Adevěrul, aprilie 1948 (Anul 61, nr. 17126-17150)

1948-04-01 / nr. 17126

Pass'n­a 2­ a g­A­Z­I R1PREZECATML! IN*' P *A ORA ^ d n A ^ î ^F.^fAi-,',: VfVv' .'-V !” ii" ••p­»*•. * „ ••'** ■ ■ , „7 co , • ■ ,uy EATRICE to LOUISE CARIETTI * ANDIIÉ LUfiUET 6ABVMORLAV * U&UIS SALOU JIMMM GAILLARD TEATRUL MUNICIPAL. Telefon~4.60.60 SAMBATA 3 Aprilie ars 8 seart — PREMIERA V-* CUM VA PL­ACE Comedie In 3 acte de W. SHAKESPEARE — traducere LUCIA DEMETRIUS IN ROLURILE PRINCIPALE AI CRITICO — BEATE FREDANOV — JULES CAZABAN — NINETTA GUSTI — N. SIRETEANU — CAR­I­MEN TAUTU — ION MANTA MIRCEA BALABAN — GEORGE MARCOVICI — MIRCEA CONSTANTI­NESCU — ION LUCIAN — etc Muzica de scenă: ION FILIONESCU ..... * Coreografie: VERA PROCA Direcţia de scenă: W. SIEGFRIED. Vineri 2 Aprilie ora 8 seara. Repetiţie generală pentru invitaţi şi presă 0­­0 AZI LA ANEE C.F.R. B. ÎNTÂLNEŞTE UNIREA TR. M.A.i. filPISM r*RIMELE ÎNSCRIERI Erl s’au publicat în secretariatul 55­­.; Hurricane 55, parc S3 J.; Sylvia societății de curse primele angaja­­n­en­e în vederea alergărilor de Du­minica. După cum ara anul.att, sunt opt probe si probabil ca numărul catlor portanţi sa varieze între sase si 5.ap­e de fiecare premit. Programul definitiv se va cunoaşte în cursul zilei de Vineri, după­­galopurile de ăpî, când se va pute el sta de iarbă la d­i ~noz­­ia ant-»norîlor. Eventuale modifi­ări nu vor schîm­­ba mu­t fizionomia înscrierilor. S’au luat măsuri ca n'srte'.e sâ fie stropite iitât cât permit rafiloacele, afară de cazul când ploile prevăzute de d Topor, nu se vor abate o leacă «1 asu­pra Capitalei Tată prom­oriul provizorw pr. vrus'ntcn: isoo m z? *00 iei Rodica 50: Cimbru 59: Mutoc 57: Browni ng 56; Gorcona 54: Karcei 53: Joaca 44 ium., Pelin 45, Pun’sor 40. Pr. Schela. IGno­m. P. V, 22500 lei Midway sg­ Horea­sta 57 I. Ve**­Ü® 56 I Lla 55 j; Job 55 I; Foraarina ‘ Naiv 50. TEATRU GREC LA GIULEŞTI Mâine Joi, 1 Aprilie, ora 17 in’ lungeşte până la 81 Ma 1948, sala TEATRULUI GIULEŞTI va avea loc un mare spectacol de TEATRU GREC dat de ansamblul artistic al tineretului din Grecia liberă, de sub conducerea distin­sului actor şi regisor elen ANTON IANIDIS. TEATRUL arteF Vitoarele premiere ale Teatrului Ar­malet vor avea loc după cum urmează: la 16 Aprilie a. c. „Pentru cei de pe mare" de Lavrentiev în direcţia de scenă a dlui Ion Aurel Maican la Teatrul Ar­matei Studio, la 21 Aprilie «Ciocârlia» operetă de Franz Lehar în regia dlui V. Maximilian în sala din Calea 16 Septembrie tar­­a 23 Aprilie «Nunta în­sângerată“ de Federigo Garec­a Lores în regia dlui Lascăr Sebastian la Sta­dîotti din Calea Victoriei. V'neri 2 Aprilie sra 9 dimineaţa An saiîtblu! Artistic a! Armatei ţine un con­curs în Cafea Î3 Septembrie Nr 18 nentru angajarea următorulu! personal 7 tenor! primi 6 tenorî secunzi 3 bas! pedaHştî pentru cor 8 instrument;st. nentru iAcuri a vaennti* dîn orchesb-S si anume: 5 violins, 1 vîdă. 1 ceHo, 1 con­trabas. Candidaţii se vor prezenta îa concurs în ziua şi ora indicată fără nicio altă forma’itate aiAiiiwiia.jis'ui—»-»’av —.imj. * OPERA