Adevěrul, februarie 1948 (Anul 61, nr. 17075-17099)

1948-02-01 / nr. 17075

i EXCELSIOR sn FWOU-FROU 0 CAPODOPERA LUK! 2 FEB HAUE PREMIERI 'UN FILM NOU' 1­947 yaSc&t&m­zcC* ;«as3?3SI3: m msm ( PATRIE )­­ DUPĂ CELEBRA PIESA A Ul­i VICTQRSEN SARDGU CM* JE1B1EMI1E12E TRj*''eN iSiU u‘*a ca te_amn *u^t LUXOR EF01IA TINO ROSSI Suflete rătăcite LILLI PALMER _____ Onorabila Catherina EDWIGE FEUILLERE pilii: ®jmm\ ĂX.j A R 0 "solii femimi Â5Ta Evadare sentimentala GINO CERVI IN NUMELE VIETII N. Cerka?.ov — O. Jrkov â"’2­"â"'epocă: Cosetta MIZERABILII STAN si BRAN Contrabandiști Apărătorul din Texas Hoot Gibson OMUL cu ARMA N. CERKASOV RITZ CiUflE mum CCC, yearTdesailly 0AMIK1I ' fl /Zina oisr/t/Bi/n­ou . % FILMUL POPULAR S A­R tL*.-t.UMtiâ.- & Ut! *iii& GAAMDJ03JL FÎLM SOVIETIC Ji ii LE Vliîir A apărut „CONTEiîFORAM.” Nr. 70 cu Un bogat și variat sumar din care extragem: Două vizl'e — două lumi, ar­ticol scris special penfiru , Con­temporanul" de ANDRÉE VIOL­­LIS. O problemă de bază a e­­conomiei în Republica Populară Română de COSTOI MURGES­­CU; Originile crizei din Ger­mania Occidentală de ION AS­ZÓDI; Ce este democraţia ame­ricană de MARK TWAIN; Salut democraţiilor populare poem scris special porfir­ „Contempo­ranul“ de ANDRE ULMAN; Luaţi cântecele mele îndărăt, poem de VIRGIL GHEORGHIU; Dinastia de Hohenzollern in slujba trusturilor străine de VA­SILE D LIVIANTI; E. Logi­­nes­en şi impasul subiectivităţii de ION VETNER; Far 48 de ION FELEA; Lacrimile de cro­codil ale d-hil Bevin de MARIN DIMA; Necesitatea reformei în­văţământului juridic de M­­O­­NESCU; Paris contra Hollywood de MIOARA CREMENE; Mobili­zare agricolă, nuvelă de G­r. SMERDAVA. 8 pagini lei 12 DELA ARCES Secţia Universitară convoacă pentru Duminică 1 Februarie ş­i ora 10 d’m­. în sala Teatrul Modern­ Naţional o şe­­­dinţă p­enală la care sunt rugaţi a par­ticipa membrii şi simpatizantă din toate facultăţîle. Se va viziona filmul „Parada sporturlor la Praga” (Sokolii). & ) Sectia Militară organizează Duminică 1 Februarie a. c., ora 10 dimineaţa, la Teatru Armatei un festival artistic, la care sunt invitaţi a participa membrii tuturor secţiunilor asociaţiei şi simpati­­zanţii IIIPAinil Mitica şi Costica MilenUil Duşmanii femeilor TIVOLI DOR NESTINS Beţie, Davis.Paul Henreîd Dragoste dincolo de viaţă şi moarte Alida Valii SELECT Arcuşul Fermecat STEWART GRANGER CSOCONDA OMUL IN GRI JAMES MASON Rft^A-HStRA Al sante'ea văl UR^__j^ies mason _ "VICTORIA ,n sunet de chR*r Tino Rossi Sri Pal Amantul Blestemat 50. vnl'.Q EROTIKON P­AX TAVERNĂ PATIMILOR Michel Simon — Jules Fost Reyal Berry ORFEU 'ShatfinSi 2: iî PREMIE a şmwm Melody di'vine! Muxton srfrilitrăl ­13 ÎEAURUL MĂRIA FILO1TI /•ZI MATINEU SI SEARA FILOMEHA SE MĂRITĂ MAINE MATINEU „ Serata Asociaţîai «Pisei Spanisi Democrate» Asociaţia „Prietenii Spaniei democrate“ organizează pentru astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie 1948, la orele 20 o serată artis­tică, urmată­ de dans, sub patronajul d-lui prof. Petre Constantinescu-Iaşi, vice­pre­­şedinte al Adunări Deputaţilor