Adevěrul, mai 1948 (Anul 61, nr. 17151-17173)
1948-05-05 / nr. 17151
A11UL 02 - Nr.17.151 FONDATORI.[ AL. V. BIX DIMAN CONST. WILLE CONST. GRAUR B. BSANIȘTEANU tsacumuwr^ 4 pagsnî 4 i_ei «IHR? SAU «iwilii »'?i jx»iirc?t'»y - •«!'*' torm aprobant Dir. gen. P. T. T. cu Wr 143.306/948 fi 261.020/947 Proprietare S. A. R. „Sărindar0 EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL* ŞI „DIMINEAŢA“ Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I. Com. Nr. 142/946 1888—1897 1897—1920 1921—1936 1897—1947 PREŢURI[SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ ŞI BUNURI — In Palestina s’a ajuns la un armistiţiu — — Revendicările iugoslave față de Austria — — Situaţie încordată în Grecia — Sărbătorile nu au adus evenimente noui pe planul politicii externe. Aceleaşi probleme: Palestina, Organizarea Germaniei occidentale, blocul militar apusean, continuă să fie discutate în forurile politice şi în presa mondială. O agravare a situaţiei în Grecia, este doar de semnalat în plus. In urma asasinării ministrului de justiţie din guvernul Sophulis, starea de asediu a fost proclamată la Atena şi Pireu. Pe de altă parte, pentru a se opri difuzarea ştirilor despre defecţiunile armatei guvernamentale in faţa forţelor democrate ale generalului Markos, ziarele au primit ordin să nu mai publice nici o informaţie cu caracter militar. In Palestina situaţia extrem de încordată din săptămâna care a precedat Paştile, a început să se calmeze. In două cartiere ale Ierusalimului, evreii şi arabii au încheiat un armistiţiu de 48 ore, iar la Jaffa şi Tel-Aviv tulburările au încetat. Comisia de tutelă a Naţiunilor Unite ca şi comitetul politic discută încă problema unui tutelaj provizoriu. Trupe de comandă şi unităţi motorizate engleze, provenind din insulele Cipru şi Malta au fost debarcate în Palestina în ultimele două zile. Numărul lor deocamdată se cifrează la o mie de oameni şi motivul acestei operaţiuni ar fi „restabilirea ordinei şi acoperirea retragerii forţelor britanice”, care începe la 15 Mai şi trebue terminată până la 1 August. Cercurile evreeşti din Palestina se întreabă însă dacă acesta este adevăratul scop al recentelor debarcări de trupe şi dacă asigurările date ori de oficialii din Londra că „Anglia nu-şi va menţine sub nici un cuvânt trupele în Palestina peste data de 1 August”, trebue să fie socotite sincere. Ceea ce face ca Agenţia Evreiască să fie circumspectă, este şi faptul că în Consiliul de Securitate, cu toate dovezile produse de Agenţie că trupe arabe venite din Siria au început să invadeze frontierele Palestinei, delegaţii puterilor occidentale nu s’au grăbit să ia o hotărîre şi amână discutarea plângerii, până la „noui informaţiuni”. La Londra, adjuncţii miniştrilor de Externe au continuat în timpul sărbătorilor să examineze chestiuni pendinte de tratatul de pace cu Austria. De data aceasta discuţiile s’au dus asupra memoriului Jugoslaviei prin care se arată revendicările teritoriale ale acestei ţări, privind cele două provincii Stiria şi Carintia. In timp ce adjunctul sovietic a demonstrat justeţea cererilorIugoslaviei, delegaţii englez şi american s-au opus la retrocedare. Problema a rămas insă pendinte, ea urmând să mai fie discutată în cursul acestei săptămâni. Y. S. Desigur, cel mai important eveniment economic din ultima vreme este reducerea preţurilor anunţată în ajunul Sărbătorilor. Important din două puncte de vedere: acel a bugetelor particulare,* punct de vedere care nu trebue dispreţuit —, şi acel al situaţiei generale economice, pentru care nivelul preţurilor reprezintă un simptom şi un indice. , Din citirea comunicatului care anunţa reducerea preţurilor, se poate trage concluzia că acest act este rezultatul unei întregi evoluţii. Prin acest comunicat, cat, guvernul spune masselor producătoare: „aţi făcut eforturi mari, aţi obţinut rezultate simţitoare, aţi muncit mai mult, mai bine, mai disciplinat, culegeţi acum roadele”. Din momentul în care s’a pus punct inflaţiei şi s’a trecut la reforma monetară şi la