Adevěrul, martie 1948 (Anul 61, nr. 17100-17125)

1948-03-02 / nr. 17100

• JUOCMTmmf ifibitu Kl -Kr. 17.103 4 PAGIKI 5 LEY Taxa ratals pTSHta in miraarai conform aprobării Dir. gen P. T. T.­­ fill Nr. 140.308/0*6 $1 261.020/8*7 H­everni Ali. T BELOIMAIV 1SS8--|*gf FONDATORI­­ CONST MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1821—1937 8. BRANIȘTEANU 1897—1947 Director: H. SOREANU 1 Proprietari S. A. R. „Sărindar11 EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL“ Şl „DIMINEAŢA" Resdstrul de publicaţii al Trib. Ilfov s­i Corn Nr 142/9*6 Introducerea asesorilor populari în instanţele judecătoreşti este o aplicare pe alt plan social a vechi­lor curţi cu juraţi care aveau in atribuţiile lor judecata pricinilor Jurisprudenţe şi simţ popular Pe baza acestor constatări, in©'­vaţia asesorilor populari în tribu­nalele penale nu face decât s­ă con­firme aceste vechi constatări şi a­­nume că, bunul simţ este suveran penale, de la omucidere, incend­ere­ în judecăţile umane şi că ştiinţa şi până la calomniile prin presă. A- în formele ei evoluate, nu poate ceste trecute jurisprudenţe popula- * J! r® au dat naştere cum era şi fi­resc, la felurite discuţii şi contro­verse, unii găsind că ele fac o prea largă aplicare a spiritului de cle­menţă şi altele că ele ar fi viciate­­de un oarecare spirit pe care l-am putea numi de sex, dat fiind că ju­decătorii populari erau numai băr­baţi. Dar în afară de aceste contra­­­verse n­ r.Părerî opuse, neîndoios că aceste curţi cu juraţi au fost în realitate o satisfacţie dată instinc­telor de echitate şi de dreptate la­tente in fiecare suflet uman, pre­cum ele au creat şi acea oratorie juridică specială în care ştiinţa ari­dă a dreptului se unea cu talentul expoziţiei pentru a face din unele pledoarii, adevărate capodopere literare. Nu am fost de altfel, lip­siţi nici noi în tânăra alcătuire ju­decătorească de aceste apariţiuni Intelectuale care au onorat puterea de expoziţie a profesioniştilor ba­rei. Principiu! "de la care plecau ace­ste jurisdicţii populare e acela ca­re se poate invoca şi în reformele recente, anume că experienţa vie­ţii şi acea dozare înăscută în ca­petele normale între pedeapsă şî faptă sunt suficiente criterii pentru a jusitifica o sentinţă judecătoreas­că. De altfel, ştîînt» Juridică ea în­seşi este o eflorescenţă a acelor drepturi cutumiere care în stare primitivă au existat în toate tim­purile. Până şi subtila «I rafinata jurisprudenţă romană concretizată în „Digestele** lui Justinian nu e decât o transpunere pe plan oare­cum ştiinţific şi abstract a ceea ce Edictele Pretorilor ?! instinctul popular al masselor creiaseră In­form şi primitiv, dar nu mai puţin efigit­al şî interesant, deoarece via­ţa este un mare laborator în care cei ce ştiu să observe pot să ajungă la rezultate cu adevărat remarca­bile. Şi ceea ce se întâmplă în ştiinţa dreptului se poate urmări şi nu alte ramuri de activităţi abstracte şi superioare, precum în medicină unde empirismul a cre­at farmaco­­peea ştiinţifică, aşa încât dacă lea­curile băbeşti sunt în mare majori­­tate, erezii char dăunătoare, între­buinţarea virtuţilor tămăduitoare din plante a trecut şi în ştiinţa te­rapeutică cea mai desvoltată. Şi tot asemenea, fără lunete astrono­mice, ciobani izolaţi pe vârful munţilor au fost primii observatori ai câmpului ceresc, iar literatura ca şi muzica găsesc în folklor is­­poarele inspiraţiei artistice, să dispreţuiască sursa din care ea a pornit pentru ca s­ă se consolide­ze şi să se ridice la abstracţii su­perioare. Mai ales în judecăţile umane şti­inţa vieţ. In afară de formalismul articolelor din codicele penale este deosebit de interesantă şi de