ROMÂNĂ DELA SIBIU Opera «Faust» s*a jucat până acum în mod succesiv de 9 orî de către un ansamblu in frunte cu dna directoare Ydod­e Dîmitriu Ion Drones lancu Gro­za I. Mărgineanu etc. * Cea de-a doua premieri a „Operei ro­mâne» de la Sibiu a avut loc Vineri 26 Martie cri. când s’a reprezentat opera «Tra­viata» . * Luni 12 Apridle cri. se va reprezenta «Mme Butterfly» de Puecinî în rolul tî­tu'ar apărând dia Volo’îe Dîmitriu di­rectoarea «Opere­ Române» din Sibiu a­lături de tenorul Ion Dronca bar-Itonul Mărgineanu etc. Etapa a 23a din campionatul Diviziei A începe azi în Capitaă prin partida CFR B—Unirea Tr MAI programată pe stadionul ANEF la ora 16.30 Deși pe hârtie feroviarii bucureşteni sunt net favoriţi partida nu este d­nain­te jncată Unirea Tr MAI practică un football de calitate şi poate reuşi o bună comportare. De aceea credem că vom a­­sista la o partidă de calitate în care vic­toria va reveni celui mai bun. D. Petre Kroner va conduce urmă­toarele echipe: CFR-Buc.: Justin; Ghiuriţan, Mihăiles­­cu; Bartha, Mari. Urechiatu; Lungu, Ma­rian, Cucerari, Filoti, Tănăsescu. UNIREA MAI: Nanculescu, Teodores­cu, Doboata. Mihai, Frățilă, Simionescu; Crăciun. Apostol; Petculescu, Calomfir; Naciu. In deschidere, se vor disputa următoa­rele matchuri contând pentru Divizia B: ora 13: Grivita CFR—Desrobirea (Cons­tanta) ora 14.30: Metalochimic—Dinamo (Suceava). Mâine, proetrim cuplat la AR­EF Celelalte, matchuri ale etape l a 23 a se vor disputa mâine în m­ostram cuplat pe stadionul din Dealu­ Spirei, astfel: Ora 15: A. S Armata—Distribuţia. Ora 16 30: Cocanu'—Oţelul. Tot mâne se vor desfăşura următoa­rele matchuri din Divizia B: Teren STB ora 16.30: UCB Venus Craiova. 53 funi, Pr. Motel 1500 m. 30.000 Pnam 58; Select 37; Canada 55 i- Optimist 61­­; Nuc 48 11 Burra 45. Pacific 41; pr. Betelie: 1300 m; P. N. 35000 lei Nana 59; Chim 57; Lefest,u 52 J; Haplea 56- Dady 54; Săbăreî 53 J; Hopman 53 j., Gafița 51 j.; Banco 51. Pr. Dunărea, noo ?r, p. îj 50000 lei Fănișor 59; Errie 55; Lumînîta 84; Crisu 51; Mosquito 50 j. Premiul Tisa: 1200 m 40.000 lei Senor 58; Confessina 54; Leonard 54; Saratoga 53; Jder 52 j; Mindir 51 fum.*, Nor 45; Pr. Val Vârtei■ 1600 m. P. V. 37.500 lei Corregîo 59; Leac 38 1­; Bîmbass 58; Covrig 58; Nana 57 1; Chirii 55­­; Alina 55; Must 54 j; Săbărel 52; Ho­țoman 50 1; Pr Goldani. 1500 m. 27.500 lei. Saftea 55; Tanc 53; Bancar 57; Că­prior 54; Santal 52; Cosita 5­­t­ Teren Macabi ora 18.30: Socec Lafaye­tte—CFR Buzău. Un etited­rs de şcoi pentru ziarişti Secţia de şah a grupării polisportive a sindicatului Ziariştilor Profesionişti din Bucureşti, îşi inaugurează activita­tea azî printr’un concurs de antrena­ment Concursul va ava loc în sala Cantinei Sindicatului din str AI Sahia 2, între orele 16-18 şi se va bucura de o parti­cipare numeroasă. A armata­ ITA şi’ „IF—F. C. Plessiî, azî la Cluj Tn cadrul etapei a 23-a din Divizia A vor avea loc azi la Cluj două partide: Universitatea — FC Ploeşti şi Dermata- ITA. Matchuriie se vor disputa în pro­gram cuplat în ordinea de mai