Adevěrul, noiembrie 1947 (Anul 60, nr. 17003-17028)

1947-11-01 / nr. 17003

• y. «ri ••J SÄPTÄMANIA PREVQifi ROMÂNO - SOVIETICE Programul manifestă ilor de azi Vineri şi mâine Sâmbătă Azi, la orele 20.30, ARLUS împreună cu Socetatea Română de Radiodifuziune, organizează o emisiune festivă la postu­­m­e de radio România şi Bucureşti. In cadrul aceste emisiuni vor vorbi d-nii: Prof. C­­. Parhon, Preşedintele ARLUS- ului şi Matei Socor, directorul general al Radiodifuz­urii. Programul muzical-artistic la care îşi vor da concursul: Corul Radio dirijat de d. D. Botez, d. Teodor Lupu (voloncei). Nic. Marcovici (pian) mai cuprinde şi scenariul: „Aşa s'a călit oţelul", adaptare rad­ofonică după romanul cu acelaş nume al lui N. Ostrovski. PitigranMI manifesisMih­ir de Sâmbătă I MccnciFrî® 6« La orele îl, ARLUS împreună cu Casa­­ Prieteniei Sovieto-Române, inau­gurează expoz­ţia „30 ani de la Marea Revoluţie din Octombrie“ în sala Fan­tasio. Vorbesc d-nii: Prof. Dr. C. I. Par­In cadrul săptămânii prieteniei româno-sovietice, comitetul democrat evreesc, secţia Capitalei, a organizat un festival artistic în sala teatrului „Comedia" Duminică 2 Noembrie, orele 10 30 dim-Va conferenţia d. avocat H. Leibo­­vici-Şem­jan, fost acuzator public. Va urma un program artistic cu concursul fruntaşilor scenelor bucu­­hion. Preşedintele ARLUS-ului şi Octav Ieştene. Livezeanu, Mnistrul informaţiilor,­­ invitaţiile se pot ridica de la corni* La orele 17, ARLUS împreună cu U­­tatul democrat evreesc.­niunea Sindicatelor de artişti, scriitori şi ziarişti organizează o reuniune festivă la sed­ii ARLUS din Calea Victoriei 115, în cadrul căreia vorbesc domnii: Ion Pas ministrul Artelor şi L. Răutu. La programul artistic işi vor da con­­cursul: d-na Dora Massini de la Opera de Stat, d. H. Brancomir dela Teatrul Naţ­ional, d-na Tanţi Wesseiowski Economu şi Quartetul Sindicatului artiştilor instru­­ițiene­şti. FESTIVALURI fc 7 „V »_­I i i_X­X DELA A.R.C.E.S. Asociaţia română pentru strângerea legaturilor de prietenie cu Cehoslovacia _ ARCES — anunţă în ciclu] de con­ferinţe săptămânale pentru Duminică, 2 Noembrie a. c. ora 10 şi jumătate în oala ’’Teatrului Nostru“ din Pasajul Comedia, unde d. Nicolae Moraru­ va vorbi despre ’’Partidele Politice din Cehoslovacia“, între cea liberă. # Fontii claidenii români sau cei care au făcut orice fel de studii în Cehos­lovacia sunt invitaţi a trece pe la Secretariatul Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia — ARCES — str.­ Cara­­giale No. 1 bis etajul III teta' 'n 2.04.44 Interior 64, pentru comunicări im­por-* bante. PAG, 2-a ■­­­ •'V' (Urmare din pagina I-a) de guvernământ, economiştii mai mult sau mai puţin distinşi cari abundă aci şi cari, toţi, îşi dau seama de gravitatea situaţiunii. Fiecare bineînţeles, îşi are reme­diul lui, — în fiecare zi citeşti un proect nou, — dar nimeni n'a reu­şit încă să vie cu un plan apli­cabil. Văzută sub latura stărilor erec­uate prin scumpirea vieţii, lege.­ Taft-Hartiey ia o înfăţişare nouă. In împrejurările actuale, legea, a cărei menire este frănarea reven­dicărilor muncitoreşti, îm­pinge şi mai mult pe lucrători tip drumul opoziţiei, al educaţiei politice şi al actunii. Din punctul acesta de vedere este important de notat că A. F. L. (American Federation of Labor), ramura conservatoare a mişcării muncitoreşti americane, a hotarât acum câteva zile să în­fiinţeze o secţie politică specială cu misiunea de a organiza o mare campanie pentru influenţa­ alegerilor legislative în 1918. Scopul este înfrângerea deputaţi­lor şi a senatorilor cari au votat legea Taft-I-Tart’ey şi alegerea unor mandatari cari se vor fi angajat să repudieze legea şi să adopte­ în Congres măsuri favo­rabile muncitorimii. Cât priveşte cealaltă mare or­ganizaţie muncitorească C. I.