Adevěrul, decembrie 1947 (Anul 60, nr. 17029-17050)

1947-12-02 / nr. 17029

T Patina 2 sa' BOT! ~v- -11- w 31 | C. Brezeţanu, Iulian Necşulescu, Ana Colda, V. Fior­escu şi VIRGINICA POPESCU SUCCES COLOSAL | Marinar Voiculescu, G Sterin, Dima Cocea, G. Demetru BANCHET in FAMILIE TPiesă în 3 acte de Bernard Shaw __, Trad. de N. D. Cocea 1 Dina Mîhalcea, Ed­it. Niţulescu-Şahâghîa­n, Je­­nîcă Constantînescu, G. Bărbulescu, Nuţi Dumi­­trescu. Regia: W. Siegfried la TEATRUL NOSTRU .v *­A­ZI PREMIERĂ ora 14.30 REVELAŢIA STAGIUNII MMiQmmm e\ mSSSBf^k M ă ^(AOLE­ llOH //V 4 JOUtfCRITERIOHOe AZI PREMIERĂ LA1 Teatrul NAŢIONAL SALA MODERN , Tel 5.95.55 . .Vineri 5 Decembre Premieră „DOMNIŞOARA” COMEDIE în 3 acte de Jacques Duval cu Mimi Enăceanu, Eliza Petrăchescu V. Valentineanu, Aurel Munteanu 9i ş­i Ionel Ţăranu ! Biletele se vând în fiecare seară la Ca­ssa Teatrului SALA SF. SAVA Tel. 3.94.36 10 Decembrie 1' ' îndărătnică” COMEDIE în 5 acte de Shakespeare cu Elvire Crodeanu şi Niky Atanasiu Cea mai fastuoasă montare a Teatrului Naţional_______ Spectacolele cu această piesă vor avea preţuri de premieră. Biletele se vând în fiecare st la Cassa Teatrului. Teatru! Naţional reprezintă azi Lunii 1 Decembrie SALA SF. SAVA Tel 3.94.36 tanara garda de Alexandru Fadeev cu distrbuţia de la premieră SALA STUDIO Tel 5.15.53 matineu Inspectorul de poliţie de J. B. Priestley cu Maria; Voluntarul Irina Răchiţea­­nu; cezar Rovinţescu; Chirii Eco­nomu; Al. Demetriad şi Al. Clonaru SALA COMEDIA Tel, 4.71,TI CHESTIUNEA RUSA de Constantin Simonov cu Al. Critico; Mihail Popescu;­­S. Heiban; H. Polizu; N. Br­ancomir; vasile Lăzărescu; Mircea Con­­stantinescu; Agnia Bogoslava şi Elena Aramă de la a.r.c.e.s. Asociaţia română pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia ARCES, organizează cursuri serale gra­tuite de limba cehă. înscrierile se fac zil­nic la sediul ARCES secretariat din str. Carageale 1 bis, etajul III. Telefon 20444 anterior 64., între orele 8—13. , ft D. Alex. Sencovici, amână conferința domniei sale ce urm­a să aibă loc în ca­drul ciclului de conferinţe organizat de ARCES, în sala Teatrul Nostru din pasa­jul Comedia, din motive de sănătate. STIRI TEATRALE In rolul interpretat de Marcel Emilian, în piesa ,,Veste Bună" de la Teatrul Mic, a intrat de două zile Petru Novac. Titularul rolului este grav bolnav şi dv.b­ura se poate pre­lungi. : * Se pare că va fi reluat pe una din scenele centrale ale Capitalei, marele succes de comedie al lui Fodor László "Afacerea Kubinsky“. ft Ion Manu și Nataşa Alexandra sunt „capetele de afiş” ale come­diei care va constitui viitoarea pre­mieră a Teatrului Mic. Piesa este de Moshari ş­i Kaufman şi fii ui s'ar putea traduce ..Aici a domnit Geor­ge Washington”. A D­alehudi Menuhim cântă r* Vîn ARCUŞUL FERMECAT PSnnnnrmn cu Stewart Granger blO.Onoa şi phillys Calvert ZILE FERICITE Pierre Richard Wilm ORFEU EXCELSIOR DiLLINGER t cu EDMUND LOWE > U I RNni, ^WHENCE TOMIT V1 r" 1 anul Am JEFEBIS SCALA Afacerea Korlick ^TRIANON împușcături in noapte j*1 Taim Wayn», Ilia Irian IIIYfIB Idolul Prăbuşit LU Aim cs Km» Frmaj fiiT Amiralul Nahimow­­r. —_____Film premial 1» Vemiţi» ÎFEMINA STAN si BRAN ti OHUHILE GELOZIEI HEOAL Demonii Zorilor GEORGES MARSHAL pi 1 TIVOLI După furtună :* *''*■' I, !. • os Alici r«o?M. VICTORIA Mascatul din Santa Fe­­­jghnKY