şi în pre­zenţa d-lui Richardo Bego­na Y Calde­ron, mi­nistru al­ Republicei Spaniei De­mocrate la Bucureşti. Serata va avea loc în­ saloanele „Nep­tun“ din str. G. G. Assan Nr. 2, îşi vor da concursul vedetele teatrelor Alhambra, Atlantic, Boema şi Savoy, Aldo Solini cu orchestra sa, etc. M . Fidel unui principiu pe care-l aplică riguros, d. depu­tat Em. Angheliu, pre­­şedintei­e FRFA a convocat la Bucureşti pe delegaţii districtuali ai arbitrilor pen­­tru o conferinţă pe ţară. Este vorba de o studiere în comun a­­ Congresul arbitrilor lite, sub egida unui for reprezentativ, arbitrul este supus greşelilor inerente ru­tinei, ca şi dirijorul care renunță un timp prea îndelungat la ajutorii parti­­turei. In partea secundă a campionatului al regulilor de joc şi de o uniformizare a văzut arbitri consac­aţi interpretând fii interpretării ce urmează să fie date pre­tutindeni unde se joacă foot­bak sub auspiciile federaţiei noastre, fel şi chip cele câteva articole de re­gulament mai frecvente, stârnind de î'e­­care dată­ nedumeriri supărătoare şi de ideea şi momentul al­ es pentru înfăp-jcee mai multe ori proteste vehemente, tuirea ei sunt potrivite din toate prie- tjnii acordau '’penalty” pentru un hands­­ere de vedere. La o săptămână îna'ntea j ^Voluntar în careu, ar alţii treceau cu începerii campionatului d­îcîa, se cuve­neau reîmprospătate reguli imuabile în mater'e de arbitraj, pentru evitarea ana­cronismelor atât de dăunătoare desfă­şurării normale a jocului de foot-ball, vederea aceeaş culpă chiar când traeo­­loriă iniţială ducea­ balona în paric­ul cel mai vulnerabil al porţii. Unii marcau cu minuţiozitate tim­p­i pierdut în parla­mentari şi prelungeau jocul în consecin-Trecutul apropiat ne.a înfăţişat o to-,tg^ iar alţii îl curmau la sorocul regre­tată confuz e în aplicarea regulamen­tu.­i mefftar deşi minute preţioase erau i­o­­iui, uneori chiar în sectorul mai. ridicat­­si^e un van. Apoi aruncări de ne tuşe unde se presupunea existenţa unor ta- ! defectuoase, nesancţionate la unii şi o­­lente verificate. N“-1 j­unsurile acestei pe­­rţri irrtrtdle ale jocului pentru abateri ficienţe au fost retevate la vreme, mai imaginare, la alţii.­ cu seamă atunci când consecinţele lor n’au ! Lista este interminabila. putut fi găzduite si când incidentele fi- | Consfătuirea care începe astăzi are vești au provocat de ce'.e mai multe ori Esa ^ar 0 presantă justîfîcare. Păcat, falsificări evdlente ale rezultatelor reale. j­nsa cg la ea nu vor putea asista în ve- Un arbitru, pientru a pu'ea corespun-| derea sincronizării, dolegaţi au­torizaţi de întotdeauna chemării sale fireşti, tot al spectatorilor. Dîn ferîcîre există un bue sa procedeze aidoma chirurgului, corectiv pe care l-am sugerat şi cu alt care or-'cât de căutat ar fi şi or c­­ă pri|ej. difuzarea largă, în ’­eci de m’tc­ă siguranţă ar avea în bisturiu, se simte exemf,iare a regulamentu'v.l de tool .ball, mereu obli­gat să-şi adapteze exper en- comentat, sub formă de broşură, cu pre­fă la cuceririle certtjntíi ale ştiiifţei. Pul b­tcţus­c bifetul de intrare.' Viaţa unui ma'ch este în mâna arbitru. Suntem convinşi că spiritul practic şi lui iar bisturiul său este fluelul. Dacă iar văzi­oi al preşedintelui FRFA va nu-şi împrospătează cunc­nitele, dacă aviza la această măsură practică, interpretează regulamentul după criterii , personale ne­verificate la perioade stabi-L. Re-slam* MEt­E.VE.Tn­L BOXITL pr©fesi owist VA INCETA LA 31 MAI 1948 __ Alto Ko'iâfîrS tsnpoHati to luate «!