­O. COngres of Industrial Organiza­tion), ea este de mult activă pe teren politic. Ei lucează fără pre­get, atât în anii când nu sunt ale­geri cât şi în cei când au loc ale­geri împortante, să-i facă pe lucră­tori să devie conştenţi politicește si să vadă strânsa legătură între politică sî îr?tere«eV W MAESSHALL Intinder­ea pe care a luat-o ar­ticolul ma împiedică să vorbesc cum s’ar cuveni de caalattă mare problemă care preocupă op’n'a publică nmierioară, de plan'd Marshall. A-ieasta face că în cele ce urmează, va trebui să caut să limitez su­fver­ t­i! în cadrul spaţiu­lui de carte mai dispun, întâi, câteva cuvinte portul celor ÎS state. Acesta nu este privi­t de Washington cu mare entuziasm şi aşa cum a ieşit din deliberările conferinţei de l a Paria Experţii economişti şi financiari americani, înalţi funcţionari ai guvernului, îl critică în mod sever, spunând, când­ au anunţat ziarele, că unele din afirmaţiunile conţi­nute în raport nu simt coruri­­, că cifre de 22 miliarde şi jumă­tate este exagerată şi că documen­tul, pentru a putea fi supus Con­­gresului, trebue refăcut com preot Au fost ştiri în presă că unul­­din experţi ar fi voit să se convoace o nouă conferinţă a celor 16 pen­tru a se studia din nou chestiunea şi pentru un nou raport. Dar. În cele din urmă, s’a renunţat la această idee. Al doilea, unii din membrii Con­gresului cari au vizitat Europa au declarat, la întoarcere, că cele­­16 națiuni s’au prea grăbit să ia drept bun si sigur realizarea pla­nului Marshal!. Părcea acestor parlamentari este că nu se stie ce New York' 4 4 Octombrie. IMUUH.ll—H—«se mnuivnisra despre ta­ TC*ö*ro ţap* CE ADU­CE ZIUA DE MAME A va face Congresul şi, chiar dacă va accepta planul, în ce măsură şi în ce condiţii îl va adopta. Al treilea, raportul Harriman nu este încă gata. D. Avereil Hari­­man, ministrul comerţului, prezi­dează o comisiune care de câteva­­ cadrele active ale­ minist­ dri luni cercetează să vadă dacă Sta­tele Unite pot să acorde creditele, adică marele export de grâne şi mărfuri­le care-l presupun, credi­tele reclamate de planul Marshall Există aci o teorie după care ex­portul acesta, în faza actuală a economiei americane şi în propor­ţiile probabile ale plenului, 4-5 miliarde pe an tîmp de 4-5 an­ — în cazul, bis^nţeles că va în­votat astfel de Congres, — va face să se urce și mai mult pre­turile și să agraveze seu moi ren generală. Cu rezultatul că dolarul, ca valoare de cumpărare, se va deprecia într’o măsură și mai mare. Perspectivele acestea, atât de pufin îmbucurătoare, integrate în sterea de nesiguranţa ce domneşte aci — şi pretutindeni. — d'n pri­cina situaţiunii mondiale, se ex­­prîmă, cum am spus la încetar*., în profunda încordare ce se re­­s'mte în toate manifestările vieţii publice. IS. Lafrîn W­r­.fjf ADEVERI­­L. ATENTIE! (Urmare dht pag. l­a) T •i-'v'• GAMA P R E X C E AZS 4ARO Am*!" E P M T I E R A I O N A L­AAZI DRAGOSTEA Sl SUFERINTELE LUI. ___ sEsahmwJUMJM îwc-3tp la ora 64,30 OCESUL DUCĂTORI LO FOSTULUI PARTID NAȚIONAL ȚĂRĂNESC interogatoriul acuzatului Rădulescu Pogon­eanu Acuzatul Rădulescu Pogoneanu. (Acuzatul Rădulescu Pogoneanu este introdus în sală). PREŞEDINTELE: Acuzat Pogoneanu, ai fost foarte atent la citirea acţiunii de acuzare şi ai avut întregul timp să-l studiezi chiar d-ta. ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Cu ce persoane din Minister ai avut mai strânse legături, fie de prietenie, fie de serviciu, fie de alt­fel? ACUZATUL: Sunt mulţi cu care am avut legături. Dintre acei care cred că interesează Tribunalul, sunt mulţi din­tre diplomaţii care au aderat la acţiune. PREŞEDINTELE: Spune-i nominal. ACUZATUL: Este d. Niculescu Bul­zeşti, fostul ministru al Afacerilor Străi­ne, apoi cu colaboratorii mei cari sunt implicaţi în acest proces. D-nii Oprişan, Camil Demetrescu, Roiu, Lăzărescu. PREŞEDINTELE: Cu aceştia a­i cola­borat? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Erau subalternii dumitale? ACUZATUL: Da, afară de Oprişan. El nu mi-a fost niciodată subaltern, dar am colaborat cu el. Deasemenea cu unul din diplomati cari se află azi in străinătate cum e cazul d-lui Ciu­rea, care a fost secretar de Legaţie la Ankara. Bineîn­ţeles am păstrat în acest interval şi le­gături de prietenie şi de colaborare cu unii d­in diplomaţii noştri d..i străinătate, cari cei mai aitiîţî numa­­runt azi in ACUZATUL: Nu s’a insistat asupra a­cestei chestiuni. PREŞEDINTELE: Dar din comitetul po­itic? ACUZATUL: Ar fi urmat sî facă parte şefii partideor de opoziţie, unul din membri comitetului secret şi, ca un co-­ laborator eventual, un reprezentant a­­merican. PREŞEDINTELE: In legaturi cu ple­carea lui Vişolar­u din ţară — ad­ că mai bine zis în legătura cu fuga lui, cu tre­cerea frauduloasă a frontierei lui Vişo­­laru, aţi avut vreo participare? ACUZATUL: Da. — Cei