sus. Fa­voriţii partidelor sunt Universitatea şi STA, dar leaderul campionatului va avea o misiune dificilă, deoarece Dermata e un adversar redutabil acasă. Detafgsrjii grupărilor dîn Dîwlad. A şî B I­nvocaţi Vineri de FRFA Federaţia română de football convoacă ...... .. în şedinţă pe toţi delegaţii grupărilor din Divizia A şi B în jocu­ll Federaţiei ...FR­F pentru Vineri 2 Aprilie, orele 18. I Prezenţa este obligatorie. Spectacolele zilei t­eatre OPERA: Casa c­u 3 fete. NATIONAL (Sf. Sava): Mascarada NATIONAL (Studio): Barkman. NATIONAL (Comedia): M’ara născut ieri. NATIONAL MODERN: Serafim. MUNICIPAL: Nu se ştie nici­odată şi Rădăcini adânci. CFR GUILEşTI : Focurile din Pemik şi Covorul lui Djomart. ALH­AMBRA: Pag-n'ni ARMATEI: Hangiţa ARMATEI-STLIDIO: Guvernatorul pro­v.nc­ e. ATLANTIC: Ol că­uta de BOEMA' Dragoste pe punct® 7 COI­OR ADD- Hasa H­a B. MARIA FILOTTI: Mizantropul și Fron- Frou. MIC Veste bună. ODEON: Ce din urmă TEATRUL POPORULUI. (Str. Uranus 6): Avarul. SAVOV . Johny cântă și dansează, NOSTRU: Ion Anapoda. TEATRUL DE MARIONETTE: Galosul fermecat. JMi(!iAI)î»R : Extemporalul. ATENEULUI: Când înfloresc anemonele BARASEUM: Lozul cel mare CINEMATOGRAFE ARO: Crucișetorul Vartag LUXOR: D­imnisoara Beatrice. ORFEU: Melodii nemuritoare CAPITOL: Iub'rea mea SCAI­A Diamantu' negru. EXCELSIOR: Lacr'mi de ţigancă ! *­ MtN­A : Farian RITZ: Nastratin Hogea GIOCONDA: La la TRIANON: Gavroche SELECT: Iubesc toate femeile TIVOLI: Căi greşite. MIGNON: Pr­mă­vara . PAX: Arcuşul fermacat ARTA: Vulturul mărilor. CASANDRA: 4 fete îndrăgostite. VICTORIA: Nopţi de patimă. BD PALAS: S’au intâ­nit noaptea FANTASIO, învăţătoarea din Satraf. AMERICAN: Insula fără nume. MARNA: O fată de casă bună. MODEL: Petru cel Mare. MIORIŢA: Vis de Glorie cu Mickey Rooney MARCONI: Criminalii printre noi. VOLTA BUZEŞTI: Demonii Zorilor. GLORIA : Criminalii printre noi IZBANDA: Secretele contra eprofiajtu­­lui. PACHE: Intre femei şi revistă FLORIDA: Fantoma din Texas şi Revistă SPLENDID: Vipera. MIORIŢA : Vis de glorie. RAHOVA: Costică şi Mitică duşmanii femeilor. DACIA : Calul nasdrăvan, VENUS: Parada vedetelor. ALIANȚA: Cavalerii cap de mort. AIDA Secretele contra spionajului, LIRA : Atacul caravanei. BARCELONA : Misterul Panului. GLORIA: Criminalii printre noi. SPLENDID: Vipera. TOMIS: Răzbunarea lu­i Tarzan. vvvtis.­ P-­ra vedetelor. VOLTA BUZEŞTI: Demonii Zorilor şi Revistă. RAHOVA: Costica şi Mitică duşmanii femeilor Juma! şi artişti.. Telegrama Uniunii muncitorilor d­in Industria grafică către Sindicatul muncitorilor tipegrafl din ta-York „In numele muncitorilor tipo­grafi din RPR, vi trimitem salutul nostru călduros si vă asigurăm că lupta voastră pentru ridicarea con­­ditiunilor de existentă a muncito­rilor din USA, este urmărită cu cel mai viu interes de muncitori lu­mea noastră. Clasa noastră muncitoare, după o îndelungată epocă de suferinţe şi împilări, datorită regimurilor reacţionare şi trăzboiu­l fascist, a reuşit prin eforturi şi sacrificii să înfrângă reacţiunea şi să ridice standardul de viaţă al