelegem perfect că n’ar fi cuminte să se înfiinţeze organizaţii Aldea sau Olteanu, insă România cu toate acestea trebue să aibă o întinsă reţea subterană . Noi putem construi organizaţia technică, cu un scop politic ce ar putea fi mărturiii (şi care poate fi transformată într’o organizaţie militară subterană). Pentru culegerea informaţiilor ar trebui pentru aceasta să avem trei comitete: a) un comitet secret b) un comitet public şi c) un comitet militar legat de primul. Acest plan pe care vi-l supunem are marele avantaj de a fi foarte suplu şi adaptabil oricăror împrejurări, in funcţiune de desvoltarea situaţiei internaţionale". Documentul menţionează în încheiere următoarele: „Chestiunile financiare au fost de asemenea prezentate cu menţiunea că vor fi discutate ulterior.“ (Acest document reprezintă propunerile lui Grigore Niculescu Buzeşti în numele Partidului Naţional Ţărănesc, în calitatea sa de împuternicit al lui Iuliu Maniu. Documentul a fost lăsat în păstrare lui Victor Rădulescu Pogoneanu. Pornind de la constatarea că situaţia din România diferă complect de ecele din Polonia sau Iugoslavia documentul arată necesitatea de a se creia o aşa zisă mişcare de rezistenţă după condiţiile speciale din România. Documentul conţine apoi următoarele: „Partidele politice ale opoziţiei, cu mijloacele reduse pe care le au la ea o astfel de acţiune. Aceasta va fi însă mai mult decât limitam din cauza mijloacelor foarte reduse care stau la dispoziţia lor Dacă partidele politice ar putea fi ajutate obţinând mijloacele pe care nu le posedă actualmente această acţiune ar putea atinge o amploare considerbilă Ar fi de aceea recomandabil pentru aceste partide politice de a primi mijloace suficiente pentru a da o desvoltare cât se poate de largă acestei acţiuni Pentru o eficacitate mai mare ar fi de recomandat pentru partidele naţionl ţărănesc şi liberal de a prezenta o listă comună pentru alegeri La aceasta adăugăm acordul încheiiat între ele şi partidul socialist care a decis să colaboreze cu celelalte partide politice. Avantajul acestui sistem ar fi crearea de formaţiuni quasi-militare, care să fie desvoltate la o dată ulterioară când va sosi momentul final într-o mişcare de rezistenţă desăvârşită”. Memorandumul reproduce apoi detaliile organizatorice cuprinse în minuta precedentă. Ape, are un capitol special despre probleme financiare pe care-l reproducem mai jos: „Aspectul financiar al chestiune l: ai Pentru acţiunea internă o sumă de aproximativ 60.000 medali jubiliare de aur, ar fi necesare. Acestea sar putea foarte uşor bate în străinătate, in care caz va fi imposibil de a se stabili surs fondurilor ntorducerea în ţară a unor sume mas via şi dese în lire sterline sau franci elveţieni s’ar observa imediat, fiind o posibilitate excelentă pentru descoperirea sursei La început, desigur, s’ar putea introduce sume mici , dolari sau franci elveţieni, dar numai pentru un scurt tmp. Ipoteza confecţionării de lei în străinătate nu trebue luată în consideraţie comportând prea multe riscuri. Această sumă va acoperi toaun moment dat german să afle şi de actul de la 23 August să fie rarat premis. PROCURORUL: Ştie acuzatul că a jlecat şi Ioana Bujoi în strănătate? Ca calitate a avut ea la consfătuire? ACUZATUL: De secretară stenografă. PROCURORUL: De ce a plecat tate necesităţile in timpul perioadei