Adevěrul, februarie 1948 (Anul 61, nr. 17075-17099)
1948-02-01 / nr. 17075
i EXCELSIOR sn FWOU-FROU 0 CAPODOPERA LUK! 2 FEB HAUE PREMIERI 'UN FILM NOU' 1947 yaSc&t&mzcC* ;«as3?3SI3: m msm ( PATRIE ) DUPĂ CELEBRA PIESA A Uli VICTQRSEN SARDGU CM* JE1B1EMI1E12E TRj*''eN iSiU u‘*a ca te_amn *u^t LUXOR EF01IA TINO ROSSI Suflete rătăcite LILLI PALMER _____ Onorabila Catherina EDWIGE FEUILLERE pilii: ®jmm\ ĂX.j A R 0 "solii femimi Â5Ta Evadare sentimentala GINO CERVI IN NUMELE VIETII N. Cerka?.ov — O. Jrkov â"’2"â"'epocă: Cosetta MIZERABILII STAN si BRAN Contrabandiști Apărătorul din Texas Hoot Gibson OMUL cu ARMA N. CERKASOV RITZ CiUflE mum CCC, yearTdesailly 0AMIK1I ' fl /Zina oisr/t/Bi/nou . % FILMUL POPULAR S AR tL*.-t.UMtiâ.- & Ut! *iii& GAAMDJ03JL FÎLM SOVIETIC Ji ii LE Vliîir A apărut „CONTEiîFORAM.” Nr. 70 cu Un bogat și variat sumar din care extragem: Două vizl'e — două lumi, articol scris special penfiru , Contemporanul" de ANDRÉE VIOLLIS. O problemă de bază a economiei în Republica Populară Română de COSTOI MURGESCU; Originile crizei din Germania Occidentală de ION ASZÓDI; Ce este democraţia americană de MARK TWAIN; Salut democraţiilor populare poem scris special porfir „Contemporanul“ de ANDRE ULMAN; Luaţi cântecele mele îndărăt, poem de VIRGIL GHEORGHIU; Dinastia de Hohenzollern in slujba trusturilor străine de VASILE D LIVIANTI; E. Loginesen şi impasul subiectivităţii de ION VETNER; Far 48 de ION FELEA; Lacrimile de crocodil ale d-hil Bevin de MARIN DIMA; Necesitatea reformei învăţământului juridic de MONESCU; Paris contra Hollywood de MIOARA CREMENE; Mobilizare agricolă, nuvelă de Gr. SMERDAVA. 8 pagini lei 12 DELA ARCES Secţia Universitară convoacă pentru Duminică 1 Februarie şi ora 10 d’m. în sala Teatrul Modern Naţional o şedinţă penală la care sunt rugaţi a participa membrii şi simpatizantă din toate facultăţîle. Se va viziona filmul „Parada sporturlor la Praga” (Sokolii). & ) Sectia Militară organizează Duminică 1 Februarie a. c., ora 10 dimineaţa, la Teatru Armatei un festival artistic, la care sunt invitaţi a participa membrii tuturor secţiunilor asociaţiei şi simpatizanţii IIIPAinil Mitica şi Costica MilenUil Duşmanii femeilor TIVOLI DOR NESTINS Beţie, Davis.Paul Henreîd Dragoste dincolo de viaţă şi moarte Alida Valii SELECT Arcuşul Fermecat STEWART GRANGER CSOCONDA OMUL IN GRI JAMES MASON Rft^A-HStRA Al sante'ea văl UR^__j^ies mason _ "VICTORIA ,n sunet de chR*r Tino Rossi Sri Pal Amantul Blestemat 50. vnl'.Q EROTIKON PAX TAVERNĂ PATIMILOR Michel Simon — Jules Fost Reyal Berry ORFEU 'ShatfinSi 2: iî PREMIE a şmwm Melody di'vine! Muxton srfrilitrăl 13 ÎEAURUL MĂRIA FILO1TI /•ZI MATINEU SI SEARA FILOMEHA SE MĂRITĂ MAINE MATINEU „ Serata Asociaţîai «Pisei Spanisi Democrate» Asociaţia „Prietenii Spaniei democrate“ organizează pentru astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie 1948, la orele 20 o serată artistică, urmată de dans, sub patronajul d-lui prof. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepreşedinte al Adunări Deputaţilor şi în prezenţa d-lui Richardo Begona Y Calderon, ministru al Republicei Spaniei Democrate la Bucureşti. Serata va avea loc în saloanele „Neptun“ din str. G. G. Assan Nr. 2, îşi vor da concursul vedetele teatrelor Alhambra, Atlantic, Boema şi Savoy, Aldo Solini cu orchestra sa, etc. M . Fidel unui principiu pe care-l aplică riguros, d. deputat Em. Angheliu, preşedinteie FRFA a convocat la Bucureşti pe delegaţii districtuali ai arbitrilor pentru o conferinţă pe ţară. Este vorba de o studiere în comun a Congresul arbitrilor lite, sub egida unui for reprezentativ, arbitrul este supus greşelilor inerente rutinei, ca şi dirijorul care renunță un timp prea îndelungat la ajutorii partiturei. In partea secundă a campionatului al regulilor de joc şi de o uniformizare a văzut arbitri consacaţi interpretând fii interpretării ce urmează să fie date pretutindeni unde se joacă footbak sub auspiciile federaţiei noastre, fel şi chip cele câteva articole de regulament mai frecvente, stârnind de î'ecare dată nedumeriri supărătoare şi de ideea şi momentul al es pentru înfăp-jcee mai multe ori proteste vehemente, tuirea ei sunt potrivite din toate prie- tjnii acordau '’penalty” pentru un handsere de vedere. La o săptămână îna'ntea j ^Voluntar în careu, ar alţii treceau cu începerii campionatului dîcîa, se cuveneau reîmprospătate reguli imuabile în mater'e de arbitraj, pentru evitarea anacronismelor atât de dăunătoare desfăşurării normale a jocului de foot-ball, vederea aceeaş culpă chiar când traeoloriă iniţială ducea balona în paricul cel mai vulnerabil al porţii. Unii marcau cu minuţiozitate timpi pierdut în parlamentari şi prelungeau jocul în consecin-Trecutul apropiat ne.a înfăţişat o to-,tg^ iar alţii îl curmau la sorocul regretată confuz e în aplicarea regulamentu.i mefftar deşi minute preţioase erau ioiui, uneori chiar în sectorul mai. ridicatsi^e un van. Apoi aruncări de ne tuşe unde se presupunea existenţa unor ta- ! defectuoase, nesancţionate la unii şi olente verificate. N“-1 junsurile acestei perţri irrtrtdle ale jocului pentru abateri ficienţe au fost retevate la vreme, mai imaginare, la alţii. cu seamă atunci când consecinţele lor n’au ! Lista este interminabila. putut fi găzduite si când incidentele fi- | Consfătuirea care începe astăzi are vești au provocat de ce'.e mai multe ori Esa ^ar 0 presantă justîfîcare. Păcat, falsificări evdlente ale rezultatelor reale. jnsa cg la ea nu vor putea asista în ve- Un arbitru, pientru a pu'ea corespun-| derea sincronizării, dolegaţi autorizaţi de întotdeauna chemării sale fireşti, tot al spectatorilor. Dîn ferîcîre există un bue sa procedeze aidoma chirurgului, corectiv pe care l-am sugerat şi cu alt care or-'cât de căutat ar fi şi or că pri|ej. difuzarea largă, în ’eci de m’tcă siguranţă ar avea în bisturiu, se simte exemf,iare a regulamentu'v.l de tool .ball, mereu obligat să-şi adapteze exper en- comentat, sub formă de broşură, cu prefă la cuceririle certtjntíi ale ştiiifţei. Pul btcţusc bifetul de intrare.' Viaţa unui ma'ch este în mâna arbitru. Suntem convinşi că spiritul practic şi lui iar bisturiul său este fluelul. Dacă iar văzioi al preşedintelui FRFA va nu-şi împrospătează cuncnitele, dacă aviza la această măsură practică, interpretează regulamentul după criterii , personale neverificate la perioade stabi-L. Re-slam* MEtE.VE.TnL BOXITL pr©fesi owist VA INCETA LA 31 MAI 1948 __ Alto Ko'iâfîrS tsnpoHati to luate «!