Adevěrul, martie 1948 (Anul 61, nr. 17100-17125)
1948-03-02 / nr. 17100
• JUOCMTmmf ifibitu Kl -Kr. 17.103 4 PAGIKI 5 LEY Taxa ratals pTSHta in miraarai conform aprobării Dir. gen P. T. T. fill Nr. 140.308/0*6 $1 261.020/8*7 Heverni Ali. T BELOIMAIV 1SS8--|*gf FONDATORI CONST MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1821—1937 8. BRANIȘTEANU 1897—1947 Director: H. SOREANU 1 Proprietari S. A. R. „Sărindar11 EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL“ Şl „DIMINEAŢA" Resdstrul de publicaţii al Trib. Ilfov si Corn Nr 142/9*6 Introducerea asesorilor populari în instanţele judecătoreşti este o aplicare pe alt plan social a vechilor curţi cu juraţi care aveau in atribuţiile lor judecata pricinilor Jurisprudenţe şi simţ popular Pe baza acestor constatări, in©'vaţia asesorilor populari în tribunalele penale nu face decât să confirme aceste vechi constatări şi anume că, bunul simţ este suveran penale, de la omucidere, incendere în judecăţile umane şi că ştiinţa şi până la calomniile prin presă. A- în formele ei evoluate, nu poate ceste trecute jurisprudenţe popula- * J! r® au dat naştere cum era şi firesc, la felurite discuţii şi controverse, unii găsind că ele fac o prea largă aplicare a spiritului de clemenţă şi altele că ele ar fi viciatede un oarecare spirit pe care l-am putea numi de sex, dat fiind că judecătorii populari erau numai bărbaţi. Dar în afară de aceste contraverse n r.Părerî opuse, neîndoios că aceste curţi cu juraţi au fost în realitate o satisfacţie dată instinctelor de echitate şi de dreptate latente in fiecare suflet uman, precum ele au creat şi acea oratorie juridică specială în care ştiinţa aridă a dreptului se unea cu talentul expoziţiei pentru a face din unele pledoarii, adevărate capodopere literare. Nu am fost de altfel, lipsiţi nici noi în tânăra alcătuire judecătorească de aceste apariţiuni Intelectuale care au onorat puterea de expoziţie a profesioniştilor barei. Principiu! "de la care plecau aceste jurisdicţii populare e acela care se poate invoca şi în reformele recente, anume că experienţa vieţii şi acea dozare înăscută în capetele normale între pedeapsă şî faptă sunt suficiente criterii pentru a jusitifica o sentinţă judecătorească. De altfel, ştîînt» Juridică ea înseşi este o eflorescenţă a acelor drepturi cutumiere care în stare primitivă au existat în toate timpurile. Până şi subtila «I rafinata jurisprudenţă romană concretizată în „Digestele** lui Justinian nu e decât o transpunere pe plan oarecum ştiinţific şi abstract a ceea ce Edictele Pretorilor ?! instinctul popular al masselor creiaseră Inform şi primitiv, dar nu mai puţin efigital şî interesant, deoarece viaţa este un mare laborator în care cei ce ştiu să observe pot să ajungă la rezultate cu adevărat remarcabile. Şi ceea ce se întâmplă în ştiinţa dreptului se poate urmări şi nu alte ramuri de activităţi abstracte şi superioare, precum în medicină unde empirismul a creat farmacopeea ştiinţifică, aşa încât dacă leacurile băbeşti sunt în mare majoritate, erezii char dăunătoare, întrebuinţarea virtuţilor tămăduitoare din plante a trecut şi în ştiinţa terapeutică cea mai desvoltată. Şi tot asemenea, fără lunete astronomice, ciobani izolaţi pe vârful munţilor au fost primii observatori ai câmpului ceresc, iar literatura ca şi muzica găsesc în folklor ispoarele inspiraţiei artistice, să dispreţuiască sursa din care ea a pornit pentru ca să se consolideze şi să se ridice la abstracţii superioare. Mai ales în judecăţile umane ştiinţa vieţ. In afară de formalismul articolelor din codicele penale este deosebit de interesantă şi de