MAC BROWN eri Ci*T AL 7»ntatea. văl yLILpi^ cuHames 'Vlason CEHTKAL TMTM!SS t°B __________ RDŢA CARMEN ni*,n Krim Bornatc« — few MattaU CASANDBA Bd. PALAS Fiul Mexicului801 ,twlV *♦»♦♦♦+++++♦♦+++♦♦♦»»»++*. MORŢII (Urmare din pagina l­a­ pepeni­e proastă. Atât m’am pri­ceput, atât am făcut”. • ujs» Dar te opreşti la Shaw şi la cei dema vârstă cu el. Le-au trecut pe dinainte şi pe de lături atâtea rânduri de oameni intr’un veac şi mai puţin, şi au dispărut. Ei au avut prieteni şi prietenii s’au dus. Când prietenii se schimbă cu ad­miratorii nu mai e acelaş lucru: vine un duh de marmoră cioplită, de bust, de ediţii cu pergament, un năduf de cimitir cu inscripţii, o adiere de parastas. Ai întărzat. De ce nu te-ai grăbit, ca să cazi întins de tânăr în şanţul cărţii tale, deschisă pe masaj de lucru, ca o muscă? _ Mai ciudat este că toţi oamenii care s’au prefăcut că trăesc in timpul tău, continuă să trăiască mai intens în tine după ce mor. Figurile lor au încăput în pinaco­teca ta, mai nesfârşită ca viaţa şi sunt neîntrerupt prezenţi. Moar­tea, pământul sau flacăra rugului de cadavre nu sunt în stare, rea­ducându-le în putregai şi cenuşe, să le suprime ceea ce-i mai subtil şi mai nuanţat în ei, portretul, cr­­ică o nimica toată personală, a­­părută printr’o simplă diferenţă neglijabilă a trei, patru elemente constante ale fizionomi­ei, și nu în­țelegi pentru ce, unică, o singură dată în^ gloata mileniilor străbă­tute de miliardele de oameni pro­vizorii. *■ ■ -» • Poate ca dată în sarcina unui socotitor filosofic de cifre vagi, a­­luzia l-ar putea îndruma către un argument valabil pentru demon­strarea existenţei unui suflet în om. T. Arghezî IEHUDI MENUHIM cântă compoziţiile lui Va­­ger­ilti în marele film „Arcuşul fermecat” • Cinematografele ARO şi GIOVONDA care au prezentat până acum cele­ mai mari filme ale stagiunii, invită cu înce­pere de astăzi publicul Capitaei la un nou mare­­eveniment cinematografic. Este vorba de premiera superfilmu­­ui „ARCUŞUL FERMECAT" care ranspune pe ecran viaţa pasionantă de dragoste şi sbucium a celui mai mare colonist al tuturor timpurilor NICCOLO MAGANINI. Filmul a fost realizat în studiourile britanice care ne-au prezentat în acea­­stă stagiune nenumărate producţiuni de mare valoare şi este interpretat de ce­lebrele vedete: STEWART GRANGER, PHILIPS CALVERT şi JEAN KENT. Senzaţii filtrtului o constituie însă faptul că întreaga partitură muzicală şi anume celebrele compoziţii ale lui PAGANINI, Campattella, Capricio Nr. 20 precum şi sonata TRILUL DIA­VOLULUI de Tartini şi o parte din concertul de vioară de Beethoven sunt sunt interpretate de celebrul violonist IEHUDI MENUMIH. Toate acestea transformă premi­era de azi a cinematografelor ARO și GIO­­CONDA în cel mai mare eveniment al stagiunii cinematografice. ...» In programul viitor la Miercuri „Femeia ■*­­ I ■L I & TIVOLI I /A u = Ultimele zile DUPĂ FURTUNĂI 1 Elena Burmas G. Tresfian lon Ai­ itonescu şi Ban Demetrescu SAVOY Seara . 