con­cludentă Crima este o abstracţie Articolele din cod o văd într’o for­mă cristalizată şi unică. Pe când ea, în aplicare, are nuanţe infinite şî se petrece în circumstanţe ca­re nici nu puteau fi bănuite de legiui­torul cu spirit sintetic şi abstract Omul care nu trăeşte în formalis­mul abstract al legii este pus, ast­fel, in faţa unui crâmpeiu de viaţă trăită şi reală atunci când este che­mat să j­udece o armă. El nu o vede prin prisma specialistului, prin o­­chelarii oarecum deformanţi ai pe­­nalistului profesional, ci cu ochii nepreveniţi ai celui care priveşte cu virginitate viaţa în ea însăşi. Iată de ce apelul la bunul simţ şi la instinctele nnăscute în firea um­a­­nă, atunci când este vorba de a ju­deca faptele umane, este o măsură care nu face decât să confirme a­devăruri neschimbate şi în simpli­tatea lor, profunde. GR. TAUŞAN UNDE? U. C. R. atrage din nou atenţia cetăţenilor că în dorinţa de a asi­­gura curăţenia Capelei, funcţio­nează posturi fixe pentru supra­vegherea celor ce aruncă pe străzi hârtii, coji de seminţe, res­turi de mâncare, etc. Astfel sună un recent comunicat care se termină cu precizarea că «amenzile împotriva­­ vinovaţilor se aplică pe Ioc”. ..Adevărul“ a pus de multă vrt1- >#* o campanie susţinută în contra cetăţenilor care, reclamând cură­ţirea oraşului de la alţii, nu văd nici un Inconvenient ca, el perso­nal, să murdărească strada cu t©t felul de resturi şi em­ote pe care le asvârlă în drum fără de remuş­­care. Acţiunea acestora e­­e con­damnabilă, ai­ spus-o în repetate r­induri. Totuşi, atâta timp cât a­­celaşi UCB care îi ameninţă cu „posturi fixe” şi cu amenzi nu ia măsuri ca trecătorii să aibă, efec­tiv, în ce îşi aruncă chiştocul s®u biletul de tramvai, comunicatul pomenit își are rost numai pe ju­mătate. Nimeni nu poate pretinde pietonului de pe o stradă lipsită de cutii pentru depozitarea gunoaielor mici să-și­ înghită mucul țigării sau biletul de cinema. Dori. cutiile de gunoaie sa pre­ceadă comunicatele. F. Gh. GLOSE POLITICE l H­igienă Odată cu campan­la d­ie deparazi­tare, ministerul sănătăţii a dispus afişarea unor instrucţiuni in loca­luri şi tramvae. In aceste publicaţiuni se dau sfa­turi populaţiei şi se recomandă o stare de higiena complectă, dobân­dită prin băi bisăptâmănale. Şi presupunând că nu toată lu­­­mea are pe lângă apă şi săpunul ■necesar, se dau două reţete pentru producerea în casă a acestui articol atât de căutat. In ambele cazuri, spune afişul, se absolvă o litră de sodă caustică in jumătate litru de apă fiartă, etc. Apă fiartă, bine, se mai poate găsi, dar sodă caustică? Ciudăţenii In casa prietenului unei farma­ciste din Craiova au fost descope­rite două geamantane, copios um­flate cu prontosul, mercur, cainină, aspirină, seringi, pansamente, pu­dră, calcium-bromat, etc. iar sus, tocmai deasupra lor, multe lame de ras şu­ maşini de ras. Farmacista, ca şi tăinuitorul măr­fii, îşi făcuseră, probabil, socoteala că scurse cu târâita, din geaman­tane, medicamentele au o mşti mare valoare decât dacă sunt exhibate în rafturi. Nu şi-au închipuit însă, că din cauza lamelor şi maşinilor speciale, de ras, o să li se poată spune, la un moment dat, că... s’au ras! Politica banului' 'ieftin? Revenim prin reducerea taxei de scont la politica banului ieftin? In­crise, caz, măsura dovedește o foar­te interesantă elasticitate de spirit. După numai șase luni dela stabili­zare, s’a socotit că se poate reduce scontul cu două puncte. 