doi ofițeri a­­mericani insistau ca eu să părăsesc ţara. Eu nu vroiam să fac acest lucru, însă nici nu refuzam categoric, tocmai pen­­tru că doream să asigur plecarea lui Vi­­solanu în străinătate. Av nd în vedere prețul pe care îl puneau pe plecarea mea in străinătate, am uzat de argumentat câ voi refuza să plec atâta vreme cât Vişoianu, care se simţea ameninţat de unele presiuni in legătură cu procesul Cretzeanu, mil era aici. Aşa dar am comb­ţonat propn. mea plecare de ple­carea lui Vişoianu. In acest fel am ob­ţinut ca Vişoianu să plece,, ceeace s’a si întâmplat. Această plecare am tratat-o cu Hali şi Hamiton. PREŞEDINTELE: Cum a plecat Vişo­ianu? ACUZATu­l­: Cu un avion militar ame­rican. Nu cunosc condiţi­i exacte. PREŞEDINTELE: Un­de a plecat? ACUZATUL: După câte ştiu, întâi la Viena, de acolo de Frankfurt, c­rescată la Heidelberg şi de acolo a ajun în El­veţia. Itâncuiescus-Buzeşti a avut un mantStef din partea lui PREŞEDINTELE: na­şte de plecarea lui Necuiescu Buzeşti din ţară i s'a dat vreun mandat? Cine i-a dat acest mandate ce cuprindea şi cine l-a redactat? ACUZA­TUL: Mandatul acesta a fost redactat de iţine potrivit înţelegerii ce avusesem înainte de plecarea d-lui Bu­zeşti cu ei in sensul că în calitatea sa de co­abo­ator apropiat al d-lui Maniu, d. Niculescu Buzeşti era calificat să repre­zinte vederile d-lui Mani­- în străinătate. Acest mandat cuprindea în esenţă o recomandare a d-lui Buzeşti către prie­tenii din străinătate ai d-lui Maniu, în sensul că d-sa repreeznta veder­e d-lui Manta, şi este calificat a se pronuţa iţi numele d-sale în eventualitatea în ce nu s’ar putea comunica direct cu d. Mat.iu. Acest mandat l-am redactat eu, team bătut eu însumi la maşină într’un singur exemplar. Am făcut să parvină d-lui Maniu acest exemplar pe care d-sa l-a semnat, iar apoi am făcut să parvină s’o audă şi d. Procuror şi apărarea (ci­teşte documentul). PREŞEDINTELE: Să-mi răspundeţi dacă într’adevăr conţinutul consfătuirii corespunde întocmai cu această minută pe care am citit-o? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: Această consfătuire a început cu o expunere a lui Buzeşti şi Hamilton şi ce au spus? ACUZATUL: Ea este reedată într’o declaraţie a d-lui Sbyrcea şi într’una a mea mai pe scurt. PRESF.DiNTELE: Aş vrea să ne spu­neţi şi P.S. PREŞEDINTELE: In principiu menţi­neţi declaraţia dată în leg­ătură cu intro­­ducerea făcută de Hamilton şi Hali, pre­cum că vă însuşiţi declaraţia pe care a facut-o acuzatul Sty­cca Mocsony. In a­­c­castă privinţă? ACUZATUL: Da. PREŞEDINTELE: După câte am citit din această minută şi după câte s-a vă­zut un actual de acuzi.ro» ce credeţ Dvs.? Urmărea această organizaţie răsturna­rea prin violenţă ca scop final, al regi­­mului dem­ocritic din România? ACUZATUL: Da, dar ace­sta era un scop faţă de care ne interesa mai mul punctul de vedere al celor doi ofiţeri a­­m­ericani. PREŞEDINTELE: Această i­ntimă cale conducea la răsturnarea prin violenţă a regimului democratic din Româi­ia. ACUZATU: : Intr’o anumită eventua­litate ar fi dus la răsturnarea regimului democratic din România. PREŞEDINTELE: Ştiaţi că după con­sfătuirea aceasta, au avut ioc alte con­sfătuiri? Aţi luat parte la ea? ACUZATUL: Nu. PREŞEDIN­TELE: Der n'aţi putea sa ne spuneţi felul în carr au fost concre­tizate hotărîr­e luate, ci vă au fost trans­mise cuiva şi cui? ACUZATUL: Cunosc felul în care au fost concretizate h­otărîrile luate la a do­ua conferinţă, stabilite într’un docu­ment care, pe cât ni s’a spus, au fost remise forurilor superioare de care de­pindeau cei doi ofiţeri americani. PREŞEDINTELE: Nicuiescu Buzeşti în nurre’e cui ducea aceste tratative? In numele foruriler superioare a Ie ofi­ţerilor -anericani? ACUZATUL: Nu pot spune numele cui au fost duse. PREŞEDINTELE : Ştiţi că Niculescu Buşeşti a avut în cursul tratativelor în­tâlniri cu acuzatul ./ianiu? poziţia partidului Mu, partidelor socia­­iste dn străinătate. PREŞEDINTELE: Dar Nculest­u Bu­­zeşti v'a arătat că luase contact cu Maniu şi se înțelesese cu el asupra acestui Dvs si dein Dvs. in străinătate ? ACUZATUL: Acesta căi au fost acelea pe car! ni le-au putut pana la dispoziţie diferiţi reprezentanţi si Misiunii Americane cu care a­­veam foc?