stabilizarea economică, a fost evident ca se făcea o relaţie strânsă între volumul mărfurilor disponibile şi nivelul preţurilor. Cu cât mai multe mărfuri, cu atât se poate trece mai repede la o sporire a puterii de cumpărare. In cele mai importante domenii de producţie am atins acum nivelul producţiei din41.381 Iar în domeniul circulaţiei, rezultatul este scăderea preţurilor şi tarifelor. Dialectica preţurilor se va face, fără îndoială, simţită şi de astă dată. Rezultat al unei munci mai intense şi mai productive, scăderea preţurilor nu va rămâne fără efect asupra productivităţii muncii. Ridicarea puterii de cumpărare a masselor, înlesnirea adusă bugetelor particulare se va face simţită în capacitatea şi dorinţa şi mai mare de muncă a fiecărui salariat. Desigur că intenţia guvernului este de a merge mai departe pe foaiea astfel deschisă. Experienţa ne-a învăţat însă că pentru a ne bucura de preţuri joase, trebue să avem mărfuri multe şi pentru a avea mărfuri multe trebue muncă serioasă. Stă în putinţa masselor producătoare ca, prin efortul lor organizat, să obţină o nouă sporire a puterii lor de cumpărare. Ad. GLOSE POLITICE Altfel Când se dau gratificaţii, premii, binansuri pe salarii şi aşa mai departe, suntem obişnuiţi ca ele să se acorde fie proporţional cu salariul, fie in sume fixe, mai mari celor cu salariile mari şi cu atât mai mici cu cât scad salariile. La avansurile care s’au acordat de 1 Mai, s’a procedat altfel decât se obişnuia altădată. Salariaţilor de stat şi particular nii s’au dat avansuri de 2000 lei dacă se găsesc mai sus de scara salariilor şi de 2500 dacă au salarii mai mici. O caracteristică răsturnare a obiceiurilor... )ătre Malnaş Casa centrală a asigurărilor sociale a achiziţionat Băile Malnaş pe care le va folosi pentru tratamentul asiguraţilor. Este adevărat că atât captarea izvoarelor, cât şi instalaţiile sunt foarte învechite şi în stare de decădere, încât modernizarea lor va necesita mari cheltueli. Dar staţiunea în sine este atât de înzestrată de natură cu apa de băut, izvoare pentru băi, turbă putând fi folosită pentru băi de nămol de origine vegetală, încât ea ar putea deveni una din cele mai importante localităţi de cură din ţară. Dacă se vor pune la dispoziţie fondurile necesare acestor ameliorări, C. C. A. S. îşi va câştiga un mare merit prin achiziţionarea staţiunii. ȚEPI S’a stabilit impozitul fix al văcsuitorilor de ghete. Sperăm că i-a impus ușor De astă dată vistieria. Căci vai, în meseria lor. E lucie... chiar sărăcia! F. Lobodă RECUNOŞTINŢA CLIENŢILOR Intr’o comunicare recentă , el a microfonul nostru s’a vorbit despredinarvnnea morală ciudată a medicului care deşi dărueşte omului cel mai preţios dintre bunuri, sănătatea şi cu ea prelungirea vieţii, nu se bucură decât rareori — noi am zace aproape niciodată — de recunoştinţa celui salvat. Desigur recunoştinţa nu este un sentiment tot aşa de egal Împărţit intre oameni cum Descartes socotea că e bunul simţ. Ar fl să cerem omului o abnegaţie: abnegaţia de a uita că intr’un moment al vieţii, el s’a prezentat In postura unei inferiorităţi cu atât mai jignitoare, cu cât se credea mai sus prin avere ori prin situaţie socadă. In faţa medicului, el nu e decât un bolnav cu durerile ce-i scad şi cu frica ce-1 înjoseşte. Cel care a poruncit o viaţă întreagă, se roagă de cel căruia îi imploră ajutorul. Cum am voia* Ionei ca omul care este profund egoist să uite că la un moment dat el a avut nevoe de ajutorul altuia, intr’o aşa măsură încât existenţa lui, fără de el, era ameninţată? Suferista fizică Înjoseşte ca şi cea de ordin sufletesc. Ea egalizează şi împuţinează. Şi de aceea când bolnavul e salvat, îşi aduce aminte nu atât de bucuria de a fi sărit groapa, cât de momentele în care el cerea umilit ajutorul medicului. Desigur că aceste consideraţiuni nu duc la încheerea că omul este prin natura lui altruist. Dimpotrivă, se pare că altruismul este in bună parte o formă mai dibace a egoismului o subtilitate prin care vorba lui La Rochefoucauld, se imbracă tendinţele