muncitori­lor, să creeze condiţii care asigură acestora o liberă desvoltare pentru atingerea ţelurilor lor în cadrul de­mocraţiei populare. Urmărind de aici manifestările mişcării muncitoreşti din ţara voa­stră, noi şi exprimăm urarea ca spiritul ei de luptă să facă un zid de neînvins contra patronatului reacţionar. In lupta dusă de muncitorimea internaţională, contra imperialişti­lor care încearcă să desbine po­poarele şi să turl­are pacea mon­dială, succesul străduinţelor voas­tre va fi o lovitură dată cercurilor reacţionare, apărătoare ale trustu­rilor şi capitalului monopolist. Noi vă dorim tot succesul in această luptă, cu care se solidarizează d­i un muncitoare conştientă, de pretu­tindeni. Trăiască unitatea de luptă a miş­cării muncitoreşti internaţionale, Comitetul Executiv al Uni­unii Sind­icatelor din In­­dustria Grafică din Repu­blica Populară Română I PRELUM OR­DEM PRIVIND OBLIGAŢIILE SOCIETĂŢILOR PE ACŢIUnii Comisia de Redresare Economi­că a dat o dec­iz­e prin care se pre­lungesc o serie de termene astfel a) Termenul înăuntrul cr.ru:a Societăţile sunt obligate să întoc­mească bilanţul pe 31 Decembrie 1947, se prelungeşte până la 15 Ma 1948; b) Termenul cu privire la convo­carea adunărilor generale se pre-c) Termenul cu privire la des­­fi­nțarea de drept şi intrarea în li­chidare a societăţilor, care nu au acoperit pagubele rezultate d­e re­calcularea patrimoniului sau nu au obţ­iut aprobarea de reducere a capitalul« , se prelungeşte până la 30 iunie 1948. Referi la actele de împrumut pentru activarea producţiei Casa centrală de asigurări a avocaţi­lor din România comunică şi pe această cale că s-a decis ca la toate actele de garanţie accesorii are contractul de împrumuturi acordate de­­ către­­ Banca Naţională a României sau alte Bănci sau institute de Credit în scopul activare! producţiei , să se perceapă timbrul de pledoarie precum şi cota din onorarul minimal prevăzute de legea «Casei Cen­trale de Asigurări a Avocaţilor din Ro­mânia (RPR) cu o reducere de 50% la tarifere în vigoare ADEVERUL i»JIB »Uli,'Mia——BBB mm J ii MAINE — Premieră UN FILM NOU — PRODUCŢIE 1947 Let A&D ; reprezentaţiile îîi­cep la ora 14.30 La CAPITOL î reprezentaţiile încep la ora 9 dim. ■ m©m CJMNTBLS Azi ultima zi li ARO: CRUtiISETORUL VAHIAG la CAPITOL: lUBlRcA MEAI ---------------------—------------*3*5 T­EATRALE La «Teatul Poporului» în sala «I. C Frimu» dîn str Uranus nr 6 se reprezin­tă comedia «Avarul» de Molere Spectacolele serale au loc în fiecare Marţi Joi Sâmbătă şi Duminecă la ora 8 iar matînceie au loc Duminecă şi în zîlele de sărbători la ora 4 d a. Biletole se găsesc zilnic l* Cassa tea­trulu­i între orele 10—13 și 17—20. Proprietarii răspunzători pentru neplata impozitului special Com­i­si­unea centrală fiscală a ho­tărât că potrivit prevederilor legilor financiare­ proprietarii sunt solidar răspunzători cu chiriașii pentru plata impozitului special asupra chiriei, datorat de aceștia din urmă. Coansiunea a precizat că nu nu pot scoate de sub um­ărire proprie­tarii de imobile pentru sumele