7:30 — Matisneu­a 3:30 STÂRNESC HOHOTE DE RÂS, CÂNTĂ ŞI DANSEAZĂ IN NEMURITOAREA OFERETĂ FARMECUL UNUI VALS Bir. gen. a spectacolului: GEORGE VAL ——— A DOUA LUNĂ DE SUCCES (GEORGE şi MARGARET cu MARIA FILOTTI şi G. TIMICĂ ­Îno’m­nul Adevărului PORTRETUL MORAL AL LUI LEV TOLSTOI DESK DU BOGRAFIA 0101 ION OH Apariţia în editura „Cartea Rus­ă“ a volumului d-lui Ion Biberi­­onsacrat lui Lev Tolstoi e, pentru orice iubitor de cultură, un fericit prilej de a restabili contactul cu u­­na din cele mai complexe şi mai năreţe figuri ale istoriei aspiraţil­or omeneşti spre mai bine. Biografia d-lui I. Biberi nu e câ­­tşi de puţin o apologie: Tolstoi e destul de mare pentru a putea în­­fiinta cercetările şi criticile cele nai lucide, mai severe; idealurile ei sunt într’atâta de avântate şi le uriaşe încât aruncă în umbră slăbiciunile şi cusururile cele mai eviolente ale omului. D. I. Biberi a înţeles că Tolstoi mai presus de orice, un caz psi­­hologic de structură bipolară şi contradictorie. Povestea vieţii lui Tolstoi şi cheia operei sale îşi află deslegarea într’o întreită dualitate: a sensualismului cu puritatea, a revoluţiei cu aristocraţia, a darului profetic cu arta.. Prima impresie pe care o dă Tolstoi e a unui di­namic, a unui tip respirator şi muscular în căutarea plăcerii, sim­ţind nevoia de cheltuire fizică, bru­tală portă la oboseală. Cel ce ur­măreşte documentele şi mărturisi­rile personale va afla deîndată că e pus în prezenţa unui caz de vita­litate excesivă, violentă, oarecum barbară. Dar freneticul sensual, obsedatul sexual până la adânci bătrâneţi, stăpânul unui trup sănă­tos e totodată înzestrat cu un su­flet frământat a cărui supremă gri­ C . cu SILVIA FULDA; 9 T.CIUBOTARAŞ­U; FIFI N­ARAND; D. AMIGDALIS; AURA RADULESCU; MARGARETA TURCU; NIKI RADULESCU ; »4 V C. CRISTEL; STFANIA POPESCU; MIRCEA PSATTA G. FILIP ___________Direcţia de scenă: V. MAXIMILIAN_____________ fă e perfecţia morală. Iată o fire pasională, „îmbătată de viaţă“, dar iată şi o fire emotivă, ale cărei perspective interioare se schimbă mereu, pentru care perpetuu viaţa are alte tonalităţi şi lumea pricinu­­eşte alte viziuni. Intre moralitate şi sensualism lupta se desfăşoară prin succesiuni ciclice de stări o­­puse. Voluptatea învinge în unele faze, altele alternativ, asigură tri­umful ascetismului, al remuşcări­­lor. Există perioade de orgoliu, de egoism şi deslănţuire; paralel apar crizele de spiritualitate, desgustul de sine, repulsia cărnii, îngenun­cherea în faţa spiritului. In aceste cazuri instinctul e depăşit şi se a­­firmă vehement credinţa în perfec­ţie. Crizele morale au fost dese în viaţa lui Tolstoi; unele, de mică intensitate, trebue să fi fost aproa­pe zilnice; altele, mai ample, des­part diferitele epoci ale vieţii, a­­cele epoci cărora Tolstoi însuşi le-a atribuit o durată de vreo şap­te ani; ultima, însfărşit, cea mai mare, m­area lui criza (asemănă­toare cu a lui Pascal), în jurul a­­nului 1880, îl transformă făţiş. Din ea provine predicatorul mistic cu­noscut generaţiilor următoare, e­mult cu Rousseau, spune critica îndeobşte; atâta doar că Tolstoi se spovedeşte şi încheie bilanţuri morale cu scopul de a se schimba, nu numai de a recunoaşte; neliniş­tea morală şi metafizică duce nu la constatare, ci la voinţa dârză de prefacere. Ceiace s’a şi­ întâmplat. După o fază de progres moral, Tol­stoi se poate mândri cu izbânzi continui asupra lui însuși. Fuga fi­nală, fuga aceia în extremis, inu­tilă și afectată în ochii multora, capriciu senil pentru unii, nu e de­cât concluzia unui impuls vechiu, nevoia de a afirma sieși și altora că în cele din urmă s’a liberat, a rămas singur, a învins. Desigur că nu certuri de menaj şi iţe familia­le, că