electorale. Contribuţii ulterioare ar putea fi stabilite după necesităţi şi in legătură cu rezultatul acţiunii b) Contribuţiile pentru funcţionarea Comitetului politic din străinătate sunt lăsate pentru o examinare ulterioară. Aceşti bani s'ar folosi în felul următor: b) Creiarea şi legăturile cu unităţile de apărare locale. c) A întreţine o reţea de agenţi însărcinaţi cu crearea de — şi leeltura cu unităţile de apărare susmenţionate. d) Informaţiuni strategice pe scară mică , d) Asistenţă juridică şi medicală. e) Cumpărarea în România a unei cantităţi minime de echipament necesitat, exclusiv arme de foc (gaze lacrimogene, rachete, bocanci etc. vor fi examinate la o dată ulterioară). A. Cheltueli de drum şi mijlocire pentru agenţii secţiunii de informaţii a Comitetului militar B. Activitate preliminară: a) închirierea şi pregătirea de baze, b) supravegherea terenului — puncte de adunare, întâlniri ,etc. C. Aprovizionarea bazelor D. Pregătirea comunicaţiilor prin semnale, precum şi serviciilor de curieri interni şi externi. S’a convenit că nimic din aceşti bani nu va fi întrebuinţat pentru niciun fel de propagandă de partid, nici pentru întreţinerea personagiilor politice din străinătate, ci numai printru creiarea organizaţiei susmenţionată. Se recomandă urgent, să se evite creiarea şi susţinerea organizaţiilor concurente, înăuntrul României Pentru a■ evita acest pericol guvernul Statelor Unite este insistent rugat a lua contact cu Gu.Sztari Bricitanie, pentru un acord în Privinţa politicii comune în această chestiune”. PREŞEDINTELE: Pe tineiinoşti sau ai cunoscut dintre membri misiunilor militare şi diplomatice ari Angliei şi Americei? ACUZATUL: Am cunoscut în special pe membrii misunilor Iplanatice şi anume pe d-nii l.eerougetel. Marjorie Bank din Misiunea Britanică $i Porter si Kcv. Apoi din Misiunea Americană am cunoscut în mod sporadic pe d-nii Billen şi Masterson. O consfSţfofra cu cgewfîî străini PREŞEDINTELE: In legăturii cu aceasta aţi participat în Septemvrie îl 18 la o consfătuire împreună cu Niculescu Hlizeşti, Hot. Hamilton, Mocsony şi Ioana Bujoiu? ACUZATUL: Da. Ioana Bujoiu nu era parte la consfătuire. Era sirclpă stenografa. PREŞEDINTELE: Am să dau citire şi d-ta să-mi spui dacă conţinutul consfătuirii corespunde? ACUZATUL: Pot să va spun eu... PREŞEDINTELE: E bine s’o citim. Activitatea scoteană pasă la cale de Hiculssea-Buzeşti PREŞEDINTELE: In legătură cu activitatea subterană, ce comiete preventeau pentru conducerea ţării? ACUZATUL: Comitetele acestea sunt precizate în al doiea document. Pentru conducerea întregei activităţi subterane, planul elaborat de Niculescu- Buzeşti prevedea crearea eventuală a unor comitete şi arbume: politic, miitar şi -- aş zice — de conducere supremă a acţiunei. PREŞEDINTELE: Trebuia să faceţi şi dv. parte, împreuna cu Niulescu Buzeşti din aceste comitete? mai precis, in acelaş exemplar d-nor Brătanu şi Titel Petrescu. D. Dinu Brătanu a semnat Şi d-sa. PREŞEDINTELE: Prin cine a ajuns la d-nii Dnu Brătianu Şi Titel Petrescu? ACUZATUL: La amândoi cred că a fost dus de colaboratorul şi prietenul meu d. Camil Demetrescu, care însă in aceste împrejurări lucra în numele meu findcă eu nu mă puteam deplasa din cauza Infirmităţii unite. PREŞEDINTELE: Dar l-aţi trimis d-lor Brătianu şi Titel Petrescu cu fără vreo nţelegere prealacilă? Capitală, dela ultima «ăptămână \ ipoteza In care Nicuiescu Buzeşti râmă ACUZATUL: Dacă ar fi fost nevoie ii în August la ultima săptămână j nea in ţară, trebuia să nceţi şi dvs. par- aş fi făcut apel la d. Manu ca să interni! Septembrie trebuie să se dea ele :(e ,imn coni tetul restrâns? v nă pe lângă ei. Dar n’a fost nevoie. D. gdabii. In Septembrie boala Ire- j ACUZATUL: A fost o sugestie a lui Brătianu a semnat menţionând c ă este de bue să dea simţwl, nu să pregra- ’ (\jjcu eseu Buzeşti la un moment dat. ‘acord, iar d Titel Petrescu a semnat sezo. Dacă în această lună am avut PREŞEDINTELE: Das din comitetul iîn josul unei fraze prin care ruga pe tui opoT da 6® la sută, aseasta sîranătate cine urma să facă parte? t. Nicuiescu Buzesi să facă cunoscută ccstinuă că Sa lurile ce vor urmat ACUZATUL: Ar fi urmat să facă parepidemia va lua proporţii — dacă U* bine întetes Nicuiescu Buzeşti, dacă au se vor lua măsuri serioase. I_ d upă cum s’a întâmpalt — pieca. Se pere că nici sasul acesta nuj Deasemenea Cretzeanu. C-tin Vişoianu s’a putut prepara la noi sau impareventul Grigore Gafencu. Ia dus străinătate o cantica e mai mare de vaccin anti-erezatcmai'OS, deoarece d. dx. Tocilescu nu ne-a spun nimic la această privinţă. D-sa ne-a enunțat numai că mi nisterul sănăţii a făcut aprevizio PREŞEDINTELE: Dar în comitetul se- brndat? creţ din țară cine făcea parte? ACUSATUL: Nu s'a discutat tdl'J. mult. Nicu'escu Buzeşti a formulat numai ideia că eu aş putca fi acea, — băenuesc, »nai ____________»_ _ - . . . a es In ipoteza că dânsul plecând în străin&rl importante cu praf incepticut. | nătate. ar fi urmat ca eu să-i iau locul Cum bcoia, anul acesta îşi arată in tarj. colţii atât de devreme, trebue să-i pREŞEDINTELE: Altcineva afară de pisterul A1 Străine? răspundem, şi noi cu aceeaşi prompi.ta? ACUZATUL: Recunosc că acestea ACUZATUL. Mi-a spus că într’adevăr Minin căzuse de acord cu dânsei spre a-i da un asemenea mandat. PREŞEDINTELE: Aţi organizat iritx’ua fel oarecare scoaterea unor documente din M'fflirterul Aîecerilor Străine după ce aţi părăsit Mlîludlae. Ar fi deci n&cesar ca de pa acum Ministerul Sănătăţii să faceapă o vie propagandă pentru acţinataa de deparazitare şi să puie la dispoziţie praful insecticid necesar. Împreună cu instrucţile respective. Nu credem in eficacitatea sistemului folosit anul trecut, când la unele ministere sau instituţii pubile a 00 presăra câte puţin prad insectidă pe umerii vizitatorilor. E recesen ca oamenii să iasă uz de acest praf la ei acasă, presărâmdu-1 In cantităţi mari pe toate rufele de corp şi de nat, pe căptuşala haîndler etc întrebarea e numai dacă aprovizionările importante, de care vorbea d. dr. Tocilescu, sunt chiar atât de massive, încât să se poată fssne uz de praf în falul arătat şi de către întreaga populaţie. Ier dacă nu e cazul, ministerul de finanţe treime să găsească fondere necesare pentru că mimisterul sănătăţii să-şi 00 m inceteze stocurile ne care Ie posedă. Domndu-se vinei familii săraca n-n mnchet de un sfert sen clar jumătate de kilogram de D.D.T., dacă se teme în aceeaşi măsură el, ca şi tr.'aror celorlalţi locuitori ai oraşultri. le-am luat dela M'nister. PBSSEDINTELE: Telegrama cu chestiunea celor 6 milioane fr. eîv. Bfl trimis Dv. copil depe actele oficiale spre a-i servi Ini Gretzlinn pentru procesul celor 8 mii, tr. elv. ACUZATUL: Da. F&ntja Iul