« Comitetul executiv' OSP — Comitetul­ executiv OSP a luat In ul­tima sa ședință o serie de importante hotărir».­­ Examinând chestiunea desființării boxulu profesionist, comitetul exerufiv a dat următoarele directive FR Box, pentru a proceda la creare® condițiuni­­lor necesare desființării profesions­mu­­lui. a a) Orice activitatte profesionistă în box va înce­ta pe data de 1 Mai 1948; b) Se vor organiza secții de box­ la cluburi; c) Se vor organiza competiţii pe e­­ch­ipe, districte şi ligi; d) Se va pregăti organizarea Diviziei Naţionale prin legitimarea boxeurilor la cluburi şi prin stabilirea normetor de transfrare; e) Se va procedă la neematorizarea boxeu­rilor merituoşi; f) Se va organiza Şcoala de instruc­­tori de box şi se vor plase absolvenţii merituoşi la cluburi şi cemtri. g) Pentru campionatele Îndivaluăre se vor stabili clase de boxeuri şi se vor stabili modalităţile de trecere a boxeu­­rilor­ de la o categorie la alta. * ) Comitetul executiv a mai decis să acorde echipament sportiv tineretului care munceşte în Brigăzi de muncă, să recompenseze pe tinerii care se rc-ICvă în muncă prin acordara de carnete de liberă întrare pe terenu­rîle de sport din toată taita s. a. — S’a acordat echipament sportiv Brigazii de școlarî „FUi.ncu Sârbu“ dă la Lie, Cantemir, car« lucrează la construrea unor terenuri sportive. La Atief Turneul echipei MTK se desfăşoară Duminică şi Luni Din cauza n­eobţiner­i­i med vize echi­pa pestană MTK şi-a amânat sosirea pentru azi la ora 16. In faţa acestei situaţii organizatorii au fost nevoiţi să amâne turneul cu o zi, astfel efi MTK va debuta mâne în Capitală întâlnind formaţia CFRB. Programul turneului care se desfă­şoară la ANEF este urm­ătorul: DUMINECCA ora 14: Juventus — Griviţa CFR. ora 15.45: MTK — CFRB. LUNI ora 14: AS Armata — Socec Lafayette ora 15.45! MTK­ — Ciocanul. Conferinţa arbitrilor a înrceput erl Azi dimineaţă la ora 8.30 a începu­­în sala Camer­ei de Comerţ din str. Bur­sei etajul II conferinţa pe ţară a af­­bverilor de football. Se vor dezbate pro­bleme importante pentru „cavalerii fhierului­“. Vor rosti cuvântări d-nul. Sergiu Petrovici, preşedintele OSP, de­putat Em. Angheliu, preşedintele FRFA M. Vlaicu, dire­cor ad-tiv OSP şi Toni Irimescu, preşedintele CCA Şcei^lss de otrgan­izatorî sportîvî de la Predeal Mâine se inaugurează la cabana Vor­­ban-Predeal Şcoală de organiiatori spor­tivi,­ organizată de secţia centrală dă educaţie fizică şi sport. COM Nuntire elevilor este de ICO trimiși de consiliile­­ județene din­ toată țara. CĂRŢI APĂRUTE IN EDITURA P.C.R. GHEORGHI DIMITROV: Despre alianţa muncitorilor