egocentrice intr’o generozitate agreabilă. Cu toate acestea, o auto-educaţie trebue făcută pentru ea să dăm învăţatului care îşi expune viaţa ca să ne salveze, o doză de recompensă care să fie $1 de natură morală, nu numai pecuniară. * Gr. Tăusus. BALADA CHIRIAȘULUI A fost descoperit* o bandă de escroci care se ocupa cu furnizarea de ,,dovezi de rămânere *n Capitală'4. Bine'nțeles că țidulele oficiale prin care titularul capătă dreptul de a se desfăta în urbea lui Bucur erau plastografîate dela un cap la altul de către Ingenioșii indivizi. — Dar cine va fi ţinând atât de mult să se spuie la Bucureşti?—veţi întreba poate c-tră, cu gândul la eftinătatea şi huzuril în care se scaldă provincia.— Nu ştim cine anume — vom răspunde noi, dar faptul că Pentru o singură dovadă, plastografii cereau şi obţineau 15 mii lei, dovedeşte că.. întreprinderea nu şoma. Independent de aceste consideraţiuni de ordin mai mult general, rămâne valabilă întrebarea: pentru ce ţip unii provinciali atât de mult să se stabilească în Capitală, luând in cap toate belelele legate de o viaţă agitată de oraş mare, plus riscul unui timp oarecare petrecut între gratiile penitenciarului, pentru uz de fals? Iată o problemă pe care o supunem specialiştilor în sociologie şi... migraţivani. Pentru noi observatori ocazionali ai fenomenului, chestiunea care ne preocupă nu diferă cu nimic de obiceiul constănţeanului, bunăoară, care după ce a supărtat cu eroism iadul unei ierni pe litoral de cum se Încălzeşte apa fuge să-şî petreacă vacanţa... la munte. Mai presus de toate cazul provincialilor dornici de schimbare seamănă, de multe ori, în situaţia chiriaşului lui Topârceanu care fără de motive, “îşi lua geamantanul şi pleca“. . _____ , F- G.i. ÎNTÂI IN Parada muncii.Aspecte şi impresii de la desfăşurarea defilării din Piaţa Victoriei Felul cum s’a sărbătorit ziua de 1 Mai în Capitală, depăşeşte în proporţii, sărbătorirea din ceilalţi ani. O sumă de lucruri cu contribuit să dăruiască o nouă şi deosebită strălucire acestui 1 Mai al Republicii populare româneşti. Se poate spune fără exagerare că aproape toată populaţia bucureşteană, a ţinut să participe, dar de astădată potenţialul spectatorilor era infinit inferior marei mese de cetăţeni şi muncitori încolonaţi în parada primăverii. încă din zori, cartierele, străzile şi bulevardele Capitalei au fost însufleţite de grupurile şi formaţiile tuturor breslelor şi sindicatelor locale, ce se îndreptau cu stindarde, placarde şi straie festive spre punctele stabilite în prealabil în itinerariul respectiv al defilării. Mulţimi sprintene şi voioase, străbateau metropola, venind din toate părţile, convergând paralel, întretăind sau aliniând coloanele, — spre piaţa Victoriei. Oameni din fabrici cu uneltele simbolice în mână, bărbaţi şi femei tineri şi adolescenţi, — mărşăluiau în cântece şi isbucniri înălţătoare. Massă înfrăţită in acelaş semn al păcii, oameni ai sculelor şi cărturari, muncitori cu braţele şi muncitori cu mintea — ţinteau solidari spre aceiaşi destinaţie. Artişti şi scriitori, sportivi şi medici, toate asociaţiile profesionale bucureştene, au urmat coloanele armatei cari au deschis, —■ în noile uniforme — defilarea. Ceasuri întregi s’au desfăşurat trecând pe lângă tribunele oficiale, grupurile şi cortegiile multicolore, veste cari fâlfâie mătasea sglobie a stindardelor. S’au remarcat în deosebi frumoasele costume ale femeilor din Ardeal şi Oltenia, precum şi acelea atât de reprezentative ale femeilor bulgare, sârbe, maghiare şi muntenegrene. Deasemeni, apariţia corpului de balet al Operei a stârnit ropotele aplauze. Echipa bicicliştilor, a feluritelor instituţii sportive, cari au defilat cu emblemele respective, — nantice, footbaliste, — au fost răsplătite cu ovaţii. La rândul lor, căluşarii, taraful masiv al lăutarilor, cari au trecut în ritm de scripcă şi dans — au răscolit entuziasmul privitorilor. E serbarea muncii. Exprimată în feţele ei multiple, în simbolurile sale auxilire, in forţa ei irezistibilă, vizibilă şi în