}i?!! de prietenie PREŞEDINTELE: E în răs impor­­tuiut ceam să ne scrieti dacă ncen­­stă notă. care a fost sustrasa — cum zice ccînl. de acuzare — dein Mini­sterul Afacerilor Străine, es'e telte­orema «cere. o stîtl. de1* Ică Anto­­nescu în leoătură cu Marin. prin caro Meniu stumen că a facunostiin­­țat deja dsspre formarea Blocului PRESED.: Dacă l-aţi trimis pe Florin Roiu la Misiunile Străine şi anume la care cu nişte texte integrale ale unor Con­venţii economice? ACUZ.: In câteva rânduri, două sau trei, i-am dat asemenea însărciri d-lui Roiu. Mai mult decât atât, mi s’a în­tâmplat chiar mie să remit un astfel de document, care dealtfel nu avea nimic confidenţial, recentul memoriu al d-lui Tă­­tărescu, pe care l-am transmis d-lui Mel­bourne pentru că îl primisem în ziua în care a venit să mă vadă. Eram informat deasemenea că d. Florin Roiu comunica asemenea documente când socotea că este nevoie reprezentanţilor misiunilor ameri­cane şi engleze. S’ar putea interpreta că d. Florin Roiu lucra, cum a declarat d. Oprişan la una din declaraţiile pe care le-a făcut, în virtutea unui mandat ge­neral din partea mea. Sunt gata să ad­mit că d. Florian Roiu a lucrat în numele­ meu şi in această direcţie. PREŞEDINTELE: Vă reamintiţi că A. Rolu a dus in numele dv. a­caste convenţii ! ACUZATUL: Recunosc. PREŞEDINTELE: La ceve din mi­siunile engleză sau americană. ACUZATUL: La amândouă. PREŞEDINTELE: Dacă eraţi în­­cunoştiinţat adeseori de către acu­­zatiiFlorim Roiu şi Oprişan de cu­prinsul unor anumite telegrame ci­frate cere erau în Min. Al. Străia­ne? * ACUZATU­»: Da, PREŞEDINTELE: Dacă aţi tri­mis pe ROIU ca să predea tot unei misiuni străine alte documente pri­vind relaţiile cu ţări străine ? ACUZATUL: Nu-mi amintesc pre­cis, dar cred că da. PREŞEDINTELE: AU înmânat lui IULIU MANIU anumite scrisori din partea lui Gh­ier­cu, Nicule Bon-Bal­zeşti, Cretzienu şi Vişoianu ! PREŞEDINTELE: Dar invers a­­cuşi, din partea lui Maniu aţi tran­smis în străinările acestora cina scrisori ? ACUZATUL: Da, mai rar scrisori, cu­ copii de pe memoriile pe care le în­sis­ta. PREŞEDINTELE: Poţi să nu apui care erau căiţa prin care ajungea corespondenţa din străinătate la toţi partidelor de opoziţie, astfel ca toate riscurile de indiscreţie să fie e­­vitate. Furnizându-se fonduri vom fi îndreptăţiţi să le controlăm. Vom de­semna pentru aceasta un comitet cu ramificaţii în toate localităţile luând ordine de la ele înalta tensiur­e po­litica ce se va întări în timpul alege­rilor şi îşi va alunga culmea, ne va furniza cel mai bun temei pentr­u mişcarea noastră de rezistenţă. In momentul în care aceste organizaţii vor trebui să devie subterane va fi foarte uşor să dirijăm a­ctivitatea şi politica lor către iltimul scop. Acea­stă tactică pe care o propunem surs toate avantajele practice posibile. Pu­tem­ lucra paralel cu partidele poli­tice, fără să le lăsăm să cunoască scopul nostru final. Ele vor fi astfel folosite ca instrument. Vom putea de asemenea să constituim un comitet oficial special care să aibă întreaga încredere a şefilor lor, dar care va păstra secret chiar faţă de ei adevă­rul întreg de teama indiscreţiilor şi primejduirii se­curităţii. Noi socotim că orice altă examinare a a­­cstei pro­bleme ar fi extrem de prea­craioasă şi condamnată la eşec, aşa cum alte organizaţii au terminat lamentabil (ca spre pildă acea a generalului Al­­dea care a căzut în capcană). Meto­da propusă de noi prezintă d­­ aseme­nea avantajul de a cere mai puţine cheltueli şi a servi ca o preţioasă ex­perienţă pentru operaţiuni ulterioare pe o scară mai largă”. Documentul redă apoi explicaţiile date de N.­­Gr. Niculescu Buzeşti: ,,Cu privire la organizaţia plănuită de noi vor trebui să fie două trei co­mitete distincte: 1. Un comitet poli­tic format din membrii din grupul nostru în contact permanent cu Gu­­vernul dvs. 2. Un alt comitet politic compus din reprezentanţii tuturor ce­lor trei partide de opoziţie şi cel pu­ţin un membru al primului comitet în contact permanent cu organizaţiile judeţene”,­ Lt Hamilton) întreabă’ Odată tratatul de pace semnat le­gaţiile noastre vor avea nevoie de informaţii pozitive asupra poziţiei trupelor ruseşti din România. N. , Am putea avea un mic comi­tet militar compus numai din cel mai bun tip de oameni «re ar putea să vă dea toate Informaţiile cerute. Ar fi înţelept ca acest comitet să fie în contact