cu­ t­ranîi. V. KEMENOV: Caracteristicile a două culturi. Prof. B. VIOLIN: Statistică şi po­litică. L. PATRAŞCANU: Spr® o iustitt® populară. Ştîînta sovietică în decursul celor 50 de ani de exis­tenţă a Statului Sovietic. I. CHIŞINEVSCHI: Ideologia so­vietică şi superiortatea ei faţă de ideologia burgheză. L. RAUTU: Triumful Ideilor lui Marx. Engels, Lenin, Stalin. ZINA BRANCU: Epoca sfârşitului sistemului capitalist. B. ZAHARESCU: Centralismul d® mocratic, principiul organizato­ric al Partidului clasate munci­toare. J. PODOLEANU, Gh. M. Vasiles­­cu-Vasia — Ed. II. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE I LYRA: Drumul spre stele şî compania I de reviste OPERA: Faust. | MARNA: Luminile Parisului NATIONAL (Sf. Sava); mat.: Ruy BÎaS; MIORIŢA: Nu te pot uita Bias; seara; Femeia îndărătnică. NAŢIONAL (Studio); mt: Inspectorul de poliţie, seam: Frenezie NAŢIONAL COMEDIA: Chestiunea rusă. MUNICIPAL: Rădăcini adânci. NAŢIONAL­ MODERN: Domnişoara., CGM (sala Lipscani): Cântecul muncii. MUNICIPAL: Rădăcini adânci ALHAMBRA: ora 5: Piccolo; ora 7,30: Bayadera MOGADOR: Tache, Tache şi Cadâr; c-­ G. Baldovin ARMATEI: Paloş Voinicul ATENEULUI: Coloniale şi delicatese ATLANTIC: Coadă la Stroe BOEMA: (sala Gioconda): Dragoste pe puncte COLORADO: An­ Baba MARIA FILOTTI: Frou Fr'OU MIC: George Washington a dormit aici ODEON: îmi amintesc de mama CFR GIULESTI: Coliba lui Moş Tom­a: LIRIC (sale Matei Basarab): Sturm fen leb'n CINEMATOGRAFE TRIANON: Nu uita că t­e-am înbît. SCALA: Coliv­a cu privighetori EFOFIA: Nu te pot uita EXCELSIOR: Evadarea sentimentală FEMINA: Dansatoarea din Texas RITZ: Dor nestins GIOCONDA: Omul In gri cu James Ma­son. LUXOR: Suflete rătăcite. ED. PALAS: Am Intui blesh­­,i-‘ SELECT: Arcuşul fermecat FANTASIO". Două lumi TIVOLI: Dor nestins MIGNON: Mitică şi Costică duşmanii femeilor ARTA: Fiul Şeicului NISA: Fantoma din Texas Numere de Music-Hol CASANDRA: Col’via cc privighetori CARTIERE AIDA: Răzbunarea şerifului AMERICAN: Calul năzdrăvan ALIANŢA: Copii Căpitanului Grand şi Revistă COTROCENI: Totul pentru o femeie DIANA: Forţa pumnului şi Gorila. FANTASIO: Dubrovsky. FLORIDA: Contraspionaj. GLORIA: Vipera şi jurnal. IZBANDA: Liliacul MARCONI: Balerina. TOMIS! Atacul caravanei NONI: Gorila cu Fraţii Ritz NERO: Stan şi Bran scamatori Revis­tă şi jurnal, ODEON: Campionul boxului SPLENDID: Mica orfelină RAHOVA: Calul năzdrăvan. PACHE: Stan şi Bran şî Covorul fermecat BALUL MEDIANEI Azi Sâmbătă 31 Ianuarie «rele 20, în saloane,» căminului societăţii stu­denţilor în medicină din Bd Schitu Măgureanu 2, v­a avea joc ’’Baiu­ M­­­­dicinei”. Cu această ocazie în prezen­ţa d-lui prof N. G. Lupu va fi ins­ta­­lat noul comitet ITOSR al gtud®nţ,lor in medicină CONFERINŢE Duminică 1 Februarie ora 10,30 d. col. Ioan Focşineanu comandantul şcoalei superioare de război va vorbi despr’e ’’Bătălia de l a Stalingrad“ in sala Fantasio str. Batişt© 14 Intrarea numai cu Invitaţi: -04 D. prof. Mircea Manolescu ţine azi, la ora 18, în sala festivă a Institutului de Cronica cinematografică Onorabila