concludentă Crima este o abstracţie Articolele din cod o văd într’o formă cristalizată şi unică. Pe când ea, în aplicare, are nuanţe infinite şî se petrece în circumstanţe care nici nu puteau fi bănuite de legiuitorul cu spirit sintetic şi abstract Omul care nu trăeşte în formalismul abstract al legii este pus, astfel, in faţa unui crâmpeiu de viaţă trăită şi reală atunci când este chemat să judece o armă. El nu o vede prin prisma specialistului, prin ochelarii oarecum deformanţi ai penalistului profesional, ci cu ochii nepreveniţi ai celui care priveşte cu virginitate viaţa în ea însăşi. Iată de ce apelul la bunul simţ şi la instinctele nnăscute în firea umană, atunci când este vorba de a judeca faptele umane, este o măsură care nu face decât să confirme adevăruri neschimbate şi în simplitatea lor, profunde. GR. TAUŞAN UNDE? U. C. R. atrage din nou atenţia cetăţenilor că în dorinţa de a asigura curăţenia Capelei, funcţionează posturi fixe pentru supravegherea celor ce aruncă pe străzi hârtii, coji de seminţe, resturi de mâncare, etc. Astfel sună un recent comunicat care se termină cu precizarea că «amenzile împotriva vinovaţilor se aplică pe Ioc”. ..Adevărul“ a pus de multă vrt1- >#* o campanie susţinută în contra cetăţenilor care, reclamând curăţirea oraşului de la alţii, nu văd nici un Inconvenient ca, el personal, să murdărească strada cu t©t felul de resturi şi emote pe care le asvârlă în drum fără de remuşcare. Acţiunea acestora ee condamnabilă, ai spus-o în repetate rinduri. Totuşi, atâta timp cât acelaşi UCB care îi ameninţă cu „posturi fixe” şi cu amenzi nu ia măsuri ca trecătorii să aibă, efectiv, în ce îşi aruncă chiştocul s®u biletul de tramvai, comunicatul pomenit își are rost numai pe jumătate. Nimeni nu poate pretinde pietonului de pe o stradă lipsită de cutii pentru depozitarea gunoaielor mici să-și înghită mucul țigării sau biletul de cinema. Dori. cutiile de gunoaie sa preceadă comunicatele. F. Gh. GLOSE POLITICE l Higienă Odată cu campanla die deparazitare, ministerul sănătăţii a dispus afişarea unor instrucţiuni in localuri şi tramvae. In aceste publicaţiuni se dau sfaturi populaţiei şi se recomandă o stare de higiena complectă, dobândită prin băi bisăptâmănale. Şi presupunând că nu toată lumea are pe lângă apă şi săpunul ■necesar, se dau două reţete pentru producerea în casă a acestui articol atât de căutat. In ambele cazuri, spune afişul, se absolvă o litră de sodă caustică in jumătate litru de apă fiartă, etc. Apă fiartă, bine, se mai poate găsi, dar sodă caustică? Ciudăţenii In casa prietenului unei farmaciste din Craiova au fost descoperite două geamantane, copios umflate cu prontosul, mercur, cainină, aspirină, seringi, pansamente, pudră, calcium-bromat, etc. iar sus, tocmai deasupra lor, multe lame de ras şu maşini de ras. Farmacista, ca şi tăinuitorul mărfii, îşi făcuseră, probabil, socoteala că scurse cu târâita, din geamantane, medicamentele au o mşti mare valoare decât dacă sunt exhibate în rafturi. Nu şi-au închipuit însă, că din cauza lamelor şi maşinilor speciale, de ras, o să li se poată spune, la un moment dat, că... s’au ras! Politica banului' 'ieftin? Revenim prin reducerea taxei de scont la politica banului ieftin? Incrise, caz, măsura dovedește o foarte interesantă elasticitate de spirit. După numai șase luni dela stabilizare, s’a socotit că se poate reduce scontul cu două puncte. 