Adevěrul, iunie 1948 (Anul 61, nr. 17174-17197)

1948-06-01 / nr. 17174

Pag» 2-a «■in iMiiM^TOagaaiiBMap^ac. SUCCES TRIUMFAL, LA: iPIRIEMISIIERIE 1 S if n I MVVINOVATI FARA VINA I­N HULI 0 puternică dramă MIPMIH: SECKLTr­L-­R BLANCHAR mlQUUlv si divertisment muzical nasandra OAMENI FARA ARIPI Edward Linkers j PAI AP­TATA PENTRU O NOAPTE â, rnLnO Leonardo Cortese ORFEU PAPA LERONARD Madeleine Sologne-J. Murat D a v Avangarda de sacrificiu r M A M. IAROV JAPITOt Inima noastră VLADIMIR DRUSNIKOV TEATRUL NAŢIONAL SALA COMEDIA — Tel. 5.15.53 Stagiunea de vara MARŢI I IUNIE a. c. PENSIUNEA DOAMNE! STAMATE de Alexandru Sahîghian MIERCURI 2 IUNIE P­AHARUL CU APA rde E. Scribe SPECTACOLELE ZILEI TEATRE OPERA: Boris Godunov NAŢIONAL (Comedia): M’am nascut ieri ATENEULUI: Când înfloresc anemonele ARMATEI: Ciocârlia şi Ciocanul ferme­­est STUDIO ARMATEI: Music Hall POPORULUI: „Duşmanii” de Maxim Gorki SAVOY: Lampagiul de seară MIC: Micul inferm ALHAMBRA: Tihany ODEON: Helen Tommy şi Joe FILOTTI: Vulpile EFR GIUI­EŞTI: Relache MOGADOR: Vine, vine, primăvara ŢĂNDĂRICĂ: Galoşul fermecat PRUF: (sala Baraşeum): Nekome nemer '(Cântecul răsbunării) CINEMATOGRAFE ARO: Chestiunea rusă ARTA: Stepan Razin GRADINA PROGRES: Chestiunea rusă SCALA: Cântecul vieţii mele LUXOR: Mademoiselle X CAPITOL (sală şi grădină): Inima noas­tră ORFEU: Popa Lebonnard FEMINA: Contele de Monte Cristo TRIANON: Misiunea lui Mikluho Maklai PAX: Avantgarda de sacrificiu. RITZ: Misiunea lui Mikluho Maklai yICTORIA: Sclavii aurului şi Stan şi , Bran poliţişti CASA PRIETENIEI ROMANO-SOVIE­TICE (Fantasio): Straja păcii 6D. PALACE: Călăreţul iachilui GIOCONDA: Cocoşului (Le Bossu) TIVOLI: Vinovaţii fără vină GASANDRA: Cântaţi cu mine MIGNON: Secretul NISSA: Submarinul morţii şi revistă AIDA: Lângă inima mea, jurnal şi re­vistă AMERICAN: Crucişătorul Variag, re­vistă şi Colectiv 13 AVRIG (fost ILEANA), îndrăgostitul cu Charlie Chaplin şi Stan şi Bran boxeuri . şi trupă de revistă APOLLO: Pantofiorii Ţarinei ALIANŢA: Calul năzdrăvan şi revistă CARMEN: Elefantul şi frânghiuţa ■ COTPOCENL Nu te pot futa CLASIC: Campionul boxulu' DACIA: In sunet de chdară DIANA: Fiul Şeicului, jurnal şi revistă FLORIDA­: Luminile Pari­-uîuî şi revistă GLORIA: Dragoste şi recunoştinţă şi jurnal IZBA­NDA: Impas şi Music-Hall LIA: Zile fericite LIRA: Căpitan la 15 ani LUTHER: (sală şi grădină): Patrula Ae­rului şi revistă MARNA: Vraja tinereţii (Lucreţia) şi revistă MARCONI: 3 din Arizona, Stan şi Bran marinari MILANO: Mica orfelină şi revista MIORIŢA: Visul unei nopţi de iarnă, film românesc MODEL: Cei şapte viteji şi jurnal NONI: Secretele contra spionajului NERO: Pantofiorii Ţarinei ODEON: Prinţesa mofturoasă şi jurnal PACHE: Tu eşti fericirea mea şi revis­tă CHESTIUNEA RUSA V. Aksenov—E. Kusmîna Regia: Mihai) Romm SCALA Cântecul vieții mele TINO ROSSI R­­­TZ TRIANON MISIUNEA LUI MIKLUHO MAKLAI O realizare excepţională ARTA STEPAN RAZIM cu M. Jarov VICTORIA IPk­­r* *Jr şi Grădina Progres FEMINA CONTELE DE MONTE-CRISTO PIERRE RICHARD-WILM SCLAVII AURULUI Stan şi Bran poliţiştii DUPĂ DOUĂ SĂPTĂMÂNI DE LUPTE IN PALESTINA (Urmare din pagina 1-a) De câteva zile, o luptă crâncenă se dă pentru localitatea Latrun, un important centru strategic pe șo­seaua Tel Aviv — Ierusalim. Ata­cul trupelor transiordaneze in a-a­cest punct strategic arată că o nouă fază a războiului din Palesti­na începe. Planul arab ţinteşte să izoleze Ierusalimul de Tel Aviv, pentru ca, mai târziu, după joncţi­unea armatelor egiptene cu cele transiordaneze, să se exercite o­­fensiva împotriva Tel Avivului, no­dul vital al noului stat Israel, con­comitent cu atacul egiptean din­spre coastă. Aceasta, pare a fi, în linii mari, strategia armatelor arabe. Din desfăşurarea de până acum a luptelor, nu apare ca imediat po­sibilă o dezvoltare a situaţiilor în favoarea acestui plan. Rezistenţa armatelor Haganei abia acum în­cepe. Iar momentul când Hagana va trece, desigur, la contraatac, trebue să fie şi el ţinut în seamă, în aprecierea mersului războiului. Ceea