Caterina înainte de orice, e drept să elo­giem jocul arti­stei Edwige Fe­­uillére, care a izbutit să compună în această comedie falsă un rol coerent şi savuros. Bucata în sine poate da naştere la discuţii. Face parte din categoria realizăilor care urmăresc ex­clusiv burlescul şi in­­veselirea spectatorului Ţine să fie spumoasă, elegantă, fantezistă, ni­ţel trăznită, cuceritoare. Işi atinge oare mereu scopul? Povestea e cu totul abracada­brantă şi neînsemnată. Ar fi stupid să încercăm a o rezuma. Sunt unele momente explosive. Dar şi altele unde e vădit că regizorul nu e destul de ferm pe calea a cărei placă indicatorie poartă: „voi care căutaţi seriosul lăsaţi orice pretenţie la in­­trarea’­ Fra Ch­ivel» Năpârstoc şi alte povestiri pent­u cop­ii noştri Tălmăciri şi prelucrări de Liver one Teodor­eseu. (IU) Cartea Românească Copiii! V'eaţa in mersul ei spre lumină spre lumea nădejdilor Şi a bucu--'i!I.jr! Pentru ei s'au cules poveştile a­­cestea in literatura mondială. , Imaginile minunate ale poeţilor cu renume vni versa!: Andersen; Bidpai; Fraţii Grimm; Rudyard K­pling; Perault; Topellu­s; Concordia Loef­ving; n­ăscute din magia cuvintelor cresc ce încheagă prind formă şi un înţeles adânc uman. Poveştile acestea alese cu îngrijire cu dragoste pentru scânteia de înţe­legere şi judecată a celor moi care vor alcătui in viitor armata celor mari a acelora care vor pâşi înainte pentru impu­nirea dorului de drep­tate bunătate şi iubire de oameni sunt un mănunchi­­u de luciri nepie­ritoare ale spiritului poetic îndrumă­tor de caractere. In­ele copii, vor descoperi nu nu­mai plăcerea basmului dar şî legă­tura unei lumi străluci­toare închi­puite cu adevărata vieaţă. Din ele epic­ii vor învăţa jucându-se cu mi­­­nuunea imaginilor să fie buni şi drepţi curioşi şi dârzi să se ia la trăirtă neînfricată cu vieaţa pentru­ c s‘o stăpânească și să se bucure de darurile el. BAIE PRESEI AGERPRES, 30. „ Sindica­tul Ziariştilor Profesionişti din Bu­cureşti organizează şi în a­­cest an tradiţionalul ,Bal al Presei” care va avea loc in seaira zilei de­ 21 Februarie a. c. în saloanele de marmoră ale Cercului Militar din Bucureşti. Programul artistic de muzic­­­aal care va avea loc se va bucura de concursul celor mai talentate elemente ale teatrului bucureștean. Biletele într’un număr res­trâns au fost mise­rit vânzate numai la sediul Sindicatului din str. Gogu Cantacuzino 2 Etaj II Conferinţa generală a ARLUS-ului — Ziua 81-a - Conferinţa generala a ARU­S- ului a continuat şi în cursul zilei de astazi. Dimineaţa conferinţa s-a trans­format in adunare generală pro­­cedându-se la modif­carea unor puncte din statute. După aceea şi-a continuat lucrările. In cursul dimineţii au vorbit d-nii Aurel Iliescu Baia, A­imcăi P­atra Neamţ, avocat Chiriac Ar­geş, Pintie Braşov, maior Niţoiu Severin Lugoj, Colfescu Sibiu, Di­­mitrie Calăraşi Schi­mer Oradea, avocat Blaze Reşiţa, dr. Fă­lici­­neanu Arad, D. Anca Turnu Mă­gurele, lt. col Stoianovici Câmpu­lung Moldova, Niculă Iaşi, ete. In şedinţa de după anvază au luat cuvân­tul la