dato­rate de chiriaşi, ei fiind urmăriţi pentru plata lor dacă nu sunt achi­tate In termenul legal de chiriaşi. ......................MWH...UIUM I­N «SIR Aplicarea acordu­lui aerian româno-bulgar In cursul lunei Aprilie, urmea­ză să sosească în ţară o delegaţie din partea Direcţiei Aviaţiei Ci­vile Bulgare, care va studia cu reprezentanţii noştri aplicarea a­­cordului aerian româno-bulgar, semnat anul trecut la Sofia. Cele două Comisiuni vor stabili atât detaliile de exploatare cât şi desch­derea liniilor aeriene Bucu­reşti—Sofia şi Sofia—Bucureşti, care vor fi exploatate împreună de către societăţile aeriene româ­ne şi bulgare. CONFERINŢE Azî Miercuri ora 6 d a. d. dr Paul Pruteanu va ţine la Casa Prîeteniei So­viete Române o conferinţă cu subiectul: «Asigurările Sociale în URSS». » Mame Joî orele 18 30 va avea îoc­is organizaţia Capitalei a Fron­tului Plu­gărilor din str. C A Rosetti 13 etaj I conferinţa d'uî deputat Alexandru Mâţă membru în Comitetul executiv al par­tidului Frontul Plugarilor despre: «Lup­ta popoarelor dîn URSS pentru Uberta­tea şi independenţa naţionalâ» * în cadrul ciclului de conferinţe organizat de Instantul Român de cultură universală, d-na procuror So­fia Gr. Melidonconu va vorbi toi 1 Aprilie ora 18, în aula Fundaţiei U­­niversiare din Piata Republicii des­pre ”Dreptu­rile femeii in cadrul pro­­ectului d o­ Constituţie Rezultatul alegerilor în lumina ci­refor nul 19.216 voturi, adică îi mai lip­seau 1808 voturi ca să obţie un mandat. Deasemenea în judeţul Someş, lista independentă Nr. 2, a obţinut 12793 voturi la un coeficient elec­toral de 18.989, iar în judeţul Satu Mare lista Independentă Nr. 2 a obţinut­­ 2.256 voturi la un coefi­cient electoral de 19.055. CONCLUZIE In concluzie, Marea Adunare (Urmare din pagina l­a) turî coeficientul electoral, aşa în­cât ele, dacă ar fi fost exprmate, ar fi corespuns unui deputat ales. PARTIDELE RE OPO­ZIŢIE Cele două partide dîn afara Frontulu' Democraţiei Populare, partidul liberal al d-lui Bejan şi partidul ţărănesc democrat al prof. dr. Lupu, în special cel dintâi, deşi n’au putut în­reg­stra succese sub- Naţională care va avea să voteze ................. viitoarea Constituţie se va prezen­ta într’o formaţie destul de omo­genă. Din 414 deputaţi, 405, deşi apar­ţinând ma multor formaţiuni po­litice, vor face parte d­e Frontul Democraţiei Populare care s-a prezentat în alegeri având ca plat­formă manifestul program şi tex­tul viitoarei Constituţii, iar opoziţia, fiind reprezentată prin 9 deputaţi din două part­ie, care amândouă s’au rupt dela par­­tidele lor de matcă pentrucă aces­tea nu se încadrau în ritmul nouî­­lor tendinţe politice, va avea, bine înţeles, o acţiune de opoziţie cons­tructivă, ceea ce exclude dina­nte lupte parlamentare, cum aveau Ioc în trecut. LISTELE INDEPENL­­ENTE In toate judeţele a f­ost câte o listă independentă, în unele judeţe chiar două sau trei. In pr­vinţa lor rezultatul a constituit o surpriză. De regulă astfel de liste se depun mai mult de formă şi ele nu obţin decât prea puţine voturi, fie