cu comitetul secret fără să cunoască totuşi scopul ultim. Ar tre­bui să ştie numai că are de procurat informaţii militare pentru aliaţi. R. Noi înţelegem perfect că n’ar fi cuminte să se înfiinţeze organizaţii Aldea sau Olteanu, insă România cu toate acestea trebue să aibă o întinsă reţea subterană . Noi putem construi organizaţia technică, cu un scop politic ce ar pu­tea fi mărtur­iii (şi care poate fi transformată într’o organizaţie mili­tară subterană). Pentru culegerea in­formaţiilor ar trebui pentru aceasta să avem trei comitete: a) un comitet secret b) un comitet public şi c) un comitet militar legat de primul. Acest plan pe care vi-l supunem are marele avantaj de a fi foarte su­plu şi adaptabil oricăror împrejurări, in funcţiune de desvoltarea situaţiei internaţionale". Documentul menţionează în înche­iere următoarele: „Chestiunile financiare au fost de asemenea prezentate cu menţiunea că vor fi discutate ulterior.“ (Acest document reprezintă propu­nerile lui Grigore Niculescu Buzeşti în numele Partidului Naţional Ţără­nesc, în calitatea sa de împuternicit al lui Iuliu Maniu. Documentul a fost lăsat în păstrare lui Victor Rădulescu Pogoneanu­. Pornind de la constatarea că situa­ţia din România diferă complect de ecele din Polonia sau Iugoslavia do­cumentul arată necesitatea de a se creia o aşa zisă mişcare de rezisten­ţă după condiţiile speciale din Româ­nia. Documentul conţine apoi urmă­toarele: „Partidele politice ale opoziţiei, cu mijloacele reduse pe care le au la ea o astfel de acţiune. Aceasta va fi însă mai mult decât limitam din ca­uza mijloacelor foarte reduse care stau la dispoziţia lor Dacă partidele politice ar putea fi ajutate obţinând mijloacele pe care nu le posedă ac­tualmente această acţiune ar putea atinge o amploare considerbilă Ar fi de aceea recomandabil pentru aceste partide politice de a primi mij­loace suficiente pentru a da o desvol­tare cât se poate de largă acestei ac­ţiuni Pentru o eficacitate mai mare ar fi de recomandat pentru partidele naţio­nl ţărănesc şi liberal de a prezenta o listă comună pentru alegeri La acea­sta adăugăm acordul încheiiat între ele şi partidul socialist care a decis să colaboreze cu celelalte partide po­litice. Avantajul acestui sistem ar fi cre­area de formaţiuni quasi-militare, ca­re să fie desvoltate la o dată ulterioa­ră când va sosi momentul final într-o mişcare de rezistenţă desăvârşită”. Memorandum­ul reproduce apoi de­taliile organizatorice cuprinse în mi­­nuta precedentă. Ape,­ are un capitol special despre probleme financiare pe care-l reproducem mai jos: „Aspectul financiar al chestiune l: ai Pentru acţiunea internă o sumă de aproximativ 60.000 medali jubilia­re de aur, ar fi necesare. Acestea sar putea foarte uşor bate în străinătate, in care caz va fi imposibil de a se sta­bili surs fondurilor ntorducerea în ţară a unor sume mas via şi dese în lire sterline sau franci elveţieni s’ar observa imediat, fiind o posibilitate excelentă pentru descoperirea sursei La început, desigur, s’ar putea in­troduce sume mici , dolari sau fran­ci elveţieni, dar numai pentru un scurt tmp. Ipoteza confecţionării de lei în străinătate nu trebue luată în consideraţie comportând prea­ multe riscuri. Această sumă va acoperi toa­un moment dat germ­­an­ să afle şi de actul de la 23 August să fie rarat premis. PROCURORUL: Ştie acuzatul că a jlecat şi Ioana Bujoi în strănătate? Ca calitate a avut ea la consfătuire? ACUZATUL: De secretară stenografă. PROCURORUL: De ce a plecat ta­te necesităţile in timpul perioadei e­­lectora­le. Contribuţii ulterioare ar putea fi stabilite după necesităţi şi in legătură cu rezultatul acţiunii b) Contribuţiile pentru funcţiona­rea Comitetului politic din străinătate sunt lăsate pentru o examinare ulte­­rioară. Aceşti bani s'ar folosi în felul ur­­mător: b) Creiarea şi legăturile cu unităţi­le de apărare locale. c) A întreţine o reţea de agenţi în­sărcinaţi cu crearea de — şi leeltura cu unităţile de apărare susmenţiona­te. d) Informaţiuni strategice pe scară mică­ , d) Asistenţă juridică şi medicală. e) Cumpărarea în România a un­ei cantităţi minime de echipament ne­cesitat, exclusiv arme de foc (gaze la­crimogene, rachete, bocanci etc. vor fi examinate la o dată ulterioară). A. Cheltueli de drum şi mijlocire pentru agenţii secţiunii