5% este încă o taxă respectabilă pentru un portofoliu care trebue considerat absolut sigur. Dar ea are şi un scop educativ: trebue arătat că era cre­ditelor facile s-a terminat odată cu stabilizarea; solicitatorii trebue să ştie că pentru creditele obţinute poartă o răspundere şi o răspundere care se măsoară în dobânzi. Keynes n'ar fi socotit că 5% reprezintă o politică a bonului Henin. Semnifi­caţia scăderii taxei de scont este însă alta: ea reprezintă sporirea treptată, dar sigură, a producţiei. Pe măsură ce cantitatea de mărfuri aruncate pe piaţă sporeşte, puterea de cumpărare a masselor poate fi sporită şi ieftenirea creditului este un instrument in acest scop. Dacă producţia va creşte, şi nu avem­ nici un motiv să ne îndoim, creditul va putea şi mai mult ieftenit şi iefti­nirea creditului va constitui, la rândul ei, un impuls pen­tru spori­rea producţiei. Orice bună politică de credit trebue să se adapteze, ca mănuşa pe mână, la nivelul pro­ducţiei. T­E­Pl Se amnestiază bigamii Dac’ai avut două neveste, Eşti amnestiat, s’aude veste, Cu una însă cununat. Rămâi pe viaţă condamnat! F. Lobodă S. M. Lichidarea apelurilor fiscale până­ la 1 Aprilie observaţiuni — Ministerul de Finanţe a luat dis­poziţia ca Tribunalul fiscal, care judecă apelurile contribuabililor şi ale fiscului să-şi curme activitatea pe ziua de 29 Februarie, iar apelu­rile ce mai sunt încă pe rol să se repartizeze la noul comisiuni de apel ce vor funcţiona la sediile ad­ministraţiilor financiare, urmând ca şi acestea să fie lichidate până la 1 Aprilie, când expiră anul finan­ciar în curs. Măsura aceasta este perfect jus­tificată. Este în adevăr surpinzător că timp de 4 luni, de când a în­ceput judecarea apelurilor fiscale, operaţia n’a putut­­ terminată Normal ar fi fost ca la începutul exerciţiului viitor să nu mai fie de încasat rămăşiţe din anul expirat, astfel ca să se poată proceda la în­casările noul Cum aceasta nu se poate face în mod normal, din cau­za restanţelor derivând din nesolu­­ţionarea multor apeluri,dispoziţia ministe­rială ese explicabilă şi legi­timă. Rămâne de văzut dacă până la 1 Aprilie toate procesele vor fi lichi­date de notata comisiuni Deocam­dată e necesar să examinăm de ce se crează această situaţ­ie anor­mală. Raportul de asistenţă Este incontestabil că apelanţii con­tribuabili au, adesea, interesul de a tărăgăni judecarea apelurilor. Din diferite motive ei solicită amânări, bineînţeles fondate pe texte de lege şi pe care comisiile de apel nu le pot refuza. Dar nu de puţine ori. Dacă la dosarul cauzei în una­rina cade si asupra organelor fis- J termenului, se află si expertiza si care, cam­, indiferent din ce cauze,­­ ..raportul de asistență , reprezen­­nu-si îndeplinesc însărcinările ce li­­antul fiscului în şedință , solicită se dau și împiedică astfel soluţiona­ un supliment de expertiză, dacă rea proceselor. Un exemplu, între multe altele, pe care-1 relevăm tocmai pentru a servi interesele fiscului şi a atrage atenţiunea Ministerului spre a lua măsuri de îndreptare. In unele apeluri se solicită­­la contribuabili expertize contabile pe cari comisiunile de apel sunt da­toare să le admită, când constată că sunt necesar­e. Dar expertul nu­mit nu poate face lucrarea decât în asistenta unui delegat al fiscului care trebue să prezinte şi el un „ra­port de asistenţă”, în care arată observaţiile lui asupra actului de expertiză. Expertul, fie că e conștiincios, fie că dorește să-și încaseze mai re­pede onorarul, examinează regis­trele și redactează expertiza pe care o depune la dosarul cauzei. Repre­zentantul fiscului însă, adesea, ne­unele constatări ale expertului nu-i convin. Se face și acest supliment de ex­pertiză. Dar organul fiscal, însărci­nat cu depunerea „raportului de asistenţă" la suplimentul de exper­tiză neglijează şi de astădată. Ter­menul de judecată soseşte, dar co­­misiunea nu poate proceda la jude­carea apelului şi trebue să dea o nouă amânare. Cunoaştem multe cazuri de aces­tea, când contribuabilul apelant stărui să se judece şi comisiunea de apel se găseşte în neputinţă de a-i satisface cererea. Aşa se întâmplă că, în procesele mai complicate, în loc ca apelul să fie soluţionat în două cel mult trei termene, decizia nu se poate pro­nunţa nici după 5 sau 6 amânări Din cauza aceasta rolurile Instanţe­lor sunt totdeauna încărcate și lu ...