« Comitetul executiv' OSP — Comitetul executiv OSP a luat In ultima sa ședință o serie de importante hotărir». Examinând chestiunea desființării boxulu profesionist, comitetul exerufiv a dat următoarele directive FR Box, pentru a proceda la creare® condițiunilor necesare desființării profesionsmului. a a) Orice activitatte profesionistă în box va înceta pe data de 1 Mai 1948; b) Se vor organiza secții de box la cluburi; c) Se vor organiza competiţii pe echipe, districte şi ligi; d) Se va pregăti organizarea Diviziei Naţionale prin legitimarea boxeurilor la cluburi şi prin stabilirea normetor de transfrare; e) Se va procedă la neematorizarea boxeurilor merituoşi; f) Se va organiza Şcoala de instructori de box şi se vor plase absolvenţii merituoşi la cluburi şi cemtri. g) Pentru campionatele Îndivaluăre se vor stabili clase de boxeuri şi se vor stabili modalităţile de trecere a boxeurilor de la o categorie la alta. * ) Comitetul executiv a mai decis să acorde echipament sportiv tineretului care munceşte în Brigăzi de muncă, să recompenseze pe tinerii care se rc-ICvă în muncă prin acordara de carnete de liberă întrare pe terenurîle de sport din toată taita s. a. — S’a acordat echipament sportiv Brigazii de școlarî „FUi.ncu Sârbu“ dă la Lie, Cantemir, car« lucrează la construrea unor terenuri sportive. La Atief Turneul echipei MTK se desfăşoară Duminică şi Luni Din cauza neobţinerii med vize echipa pestană MTK şi-a amânat sosirea pentru azi la ora 16. In faţa acestei situaţii organizatorii au fost nevoiţi să amâne turneul cu o zi, astfel efi MTK va debuta mâne în Capitală întâlnind formaţia CFRB. Programul turneului care se desfăşoară la ANEF este următorul: DUMINECCA ora 14: Juventus — Griviţa CFR. ora 15.45: MTK — CFRB. LUNI ora 14: AS Armata — Socec Lafayette ora 15.45! MTK — Ciocanul. Conferinţa arbitrilor a înrceput erl Azi dimineaţă la ora 8.30 a începuîn sala Camerei de Comerţ din str. Bursei etajul II conferinţa pe ţară a afbverilor de football. Se vor dezbate probleme importante pentru „cavalerii fhierului“. Vor rosti cuvântări d-nul. Sergiu Petrovici, preşedintele OSP, deputat Em. Angheliu, preşedintele FRFA M. Vlaicu, direcor ad-tiv OSP şi Toni Irimescu, preşedintele CCA Şcei^lss de otrganizatorî sportîvî de la Predeal Mâine se inaugurează la cabana Vorban-Predeal Şcoală de organiiatori sportivi, organizată de secţia centrală dă educaţie fizică şi sport. COM Nuntire elevilor este de ICO trimiși de consiliile județene din toată țara. CĂRŢI APĂRUTE IN EDITURA P.C.R. GHEORGHI DIMITROV: Despre alianţa muncitorilor cu tranîi. V. KEMENOV: Caracteristicile a două culturi. Prof. B. VIOLIN: Statistică şi politică. L. PATRAŞCANU: Spr® o iustitt® populară. Ştîînta sovietică în decursul celor 50 de ani de existenţă a Statului Sovietic. I. CHIŞINEVSCHI: Ideologia sovietică şi superiortatea ei faţă de ideologia burgheză. L. RAUTU: Triumful Ideilor lui Marx. Engels, Lenin, Stalin. ZINA BRANCU: Epoca sfârşitului sistemului capitalist. B. ZAHARESCU: Centralismul d® mocratic, principiul organizatoric al Partidului clasate muncitoare. J. PODOLEANU, Gh. M. Vasilescu-Vasia — Ed. II. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE I LYRA: Drumul spre stele şî compania I de reviste OPERA: Faust. | MARNA: Luminile Parisului NATIONAL (Sf. Sava); mat.: Ruy BÎaS; MIORIŢA: Nu te pot uita Bias; seara; Femeia îndărătnică. NAŢIONAL (Studio); mt: Inspectorul de poliţie, seam: Frenezie NAŢIONAL COMEDIA: Chestiunea rusă. MUNICIPAL: Rădăcini adânci. NAŢIONAL MODERN: Domnişoara., CGM (sala Lipscani): Cântecul muncii. MUNICIPAL: Rădăcini adânci ALHAMBRA: ora 5: Piccolo; ora 7,30: Bayadera MOGADOR: Tache, Tache şi Cadâr; c- G. Baldovin ARMATEI: Paloş Voinicul ATENEULUI: Coloniale şi delicatese ATLANTIC: Coadă la Stroe BOEMA: (sala Gioconda): Dragoste pe puncte COLORADO: An Baba MARIA FILOTTI: Frou Fr'OU