nu evoluţia raporturilor cu Sofia Andreevna pot explica sufi­­cient acest gest. E — într’un fel dramatic şi naiv — supremul act prin care individul aruncă în faţa lumii, ca o mănuşă provocatoare, hotărârea lui şi alegerea simboli­că a drumului de mult tânjit. O biografie cinstită, ca a d-lui I. Biberi, departe de a-l micşora pe Tolstoi spunând lucrurilor pe nu­me, îl înalţă şi îi dă o valoare uni­versală rar întâlnită. Tolstoi e­vanghelistul raţional, creştinul ca­re nu recunoaşte elementul divin al Scripturii, misticul al cărui crez se rezumă în dragostea aproape­lui. Tolstoi mai oferă şi spectacolul dualităţii dintre nobil şi revoluţio­nar. Contele ţine de clasa lui so­cială, dar artistul îndrăgeşte arta populară, iar gânditorul tinde cu entuziasm către dreptate. La Iasnaia-Poliana, el înteme­iază o şcoală populară şi se con­sacră pedagogiei; în manifestări precise se desolidarizează morali­ceşte de clasa stăpânitoare a Ru­siei. Dar declaraţiilor teoretice nu li se adaugă vreo acţiune practi­ca. Tolstoi rămâne departe de re­voluţia din 1905; pe teren politic­­social se fereşte de vreo pronun­ţare categorică. Umanistul îşi con­tinuă traiul de mare senior, la Moscova sau la Iasnaia Poliana. In casa lui contradicţia izbeşte k ochi: încăperile sunt toate luxos mobilate; doar camera lui e de­ o simplicitate demonstrativă. A treia luptă e aceia dintre ar­tist şi profet. Povestitorul ar vrea să redea viaţa aşa cum i se arată în întregul ei neierarhizat după vreun criteriu moral; reformato­rul simte datoria să îndrepte. De aci şi existenţa în opera tolstoia­­nă a două feluri de lucrări, a na­raţiunilor pure şi a bucăţilor cu te­ză, ca învierea şi Sonata Kreutzer. Duelul artistului cu profetul nu e însă independent de celelalte două frământări. Se grefează pe ele, aşa încât aspectul tipic al perso­­nalităţii lui Tolstoi e al unui vast, neîncetat şi multiplu război inte­rior. Patriarhului senin, predicato­rului inspirat, operele complecte postume şi critica biog­rafică i-au subsumat un neliniştit, un sensual exacerbat, un ins care se teme îin faţa morţii, un soţ nenorocit; ve­getarianului şi teoreticianului sim­plicităţii câmpeneşti i s’a opus rea­litatea boerului. Dar biograful cinstit nu va tra­ge de aci concluzii superficiale. Dualitatea nu dovedeşte lipsa de sinceritate a uneia din feţele per­sonalităţii morale tolstoiene. Bi­lanţurile morale încheiate de t­ol­­stoi sunt întotdeauna nemăsluite; cele doua tendinţe există deopotri­vă, şi soldurile rezultă din alătura­rea unor conturi cu coloane a­­proape egale. Tolstoi seamănă mare şi e omenesc pentru că e dual. Lupta dintre temperament şi prin­­cipii, dintre simţuri şi morală nu reprezintă o aventură particulară, ci însăşi esenţa fiinţei omeneşti. Fără încetare, fără îndurare, fără seninătate s’au trudit cele două porniri în sufletul tolstoian, aşa cum — incomparabil mai slab şi mai şters — se înfruntă înlăuntrul oricărui om. Tolstoi e mare pen­tru că cele două părţi ale firii sunt la el egal de puternice, pentru că lupta e vajnică şi pentru că voinţa de a da uneia din ele o exclusivă predominanţă asupra celeilalte e hotărâtă. Omul mare nu caută e­­chilibrul, ci absolutul, nu compro­misul ci înfrângerea părţii din si­ne pe care o desconsideră: nu li­niştea, ci posibilitatea de a se crea din nou aşa cum vrea, întrucât Tolstoi a izbutit să împlinească a­­ceastă strădanie o altă problemă. Din biografia lui putem însă trage învăţătura că victoria individului asupra lui însuşi în mod desăvâr­şit e treapta prealabilă a oricărui progres. N. Steinhardt­ ­ I­YfjffffyrfTEATRUL ATENEULUI __________________________________ .