___­­ , * . ranArinn­decarea apelurilor nu se poate fa glijează să facă la timp „raportul termenului norma de asistată”. La termen, comisiu­­nea nu poate judeca și dă un nou termen fără a avea dreptul să ia măsuri contra funcţionarului negli­jent. Situaţiunea aceasta uneori se re­petă şi din pricina aceasta se acor­dă un nou termen. Măsuri de îndreptare ca, în unele cazuri, chestiunea se complică şi mai mult, prăvi înlăuntrul termenului normal indicat de Minister. Facem aceste observaţiuni nu pentru a aduce învinuiri, ci în scopul ca Ministerul de finanţe să ia măsurile impuse de împrejurări ca organele subalterne să-şi facă datoria. Am citat numai o categorie de cazuri care duce la străgănirea ne-­justificată a judecăţilor. Dar mai sunt şi altele. ’I V. G. CE SE INTAMPLA IN FRANTA — Efectele devalorizaTM Si rambursării biletelor de 5000 franci —­ A trecut­ mai bine de o lună de la punerea în practică a celor două măsuri radicale financiare preco­nizate de d. René Mayer în scopul asanării economiei franceze. Deva­lorizarea francului și blocarea bi­letelor de cinci mii franci erau mă­suri care, completându-se una pe cealaltă, ar fi trebuit în concepţia trezorierului francez şi a inspira­torilor săi, să dea acea dublă lovi­tur­ă care ar fi afectat în acelaş timp piaţa internă şi externă. Ceea ce ar fi trebuit să reuşească deva­lorizarea în raport cu oftinirea francului de export, făcând posibi­lă lărgirea pieţii de desfacere a mărfurilor franceze în străinătate, aducătoare de devize forte şi în special dolari, de o parte, ar fi completat —de altă parte—măsura retragerii de pe piaţa internă a ţi­nut massiv disponibil de franci de inflaţie, pentru reechilibrarea valo­rii depreciate a monetei naţionale. Se ştie că a doua măsură nu a mai putut fi tradusă în practică po­trivit intenţiunilor. Nepopularita­­tea totală a măsurii retragerii din circulaţie a biletelor de cinci mii franci, a silit guvernul Schuman să bată în retragere treptată, până la quasi-anularea măsurii sale. Pâ­nă acum, sumele blocate, în urma depunerii obligatorii a biletelor res­pective, au fost restituite la două categorii de deţinători, urmând ca depozitele ce depăşesc 200.000 de franci să fie mai târziu eliberate, dar nu înainte de a fi fost supus­e unui control fiscal privind even­tualele restanţe ale contribuabilu­lui respectiv. In felul acesta, mă­sura­ atât de senzaţională a d-lui René Mayer s’a redus, în afara pot înlocui o realitate: producţie, perturbărilor de rigoare, la o sim­plă încasare în stil mare a restan­ţelor fiscale. Acest singur rezultat al unei intenţionate reforme mo­netare nu a influenţat aproape de­loc situaţia precară a valutei fran­ceze. In schimb, la mai bine de o turtă după devalorizare, piaţa internă a­lalţi miniştri ai resorturilor eco­nomice, mai preconizează şi alte măsuri presupus s­enetosie. Prin­­tre altele, se urmăreşte, pentru a se face ordine în sectorul preţuri­lor, a se realiza: 1. prioritatea transporturilor produselor direct de la sursă; 2. sprijin dat organiza­ţiilor comerciale şi profesionale reacţionat puternic printr-o urca­j care respectă preţurile şi tarifele re vertiginoasă a preţurilor buna- maximale; 3. suprimarea stocări­­rilor de consum­a­tor