de informaţii a Comitetului militar B. Activitate preliminară: a) închi­rierea şi pregătirea de baze, b) supra­vegherea terenului — puncte de a­­dunare, întâlniri ,etc. C. Aprovizionarea bazelor D. Pregătirea comunicaţiilor prin semnale, precum şi serviciilor de cu­rieri interni şi externi. S’a convenit că nimic din aceşti bani nu va fi întrebuinţat pentru ni­­ciun fel de propagandă de partid, nici pentru întreţinerea personagiilor politice din străinătate, ci numai prin­tru creiarea organizaţiei susmenţio­nată. Se recomandă urgent, să se evite creiarea şi susţinerea organizaţiilor concurente, înăuntrul României Pentru a■ evita acest pericol guver­nul Statelor Unite este insistent ru­gat a lua contact cu Gu.Sztari Bricita­nie, pentru un acord în Privinţa poli­ticii comune în această chestiune”. PREŞEDINTELE: Pe tin­e­iinoşti sau ai cunoscut dintre membri misiunilor militare şi diplomatice ari Angliei şi Americei? ACUZATUL: Am cunoscut în special pe membrii misunilor Iplanatice şi a­­num­e pe d-nii l.eerougetel. Marjorie Bank din Misiunea Britanică $i Porter si Kcv. Apoi din Misiunea Americană am cunoscut în mod sporadic pe d-nii Billen şi Masterson. O consfSţfofra cu cgewfîî străini PREŞEDINTELE: In legăturii cu a­­ceasta aţi participat în Septemvrie îl 18 la o consfătuire împreună cu Niculescu Hlizeşti, Hot­. Hamilton, Mocsony şi Ioa­na Bujoiu? ACUZATUL: Da. Ioana Bujoiu nu era parte la consfătuire. Era sirclpă steno­grafa. PREŞEDINTELE: Am să dau citire şi d-ta să-mi spui dacă conţinutul consfă­tuirii corespunde? ACUZATUL: Pot să va spun eu... PREŞEDINTELE: E bine s’o citim. Activitatea scote­ană pasă la cale de Hiculssea-Buzeşti PREŞEDINT­ELE: In legătură cu ac­tivitatea subterană, ce com­iete preven­teau pentru conducerea ţării? ACUZA­TUL: Comitetele acestea sunt precizate în al doi­ea document. Pentru conducerea întregei activităţi subterane, planul elaborat d­e Niculescu- Buzeşti prevedea crearea eventuală a unor com­itete şi arbume: politic, miitar şi -- aş zice — de conducere supremă a acţiunei. PREŞEDINTELE: Trebuia să faceţi şi dv. parte, împreuna cu N­iulescu Bu­zeşti din aceste comitete? mai precis, in acelaş exemplar d-n­or Brăt­anu şi Ti­tel Petrescu. D. Dinu Brăt­anu a semnat Şi d-sa. PREŞEDINTELE: Prin cine a ajuns la d-nii D­nu Brătianu Şi Titel Petrescu? ACUZATUL: La amândoi cred că a fost dus de colaboratorul şi prietenul meu d. Camil Demetrescu, care însă in aces­te împrejurări lucra în numele meu fi­nd­­că eu nu mă puteam deplasa din cauza Infirmităţii unite. PREŞEDINTELE: Dar l-aţi trimis d-lor Brătianu şi Titel Petrescu cu fără vreo nţelegere prealacilă? Capitală, dela ultima «ăptămână \ ipoteza In care Nicuiescu Buzeşti râmă­ ACUZATUL: Dacă ar fi fost nevoie ii în August la ultima săptămână j nea in ţară, trebuia să nceţi şi dvs. par- aş fi făcut apel la d. Man­u ca să inter­ni! Septembrie trebuie să se dea ele :(e ,imn coni tetul restrâns? v nă pe lângă ei. Dar n’a fost nevoie. D. gdab­ii. In Septembrie boala Ire- j ACUZATUL: A fost o sugestie a lui Brătianu a semnat menţionând c ă este de bue să dea simţwl, nu să pregra- ’ (\jjcu eseu Buzeşti la un moment dat. ‘acord, iar d Titel Petrescu a semnat sezo. Dacă în această lună am avut PREŞEDINTELE: Das­ din comitetul iîn josul unei fraze prin care ruga pe tui opoT da 6® la sută, aseasta sîranătate cine urma să facă parte? t­. Nicuiescu Buzes­i să facă cunoscută ccstinuă că Sa lurile ce vor urmat ACUZATUL: Ar fi urmat să facă par­­epidemia va lua proporţii — dacă U* bine întetes Nicuiescu Buzeşti, dacă au se vor lua măsuri serioase. I_ d upă cum s’a întâmpalt — pieca. Se pere că nici sasul acesta nuj Deasemenea Cretzeanu. C-tin Vişoianu s’a putut prepara la noi sau impar­­eventul Grigore Gafencu. Ia dus străinătate o cantica e mai mare de vaccin anti-erezatcmai'OS, deoarece d. dx. Tocilescu nu ne-a spun nimic l­a această privinţă. D-sa ne-a enunțat numai că mi­ ni­­sterul sănă­­ţii a făcut aprevizio­ PREŞEDINTELE: Dar în comitetul se- b­rndat? creţ din țară cine făcea parte? ACUSATUL: Nu s'a discutat tdl'J. mult. Nicu'escu Buzeşti a formulat numai ideia că eu aş putca fi ace­a, — băenuesc, »nai ____________»_ _ - . . . a es In ipoteza că dânsul plecând în străi­n&rl importante cu praf incepticut. | nătate. ar fi urmat ca eu să-i iau