discuţii vorbind despre chestiuni organiza­ti ce d-nii Leon Darie (Constanţa), Dă­­n­lă şi Duca (Cluj), prof Lupaşcu (Timişoara), dr. R­ineşti (Târgovi­­şte), d-nii dr Botez, d Triaridat, D Băiteanu (Ploeşti) şî generalul Verdeş secretarul sect­ei armată ARLUS. O impresie deosebită a produs vorbirea săteanului Durrrtru din Slatina care a arătat ce înseamnă pentru mediul rural aeiunea AR­­LUS-ului și s’a angajat să facă într’un termen foarte scurt 100 de noui înscrieri de membri. Aplicată imediat în practică, ho­­tărîrea comercianţilor noştri de a transforma mătăsăriile aristocrate n’ar fi meritat, poate, cum se spune în lumea bună, ni tant d’honneur, ni cette indignité.. Dacă negustorii noştri nu s'ar fi gândit şi la... ridicarea nivelului cultural al clienţilor lor. Drept ca­re, au pus să li se lăcuiască fun­durile butoaielor ca să putem citi bine pe fondul lustruit ca pe o tablă din odaia de clasă, într’o frumoasă caligrafie a zugravului de firme, maxime şi cugetări de acest gen: „Vinul nostru — sănătatea voa-­­ stră”; „Banii trec, cinstea rămâ­ne”; „Trecătorule opreşte-te aci — Vinuri bune vei găsi”; „Vinul do Studii Româno-Sovetice din Calea Vie- J 1 t! *1 i\ K -’ ”7,,, tom­ei 141, o conferinţă cu titlul „Pentru Stiu de-1 beţi Doamna — Este dul­ce şi-i de toamnă"; „Vinurile sunt conferinţă a înţelege dreptul sovietic“. BIBERE. (Urmare din pagina l-a) bune dacă sunt naturale“ și în fine, . 7——­---------—------------------------------ purtând în josul lor semnătura sa că mai este loc pentru un nou gen relui Pasteur, aceste memorabile de localuri de desfacere a vinului... ; cuvinte: „Vinul este băutura cea la pahar. Agerimea întreprinzăto­rilor cu „iniţiativă particulară” s’a oprit la două din prăvăliile aşa nu­mite „de lux”, răsărite peste noap­te în epoca de tristă „prosperitate”­­a inflaţiei. Aici se vindeau mătăsu­­rile naturale, poşetele de lezard şi toată gama celor mai strict nece­sare articole din care se alcătueşte toaleta femeilor elegante. Magazi­nele trebuiau să poarte — obliga­tor — nume franţuzeşti. Patronii s-au interesat la d. Larousse şi le-au botezat, cu gust, ca pe nişte romanţe sentimentale: „Aimée” sau „Votre Chérie”. Dar soarta cea de totdeauna plină de ironii, a vrut şi de data, asta, altfel. Inflaţia şi-a trăit şi ea traiul, iar luxul magazinelor cu pricina, a decăzut odată cu harni­cii lui răspândîtori. Magazinele tânjeau, cu rafturile şi vitrinele goale. Ce e de făcut, s’au întrebat îngrijoraţi, patronii? Nu e timpul prielnic pentru regrete şi lamen­tări. Negustoria e prin natura ei nediscriminatorie. Şi întocmai ca banul — non elet. Dacă nu mai au căutare combinezoanele şi ciora­pii Nylon, există o marfă care a mai sănătoasă şi cea mai higieni­că”. Mărturisim fără ocol, cu riscul de a ni se imputa o intenţie de vagă maliţiozitate, că iniţiativa a­cestui nou gen de neguţători de vinuri ne-a mişcat profund. Ape­lul lor la cugetarea mai mult sau mai puţin poetico-filosofică, pen­tru a-şi împodobi desfacerea vi­nului în sferturi, jumătăţi sau chiar litri întregi, ne duce cu