MIC: George Washington a dormit aici ODEON: îmi amintesc de mama CFR GIULESTI: Coliba lui Moş Toma: LIRIC (sale Matei Basarab): Sturm fen leb'n CINEMATOGRAFE TRIANON: Nu uita că te-am înbît. SCALA: Coliva cu privighetori EFOFIA: Nu te pot uita EXCELSIOR: Evadarea sentimentală FEMINA: Dansatoarea din Texas RITZ: Dor nestins GIOCONDA: Omul In gri cu James Mason. LUXOR: Suflete rătăcite. ED. PALAS: Am Intui blesh,i-‘ SELECT: Arcuşul fermecat FANTASIO". Două lumi TIVOLI: Dor nestins MIGNON: Mitică şi Costică duşmanii femeilor ARTA: Fiul Şeicului NISA: Fantoma din Texas Numere de Music-Hol CASANDRA: Col’via cc privighetori CARTIERE AIDA: Răzbunarea şerifului AMERICAN: Calul năzdrăvan ALIANŢA: Copii Căpitanului Grand şi Revistă COTROCENI: Totul pentru o femeie DIANA: Forţa pumnului şi Gorila. FANTASIO: Dubrovsky. FLORIDA: Contraspionaj. GLORIA: Vipera şi jurnal. IZBANDA: Liliacul MARCONI: Balerina. TOMIS! Atacul caravanei NONI: Gorila cu Fraţii Ritz NERO: Stan şi Bran scamatori Revistă şi jurnal, ODEON: Campionul boxului SPLENDID: Mica orfelină RAHOVA: Calul năzdrăvan. PACHE: Stan şi Bran şî Covorul fermecat BALUL MEDIANEI Azi Sâmbătă 31 Ianuarie «rele 20, în saloane,» căminului societăţii studenţilor în medicină din Bd Schitu Măgureanu 2, va avea joc ’’Baiu Mdicinei”. Cu această ocazie în prezenţa d-lui prof N. G. Lupu va fi instalat noul comitet ITOSR al gtud®nţ,lor in medicină CONFERINŢE Duminică 1 Februarie ora 10,30 d. col. Ioan Focşineanu comandantul şcoalei superioare de război va vorbi despr’e ’’Bătălia de l a Stalingrad“ in sala Fantasio str. Batişt© 14 Intrarea numai cu Invitaţi: -04 D. prof. Mircea Manolescu ţine azi, la ora 18, în sala festivă a Institutului de Cronica cinematografică Onorabila Caterina înainte de orice, e drept să elogiem jocul artistei Edwige Feuillére, care a izbutit să compună în această comedie falsă un rol coerent şi savuros. Bucata în sine poate da naştere la discuţii. Face parte din categoria realizăilor care urmăresc exclusiv burlescul şi inveselirea spectatorului Ţine să fie spumoasă, elegantă, fantezistă, niţel trăznită, cuceritoare. Işi atinge oare mereu scopul? Povestea e cu totul abracadabrantă şi neînsemnată. Ar fi stupid să încercăm a o rezuma. Sunt unele momente explosive. Dar şi altele unde e vădit că regizorul nu e destul de ferm pe calea a cărei placă indicatorie poartă: „voi care căutaţi seriosul lăsaţi orice pretenţie la intrarea’ Fra Chivel» Năpârstoc şi alte povestiri pentu copii noştri Tălmăciri şi prelucrări de Liver one Teodoreseu. (IU) Cartea Românească Copiii! V'eaţa in mersul ei spre lumină spre lumea nădejdilor Şi a bucu--'i!I.jr! Pentru ei s'au cules poveştile acestea in literatura mondială. , Imaginile minunate ale poeţilor cu renume vni versa!: Andersen; Bidpai; Fraţii Grimm; Rudyard Kpling; Perault; Topellus; Concordia Loefving; născute din magia cuvintelor cresc ce încheagă prind formă şi un înţeles adânc uman. Poveştile acestea alese cu îngrijire cu dragoste pentru scânteia de înţelegere şi judecată a celor moi care vor alcătui in viitor armata celor mari a acelora care vor pâşi înainte pentru impunirea dorului de dreptate bunătate şi iubire de oameni sunt un mănunchiu de luciri nepieritoare ale spiritului poetic îndrumător de caractere. Inele copii, vor descoperi nu numai plăcerea basmului dar şî legătura unei lumi strălucitoare închipuite cu adevărata vieaţă. Din ele epicii vor învăţa jucându-se cu minuunea