Adevěrul, iunie 1948 (Anul 61, nr. 17174-17197)
1948-06-01 / nr. 17174
Pag» 2-a «■in iMiiM^TOagaaiiBMap^ac. SUCCES TRIUMFAL, LA: iPIRIEMISIIERIE 1 S if n I MVVINOVATI FARA VINA IN HULI 0 puternică dramă MIPMIH: SECKLTrL-R BLANCHAR mlQUUlv si divertisment muzical nasandra OAMENI FARA ARIPI Edward Linkers j PAI APTATA PENTRU O NOAPTE â, rnLnO Leonardo Cortese ORFEU PAPA LERONARD Madeleine Sologne-J. Murat D a v Avangarda de sacrificiu r M A M. IAROV JAPITOt Inima noastră VLADIMIR DRUSNIKOV TEATRUL NAŢIONAL SALA COMEDIA — Tel. 5.15.53 Stagiunea de vara MARŢI I IUNIE a. c. PENSIUNEA DOAMNE! STAMATE de Alexandru Sahîghian MIERCURI 2 IUNIE PAHARUL CU APA rde E. Scribe SPECTACOLELE ZILEI TEATRE OPERA: Boris Godunov NAŢIONAL (Comedia): M’am nascut ieri ATENEULUI: Când înfloresc anemonele ARMATEI: Ciocârlia şi Ciocanul fermeest STUDIO ARMATEI: Music Hall POPORULUI: „Duşmanii” de Maxim Gorki SAVOY: Lampagiul de seară MIC: Micul inferm ALHAMBRA: Tihany ODEON: Helen Tommy şi Joe FILOTTI: Vulpile EFR GIUIEŞTI: Relache MOGADOR: Vine, vine, primăvara ŢĂNDĂRICĂ: Galoşul fermecat PRUF: (sala Baraşeum): Nekome nemer '(Cântecul răsbunării) CINEMATOGRAFE ARO: Chestiunea rusă ARTA: Stepan Razin GRADINA PROGRES: Chestiunea rusă SCALA: Cântecul vieţii mele LUXOR: Mademoiselle X CAPITOL (sală şi grădină): Inima noastră ORFEU: Popa Lebonnard FEMINA: Contele de Monte Cristo TRIANON: Misiunea lui Mikluho Maklai PAX: Avantgarda de sacrificiu. RITZ: Misiunea lui Mikluho Maklai yICTORIA: Sclavii aurului şi Stan şi , Bran poliţişti CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIETICE (Fantasio): Straja păcii 6D. PALACE: Călăreţul iachilui GIOCONDA: Cocoşului (Le Bossu) TIVOLI: Vinovaţii fără vină GASANDRA: Cântaţi cu mine MIGNON: Secretul NISSA: Submarinul morţii şi revistă AIDA: Lângă inima mea, jurnal şi revistă AMERICAN: Crucişătorul Variag, revistă şi Colectiv 13 AVRIG (fost ILEANA), îndrăgostitul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeuri . şi trupă de revistă APOLLO: Pantofiorii Ţarinei ALIANŢA: Calul năzdrăvan şi revistă CARMEN: Elefantul şi frânghiuţa ■ COTPOCENL Nu te pot futa CLASIC: Campionul boxulu' DACIA: In sunet de chdară DIANA: Fiul Şeicului, jurnal şi revistă FLORIDA: Luminile Pari-uîuî şi revistă GLORIA: Dragoste şi recunoştinţă şi jurnal IZBANDA: Impas şi Music-Hall LIA: Zile fericite LIRA: Căpitan la 15 ani LUTHER: (sală şi grădină): Patrula Aerului şi revistă MARNA: Vraja tinereţii (Lucreţia) şi revistă MARCONI: 3 din Arizona, Stan şi Bran marinari MILANO: Mica orfelină şi revista MIORIŢA: Visul unei nopţi de iarnă, film românesc MODEL: Cei şapte viteji şi jurnal NONI: Secretele contra spionajului NERO: Pantofiorii Ţarinei ODEON: Prinţesa mofturoasă şi jurnal PACHE: Tu eşti fericirea mea şi revistă CHESTIUNEA RUSA V. Aksenov—E. Kusmîna Regia: Mihai) Romm SCALA Cântecul vieții mele TINO ROSSI RTZ TRIANON MISIUNEA LUI MIKLUHO MAKLAI O realizare excepţională ARTA STEPAN RAZIM cu M. Jarov VICTORIA IPkr* *Jr şi Grădina Progres FEMINA CONTELE DE MONTE-CRISTO PIERRE RICHARD-WILM SCLAVII AURULUI Stan şi Bran poliţiştii DUPĂ DOUĂ SĂPTĂMÂNI DE LUPTE IN PALESTINA (Urmare din pagina 1-a) De câteva zile, o luptă crâncenă se dă pentru localitatea Latrun, un important centru strategic pe șoseaua Tel Aviv — Ierusalim. Atacul trupelor transiordaneze in a-acest punct strategic arată că o nouă fază a războiului din Palestina începe. Planul arab ţinteşte să izoleze Ierusalimul de Tel Aviv, pentru ca, mai târziu, după joncţiunea armatelor egiptene cu cele transiordaneze, să se exercite ofensiva împotriva Tel Avivului, nodul vital al noului stat Israel, concomitent cu atacul