locul Cum bcoia, anul acesta îşi arată in tarj. colţii atât de devreme, trebue să-i pREŞEDINTELE: Altcineva afară de pisterul A1 Străine? răspundem, şi noi cu aceeaşi prom­p­­i.ta? ACUZATUL: Recunosc că acestea ACUZATUL. Mi-a spus că într’adevăr Minin căzuse de acord cu dânsei spre a-i da un asemenea mandat. PREŞEDINTELE: Aţi organizat iritx’ua fel oarecare scoaterea unor documente din M'fflirterul Aîeceri­lo­r Străine după ce aţi părăsit Ml­îl­udlae. Ar fi deci n&cesar ca de pa acum Ministerul Sănătăţii să fa­­ceapă o vie propag­andă pentru ac­­ţinataa de dep­arazitare şi să puie la dispoziţie praful insecticid necesar. Împreună cu instrucţile respecti­ve. Nu credem in eficacitatea siste­mului folosit anul trecut, cân­d la unele ministere sau instituţii pu­­bile a 00 presăra câte puţin prad in­­sectidă pe umerii vizitatorilor. E recesen ca oamenii să iasă uz de acest praf la ei acasă, presărâmdu-1 In cantităţi mari pe toate rufele de corp şi de nat, pe căptuşala haînd­­ler etc întrebarea e numai dacă aprovizionările im­portante, de care vorbea d. dr. Tocilescu, sunt chiar atât de massive, încât să se poată fssne uz de praf în falul arătat şi de către întreaga populaţie. Ier dacă nu e cazul, ministerul de finanţe treime să găsească fon­der­­e necesare pentru că mimisterul sănătăţii să-şi 00 m ince­teze stocuri­le ne care Ie posedă. Dom­ndu-se vinei familii săraca n-n mnchet de un sfert sen clar ju­­mătate de kilogram de D.D.T., da­că se teme în aceeaşi măsură el, ca şi tr.'aror celorlalţi locuitori ai ora­­şultri. le-am luat dela M'nister. PBSSEDI­NTELE: Telegrama cu chestiunea celor 6 milioane fr. eîv. Bfl trimis Dv. copil depe actele o­­ficiale spre a-i servi Ini Gretzlinn pentru procesul celor 8 mii, tr. elv. ACUZATUL: Da. F&ntja Iul WlsCiismu Lettă^rile Ini Florin RcSu şS Oprişan — ZIUA ii — Partidelor Democrate In 1944 pa­rcă An­tonescu. ACUZATUL: Recunosc nota afla­­tă la dosar la fila 228, și care a fost găsită la mine si la care scrie: „Picta ce mi-afi treissrits-o, am­ comunicat-o d-îni Maniu, care ne-a incunoştiinta! că Blocul Partidelor] Democrate s’a const­ruit din PNŢ, străintăate? din PML. Social Democrat! şi ceriu- A UZATUL. Presupun că pentrucă n­u ! şi produs de preşedinţii ece- cei doi ofiţeri americani erau preor«e­stor partide”. Daţi de ideea că în ţară să rămână cât PREŞEDINTELE: Vasăzică Meniu mai pieţine persoane la curent cu acea­spunea încă în?.ini? cu mult des­­stă chestiune al cărei caracter era cât pro înfiinţarea acestui grup, ca la se poate de confidenţial. DOUĂ DOCUMENTE Este vorba de rezumatul asupra dispoziţie, încearcă deja de m­orcani­,,minutei” întâlnirii din 18 Septem­brie 1‘Jid dintre Grigore Niculescu- Buzeşti şi locot. Hamilton, Tom Hali şi Mocsony-Stârcea. Documentul face parte din dosarul acuzării şi a fost citit în şedinţa de eri dimineaţă, cu prilejul audierii lui V. Rădulescu-Pogoneanu. Documentul cuprinde dialogul co­n­­vorbirii dintre Grigore Niculescu Bu­zeşti şi locot. Hamilton, Tom Hali şi Stârcea. Documentul a fost redactat în lim­ba engleză. El începe printr-o trecere în revistă a situaţiei statelor din Sud estul Europei Polonia şi Iugoslavia scoţând în evidenţă faptul că până la acea dată nu s-a făcut ceva desăvâr­şit pe linia organizării unei serioase mişcări de natură militară împotriva regimului democrat şi a Uniunii So­vietice. In concluzie documentul spu­­ne următoarele: „Noi trebue de aceia să ne stră­duim să alcătuim mai întâi un plan în acord cu circumstanţele actuale şi să clădim pe el o asemenea mişcare de rezistenţă. Mai târziu această mi­şcare poate adopta o politic­ă anti-ru­­să, dar la început nu putem face din această politică scopul r­ostiu oficial Pe aceste linii ar fi înţelept să ez­­­formeze un tip special de organizaţii paramilitare defensive pe întreg teri­toriul’*. '* * Afrit-'' Documentul continuă apoi: „In ce priveşte organizaţia centra­lă membrii ai grupului nostru vor furniza partidelor din opoziţie mijloa­cel­e, fără a le aduce totuşi la cunoş­tinţă sursa, său menţionând eventual ACUZATUL: Ştiu că nu epoca acela, Ică vin dela particulari,bogaţi de ro­maî degrabă aşa cred, I«a văzut de două trei ori pe d. lun­a Mană are semnată de Iulh, Maniu, Dinu Brătianu şi Titel Petrescu. Considerând­ a-îe şef al acestui prun, el va lua asupră-şi chiar o parte din vinile subordonaţilor săi, „colaboratorii mei**, cum spune cu afectare —0 jtu..ci când se ivesc în instanţă sole şi controverse asu­pra dimensiunilor lor. Ara aerul ce spune: „unde me,'gre mia merge si suta !” 