gândul înapoi la eroicele vremuri cănd „Bolta rece” adăpostea pe corifeii Junimii, iar restaurantul gărîi din Ploeşti era ţinut de ma­rele Dobrogeanu Gherea. Ca să nu mai vorbim de berarul Ion Luca Caragiale, pe care mulţi dintre străbunii noştri îl credeau numai cârciumarii de profesie. Ce e drept, nici când nu s'a po­menit prin acele localuri, în care vinul se confunda cu poezia, de vreo „cugetare” zugrăvită pe pe­reţi sau pe... poloboace. Litera­torii de pe vremuri erau, antici­pativ, de părerea unui spiritual contemporan al nostru, care pa­rafrazează cam aşa, un cunoscut dicton bătrânesc: primum bibere, rezistat tuturor evenimentelor în devnde philosophare. Şi vinul, slavă istorie: vinul. Domnului, era şi bun — adevărat Cotnar, chiar dacă n’avea certifi­­cat de analiză — şi se sorbea, fă­ră ajutorul „cultural” al tejgheta­rului. De aceea, ni se pare nimerita, pentru iniţiatorii noului gen de cârciumi de pe Bulevardul Brătia­­nu, o nucă sugestie. Un confrate întru vinaturi, din laşul de pe vremuri, a cărui firmă, nici astazi nu ştim de ce, se intitula: „La Lord Byron”, avea o singură in­scripţie placardată pe peretele din­spre tejghea: „Cui îi dai pe da­torie, nu-l mai vezi în prăvălie... jete” Ceea ce ni se pare — ca ni­vel ideologic — mult mai potrivit cu poloboacele domnilor de pe bulevard, decât apelul la nevino­vatul Pasteur. S. M. rr~ ■■ 1)11 «Uni ■■ !■ Miw— Cjipre artilcâ in mediul şcolar Ministerul educaţiei naţionale a trimis un ordin cT'eu'al tuturor şco­li­or d'n tară, prin care declară des­chisă campania antitifi -ă Ri care să se facă toate diligentele ş­i să se la toate măsurile de _ră re dîr­ectunî, respective spre a 1 ^ a­sigura reu­şita In acest scop se vor repune ur­gent în funcţiune băile şi duşurile b­orlor se vor face Inspecţii corpo­rale elevilor, se vor ţine conferinţe Şi dispoziţiilor ministerului se va lua contact cu părinţii elevi­lor cari vor primî instrucţiuni din partea corpului didactic cum să a­­pu­ce măsurl­e de higienă preven­tivă Campania începe în toată tara sî nu numai la orașe, c­i și la sate In mediu’ rural se vor connstrui chiar comitete speciile pentru ap­ăcarea fl—MWr­ Ill I—N­W1II I MggM NlgMIMIIL—lj' 1 ’ ADMINISTRAREA BUNURILOR DE RAZBOI dispus confiscarea bunurilor celor vinovaţi. Aceesta. In urma unei înţele­geri Intervenită între Ministerul de Justiţie si Mînîsterul Afaceri-* lor Interne, prin care s’a hotărît ca toate bunurile imobile (tere­nuri, clădiri din cuprinsul Munî­­cînîului Bucureşti )! «­ suburba­nelor pendinte de acest Munici­piu „aparţinând foştilor criminali de războîu, să fîe administrate de Tribunalului Poporului si Curţilor marţiale, sentinţei« prin cari s’a Primăria Capitalei. In conformitate cu dispozîtile ministerului Afacerilor Interne, Dir­ectiunea economică financiară a primărîei municipiului Bucu­rești a fost delegată cu adminis­trarea bunurilor intrate în Patri­moniul Statului, ale criminalilor de război. Pentru punerea la punct a dis­­pozitiunilor de mai sus, s’au cerut --------———————— O DISCUŢIE va trebui să mai