abuzive; 4. concursul armatei Măsurile restrictive şi penaliza-'Pentru transporturi şi 5. înfiinţarea rile au mai mult un efect moral1,unor magazine-model ale comer­­­jprât kî-----(j!n cianţilor care se angajează să res­pecte preţurile. Ce rezultat pot aduce toate a­­ceste măsuri? In fond, criza eco-decât practic, fiind bine ştiut, atâtea experienţe anteroare, că a-­ devărata cauză a turbur­ărilor rezi­dă mai mult în penuria bunurilor . „ . . . decât în specularea lor. Consiliul froni.Ica franceza este una de pro naţional economic a preconizat, c­­e ca aa ^ ăoa!? .ma,sur!­e într’un raport înaintat guvernului, birocratice, oricât de efciente, nu anumite măsuri pentru echilibru- pot in.0C01 0 realitate: lipsa de rea preţurilor cu salariile. In ce constă planul consiliului economic? A se obţine o scădere generală de 10 la sută a preţurilor, în urma a­­plicării unor măsuri de ansamblu de către producători, începând dela 1 Martie. In cazul când între 15 Martie nu s’ar constata o scăde­re reală a preţurilor, salariile s­ă fie mărite cu 20 la sută, retroac­tiv dela 1 Martie. Inutil să mai arătăm că „plănul“ acesta nu poate fi decât o încerca­re de a mai obţine o amânare a fa­talei scadenţe pe care o constitue nevoia imperioasă de a se revizui actualele salarii, necorespunză­toare nivelului ridicat al preţu­rilor. Recent, printr’un comunicat dat de biroul său politic, partidul comunist a respins şi acest plan al guvernului. D. Mayer, în colaborare cu ceî­ lipsa Rrî, în C’ișnilg­u Una din ramurile medicinei, cele mai căutate in „lumea bună”,, dar în acelaş timp cea mai neglijată în păturile muncitoreşti este dentis­­tica. Altădată, a merge la dentist era considerat ca un lux. Te durea măsaua, te duceai la bărbier care ţi-o scotea, fără anestezie şi mai cu seamă, foarte des, fără... necesitate. Cu timpul, lumea s’a civilizat şi a început să-şi dea seama că mă­selele n’au fost date omului numai de lux, ci sunt un organ important. Multe boli de stomac şi de intestine sunt provocate de masticaţia insufi­cientă din cauza dinţilor stricaţi, iar multe boli generale, de inimă, reumatisme, de rinichi, provin de la puroi în gingie, la rădăcina unui dinte. Mai din convingerea asupra im­portanţei dinţilor sănătoşi, mai din cochetărie, lumea a început să frec­venteze cabinetele dentare, iar den­­tistica a devenit o meserie bănoasă Mulţi medici se lepădau de specia­lităţile pentru care aveau tragere de inimă şi se făceau „stomatologi”, adică tot dentişti obişnuiţi dar cu firmă arătoasă, pentm că preferau satisfacţiilor profesionale câştigurile masive. Dar aceste profituri erau posibile pentru ca onorariile erau mari. Dacă din un napoleon se puteau face cinci „punţi” complete, preţul era cinci napoleoni pentru o punte. Iar consecinţa era că sărăcimea nu se putea apropia de dentişti. Când s’au introdus întâi asigură­rile sociale şi s’au organizat dispen­sării pine dotate, dentistica a fost considerată tot ca lux. Abia mai târziu conducerea asigurărilor a în­ceput să acorde mai multă atenţie acestei ramuri, totuşi foarte impor­tante, a medicinei. Azi, toate­­dispen­sarele au şi cabinete dentare, care nu se mulţumesc cu extracţiile, ci fac şi tratamente, plombe şi chiar lucrări mai complicate. Dar aceasta tot nu-i deajuns. Deşi numărul dentiştilor doctori şi ne­­doctori, e foarte mare, multă lume nu-şi poate trata bolile dentare. Bol­navii rămân cu danturile defecte, iar mulţi dentişti cu­ odăile de aş­teptare goale.. Şi din acest contrast pare a fi reieşit şi soluţia. Tot vor­­bindu-se în ultimul timp de coope­rative de producţie, de întovărăşi­rea profesioniştilor pentru lucru în comun, au început dentiştii — medicii şi dentiştii autorizaţi — să se gândească la această metodă pen­tru a ieşi din impas. Se anunţă că s-a şi creat o cooperativă a dentişti­lor cu, deocamdată, 200 de membri. Pacientul se duce la cooperativă, îşi alege de pe tablou dentistul pe care-l preferă, plăteşte acolo un aconto din onorariul, destul de modest, şi îşi face lucrarea. Iar dacă aduce o GAMA (Continuare in pag 9­a) CARNETUL NOSTRU LA DENTIST — Se poate realiza cooperativa dentară? — Marți & Martie 1348 SA Episcopal din Milano se amestecă în fuptele politice« El crede că epi...S copul scuză mijloacele ! CHESTIA Revizuiri 1 X o / MMI \ l/l ^ 3 st­-* vjEMH a. £ ( i ri i: ■jjagwa &: v\ÎJEf» V­—m VV; , r jB, \ / y j/ ►T, / - _ ~~ — Desen de ROSS mju x Aprilie se revî­zuesc taximetrele. Revizuirea imi place, dar nu-mi p­ace data... CRONICĂ EXTERNĂ Adunarea naţională cehoslovacă şi-a desbaterile.-Epurări amânat în cadrele parlamentare din Ce­hoslovscia.-Sin­dicatele sovietice şi «planul Marshall» constituit pe alte baze, sub preşe­dinţia d-l­ui Gustav Husak, comu­nist. Schimbările în organizaţiile şi conducerea partidelor au antrenat şi o revizuire a cadrelor parla­mentare. Din această cauză Adu­narea Naţională nu a mai fost re­deschisă Vineri, urmând ca şed­i­­­ţele ei să fie reluate abia după ce va fi examinată situaţia fiecărui membru al ei. Operaţia este moti­vată şi pe faptul că numeroşi de­putaţi au fost aleşi pe listele unor partide a căror orientare este a­­stăzi cu totul nouă. Asupra misiunii esenţiale care revine Adunării Naţionale găsim indicaţii într-o declaraţie a comi­tetului de acţiune parlamentar, în care, după ce se cere „Îndepăr­Evenimentul dominant al sau- consiliu al comisarilor slovaci şi a taţmânii trecute l-a format criza politică din Cehoslovacia. Criza a fost provocată de de­misia a 12 miniştri din guvernul Gottwald, reprezentând partidele socialist naţional, catolic popular şi democrat-slovac. Compledarea guvernului Got­­wald n’a constituit numai un sim­plu schimb de persoane, sau o înlo­cuire de partide prin altere —cum se obișnuește îndeobște—ci o mo­dificare profundă a întregului pei­sagiu politic.. Comitetele de ac­­iune constituite în timpul crizei ministeriale au impus partidelor o revizuire atentă a cadrelor, şi o orientare netă spre democraţia populară, ceiace a făcut ca nume­roşi fruntaşi să fie eliminaţi şi alte­rente să le ia locul. In această privinţă este concludent cazul pur­­tarea din Parlament a sabotor­­­idului scria­ democrat unde d.­i l°r‘\ se spune „Adunarea Naţt’o­­b­erlinger revine pe planul în âiu, i na!ă va trebui să vegheze ca upă ce acum câteva Iun. fu er.e in noua Const tuţie să fie cu­­nlăturat din conducere pentru a­ prinse tra­e realizările re\o u­­(Uudinea sa nreg-esist* De?.$­*- fe‘ și să \oteze in favoarea tutu* , meni repercusiunile pe care criza ror legilor prevăzute in progra- i Ie-a avut in Slovacia, unde noul * mu! guvernului'’. Felul în care a fost soluţionată criza aduce Insa schimbări profunde nu numai in sectorul politic ci şi în acelea, e­­conomie şi social. O mare ref­or­ma agrară a şi fost anunţată de d. Gottwald, şi naţionalizarea între­prinderilor industriale şi a nego­ţului en gros. Deasemeni, in ca­drele administrative s’au şi înce­put epurări masive, pentru a se a­­junge la o administraţie demo­cratizată. Soluţia care s’a dat crizei de gu­vern din Cehoslovacia a provocat în Statele Unite, Anglia şi Fran­ţa o reacţiune, tradusă printr’o _____________________T. S­(Continuare în pag. 2-a) n—n­ I ■■■ ■iwnwB——W Citaţi în pag. 2-a: ÎNTREPRINDERILE DIN CAPITALA Şl FROVSN* ©2E SCOASE DE SUB SU­PRAVEGHERE Pamna III-a: CUM SE VOR FACE ÎNAINTĂRILE (QI AR­MATA

Next