această ipostază a desfăşurării, a ”relache‘‘-ul”. Munca — potenţial masiv, impresionant, ce-şi desvăluie posibilităţile căci e deajuns să ţi-o închipui în cealaltă postură, — aplecată pe unealtă — ca să-i complectezi imaginea. Iată fabrici, industrii, laboratoare, universităţi, — în mişcare acuma aliaj al muncii nediscriminate pe specialităţi şi ierarhii. Laminată ca un singur fir de aur ce traversează şi leagă toate coloanele astea mărşăluite. Trec cortegiile. In fluturări de steaguri, cortegii multicolore, sglobii, bresle, sindicate, muncitori şi mereu muncitori. Cortegii cari nu se mai isprăvesc. Fx tar al prezidiului: d-nil: Anton Alexandrescu, Ladiskiu, Banyai; d-nila Liuba Chifinsvschi, Constanţa Crăciun-Vinţe. d-nui Constantin Pârvuiescu; Tănase Zaharia, membri ai Prezidiului. D-nii: dr. pet.u Groza, preşedintele Consiliului de miniştri; Gh. Gheorghiu-Dej, prim vice preşedinte al Consiliului de miniştri; prof. Traian Săvulescuu şi Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de miniştri; d-na Ana Pauke, ministrul Afacerilor Externe, d-nii: Vasic Luca, ministrul Finanţelor; Teohan Georgescu, ministrul Afacerilor Interne; Emil Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale; Avram Banasiu, ministrul Justiţiei, Gheorghe Vasi(Continuare în pag. 3-a) ASISTENŢA Festivitatea a început la ora 9 dim. In Piata Victoriei. In tribuna oficială se aflau d-nii: dr. C. I.Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof. Constranthuiscu-la fi, firim preşedinte al Prezidiului: Mihail Saloveanu, vicepreşedinte al Prezidiuli.i. Marin Floren Ionescu, secre- Tribtum of teiul r lef :bazin ostasii La Spre Mî&pcur' 3 fdin 104B Publicitatea 5.57.6X Redacţia 5.38.5« Administraţia 5.57.63 lerusalim s’a tras a sărbători învierea cu tunul. Domnului? masasmuc *ua .. Problema invalizilor, repusa la ordinea zilei prin nouile dispoziţii asupra plăţii pensiilor I. O. V. R., dă încă loc la diverse situaţii insuficient lămurite şi diferit interpretate. Am discutat decizia comisiei de redresare economică prin care se stabileşte un nou criteriu de pensionare şi anume, starea materială. Am arătat că între necesitatea de a se reduce toate pensiile cu un procent mai mare şi a se acorda aceleaşi pensii ca şi până acuma numai celor lipsiţi de alte mijloace materiale, cei în drept au apreciat mai favorabilă soluţia a doua. Primim acuma din partea unui căpitan invalid o întâmpinare relativă la un aliniat al art. 1 din acea decizie. Și anume, după ce spune că revizuirile se vor face pe baza constatărilor făcute până la 1 Ianuarie 1948 in mediul rural și până la 4 Aprilie în mediul ur- i vedere prevederile acestei deciz ban, decizia continuă „Schimbările Inirii”, survenite în situaţia materială a Noui pensionari I. O. V. R. nu se pensionarului, ulterior acestor da-mai pot ivi, după terminarea răzie, nu vor fi luate în considerare”, boiului, decât doar poate unii pri-Căpitanul invalid întreabă ce se va întâmpla dacă, indiferent da cauză, situaţia se va schimba în dauna pensionarului. Va mai putea el cere Casei I. O. V. R. săredea pensia? Şi corespondentul nostrudă exemple: un salariat invalid este comprimat, sau un accidentat este internat în sanatoriu şi nu mai poate întreţine un debit C. A. M. Ar fi necesar nu numai ca aceste schimbări să fie luate în considerare, dar chiar să se stabilească o procedură simplă care să repună cât mai grabnic pe invalid în drepturile sale. D. căpitan invalid are perfectă dreptate în ce priveşte fondul Astfel de invalizi, care pe baza ultimei revizuiri au pierdut dreptul la pensie, trebue să aibă posibilitatea de a cere revenirea la vechea situaţie, dacă situaţia lor materială s’a modificat. Avem însă impresia că d-sa a interpretat prea rigid aliniatul citat mai sus. Credem că decizia comisiunii de redresare economică nu merge atât de departe, ci se referă numai la revizuirile care s’au făcut acuma, în bloc, pentru stabilirea nouilor pensii. După ce s’au terminat constatările, adică la 4 Aprilie, în perioada de revizuire nu