egiptean dinspre coastă. Aceasta, pare a fi, în linii mari, strategia armatelor arabe. Din desfăşurarea de până acum a luptelor, nu apare ca imediat posibilă o dezvoltare a situaţiilor în favoarea acestui plan. Rezistenţa armatelor Haganei abia acum începe. Iar momentul când Hagana va trece, desigur, la contraatac, trebue să fie şi el ţinut în seamă, în aprecierea mersului războiului. Ceea ce se poate observa, deocamdată, după două săptămâni de lupte, este că „blitz“-ul arab este foarte departe de cum şi-l închipuiau cavalerii instruiţi de generalul britanic John Glubb, S. M. teme de admitere Printr-o scrisoare, din a cărei semnătură nu putem descifra decât începutul „Dr.”, suntem rugaţi să lămurm pentru ce motiv ministerul învăţământului public a dispus ca examenele de admitere în cursul superior pentru absolvenţii claselor 3 şi 4 să se ţină la toamnă. D-sa nu este de acord cu această măsură, care va răpi copiilor odihna vacanţei şi doreşti să se găsească posibilitatea de a se reveni asupra ei. Interesându-ne la minister, ni s’a spus că hotărîrea aceasta s’a luat pentrucă nedefinitivfindu se încă reforma învăţământului, s a laşa, pentru la toamnă examenul de admiere, când reforma va fi fost făcută şi elevii vor putea fi încadraţi în noua structură -a învăţământului public. ADE WERUL mllitim Jean Ionescu prezintă pe Maria Tănase şi Kiki Marcov IN RIM * NOAPTE Mircea Crişan, Ovid Teottffirescus Neculița Tecdoru, Bob Stuartavid 7 Bilete la Agenţia „Agitot” TA e*0 Două drumuri eri la Ciuleşti METAL.OCH IM1€—DE SR©B I BEA 2—2 (2—3) Mediaş— Dermeta* O—0 Partidele de eri disputate în faţa a 5000 de spectatori s-au terminat cu rezideate neaşteptate. Desrobirea a făcut match nul cu Metalochimic 2—2 (1—2). Constănţenii au desfăşurat un joc de calitate marcând prin Băiceanu (min 7) şi Drăguţ (min 70) şi ratând numeroase ocazii. Pentru Metalochimic au înscris Niculae (min. 5) şi Ene (min 37). In faţa d-lui Cristea Marin, care a condus corect s-au aliniat următoarele formaţii: METALOCHIMIC: Şt. Ionescu; Safta; Posgay; Anghel; Marinescu; Popa; Niculc; Nicuşor; Drăgan; Florea; Ene. DESROBIREA: Lesnik; Ispas; Marinescu; Lemnaru; Beriogu; Filip; Băiceanu; Drăguţ; Oltenică I.; Georgescu; Nuţu S'au remarcat: Marinescu; Berioglu; Oltenică I; Drăguţ (Desrobirea); Posgay Nicuşor; Şt. Ionescu (Metaiochimic). Partida dintre CSM Mediaş şi Dermata s’a terminat la scor alb după un joc plictisitor. Dermata a desfăşurat un joc frumos dar steril. De remarcat că în min. 72 Papay a tras în bară. Cei mai buni Varday; Prolog; Guţă Tănase (CSMM); Papay; Antalfy, Darok (Dermata). D. Mircea Cruţescu a condus satisfăcător următoarele formaţii: DERMATA: Ines; Engi; Darok; Fullop; Kalio; Antalfi; Frentz; Papay; Eri a avut loc Derbyul de trap. Clasica alergare s-a desfăşurat în faţa unui public foarte numeros, care a umplut până la refuz incintele şi tribunele. Numai cei privilegiaţi au putut urmări cursa. Derbyul a revenit lui Monte Carlo, care şi-a surclasat adversarii, tratând chilometru în 1: 26, 7 şi a bătut astfel recordul naţional. Falnic i-a slujit de sparing partner pe prima jumătate a parcursului şi a cedat complect în final. învingătorul, oprit pe ultima sută de metri, a fost primit cu ovaţii de asistenţă, care a omagiat prin aplauze pe cel mai bun. Pensionarul d-lui Gabroveanu este un cai complect. Rezultatul ve mnie este următorul: DERBY ROMAN: Monte Carlo (Galdaev) Falnic. Canta 5 cai. Cota 10: 13 — 11 — 12. * Sâmbătă s'au disputat alergările de sat. Alegerea principală, premiul Elmarh, a fost câștigată de Dar, dar a revenit prin decizia comisarilor iepei Nana, biruitorul fiind distanţat. Juriul