5% este încă o taxă respectabilă pentru un portofoliu care trebue considerat absolut sigur. Dar ea are şi un scop educativ: trebue arătat că era creditelor facile s-a terminat odată cu stabilizarea; solicitatorii trebue să ştie că pentru creditele obţinute poartă o răspundere şi o răspundere care se măsoară în dobânzi. Keynes n'ar fi socotit că 5% reprezintă o politică a bonului Henin. Semnificaţia scăderii taxei de scont este însă alta: ea reprezintă sporirea treptată, dar sigură, a producţiei. Pe măsură ce cantitatea de mărfuri aruncate pe piaţă sporeşte, puterea de cumpărare a masselor poate fi sporită şi ieftenirea creditului este un instrument in acest scop. Dacă producţia va creşte, şi nu avem nici un motiv să ne îndoim, creditul va putea şi mai mult ieftenit şi ieftinirea creditului va constitui, la rândul ei, un impuls pentru sporirea producţiei. Orice bună politică de credit trebue să se adapteze, ca mănuşa pe mână, la nivelul producţiei. TEPl Se amnestiază bigamii Dac’ai avut două neveste, Eşti amnestiat, s’aude veste, Cu una însă cununat. Rămâi pe viaţă condamnat! F. Lobodă S. M. Lichidarea apelurilor fiscale până la 1 Aprilie observaţiuni — Ministerul de Finanţe a luat dispoziţia ca Tribunalul fiscal, care judecă apelurile contribuabililor şi ale fiscului să-şi curme activitatea pe ziua de 29 Februarie, iar apelurile ce mai sunt încă pe rol să se repartizeze la noul comisiuni de apel ce vor funcţiona la sediile administraţiilor financiare, urmând ca şi acestea să fie lichidate până la 1 Aprilie, când expiră anul financiar în curs. Măsura aceasta este perfect justificată. Este în adevăr surpinzător că timp de 4 luni, de când a început judecarea apelurilor fiscale, operaţia n’a putut terminată Normal ar fi fost ca la începutul exerciţiului viitor să nu mai fie de încasat rămăşiţe din anul expirat, astfel ca să se poată proceda la încasările noul Cum aceasta nu se poate face în mod normal, din cauza restanţelor derivând din nesoluţionarea multor apeluri,dispoziţia ministerială ese explicabilă şi legitimă. Rămâne de văzut dacă până la 1 Aprilie toate procesele vor fi lichidate de notata comisiuni Deocamdată e necesar să examinăm de ce se crează această situaţie anormală. Raportul de asistenţă Este incontestabil că apelanţii contribuabili au, adesea, interesul de a tărăgăni judecarea apelurilor. Din diferite motive ei solicită amânări, bineînţeles fondate pe texte de lege şi pe care comisiile de apel nu le pot refuza. Dar nu de puţine ori. Dacă la dosarul cauzei în unarina cade si asupra organelor fis- J termenului, se află si expertiza si care, cam, indiferent din ce cauze, ..raportul de asistență , reprezennu-si îndeplinesc însărcinările ce liantul fiscului în şedință , solicită se dau și împiedică astfel soluţiona un supliment de expertiză, dacă rea proceselor. Un exemplu, între multe altele, pe care-1 relevăm tocmai pentru a servi interesele fiscului şi a atrage atenţiunea Ministerului spre a lua măsuri de îndreptare. In unele apeluri se solicităla contribuabili expertize contabile pe cari comisiunile de apel sunt datoare să le admită, când constată că sunt necesare. Dar expertul numit nu poate face lucrarea decât în asistenta unui delegat al fiscului care trebue să prezinte şi el un „raport de asistenţă”, în care arată observaţiile lui asupra actului de expertiză. Expertul, fie că e conștiincios, fie că dorește să-și încaseze mai repede onorarul, examinează registrele și redactează expertiza pe care o depune la dosarul cauzei. Reprezentantul fiscului însă, adesea, neunele constatări ale expertului nu-i convin. Se face și acest supliment de expertiză. Dar organul fiscal, însărcinat cu depunerea „raportului de asistenţă" la suplimentul de expertiză neglijează şi de astădată. Termenul de judecată soseşte, dar comisiunea nu poate proceda la judecarea apelului şi trebue să dea o nouă amânare. Cunoaştem multe cazuri de acestea, când contribuabilul apelant stărui să se judece şi comisiunea de apel se găseşte în neputinţă de a-i satisface cererea. Aşa se întâmplă că, în procesele mai complicate, în loc ca apelul să fie soluţionat în două cel mult trei termene, decizia nu se poate pronunţa nici după 5 sau 6 amânări Din cauza aceasta rolurile Instanţelor sunt totdeauna încărcate și lu ...