WlsCiismu Lettă^rile Ini Florin RcSu şS Oprişan — ZIUA ii — Partidelor Democrate In 1944 parcă Antonescu. ACUZATUL: Recunosc nota aflată la dosar la fila 228, și care a fost găsită la mine si la care scrie: „Picta ce mi-afi treissrits-o, am comunicat-o d-îni Maniu, care ne-a incunoştiinta! că Blocul Partidelor] Democrate s’a construit din PNŢ, străintăate? din PML. Social Democrat! şi ceriu- A UZATUL. Presupun că pentrucă nu ! şi produs de preşedinţii ece- cei doi ofiţeri americani erau preor«estor partide”. Daţi de ideea că în ţară să rămână cât PREŞEDINTELE: Vasăzică Meniu mai pieţine persoane la curent cu aceaspunea încă în?.ini? cu mult desstă chestiune al cărei caracter era cât pro înfiinţarea acestui grup, ca la se poate de confidenţial. DOUĂ DOCUMENTE Este vorba de rezumatul asupra dispoziţie, încearcă deja de morcani,,minutei” întâlnirii din 18 Septembrie 1‘Jid dintre Grigore Niculescu- Buzeşti şi locot. Hamilton, Tom Hali şi Mocsony-Stârcea. Documentul face parte din dosarul acuzării şi a fost citit în şedinţa de eri dimineaţă, cu prilejul audierii lui V. Rădulescu-Pogoneanu. Documentul cuprinde dialogul convorbirii dintre Grigore Niculescu Buzeşti şi locot. Hamilton, Tom Hali şi Stârcea. Documentul a fost redactat în limba engleză. El începe printr-o trecere în revistă a situaţiei statelor din Sud estul Europei Polonia şi Iugoslavia scoţând în evidenţă faptul că până la acea dată nu s-a făcut ceva desăvârşit pe linia organizării unei serioase mişcări de natură militară împotriva regimului democrat şi a Uniunii Sovietice. In concluzie documentul spune următoarele: „Noi trebue de aceia să ne străduim să alcătuim mai întâi un plan în acord cu circumstanţele actuale şi să clădim pe el o asemenea mişcare de rezistenţă. Mai târziu această mişcare poate adopta o politică anti-rusă, dar la început nu putem face din această politică scopul rostiu oficial Pe aceste linii ar fi înţelept să ezformeze un tip special de organizaţii paramilitare defensive pe întreg teritoriul’*. '* * Afrit-'' Documentul continuă apoi: „In ce priveşte organizaţia centrală membrii ai grupului nostru vor furniza partidelor din opoziţie mijloacele, fără a le aduce totuşi la cunoştinţă sursa, său menţionând eventual ACUZATUL: Ştiu că nu epoca acela, Ică vin dela particulari,bogaţi de romaî degrabă aşa cred, I«a văzut de două trei ori pe d. luna Mană are semnată de Iulh, Maniu, Dinu Brătianu şi Titel Petrescu. Considerând a-îe şef al acestui prun, el va lua asupră-şi chiar o parte din vinile subordonaţilor săi, „colaboratorii mei**, cum spune cu afectare —0 jtu..ci când se ivesc în instanţă sole şi controverse asupra dimensiunilor lor. Ara aerul ce spune: „unde me,'gre mia merge si suta !” 1 Rigid, cu fata îndreptată numai spre Tribunal, nu se va întoarce niciodată şi înspre public. Singurul cest va fi acela al ochelarilor scoşi să-i şteargă. Atunci fa ţi- ţş î devine şî mai Ştearsă ca şi cart ar fi smuls o mască ce-i dădea o oarecare personaliate. * 135W*»5®SBi Siluete de la proces (Urmare 'dii pagina ta) naistul Știrbey. El a sperat ofițerilor americani să vie la con dătuirile secrete travective, pantaloni albi, cămaşă sport și rachetă de tenis. El va desemna rolul conspirativ ni lui Radu Nicuiescu Buzeşti, „fratele” făcându-l „nortar-a2„aL’ la Palatul ştiirbey, insărcin&rtdu-l cu introducerea oaspeţilor