imaginilor să fie buni şi drepţi curioşi şi dârzi să se ia la trăirtă neînfricată cu vieaţa pentru c s‘o stăpânească și să se bucure de darurile el. BAIE PRESEI AGERPRES, 30. „ Sindicatul Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti organizează şi în acest an tradiţionalul ,Bal al Presei” care va avea loc in seaira zilei de 21 Februarie a. c. în saloanele de marmoră ale Cercului Militar din Bucureşti. Programul artistic de muzicaal care va avea loc se va bucura de concursul celor mai talentate elemente ale teatrului bucureștean. Biletele într’un număr restrâns au fost miserit vânzate numai la sediul Sindicatului din str. Gogu Cantacuzino 2 Etaj II Conferinţa generală a ARLUS-ului — Ziua 81-a - Conferinţa generala a ARUS- ului a continuat şi în cursul zilei de astazi. Dimineaţa conferinţa s-a transformat in adunare generală procedându-se la modifcarea unor puncte din statute. După aceea şi-a continuat lucrările. In cursul dimineţii au vorbit d-nii Aurel Iliescu Baia, Aimcăi Patra Neamţ, avocat Chiriac Argeş, Pintie Braşov, maior Niţoiu Severin Lugoj, Colfescu Sibiu, Dimitrie Calăraşi Schimer Oradea, avocat Blaze Reşiţa, dr. Fălicineanu Arad, D. Anca Turnu Măgurele, lt. col Stoianovici Câmpulung Moldova, Niculă Iaşi, ete. In şedinţa de după anvază au luat cuvântul la discuţii vorbind despre chestiuni organizati ce d-nii Leon Darie (Constanţa), Dănlă şi Duca (Cluj), prof Lupaşcu (Timişoara), dr. Rineşti (Târgovişte), d-nii dr Botez, d Triaridat, D Băiteanu (Ploeşti) şî generalul Verdeş secretarul sectei armată ARLUS. O impresie deosebită a produs vorbirea săteanului Durrrtru din Slatina care a arătat ce înseamnă pentru mediul rural aeiunea ARLUS-ului și s’a angajat să facă într’un termen foarte scurt 100 de noui înscrieri de membri. Aplicată imediat în practică, hotărîrea comercianţilor noştri de a transforma mătăsăriile aristocrate n’ar fi meritat, poate, cum se spune în lumea bună, ni tant d’honneur, ni cette indignité.. Dacă negustorii noştri nu s'ar fi gândit şi la... ridicarea nivelului cultural al clienţilor lor. Drept care, au pus să li se lăcuiască fundurile butoaielor ca să putem citi bine pe fondul lustruit ca pe o tablă din odaia de clasă, într’o frumoasă caligrafie a zugravului de firme, maxime şi cugetări de acest gen: „Vinul nostru — sănătatea voa- stră”; „Banii trec, cinstea rămâne”; „Trecătorule opreşte-te aci — Vinuri bune vei găsi”; „Vinul do Studii Româno-Sovetice din Calea Vie- J 1 t! *1 i\ K -’ ”7,,, tomei 141, o conferinţă cu titlul „Pentru Stiu de-1 beţi Doamna — Este dulce şi-i de toamnă"; „Vinurile sunt conferinţă a înţelege dreptul sovietic“. BIBERE. (Urmare din pagina l-a) bune dacă sunt naturale“ și în fine, . 7——---------—------------------------------ purtând în josul lor semnătura sa că mai este loc pentru un nou gen relui Pasteur, aceste memorabile de localuri de desfacere a vinului... ; cuvinte: „Vinul este băutura cea la pahar. Agerimea întreprinzătorilor cu „iniţiativă particulară” s’a oprit la două din prăvăliile aşa numite „de lux”, răsărite peste noapte în epoca de tristă „prosperitate”a inflaţiei. Aici se vindeau mătăsurile naturale, poşetele de lezard şi toată gama celor mai strict necesare articole din care se alcătueşte toaleta femeilor elegante. Magazinele trebuiau să poarte — obligator — nume franţuzeşti. Patronii s-au interesat la d. Larousse şi le-au botezat, cu gust, ca pe nişte romanţe sentimentale: „Aimée” sau „Votre Chérie”. Dar soarta cea de totdeauna plină de ironii, a vrut şi de data, asta, altfel. Inflaţia şi-a trăit şi ea traiul, iar luxul magazinelor cu pricina, a decăzut odată cu harnicii lui răspândîtori. Magazinele tânjeau, cu rafturile şi vitrinele goale. Ce e de făcut, s’au întrebat îngrijoraţi, patronii? Nu e timpul prielnic pentru regrete şi lamentări. Negustoria e prin natura ei nediscriminatorie. Şi întocmai ca banul — non elet. Dacă nu mai au căutare combinezoanele şi ciorapii Nylon, există o marfă care a mai sănătoasă şi cea mai higienică”. Mărturisim fără ocol, cu riscul de a ni se imputa o intenţie de vagă maliţiozitate, că iniţiativa acestui nou gen de neguţători de vinuri ne-a mişcat profund. Apelul lor la cugetarea mai mult sau mai puţin poetico-filosofică, pentru a-şi împodobi desfacerea vinului în sferturi, jumătăţi sau chiar litri întregi, ne duce cu gândul înapoi la eroicele vremuri cănd „Bolta rece” adăpostea pe corifeii Junimii, iar restaurantul gărîi din Ploeşti era ţinut de marele Dobrogeanu Gherea. Ca să nu mai vorbim de berarul Ion Luca Caragiale, pe care mulţi dintre străbunii noştri îl credeau numai cârciumarii de profesie. Ce e drept, nici când nu s'a pomenit prin acele localuri, în care vinul se confunda cu poezia, de vreo „cugetare” zugrăvită pe pereţi sau pe... poloboace. Literatorii de pe vremuri erau, anticipativ, de părerea unui spiritual contemporan al nostru, care parafrazează cam aşa, un cunoscut dicton bătrânesc: primum bibere, rezistat tuturor evenimentelor în devnde philosophare. Şi vinul, slavă istorie: vinul. Domnului, era şi bun — adevărat Cotnar, chiar dacă n’avea certificat de analiză — şi se sorbea, fără ajutorul „cultural” al tejghetarului. De aceea, ni se pare nimerita, pentru iniţiatorii noului gen de cârciumi de pe Bulevardul Brătianu, o nucă sugestie. Un confrate întru vinaturi, din laşul de pe vremuri, a cărui firmă, nici astazi nu ştim de ce, se intitula: „La Lord Byron”, avea o singură inscripţie placardată pe peretele dinspre tejghea: „Cui îi dai pe datorie, nu-l mai vezi în prăvălie... jete” Ceea ce ni se pare — ca nivel ideologic — mult mai potrivit cu poloboacele domnilor de pe bulevard, decât apelul la nevinovatul Pasteur. S. M. rr~ ■■ 1)11 «Uni ■■ !■ Miw— Cjipre artilcâ in mediul şcolar Ministerul educaţiei naţionale a trimis un ordin cT'eu'al tuturor şcolior d'n tară, prin care declară deschisă campania antitifi -ă Ri care să se facă toate diligentele şi să se la toate măsurile de _ră re dîrectunî, respective spre a 1 ^ asigura reuşita In acest scop se vor repune urgent în funcţiune băile şi duşurile borlor se vor face Inspecţii corporale elevilor, se vor ţine conferinţe Şi dispoziţiilor ministerului se va lua contact cu părinţii elevilor cari vor primî instrucţiuni din partea corpului didactic cum să apuce măsurle de higienă preventivă Campania începe în toată tara sî nu numai la orașe, ci și la sate In mediu’ rural se vor connstrui chiar comitete speciile pentru apăcarea fl—MWr Ill I—NW1II I MggM NlgMIMIIL—lj' 1 ’ ADMINISTRAREA BUNURILOR DE RAZBOI dispus confiscarea bunurilor celor vinovaţi. Aceesta. In urma unei înţelegeri Intervenită între Ministerul de Justiţie si Mînîsterul Afaceri-* lor Interne, prin care s’a hotărît ca toate bunurile imobile (terenuri, clădiri din cuprinsul Munîcînîului Bucureşti )! « suburbanelor pendinte de acest Municipiu „aparţinând foştilor criminali de războîu, să fîe