___ , * . ranArinndecarea apelurilor nu se poate fa glijează să facă la timp „raportul termenului norma de asistată”. La termen, comisiunea nu poate judeca și dă un nou termen fără a avea dreptul să ia măsuri contra funcţionarului neglijent. Situaţiunea aceasta uneori se repetă şi din pricina aceasta se acordă un nou termen. Măsuri de îndreptare ca, în unele cazuri, chestiunea se complică şi mai mult, prăvi înlăuntrul termenului normal indicat de Minister. Facem aceste observaţiuni nu pentru a aduce învinuiri, ci în scopul ca Ministerul de finanţe să ia măsurile impuse de împrejurări ca organele subalterne să-şi facă datoria. Am citat numai o categorie de cazuri care duce la străgănirea ne-justificată a judecăţilor. Dar mai sunt şi altele. ’I V. G. CE SE INTAMPLA IN FRANTA — Efectele devalorizaTM Si rambursării biletelor de 5000 franci — A trecut mai bine de o lună de la punerea în practică a celor două măsuri radicale financiare preconizate de d. René Mayer în scopul asanării economiei franceze. Devalorizarea francului și blocarea biletelor de cinci mii franci erau măsuri care, completându-se una pe cealaltă, ar fi trebuit în concepţia trezorierului francez şi a inspiratorilor săi, să dea acea dublă lovitură care ar fi afectat în acelaş timp piaţa internă şi externă. Ceea ce ar fi trebuit să reuşească devalorizarea în raport cu oftinirea francului de export, făcând posibilă lărgirea pieţii de desfacere a mărfurilor franceze în străinătate, aducătoare de devize forte şi în special dolari, de o parte, ar fi completat —de altă parte—măsura retragerii de pe piaţa internă a ţinut massiv disponibil de franci de inflaţie, pentru reechilibrarea valorii depreciate a monetei naţionale. Se ştie că a doua măsură nu a mai putut fi tradusă în practică potrivit intenţiunilor. Nepopularitatea totală a măsurii retragerii din circulaţie a biletelor de cinci mii franci, a silit guvernul Schuman să bată în retragere treptată, până la quasi-anularea măsurii sale. Până acum, sumele blocate, în urma depunerii obligatorii a biletelor respective, au fost restituite la două categorii de deţinători, urmând ca depozitele ce depăşesc 200.000 de franci să fie mai târziu eliberate, dar nu înainte de a fi fost supuse unui control fiscal privind eventualele restanţe ale contribuabilului respectiv. In felul acesta, măsura atât de senzaţională a d-lui René Mayer s’a redus, în afara pot înlocui o realitate: producţie, perturbărilor de rigoare, la o simplă încasare în stil mare a restanţelor fiscale. Acest singur rezultat al unei intenţionate reforme monetare nu a influenţat aproape deloc situaţia precară a valutei franceze. In schimb, la mai bine de o turtă după devalorizare, piaţa internă alalţi miniştri ai resorturilor economice, mai preconizează şi alte măsuri presupus senetosie. Printre altele, se urmăreşte, pentru a se face ordine în sectorul preţurilor, a se realiza: 1. prioritatea transporturilor produselor direct de la sursă; 2. sprijin dat organizaţiilor comerciale şi profesionale reacţionat puternic printr-o urcaj care respectă preţurile şi tarifele re vertiginoasă a preţurilor buna- maximale; 3. suprimarea stocăririlor de