din greşeală, f­e ale rudelor şi priete­nilor personali ai candidaţilor. De astădată lucrurile s’au petre­cut altfel. Aproape pretutindeni listele independente au obţinut un număr apreciabil de votur, de multe ori mai numeroase decât ale partidelor de opoziţie. In unele judeţe, liste „indepen­dente” au obţinut ch­ar voturi su­­ficiente pentru a le apropia de coefi­cientul electoral. Nu ştim d­e cine sunt compuse, dacă reprezintă vre­un curent local sau sunt de fapt exponenţii unor partide. In or­ce caz este interesant că în judeţul Mureş, unde lista Nr. 1 a întrunit 143 672 de voturi şi se aleg 7 de­stanţiale, au reuşit totuşi să-şi ma­nifeste existenţa. Partidul liberal a luat, cum am arătat mai sus, 7 locuri. In afara de acestea însă, el a avut în câte­va judeţe un număr remarcabil de voturi, ceea ce face ca totalul pe ţară, deşi partidul n’a candidat de­cât în 22 judeţe, să fie apreciabil. Mai puţin bine a ieşit din ale­geri part­iul ţărănesc democrat, care în afară de Capitală şi de ju­deţul Braşov unde a luat câte un loc, n’a obţinut nicăeri un număr mai im­portant de voturi. Rep. REFACEREA BULEVARDULUI BRÂNCOVEANU B-dul Brâncoveanu este astăzi în plină refacere. De la B-dul Republicii până în Piaţa Sf. Gheorghe, B-dul Brân­coveanu este lărgit la 50 metri. în acest scop s-au expropiat terenul Spitalului Colţei şi al Ministeru­lui Agriculturii, care se încorpo­rează bulevardului. Deasemeni, va fi dărâmată o aripă a Spitalului Colţei care astăzi nu este folosită şi imobilul unde e magazinul Ma­rin­escu şi Jalea, obţinându-se ast­fel lărgimea la 50 m. Liniile de tramvai vor fi trasate pe mijlocul bulevardului. Lucrările de amenajare şi lăr­ A­VIZ TEATRAL Teatrul MIR­A FIlOTTI anunţă: I. M.are de succes IAFROU-FROU“ cel mai bun spectacol al teatrelor particulare din Capital?, nu se mai joacă în Bucureşti decât până la 1 Mai, când urmează a pleca în turneu, conform anajamentelor anterioare. Rugam deci publicul care doreşte să revadă acest spec­tacol, să-şi reţină din vreme locurile la Ultimele 20 spectacole care au loc în cursul lunei Aprilie, cu acelaş strălucită distri­­buţie de premieră, in frunte cu MARIETTA RECUL­ESC l­efe. 2* Capod­opera fl­etsficirii universale, comedia lul Ma-MIZANTROPUL pe care Teatrul Maria Filiotti o reprezintă In vers­unea ro­mânească în versuri de Tudor Arghezî, cu Tantzi Cocea si A. Pop Marţi­an. * alternativ cu „FROU-FRO­Uî’­ nu se va putea juca decit In­­tr’un număr limitat de 25 spectacole prin pân'S la 1 Mai, întrucât distribuţia se va descomplecta plecarea în turneu a p­esei FROU-FROU. Nici un iubitor de teatr­u bun nu trebue să piardă prilejul de a vedea acest spectatcol de artă» 3. De Paştî Teatrul Maria Filoni, va reprezenta prima piesă jucată în România a marei autoare americane Liliam Helmann, puternica dramă V­ULPILE cu o distribuţie excepţională in frunte cu iON l’NCQUESOU, fiARlA lOHQtsi J. GRIAOTSîO Monsieur Verdoux aruncat pe stradă fără mijloace; acasă cu o soţie infirmă şi cu un băeţaş, „singurii oameni pe care i-am iubit în viaţă”, Verdoux n’ar