administrate de Tribunalului Poporului si Curţilor marţiale, sentinţei« prin cari s’a Primăria Capitalei. In conformitate cu dispozîtile ministerului Afacerilor Interne, Directiunea economică financiară a primărîei municipiului București a fost delegată cu administrarea bunurilor intrate în Patrimoniul Statului, ale criminalilor de război. Pentru punerea la punct a dispozitiunilor de mai sus, s’au cerut --------———————— O DISCUŢIE va trebui să mai reglementeze principiile politicii economice de Stat, bazele constituţionale ale organizaţiei financiare, vitoarea organizare administrativă, regimul muncii, învăţământului şi al justiţiei, în fine să fixeze relaţiile dintre individ, societate şi Stat. E explicabil dece guvernul n’a prezentat Parlamentuui actual reformele sale şi aşteaptă ca noua Constituţie să stabilească mai întâi marile principiii, pe care se va mişca întreaga viaţă a naţiuni. Desigur că e bine ca noua întocmire să şteargă cât mai mult deosebirile dintre instituţiile ce se vor crea şi realităţi. Fără a putea spera de a umple complet această spărtură, care există prin însăşi natura lucrurilor în orice creaţiune de drept, trebue să ne ferim de mirajul unei Constituţii considerată ca per PREFAŢA la (Urmare din pagina la uzeze drepturile şi răspunderile puterii executive, căreia îi revin sarcini atât de întinse, în fine să garanteze drepturile cetăţeneşti. Dacă libertatea tuturor cultelor e un bun câştigat, raporturile dintre Sat şi biserici vor fi deasemenea prevăzute. Dar poate dintre toate chestiunile de rezolvat in momentele de mari prefaceri sociale prin care trecem, aceea a* regimity .de proprietate e cea mai importantă. In actuala fază a acestei evolutii, dreptul comunităţii în folosirea bunurilor de interes general este revendicat de massele muncitoreşti. Dela proprietatea funcţiune socială, înscrisă în Constanţia din 1923 până la concepţia actuală a proprietăţii, s’a parcurs un drum lung. Dar în afară de noua conceptie asupra proprietăţii Constituţia afectă şi inteatat ea fiind relativă ‘ ca orice elaborare omenească. De aceea ne îngăduim să punem accentul pe realităţi şi pe posibilităţile de realizare a principiilor. Am avut constituţii destul de înaintate pentru epoca în care fuseseră acceptate, dar ele au fost ridicate, tocmai findcă porneau de la teorii care şi-au găsit o expresie reală în alte tării. Cu aceste consideraţii fugitive, ne declarăm discuţia deschisă. Coloanele „Adeverului” vor adăposti toate opiniile care merită să fie menţionate. H. Soreamu !, * Asparist No. 5 „FLACARA„ EVOCĂRI ANTI-MONARHICE " de N. D COCEA PE MARGINEA UNOR AMINTIRI DESPRE CARAGIALE de Emil Isac POPORUL MUNCITOR TREBUE SA ÎNVINGĂ IN LITERATURA de Gaal Gabor LOVITURA DE MAESTRU — Fragment de roman — de I. Puţort O EXPOZIŢIE PLASTICA de Marcel Breslaşu DIALOG INTRE PUBLIC SI DANSATutu de Maria Verulaianu XVOLUTIA MUZICII MODERNE DE OPERA de Edgar Litan CHIPUL ADEVARAT A LUI MOZART de Constantin Eugeanu CONSTATaRI şi PERSPECTIVE. PE MARGINEA DifICUŢIILOR DIN CADRUL SPECTACOLELOR PENTRU ACTORI de Irina Nădejde-Cazaban NECESITATEA UNEI VERIFICĂRI SAU POZIŢIA IDEOLOGICA A D-NEI ALICE VOINESCU de Florin Tomes Mai semnează ar'ticole şi poeme: Sebastian Agnezia, Vornic Iinarabeanu, IL Bonon, Vers Geoge Dan, Dan Desiu, Fetru Dumtriu, Mihnea Ghiorghiu, Save Gruna I. Lasonski, Liana Maxy, Mihai Novicov, J. Popper, Cristian Sârbu, Marin Sârbul eseu. Geo Şerban , Neculeti Tăutu. r