■r^-HUM.7TELEFON 5.20.63 ^ _ _ BF§ In fiecare seară ora 8 | MARCEL ANGHELESCU in * -i- Vi . Mâine matineu ora 4.30 CLONIALE Şl DELICATESE | ADEVERUL TEATRUL MIC Tel, 4,31,37 Zilnic ora 8 seara [EUGENIA zaharia ■ NATASA ALEXANDRA MARIA MOHOR VESTE BUNA Comedie dramatică de MIRCEA STEFANESCU Sâmbătă, Duminică matineu ora 4.30 FORY ETTERLE G. DEMETRU MARCEL EMILIAN .. fWVA­'.'­ DUPĂ­­DOUĂ MII DE ANI.... (Urmare filt pagina l­a­ biblici era de fapt un om politic po­­zitiv, care a­ lucrat după legile eter­­nei dreptăţi, pentru egalitatea în drepturi şi dreptul de a trăi al unui popor nomad, respins din toate părţile. Un congres mondial evreesc a fost convocat la Basel în Elveţia. Unde trebuia să se fondeze noua patrie? Aceasta a fost problema o­­ferită desbaterilor. Marele scriitor Israel Zangwill, balzacul evreilor englezi, poet dar totuşi spirit rea­list, a propus să se aleagă Uganda, o ţară din Africa, mai mare ca Franţa şi dotată cu imense bogăţii naturale. Guvernele europene spri­jineau acest curent teritorialist, cum a rămas ca denumire în istoria sionismului. S’a ridicat atunci un evreu rus. Usischin şi cu o forţă oratorică formidabilă a pledat pen­tru Palestina, ţară primitivă şi să­racă, sub dominaţie turcească, aşe­zată la confluenţa unor interese mondiale. Planul său nu era lipsit de frumuseţe, dar politiceşte părea absurd. Usischin a dinamizat simţi­rea naţională — dacă nu mi-ar fi teamă aş zice şovină — şi a isbutit ca punctul său de vedere să fie acceptat. Celebrul pamfletar al se­colului al XIX-lea Max Nordau şi şeful recunoscut al mişcării. Theo­dor Herzl, care înclinaseră pentru planul realist al lui Zangwill, au trebuit să se supună. Aşa a fost fondat sionismul ca mişcare politică organizată. Până la întâiul răsboi mondial, statul evreu rămăsese un simplu ideal, înfiripat răsleţ prin câteva colonii de pioneri îndărăt­nici. In 1917, ministrul englez Bal­­four îşi dădu consimţământul pen­tru „un cămin naţional în Palesti­na, garantat de dreptul public”. In 1923 Societatea Naţiu­nilor a dat Angliei mandatul să supravegheze această nouă înjghebare, care nu avea atri­butele unui stat independent şi suveran. Sionismul a înregistrat progrese remarcabile, însă intere­sele imperiale britanice au stat în calea unei imigrări­ masive. Trans­formările uimitoare realizate de tehnica şi de banii evreeşti au afir­mat o voinţă de a clădi la o parte a poporului evreu. O ţară de mlaş­tini şi de arşiţă modificată într-o ţară de agricultură sistematică şi de industrie — ce cale lungă până la înfăptuirea unui stat modern! Lunga noapte a lui Bartolomeu pe care au trecut-o evreii sub Hitler a dat problemei ■ palestiniene o neaşteptată urgenţă: sute de mii­­de supravieţuitori, deposedaţi de tot ce aveau, luptând cu mizeria cea mai atroce şi dovedind o dârzenie neînfricată pentru a pătrunde pe un teritoriu propriu, uzând de per­suasiune şi diplomaţie şi ajungând până la terorism... Rezistenţe redu­tabile şi interese complexe au fost înfrânte. Eri, Adunarea Generală a Naţi­unilor Unite s’a