fi putut să spue juraţilor prin cu­vinte mai potrivite, după felul lui de a considera lucrurile, de ce a fost împins pe calea crimei. *■ Aceste zise, mi se pare că se poate răspunde deci Chaplin a ales un caz ca cel al lui Verdoux. Este clar pentru mine, după ce am văzut filmul, că teza ce a voit să prezinte reclama tipul unui oro ■disperat, căzut prin succesiuni continue de amărăciuni și revoltă, la extremitatea crimei. Punând la Verdoux în mediul social care-l explică. Chaplin a voit să arate la ce fenomene monstruoase de criminalitate duce organizaţia e­­conomică întemeiată pe şomaj şi pe sărăcia masselor. A voit să arate că chinurile sufleteşti pro­vocate de mizerie pot transforma în asasin un om paşnic şi onest,­­—­30 de ani casier de bancă, fără a se fi făcut vinovat de cea mai mică incorectitudine, — iubitor de flori şi de animale, milos, in­­tr’unul specializat în uciderea fe­meilor bogate şi mai în vârstă, o categorie umană considerată de dânsul ca inutilă. Chaplin face procesul societăţii. O acuză că poate produce criminali ca Ver­doux, că-l pune pe acest­a în pozi­­ţ­iun­ea, după ce fusese lăsat în stradă, să nu găsească nici un mijloc de existenţă, făcându-1 ast­fel, pentru a nu lăsa pe ai săi să moară de foame, să devie asasin. Chaplin nu-l scuză pe Verdoux, ci-l înfăţişează ca rezultat al unui regim unde unii oameni, după ce pierd orice speranţă de a-şi mai putea câştiga viaţa prin muncă, ajung să nu mai fie în stare să-şi (Urmare dim­ineasta t­a­­rife luate de a îmbunătăţi pădurea Băneasa şi a se face cât mai­ acce­sibil locuitorilor Bucureşilor, fru-­ mosul Snagov. Este adevărat că pădurea Băneasa nu are întinderea şi amploarea pădurii Boulogne din Paris, sau a Cambreî d­e Bruxe­lles şi mai ales are desavanta­jul de a fi aşezată ceva mai departe de oraş. Iată de ce pentru a facet cât mai accesibilă această pădure* ca şi Snagovul ma! depărtat, e revoe de stabilirea unor mijloace de comunicaţie uşoare şi eft ne* care până acuma au lipsit. Cons­truirea liniei ferate Bucureşti-Sna­­gov vine ca să îndeplinească acea­stă cerinţă şi să facă accesul la fru­moasa localtate mult mai uşor de­cât până acum Adăor­ăm că h Bă­neasa ca și la Snagov, erau mai înainte restaurante mult căutate. ..... . . . . . E bine că au fost, dar și mai bene păstreze echilibrul mintal și mo­­t alături de localurile puse pustiei; el nu ucide pe oricine, ci, t^a l­jcLmana celor cu muloace ba­r . .. L . ’ ” nacti ma» mori ce ar ci« cum s’a văzut, numai femei ma­ture și cu parale. E un om com­plex, ieşit din clasa de mijloc și, dacă sistemul social ar fi fost al­tul, ei n’ar fi degenerat moral­mente până a deveni un element criminal patologic. # Fitmul nu e sumbru, decât în parte. Fiind scris și jucat de Cha­plin, nu era posibil să nu aibe şi scene umoristice care amintesc cele ale lui din trecut, toate deve­nite clasice. Una, în special, unde cu toate încercările, nu reuşeşte să ucidă o femee ai cărei bani voia si-i însuşească, este de un efect comic de neîntrecut. (Urmare din pagina t­a) „Monsieur Verdoux” este