deghizaţi. A cunoscut pe toţi ofiţerii americani şi englezi veniti după 23 August 1914 in tară, dar ca un făcu® nu-şi aminteşte decât cu forcepsul, de câteva nume. — Dar pe cutare 1-aţî cunoscut? întreabă Preşedintele. — Oui! Era cum se zice nu româneşte: „side de câmp**. Despre rolul lui Buzeşti va spune în limba lui cosmopolită: „era tehnicianul nsntru politica externă n partidului National Ţărănesc* Sau cum spun francezii „le porte parole nour Is politique errsugere du narfi national — parsan”. A dat ample 51 surâzătoare detalii asupra ședințelor la care a asistat ca tălmaciu de enomesă horse concours. S’a oprit mai îndelung asupra celor două memorandum-uri ale lui Iuliu Maniu. — Dece a fost nevoie de două? întreabă președintele. — Fiindcă primul n’a plăcut ofițerilor americani. Era c.*.uz și vae ca acelea tril».* Pe vremuri de lulsu Maniu lui Antonescu N’a făcut decât să schimbe unii termeni pe ici colea. Cum spune francezul* în loc de bannet blanc blanc bonnet! Americanii vroiau ceva mail precis, mai concret nu un memoriu, comma ont dit a l’esu de rosa. Cum se spune vă rec pe româneşte? Cealaltă silizată aparţine prin contrast, unui alt soru de complotist monden cu particulă: Ion de Mociony-Styrcea. Şi-a făzut intrarea în boxa deşartă, unde sunt introduşi numai câte unul acuziţii, — la o paşti şi a lui Maurice Chevalier. într’un sebeich cu subiect balnear E un tânăr gentilom înalt Şi brun, păr negru lustruit, fata smeadă cu nas aristrocratic lung şi vulturesc. Poartă cai vedeta ne este o imţă, o elegantă haină plus la două rânduri, cu gulerul cimăşii resfrânt nostreveniri „trouvaille’snostiv, menit să corijeze Husa de cravată a celorlalţi coacuzaţi mai Puţin ingenios în materie de camuflare a ţinutei vestimentare. Intrând a avut o eclipsă de ...ambianţă. S’a crezut într’un salon probabil, căci s’a așezat imediat pe unul din scaune, ne ces al lui cu carte de vizită pe spetează, și și-a tras pantalonul ca să nu-și sifoneze dupea. Grefierul i-a făcut un semn discret. — Fardon a exclamat, plicându-se repede. In contra punct cu medet soțul său, Ion de Mocsiony Styrcea e ceea ce se chiamă un tempe:iment mobil. Nu-i ajunge boxa. A vrea o scenă largă, parchet de rî*i3. Se mişcă de rolo colo mută scaunele. Ie înclină hnncându-le de spetează, îşi lungeștî brațele sprijinindu-şi «■'âmil* de balustrada boxei, bustul puţin îrdoit şi dat îndărăt. în atitudinea discur-~uî de societate, improvizând. Vorbeşte românescor un vag 12 strein, neafectat. In schimb după propria sa mărturisire posedă englezeasca la perfecţie, în nuanţe, tonuri şi semi tonuri, — „nu ca doamna Bujoiu, interpreta, care a învăţat-o corect la pennion”. Depoziţia lui va evolua ca ne o podea mondenă Şi va restrânse toate gesturile, actele de care e îavinuit în atâtea mese din presare- Mcckny în complot a jucat rolul maestrului de ceremonii. F n regizat întâlnirile cu personHDSt de militare streine, el a pus la dissoziţia conspiratorilor nu numai casa sa, el Si a sorei sale, si la rigoare O voce din sală: apă de trandafiri. , — Asa. ap! de ploaie. Ion Mocionu de Stârcea va continua pe acelas ton raîatarea unor fante de cea mai mare cravîta*.«, Evitându sc. snri.iinindu-la pe lustradă si reluândtrsî iaresi poziția verticală, supravechind în găstămnuri furfa pe hârtie a ratineî stenografiste: — Va rog să luați ce spun eu în extenso. K *