rostit în chip defi­nitiv asupra împărţirii Palestinei:­­două state, unul arab, altul evreesc. Un capitol de istorie universală a fost încheiat, începe o nouă epo­că pentru evreii din lume, poate tot atât­ de grea, tot atât de dramatică. Focul e încă deslănţuit; el arde subteran şi nu va fi stins decât prin voinţa unanimă a poporului evreu şi a celui arab de a conlucra dea­­dreptul, potrivit cu idealurile mari ale umanităţii şi cu aptitudinile lor inerente. Acesta e un aspect al pro­blemei. Mai rămâne altul: vor ple­ca toţi evreii în Palestina? Hotă­rât, nu. Infiltraţia organizată cer© timp şi metodă. Şi dacă perfegrina­­rea „persoanelor strămutate” —din care evreii au un contingent atât de mare — presează inevitabil, nu trebue să se creadă că o imensă parte a poporului evreu n’a rămas credincioasă idealurilor ei univer­saliste. Intre naţionalismul evreesc şi perspectiva democraţiei mondia­le în care fiecare om să fie într’a­­devăr egal — evreii se sbat şi se vor sbate încă mult timp. S’ar­ putea ca în afara statului e­­vreesc să trăiască mai mulţi evrei ca înăuntrul graniţelor lui. Grecia a fost şi este o patrie simbolică pentru milioane de eleni, răspân­diţi între alte popoare. Dacă sute de mii de „Hermatloşi” aşteaptă de la statul evreu numai un paşa­port, o situaţie juridică cla­ră în ţă­rile în care trăiesc în afară de .,dreptul public” — mai mulţi îşi croiesc o viaţă nouă, în mijlocul celorlalte naţii, pe pământul unde s’au născut, legaţi puternic de dân­sul, prin firele nevăzute ale unei solidarităţi, deasupra conceptului, naţional. Palestina, centru­­de concentrare al culturii şi spiritualităţii iudaice — încurajat de acordul unanim al evreilor din toată lumea şi de spri­jinul moral al tuturor popoarelor civilizate — e un refugiu pentru evreii persecutaţi, care nu mai pot rezista în patriile lor de baştină. H. Soream« RECITAL DE PIAN Marţi 2 Decembrie, ora 8 seara, va a­­vea loc la Athéneul Român, recitalul de pian al d-lui George Hal­moş, profesor la Conservatoru maghiar din Cluj. D-sa este cunoscut publicului nostru, în faţa căruia a apărut acum doi ani exe­cutând cu un deosebit succes Concertul mi bemal de Beethoven, în cadrul Filar­monicii și sub conducerea maestrului George Enescu. In programul recitalului opere de Bach, Beethoven, Chopin, Schumann, Bartock, Bral. Bibliografie A apărut „îndrumătorul” pentru acti­vitatea culturală educativă în şcoalele secundare. I­oscu­. Şcoalele secundare de toate categori­ile din Bucureşti pot ridica „îndrumăto­rul” de la subsecretariatul de stat al e­­ducaţiei Tineretului, Str. Roma 32, în fiecare zi între orele 8-13. I IN CURAM VASILIU BIRLIC A LI­BABA Comedie de ARNOLD și BACH. Prelucrare de TIMUȘ Utima s­ptamaflă SCLAVUL INEBUNIT Teatrul COLORADO Campania BIRLIC ! TEATRUL MUNCITORESC C. F. R. Teatrul Muncitoresc CFR Giuleşti a reluat şi reprezintă în zilele de Dumini­că, Marţi, Joi şi Sâmbătă marele succes al stagiunei trecute „Coliba lui Moş To­ma” în direcţia de scenă a d-lui Ivad Dubrovin.­­ In rolurile principalei Nicolae Popes­­cu, Dinu Macedonschi, C. Tănase, Ste­­lian Mihăilescu, Al. Caţichi, Vasiliu şi d-rele: Gina Petrini Astra Da, Elvira Stratilat, etc. Numeroase divertismente muzicale și coreografice. . .*• Muzica de scenă: Prof. Iusceanu. Spectacolele încep la orele 7 seara.­­ Duminecă matineu orele 3.

Next