s-a arătat extrem de sever atât cu calul, cât şi cu jockeul. Mai puţin bine plasaţi ca observatorii din turn, am avut impresia că primiri vinovat a fost Câmpeanu, care a presat dinăuntru și că din busculada produs». Dar a eșit autoritar, iar când a oblicat pe coardă n'a mai avut pe cine jena. Pedeapsa aplicată lui Tasim se explică doar dacă s’a cumulat vina sa cu a lui Câmpeanu. In proba de amator la care lisat Hegeduș; Szász; Toth: CSMM; Vardar; Luta; Moldoveanul Şerban; Prolog; Szabó; Munteanu; Tomescu; Guţă; Hamis; Bundik. SJC. Bratislava—România B 62—40 şî ESöre— Bucureşti 53—27 *In prezenţa d-lui Prim ministru dr. Petru Groza, a d-lui ministru adjunct Em. Angheliu şi a unui public cifrat la 5000 spectatori s'au desfăşurat ern ultimele partide din turneul internaţional de basketball. Selecţionatele române greşit alcătuite şi cu concepţii de joc nepotrivite au cedat la scor unor adversari în formă excelenă. Echipa femenină Előre (Budapesta) a dispus de Selecţionata Bucureşti cu 51—27 (19—14). Nagy Maria deşi accidentată a fost cea mai bună de pe teren urmată de Nagy Ana şi Nagy Ecaterina Din echipa română, s-au relevat Coca Băianu, Cristea Margareta şi Deli Paraschiva. România a suferit o categorică înfrângere în faţa lui SK Bratislava. Scorul de 62—40 (26—15) ilustrează perfect raportul de forţe de pe teren. „Naţionala“ secundă a jucat mai slab decât o echipă de chil şi această înfrângere severă trebue să se cbeadă drept lecţie selecţioneurilor. S-au remacat: Cerny; Mihai; Hornyak; Herminán (SK Bratislava); Elek; Ferencz; Fullop (Rom. B) UIPISM parte şi d-na Cerkez, a învins Boboc, încălcat de d. Adams, unul din bunii gentlemen-unders. D-na Cerchez nu a fost slujită de ordinile primite de la grajd şi ar fi figurat cu succes dacă s-ar fi lăsat iapa să galopeze în joc. Publicul a primit cu multă căldură spectacolul şi şi-a arătat simpatia pentru călăreţi. Jocul austriac, închis prin victoriile lui Boboc — Saftea — Cimbru, s‘a împărţit între buletinele cu şase cai indicaţi. Suma de lei 238.377 s‘a repartizat asupra 11 câştigători. In viitor, ţinându-se seama de experienţa făcută, plafonul jocului austriac pentru prima zi, a fost ridicat la 250.000 Iei.VI REZULTATELE CURSELOR *serbare Sub auspiciile Ligii Maritime palestiniene, va avea loc Marţi 1 Iunie 1948, orele 17, la sediul din str. Popa Soare nr. 18, serbarea de Yom Hayam. Conferenţiază părintele Gala Galaction şi un de- i legat palestinian. Va urma ' legat program artistic. BBMlBjBfljfiM^ W W « \ff ■ '- O Ministerul Sănătăţii a inaugurat ieri o importantă acţiune sanitară în mediul rural Echipe medicale compuse din medici din toate specialităţile au vizitat comunele Budeşti, Fierbinţi şi Periş prezentându-se la spitalele respective unde se găseau adunaţii vii. Au studiat împreună cu medicul respectiv toate cazurile mai interesante dând instrucţiuni şi asistenţă necesară pe loc. Acţiunea aceasta sanitară urmăreşte două scopuri: în colaborare cu uniunea sindicatelor sanitare pe de o parte să asigure o asistenţă medicală de specialitate, în mediul rural, iar pe de altă parte să ajute ridicarea nivelului medicului din mediul rural stabilind şi o legătură permanentă între spitalele rurale şi clinicile din oraş, care experimentează cele mai noui metode medicale. Echipa I-a a vizitat ori Budeştii condusă de d. prof. Iagnov; echipa II-a Fierbinţi condusă de d. prof. dr. Ţeţu a vizitat Periş. La echipele din Fierbinţi şi Periş a participat şi d. prof. Danielopol, fost ministru al sănătăţii. S-au dat ori sute de consultaţiiAceastă acţiune va continua în fiecare Duminică, generalizându- se în toate judeţele, intenţionându-se