reglementeze principiile politicii economice de Stat, bazele constituţionale ale or­ganizaţiei financiare, vi­toarea or­ganizare administrativă, regimul muncii, învăţământului şi al jus­tiţiei, în fine să fixeze relaţiile dintre individ, societate şi Stat. E explicabil dece guvernul n’a prezentat Parlamentu­ui actual reformele sale şi aşteaptă ca noua Constituţie să stabilească mai în­tâi marile principiii, pe care se va mişca întreaga viaţă a naţiuni. Desigur că e bine ca noua întoc­mire să şteargă cât mai mult deo­sebirile dintre instituţiile ce se vor crea şi realităţi. Fără a putea spera de a umple complet această spărtură, care există prin însăşi natura lucruri­lor în orice creaţiune de drept, trebue să ne ferim de mirajul u­­nei Constituţii considerată ca per­ PREFAŢA la (Urmare din pagina l­a u­zeze drepturile şi răspunderile pu­­­terii executive, căreia îi revin sar­cini atât de întinse, în fine să ga­ranteze drepturile cetăţeneşti. Dacă libertatea tuturor cultelor e un bun câştigat, raporturile din­tre S­at şi biserici vor fi dease­­menea prevăzute. Dar poate dintre toate chestiu­nile de rezolvat in momentele de mari prefaceri sociale prin care trecem, aceea a* r­egim­ity .de pro­prietate e cea mai importantă. In actuala fază a acestei evolutii, dreptul comunităţii în folosirea bunurilor de interes general este revendicat de massele muncito­reşti. Dela proprietatea funcţiune socială, înscrisă în Const­anţia din 1923 până la concepţia actuală a proprietăţii, s’a parcurs un drum lung. Dar în afară de noua concep­tie asupra proprietăţii Constituţia a­fectă şi inteatat ea fiind relativă ‘ ca orice elaborare omenească. De aceea ne îngăduim să punem ac­centul pe realităţi şi pe posibili­­tăţile de realizare a principiilor. Am avut constituţii destul de înain­­­tate pentru epoca în care fuse­seră acceptate, dar ele au fost ridicate, tocmai f­indcă porneau de la teorii care şi-au găsit o ex­presie reală în alte tării. Cu aceste consideraţii fugitive, ne declarăm discuţia deschisă. Coloanele „Adeverului” vor a­­dăposti toate opiniile care merită să fie menţionate. H. Soreamu !, * A­spar­ist No. 5 „FLACARA„ EVOCĂRI ANTI-MONARHICE " de N. D COCEA PE MARGINEA UNOR AMIN­TIRI DESPRE CARAGIALE de Emil Isac POPORUL MUNCITOR TREBUE SA ÎNVINGĂ IN LITERATU­RA de Gaal Gabor LOVITURA DE MAESTRU — Fragment de roman — de I. Puţort O EXPOZIŢIE PLASTICA de Marcel Breslaşu DIALOG INTRE PUBLIC SI DANSATutu de Maria Verulaianu XVOLUTIA MUZICII MODERNE DE OPERA de Edgar Li­tan CHIPUL ADEVARAT A LUI MOZART de Constantin Eugeanu CONSTATaRI şi PERSPECTIVE. PE MARGINEA DifICUŢIILOR DIN CADRUL SPECTACOLE­LOR PENTRU ACTORI de Irina Nădejde-Caza­ban NECESITATEA UNEI VERIFI­CĂRI SAU POZIŢIA IDEO­LOGICA A D-NEI ALICE VOINESCU de Florin Tomes Mai semnează ar'ticole şi poeme: Sebastian Agnezia, Vornic Ii­na­­rabean­u, IL Bono­n, Vers Geo­ge Dan, Dan Desi­­u, Fetru Dumtriu, Mihnea Ghiorghiu­, Save­ Grun­­a I. Lasonski, Liana Maxy, Mihai Novicov, J. Popper, Cristian Sârbu, Ma­­rin Sârbul eseu. Geo Ş­er­ban , Neculeti Tău­tu. r

Next