consumator abuzive; 4. concursul armatei Măsurile restrictive şi penaliza-'Pentru transporturi şi 5. înfiinţarea rile au mai mult un efect moral1,unor magazine-model ale comerjprât kî-----(j!n cianţilor care se angajează să respecte preţurile. Ce rezultat pot aduce toate aceste măsuri? In fond, criza eco-decât practic, fiind bine ştiut, atâtea experienţe anteroare, că a- devărata cauză a turburărilor rezidă mai mult în penuria bunurilor . „ . . . decât în specularea lor. Consiliul froni.Ica franceza este una de pro naţional economic a preconizat, ce ca aa ^ ăoa!? .ma,sur!e într’un raport înaintat guvernului, birocratice, oricât de efciente, nu anumite măsuri pentru echilibru- pot in.0C01 0 realitate: lipsa de rea preţurilor cu salariile. In ce constă planul consiliului economic? A se obţine o scădere generală de 10 la sută a preţurilor, în urma aplicării unor măsuri de ansamblu de către producători, începând dela 1 Martie. In cazul când între 15 Martie nu s’ar constata o scădere reală a preţurilor, salariile să fie mărite cu 20 la sută, retroactiv dela 1 Martie. Inutil să mai arătăm că „plănul“ acesta nu poate fi decât o încercare de a mai obţine o amânare a fatalei scadenţe pe care o constitue nevoia imperioasă de a se revizui actualele salarii, necorespunzătoare nivelului ridicat al preţurilor. Recent, printr’un comunicat dat de biroul său politic, partidul comunist a respins şi acest plan al guvernului. D. Mayer, în colaborare cu ceî lipsa Rrî, în C’ișnilgu Una din ramurile medicinei, cele mai căutate in „lumea bună”,, dar în acelaş timp cea mai neglijată în păturile muncitoreşti este dentistica. Altădată, a merge la dentist era considerat ca un lux. Te durea măsaua, te duceai la bărbier care ţi-o scotea, fără anestezie şi mai cu seamă, foarte des, fără... necesitate. Cu timpul, lumea s’a civilizat şi a început să-şi dea seama că măselele n’au fost date omului numai de lux, ci sunt un organ important. Multe boli de stomac şi de intestine sunt provocate de masticaţia insuficientă din cauza dinţilor stricaţi, iar multe boli generale, de inimă, reumatisme, de rinichi, provin de la puroi în gingie, la rădăcina unui dinte. Mai din convingerea asupra importanţei dinţilor sănătoşi, mai din cochetărie, lumea a început să frecventeze cabinetele dentare, iar dentistica a devenit o meserie bănoasă Mulţi medici se lepădau de specialităţile pentru care aveau tragere de inimă şi se făceau „stomatologi”, adică tot dentişti obişnuiţi dar cu firmă arătoasă, pentm că preferau satisfacţiilor profesionale câştigurile masive. Dar aceste profituri erau posibile pentru ca onorariile erau mari. Dacă din un napoleon se puteau face cinci „punţi” complete, preţul era cinci napoleoni pentru o punte. Iar consecinţa era că sărăcimea nu se putea apropia de dentişti. Când s’au introdus întâi asigurările sociale şi s’au organizat dispensării pine dotate, dentistica a fost considerată tot ca lux. Abia mai târziu conducerea asigurărilor a început să acorde mai multă atenţie acestei ramuri, totuşi foarte importante, a medicinei. Azi, toatedispensarele au şi cabinete dentare, care nu se mulţumesc cu extracţiile, ci fac şi tratamente, plombe şi chiar lucrări mai complicate. Dar aceasta tot nu-i deajuns. Deşi numărul dentiştilor doctori şi nedoctori, e foarte mare, multă lume nu-şi poate trata bolile dentare. Bolnavii rămân cu danturile defecte, iar mulţi dentişti cu odăile de aşteptare goale.. Şi din acest contrast pare a fi reieşit şi soluţia. Tot vorbindu-se în ultimul timp de cooperative de producţie, de întovărăşirea profesioniştilor pentru lucru în comun, au început