un do­cument al vrmii. Şi tocmai fi­­indcă spune adevărul şi face ca realitatea socială să apară nefal­sificată, fUmul va trăi. In foi^flMULstamsă reflectăm l-am cu^MQJPPPBVm^e tinere­ţii lui. In trecut, sub forma vaga­bondului sărac şi umil, ne-a ară­tat, prin mijloace comice, injusti­ţia socială, a cărei victimă sunt cei desmoşteniţi. Acum, în Monsieur Verdoux, ne arată aceeaşi injus­tiţie în alt cadru, şi prin mijloace noui. E aceeaşi protestare ca şi în trecut şi în filmul cel nou. S« Lubîn ■ :j‘ BĂŞTI, ORAŞ DI STEPA­ neşti mai mari, să existe şi artele potrivite cu pungle modeste pen­tru că restaurarea şi îndestularea­ nu ţin seamă de diferenţe mate­riale, toată lumea având aceleaşî nevoi fiziologice Dacă se vor face aceste îmbunătăţiri, dacă se vor găti străzile, sau unele din ele ori plante ornamentale, se va transfor­­ma Bucureştiu­l, care până acura­ dădea aspectul unui oraş steril, în­­tr’unul de aspect mai râzător şi mai vesel, împăcându-se şi igiena cu estetica spre mulţumirea noas­tră a tuturor. H Gr. Tăuşau­ ! RELOTII ROMANE IN COMISIILE MIXTE ROMÂNO-POLONE ŞI ROMAULGA1 Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri au fost numiţi mem­­bri In delegaţia română a com­i­­siei mixte româno-polone, cu sco­pul de a duce tratative în vederea lichidării chestiunilor restante şi în special a creanţelor reciproce ale Statului Român şi Polon, născute înainte sau între 1 Septembrie 1939 şi 23 August 1944, — pe d-na: dr. Eduard Mezincescu, mi­nistru plenipotenţiar, delegat al ministerului afacerilor străine, ca preşedinte; Titus Cristureanu, prim consilier economic, delegat al mi­nisterului industriei şi comerţului; Marcel Capril, referent şef, dele­gat al ministerului afacerilor in­terne; Nicolae Crivelescu, director, delegat al ministerului finanţelor; ing. Ştefan Andrei, director, dele­gat al aviaţiei civile; Mihai Papa­­dim, referent titular, delegat al ------------- — ---------„— T. ___ B. N. R. ing. Petre Tonescu, con­putați; coeficientul electoral fiind girea bulevardului se crede că vor­­­silier, delegat al C. F. R., membri; 20.524, lista independentă a obţi- fi terminate până la 1 Mas. ’­d. Gheorghiu Petre, vice­consul, delegat al ministerului afacerilor străine, secretar. Printr’un alt jurnal au fost nu­­miţi membri în delegaţia română a comisiei mixte româno-bulgare, prevăzută la art. 13 al protocolul­­ui încheiat la Bucureşti, în ziua de 16 ianuarie 1948, d-nii: dr. E­­duard Mezincescu, ca preşedinte, Stancu Marin, secretar general, delegat al ministerului agriculturii] şi domeniilor, ing. Nicolae Cor­­­cinski, secretar general, delegat al ministerului finanţelor, Marin Jia­­nu, secretar general, delegat al ministerului afacerilor interne, Da­vid Romaniuc, secretar general, delegat al ministerului com­uni­ca­­ţiilor, Gogu Rădulescu, director ge­neral, delegat al ministerului in-­ dustriei şi comerţului, Ciobanu­ Gheorghe, director general, dele­gat al ministerului finanţelor, membri; Ion Bogăceanu, consul delegat al ministerului afacerilor străine, secretar. .

Next