în acelaş timp ca fiecare profesor al facultăţilor de medicină să aibă în grija sa împreună cu echipa sa medicală, câte un spital. Acţiunea sanitară a Ministerului ii și mediul rural EXPOZIŢII Milioane de bărbaţi, femei ,şi copii sufăr din pricina lipsei de locuinţe. Sinistraţi stau adăpostiţi cum s’a putut, eî aşteaptă casa demne de progresul modemn. Locuinţa celulă socială prin excelenţă, esti organul cel mai natural al grupărilor omeneşti, mijlocul şi simbolul solidarităţii familiale. Organizarea interioară a locuinţei mărimea, împărţirea spaţiilor, forma, mobilierul trebue deci să exprime şi să slujească vieţii echilibrate şi sănătoase a familiei. Dar realizarea acestor cerinţe trebue să corespundă şi altor elemente de solidaritate socială, tot atât de necesare, de imperioase. Solidaritatea muncii care se cere exprimată după cum remarcă André Hermant intr'un articol din revista Technique et architecture—pr'intr’o legătură strânsă între locuinţele aceleiaşi categorii de oameni, uniţi printr-o comună sardină de producţie şi prin locul unde lucrează. Deplasările cotidiene prin mijlocul vechiculelor moderne trebuesc înlăturate prin risipiri de timp de energie şi prin minarea sănătăţii, ele dovedesc necesitatea reorganizării architecturii oraşelor. Solidaritatea civică apoi, care implică existenţa centrelor de activitate colectivă, centre administrative de aprovizionare de cultură, de recreaţie. Urbanisticii moderne ii revine sarcina să fixeze l teabura acestor complexă ţesături de cerinţe şî să rezolve problemele ce decurg. Străduinţe în această direcţie se depun pretutindeni, dar mai ales în Uniunea Sovietică aie cărei înfăptuiri în construirea cartierelor Inunei Stareşti, suntcunoscute, urmând a-a ceastă pildă, guvernul democraţiei populare româneşti se poate mândri cu însemnate realizări. Şantiere întregi s’au organizat pretutindeni. Anii de cale ferată, conducte, fabrici, cartiere de locuinţe pentri muncitori, înfrumuseţi urbanistice. Şi efortul constructiv e în plin elan. La fel dealtfel ca în toate ţările tinereilor democraţii din răsărit. Un schimb de idei profesionale în domenul construcţii^ între ţări vecine e menit să aducă nu numai foloase practice ca să fie şi un stimulent în plus. In cadrul acestei colaborări culturale, s’a organizat şi Expoziţia de schiţe şi planuri ale arhitecţilor bulgari şi români, deschisă în sala cea mare a facultăţii de arhitectură din Bucureşti. Se pot vedea nu numai lucrări semnate de diplomaţi ci şi de studenţi. Ele îmbrăţişează toate ramurile: artă monumentală construcţii de fabrici, edificii publice, casa de locuit, architectură regională mobilier, decoraţie, etc. Am remarcat fragmentul de diplomă al d-lui Ascanio Damian proiect de largă desfăşurare spaţială şi originală concepţie; planşa unei instituţii de stil clasic a d-rei Elena Georgescu; schiţele de mobilier ale d-rei Ruxandra Rădulescu şi schiţa unui Arc de Triumf al d-lui A. Steriade. Deosebit de interesante ni se pur schiţele de organizare a cartierului Grant, printre care acea a d-lui Cervino stă în frunte prin viziunea sa de ansamblu detaliu — practică şi estetică în acelaş timp. Regretăm ca, nefiind traduse, nu putem cita numele şi lucrările arhitecţilor bulgari dar din proectele lor se desprinde clar elanul tineresc cu care ei s’au încadrat în efortul de construcţie al Bulgariei socialiste. Tache Soroceanu Cum s’au desfăşurat alegerile de eri din Cehoslovacia (Urmare dîn pagina l-a) ţeaa să prezintă o listă de candidaţi ori caaidljlafi a strânge cel pofid o mie de senmăruri. Potrivit ştirilor sosite la comisiunea electorală centrală din