1 Rigid, cu fata îndreptată numai spre Tribunal, nu se va întoarce niciodată şi înspre public. Singurul cest va fi acela al ochelarilor scoşi să-i şteargă. Atunci fa ţi- ţş î devine şî mai Ştearsă ca şi c­art ar fi smuls o mască ce-i dădea o oare­­care personali­ate. * 135W*»5®SBi Siluete de la proces (Urmare 'dii pagina t­a) naistul Știrbey. El a sperat ofi­țerilor americani să vie la con dă­­tuirile secrete travective, pantaloni albi, cămaşă sport și rachetă de tenis. El va desemna rolul conspi­rativ ni lui Radu Nicuiescu Buzeşti, „fratele” făcându-l „nortar-a2„aL’ la Palatul ştiirbey, insărcin&rtdu-l cu introducerea oaspeţilor deghi­zaţi. A cunoscut pe toţi ofiţerii ameri­cani şi englezi veniti după 23 Au­gust 1914 in tară, dar ca un făcu® nu-şi aminteşte decât cu forcepsul, de câteva nume. —­ Dar pe cutare 1-aţî cunoscut? întreabă Preşedintele. — Oui! Era cum se zice nu ro­mâneşte: „side de câmp**. Despre rolul lui Buzeşti va spu­ne în limba lui cosmopolită: „era tehnicianul nsntru politica externă n partidului National Ţărănesc* Sau cum spun francezii „le porte parole nour Is politique errsugere du narfi national — pa­rsan”. A dat ample 51 surâzătoare deta­lii asupra ședințelor la care a asis­tat ca tălmaciu de enomesă horse concours. S’a oprit mai îndelung a­­supra celor două memorandum-uri ale lui Iuliu Maniu. —­ Dece a fost nevoie de două? întreabă președintele. — Fiindcă primul n’a plăcut ofi­țerilor americani. Era c.­*.uz și vae ca acelea tril».* Pe vremuri de lulsu Maniu lui Antonescu N’a făcut decât să schimbe unii termeni pe ici colea. Cum spune francezul* în loc de bannet blanc blanc bon­­net! Americanii vroiau ceva mail precis, mai concret nu un memoriu, comma ont dit a l’esu de rosa. Cum se spune vă rec pe româ­neşte? Cealaltă silizată aparţine prin contrast, unui alt soru de complo­tist monden cu particulă: Ion de Moc­iony-Styrcea. Şi-a făzut intra­rea în boxa deşartă, unde sunt introduşi numai câte unul acuz­iţii, — l­a o paşti şi a lui Maurice Che­valier. într’un sebeich cu subiect balnear E un tânăr gentilom înalt Şi brun, păr negru lustruit, fata smeadă cu nas aristrocratic lung şi vulturesc. Poartă ca­­i vedeta ne es­te o im­ţă, o elegantă haină plus la două rânduri, cu gulerul cimăşii resfrânt nost­­­reveniri „trouvaille’­­snostiv, menit să corijeze Husa de cravată a celorlalţi coacuzaţi mai Puţin ingenios­ în materie de ca­muflare a ţinutei vestimentare. In­trând a avut o eclipsă de ...ambi­anţă. S’a crezut într’un salon pro­­babil, căci s’a așezat imediat pe unul din scaune, ne ces al lui cu carte de vizită pe spetează, și și-a tras pantalonul ca să nu-și sifoneze dupea. Grefierul i-a făcut un semn discret. — Fardon a exclamat, p­licân­­du-se repede. In contra punct cu m­edet soțul său, Ion de Mocsiony Styrcea e ce­ea ce se chiamă un tempe:­iment mobil. Nu-i ajunge boxa. A vrea o scenă largă, parchet de rî*i3. Se mişcă de rolo colo mută scaunele. Ie înclină hnncându-le de spetează, îşi lungeșt­î brațele sprijinindu-şi «■'âmil* de balustrada boxei, bus­tul puţin îrdoit şi dat îndărăt. în atitudinea discur-~uî de societate, improvizând. Vorbeşte românesco­r­­ un vag 12 strein, ne­afectat. In schimb după propria sa mărturisire posedă en­glezeasca la perfecţie, în nuanţe, tonuri şi semi tonuri, — „nu ca doamna Bujoiu, interpreta, care a învăţat-o corect la pennion”. Depoziţia lui va evolua ca ne o podea mondenă Şi va restrânse toate gesturile, actele de care e îa­­vinuit în atâtea m­ese din presare- Mcck­ny în complot a jucat rolul maestrului de ceremonii. F­ n re­gi­zat întâlnirile cu personHDSt de militare streine, el a pus la dis­so­­ziţia conspiratorilor nu numai casa sa, el Si a sorei sale, si la rigoare O voce din sală: apă de tranda­­firi. , — As­a. ap! de ploaie. Ion Mocionu de Stârcea va con­tinua pe acelas ton raîatarea unor fante de cea mai mare cravîta*.«, Evitându sc. snri.iinindu-la pe lustradă si reluândtrsî iaresi pozi­ția verticală, supravechind în găs­­tămnuri furfa pe hârtie a ratineî stenograf­iste: — Va rog să luați ce spun eu în extenso. K *

Next