se mai putea ţine seamă de modificările intervenite. Dar după ce se termină aceste rev^te^g enerale, nimic nu se opuhţţţdipate face cereri individuale. Ca’crovadă este articolul 11 al dezonieri de război, care se întorc acasă. Pe viitor, stabilirea şi recalcularea pensiilor priveşte pe cei a căror situaţie se va schimba şi vor cere revizuirea în cazul special. Care poate fi şi în defavoarea pensionarului, azi lipsit de mijloace şi mâine eventual într’o stare foarte bună, printr’o moştenire sau prin primirea unui serviciu bine plătit. Socotim totuşi că o lămurire oficială ar fi necesară şi rugăm Casa I. O. V. R. să comunice care este Interpretarea justă. Cu atât mai mult cu cât imediat după scrisoarea căpitanului invalid am primit o altă scrisoare, prin care ni se relatează cazul a trei avocaţi din Cluj, invalizi sută la sută, d-nii C. Basturea, A. Ivaşcu şi I. Modala, care n’au fost înscrişi în Colegiu pe motivul că au alt venit şi anume pensia de invaliditate. Iată deci că pensia I. O. V. R. se retrage dacă pensionarul exercită o profesie liberă pentru care, conform deciziei, se socotesc 40 de puncte, iar Colegiul avocaţilor ies-" cizie", care spune: ..Pe viitor, la stabilirea pensiilor se vor avea în GR. GIWR "Continuare în pag. 2-a) ( f mmnmmmm DREPTURILE INVALIZILOR ■---- 1 ■■ 11 BUCURII Nu ştiu dacă mai există o „Casă a grădinilor” — dar oricum s’ar chema serviciul municipal care le poartă de grijă, el merită recunoştinţa tuturor. O raită prin Cişmigiu, unde câteva hectare de frumuseţe devastată de bombardament, au fost reconstituite, privirea svărlită in treacăt peste paraginile gradinei Icoanei însufleţite deodată, bucuria unui prieten care a revăzut parcul abandonat al Expoziţiei readus la viaţă, propria noastră surpriză de-a da cu ochii pe şoseaua Kisseleff de un grădinar al primăriei aplicând un soiu de pansament unui bătrân arbore suferind de cine ştie ce meteahnă, — toate mărturisesc existenţa cuiva care veghează pentru desfătările noastre indispensabile. Sunt dealtminteri, aceste desfătări ale hoinărelii, printre cele puţine care nu depind, deocamdată, de vreo orânduială şi ne putem bucura de ele aşa cum poftim. Dacă pierdem un ceas în faţa unei garoafe, dacă absorbim aerul relativ curat de la Herăstrău sau dacă ne scăldăm privirea in valurile de lumină ale amiezii, nu e nimeni să ne înfăţişeze vreo socoteală pentru aceasta consumaţie excesivă. E deajuns să deschidem fereastra ca să ne oferim priveliştea mereu nouă a străzii, cu freamătul ei viu, spectacol gratuit care răscumpără atâtea altele lipsite de orice interes şi pe care le plătim cu banii şi cu plictiseala noastră. CARNETUL NOSTRU SIMPLE In trilul pasării care a poposit pe streaşină nu distingem decât două note repetate la infinit, dar concertul ei voios ne răsplăteşte pentru toate fanfarele indurate o viaţă întreagă. Chiar vântul umblând noaptea pe acoperişul caselor sau silind pomii de pe bulevard să se salute până la pământ, ni se pare un bufon bătrân, făcând pe nebunul ca să ne amuze. Plăcerea simplă a plimbării pare hărăzită oricui, dar dacă judecăm mai de aproape, ne dăm seama că ea este o favoare preţioasă şi trecătoare ce se refuză multor semeni puţin norocoşi. Parcul public unde oamenii care trudesc laolaltă vin să se regăsească împreună în ceasurile de odihnă sau de sărbătoare, îndeplineşte şi o nebănuită funcţie socială, ajutându-ne să luptăm împotriva sentimentului de singurătate, acest duşman cuibărit în noi dela începutul începuturilor. Rege al creaţiunii, fie că scrie „Faust” fie că vinde covrigi, omul se simte captiv al propriei sale singurătăţi-Ibsen e autorul opiniei trufaşe, după care numai omul singur ar fi cu adevărat puternic, dar împotriva ei se ridică voinţa celor mai mulţi de-a fi nedespărţiţi în bucurie sau întristare. SERGIU DAN CHESTIA ZILEI După Paști — Iar te încondeieri ? — Paî, am terminat cu ouăle... Desen este BOSS Citiți în pag. 11 a.* TABLOUL OFIȚERILOR ÎNAINTAT! IMBRAD ȘI &L CELOR PUȘI m RETRAGERE CRONICA SPORTIVĂ » 1 ! A ‘. V V