Bratislava, Basne, Kradna, Moxawska Ostrava şi din alte centre industriale şi administrative ale ţării, s’a observat pretutindeni o participare excepţional de activă a alegătorilor. Conform ştirilor preliminare majoritatea zdrobitoare a înfestătorilor votase deja până la amiază. Un mare număr de ziarişti străini au sosit la Praga în vederea aregerilor parlamentare. Mulţi dintre ei descriu în mod obiectiv atomosfera electorală, şi, după ce au vizitat localurile de vot, au recunoscut că alegerile din Cehoslovacia au fost într’adevăr libere, democratice şi populare. Primele inaformaţiuni asigura rezultatelor alegerilor au teceput să sosească Duminică seara. Cifrele definitive sunt aşteptate pentru Luni 31 Mai CORESPONDENŢA CHIRIILOR CHIRIAŞ PRINCIPAL, LOCO. Din expunerea dv. nu înţelegem două lucruri : 1) De ce aţii admis urcarea chiriei dela 20.000 la 30.000 lei la 26 Octombrie 1940, când în Septembrie acelaş an a apărut o lege care prelungea de drept contractele fără nici un spor la chiriile sub 40.000 ? 2) Cum aţi ajuns la valoarea locativă de 25.000 lei ? Dacă în Octombrie 1940, plăteaţi 30.000 lei, după ce adăugaţi toate sporurle, chiria în lei vechi din IM7 (ca salariat) era 332.640, iar în lei stabilizaţi 11.880. Aceasta întrucât contractul de la 26 Octombrie 1940 nu poate fi considerat contract nou, ci este prelungirea celui din 1938. Dacă am socoti că contractul din 26 octombrie 1940 era nou, aţi avea de plată numai 9000 lei (chiia din 1938 mai puţin 55 la sută). Subchiriaşul fiind de după 1940, chiria lui se socoteşte după cea din 1938, de 20.000 lei, dar nu vă putem face socoteala pentru că nu şti cât din apartament ocupă subchiraşul. Calculaţi dv. singur a câta parte din apartament formează camerele ocupate de dânsul şi luaţi aceeaşi proporţie din chira de 20.000, din care scădeţi 55 la sută şi veţi avea chiria datorată acum de către subchiraş. Din această chirie, jumătate trebue s’o vărsaţi proprietarului. Este adevărat că în legea nouă nu se mai prevede această obligaţie dar după interpretarea noastră ea nu este abrogată. Am rugat ministerul de justiţie să precizeze care e interpretarea justă, dar până acum n’am primit răspuns. Taxa de pompieri şi iluminatul public le suportă chiriaşul. Contra chiriaşului de curte nu aveţi altă cale decât un proces ordinar la judecătorie* -$£ GH GH. LOCO. — In aparenţă con* tractul dv. este în curs de executare, deci nu datoraţi importul special de 40 la sută. Dar fiind acelaş chiriaş, chiar dacă aţi dat altă dest naţie imobilului, fiscul poate pretinde că aţi fa-' cut un contract nou numa în scopul de a eluda legea şi a nu plăti impozitul special. Contra acestei impuneri puteţi face apel, dar acum probabil că aţi pier-' dut termenul, aşa încât nu mai puteţi face ni mic. & J. SOL, Loco. — Spuneţi că valoarea locativă din 1938 era 60.000 Elus 10.000 × 70.000. Presupun că aceasta înseamnă că 10.000 erau, pentru întreţinerea imobilului, deci chiria era de 60.000 şi calculul se face pe această bază. Restul calculului dv. este exact. Chiriaşul principal plăteşte proprietarului 45 lai sută din 60.000, adică 27.000 din care 27 la suta, adică 7.200, reţine pentru impozite. Cei doi subchiriaşi plătesc chiriaşului principal câte un sfert din 27.000, dublat, a-adică 13.500, din care acesta trebue să dea proprietarului câte un sfert, adică 3375. De regulă, percepţiile pretind că din această sumă primită în plus de proprietar să se plătească 27 la sută impozit, pe care chiriaşul principal îl reţine din suma ce se cuvine proprietarului, şi îl varsă la fisc în contul acestuia 11 dela 9 dim.V Bi B paieăc, r nefaste isrfett&f -B■m I ■sinI1 ass■RK!i SJ IIIy.