dentiştii — medicii şi dentiştii autorizaţi — să se gândească la această metodă pentru a ieşi din impas. Se anunţă că s-a şi creat o cooperativă a dentiştilor cu, deocamdată, 200 de membri. Pacientul se duce la cooperativă, îşi alege de pe tablou dentistul pe care-l preferă, plăteşte acolo un aconto din onorariul, destul de modest, şi îşi face lucrarea. Iar dacă aduce o GAMA (Continuare in pag 9a) CARNETUL NOSTRU LA DENTIST — Se poate realiza cooperativa dentară? — Marți & Martie 1348 SA Episcopal din Milano se amestecă în fuptele politice« El crede că epi...S copul scuză mijloacele ! CHESTIA Revizuiri 1 X o / MMI \ l/l ^ 3 st-* vjEMH a. £ ( i ri i: ■jjagwa &: v\ÎJEf» V—m VV; , r jB, \ / y j/ ►T, / - _ ~~ — Desen de ROSS mju x Aprilie se revîzuesc taximetrele. Revizuirea imi place, dar nu-mi pace data... CRONICĂ EXTERNĂ Adunarea naţională cehoslovacă şi-a desbaterile.-Epurări amânat în cadrele parlamentare din Cehoslovscia.-Sindicatele sovietice şi «planul Marshall» constituit pe alte baze, sub preşedinţia d-lui Gustav Husak, comunist. Schimbările în organizaţiile şi conducerea partidelor au antrenat şi o revizuire a cadrelor parlamentare. Din această cauză Adunarea Naţională nu a mai fost redeschisă Vineri, urmând ca şediţele ei să fie reluate abia după ce va fi examinată situaţia fiecărui membru al ei. Operaţia este motivată şi pe faptul că numeroşi deputaţi au fost aleşi pe listele unor partide a căror orientare este astăzi cu totul nouă. Asupra misiunii esenţiale care revine Adunării Naţionale găsim indicaţii într-o declaraţie a comitetului de acţiune parlamentar, în care, după ce se cere „ÎndepărEvenimentul dominant al sau- consiliu al comisarilor slovaci şi a taţmânii trecute l-a format criza politică din Cehoslovacia. Criza a fost provocată de demisia a 12 miniştri din guvernul Gottwald, reprezentând partidele socialist naţional, catolic popular şi democrat-slovac. Compledarea guvernului Gotwald n’a constituit numai un simplu schimb de persoane, sau o înlocuire de partide prin altere —cum se obișnuește îndeobște—ci o modificare profundă a întregului peisagiu politic.. Comitetele de aciune constituite în timpul crizei ministeriale au impus partidelor o revizuire atentă a cadrelor, şi o orientare netă spre democraţia populară, ceiace a făcut ca numeroşi fruntaşi să fie eliminaţi şi alterente să le ia locul. In această privinţă este concludent cazul purtarea din Parlament a sabotoridului scria democrat unde d.i l°r‘\ se spune „Adunarea Naţt’oberlinger revine pe planul în âiu, i na!ă va trebui să vegheze ca upă ce acum câteva Iun. fu er.e in noua Const tuţie să fie cunlăturat din conducere pentru a prinse trae realizările re\o u(Uudinea sa nreg-esist* De?.$*- fe‘ și să \oteze in favoarea tutu* , meni repercusiunile pe care criza ror legilor prevăzute in progra- i Ie-a avut in Slovacia, unde noul * mu! guvernului'’. Felul în care a fost soluţionată criza aduce Insa schimbări profunde nu numai in sectorul politic ci şi în acelea, economie şi social. O mare reforma agrară a şi fost anunţată de d. Gottwald, şi naţionalizarea întreprinderilor industriale şi a negoţului en gros. Deasemeni, in cadrele administrative s’au şi început epurări masive, pentru a se ajunge la o administraţie democratizată. Soluţia care s’a dat crizei de guvern din Cehoslovacia a provocat în Statele Unite, Anglia şi Franţa o reacţiune, tradusă printr’o _____________________T. S(Continuare în pag. 2-a) n—n I ■■■ ■iwnwB——W Citaţi în pag. 2-a: ÎNTREPRINDERILE DIN CAPITALA Şl FROVSN* ©2E SCOASE DE SUB SUPRAVEGHERE Pamna III-a: CUM SE VOR FACE ÎNAINTĂRILE (QI ARMATA