ce se poate observa, deo­camdată, după două săptămâni de lupte, este că „blitz“-ul arab este foarte departe de cum şi-l închipu­iau cavalerii instruiţi de generalul britanic John Glubb, S. M. tem­e de admitere Printr-o scrisoare, din a cărei semnătură nu putem descifra de­cât începutul „Dr.”, suntem rugaţi să lămurm pentru ce motiv mi­nisterul învăţământului public a dispus ca examenele de admitere în cursul superior pentru absol­­venţii claselor 3 şi 4 să se ţină la toamnă. D-sa nu este de acord cu această măsură, care va răpi co­piilor odihna vacanţei şi doreşti să se găsească posibilitatea de a se reveni asupra ei. Interesându-ne la minister, ni s’a spus că hotărîrea aceasta s’a luat pentrucă nedefinitivfindu se încă reforma învăţământului, s a laşa, pentru la toamnă examenul de admiere, când reforma va fi fost făcută şi elevii vor putea fi încadraţi în noua structură -a în­văţământului public. ADE WERUL mllitim Jean Ionescu prezintă pe Maria Tănase şi Kiki Marcov IN R­IM * NOAPTE Mircea Crişan, Ov­id Teo­ttffirescus Neculița Tecdoru, Bob Stu­artavid 7 Bilete la Agenţia „Agitot” TA e*0 Două drumuri eri la Ciuleşti METAL.OCH IM1€—DE SR©B I BEA 2—2 (2—3) Mediaş— Dermeta* O—0 Partidele de eri disputate în faţa a 5000 de spectatori s-au terminat cu rezid­eate neaşteptate. Desrobirea a făcut match nul cu Me­­talochimic 2—2 (1—2). Constănţenii au desfăşurat un joc de calitate marcând prin Băiceanu (min 7) şi Drăguţ (min 70) şi ratând numeroase ocazii. Pentru Metalochimic au înscris Niculae (min. 5) şi Ene (min 37). In faţa d-l­ui Cristea Marin, care a condus corect s-au aliniat următoarele formaţii: METALOCHIMIC: Şt. Ionescu; Safta; Posgay; Anghel; Marinescu; Popa; Ni­­culc; Nicuşor; Drăgan; Florea; Ene. DESROBIREA: Lesnik; Ispas; Mari­nescu; Lemnaru; Beriogu; Filip; Băicea­nu; Drăguţ; Oltenică I.; Georgescu; Nuţu S'au remarcat: Marinescu; Berioglu; Oltenică I; Drăguţ (Desrobirea); Posgay Nicuşor; Şt. Ionescu (Metaiochimic). Partida dintre CSM Mediaş şi Der­­mata s’a terminat la scor alb după un joc plictisitor. Dermata a desfăşurat un joc frumos dar steril. De remarcat că în min. 72 Papay a tras în bară. Cei mai buni Varday; Prolog; Guţă Tănase (CSMM); Papay; Antalfy, Da­­rok (Dermata). D. Mircea Cruţescu a condus satisfă­cător următoarele formaţii: DERMATA: Ines; Engi; Darok; Ful­­lop; Kalio; Antalfi; Frentz; Papay; Eri a avut loc Derbyul de trap. Clasica alergare s-a desfăşurat în faţa unui pu­blic foarte numeros, care a umplut până la refuz incintele şi tribunele. Numai cei privilegiaţi au putut urmări cursa. Derbyul a revenit lui Monte Carlo, care şi-a surclasat adversarii, tratând chilometru­ în 1: 26, 7 şi a bătut astfel recordul naţional. Falnic i-a slujit de sparing partner pe prima jumătate a parcursului şi a cedat complect în final. învingătorul, oprit pe ultima sută de metri, a fost primit cu ovaţii de asisten­ţă, care a omagiat prin aplauze pe cel mai bun. Pensionarul d-lui Gabroveanu este un cai complect. Rezultatul ve mnie este următorul: DERBY ROMAN: Monte Carlo (Gal­­daev) Falnic. Can­ta 5 cai. Cota 10: 13 — 11 — 12. * Sâmbătă s'au disputat alergările de sat. Alegerea principală, premiul Elmarh, a fost câștigată de Dar, dar a revenit prin decizia comisarilor iepei Nana, birui­torul fiind distanţat. Juriul s-a arătat extrem de sever atât cu calul, cât şi cu jockeul. Mai puţin bine plasaţi ca observatorii din turn, am avut impresia că primiri vinovat a fost Câmpeanu, care a presat dinăuntru și că din busculada produs». Dar a eșit autori­tar, iar când a oblicat pe coardă n'a mai avut pe cine jena. Pedeapsa aplicată lui Tasim se explică doar dacă s’a cumulat vina sa cu a lui Câmpeanu. In proba de amator la care lisat Hegeduș; Szász; Toth: CSMM; Vardar; Luta; Moldoveanul Şerban; Prolog; Szabó; Munteanu; To­­mescu; Guţă; Hamis; Bundik. SJC. Bratislava—Româ­nia B 62—40 şî ESöre— Bucureşti 53—27 *In prezenţa d-lui Prim ministru dr. Petru Groza, a d-lui ministru adjunct Em. Angheliu şi a unui public cifrat la 5000 spectatori s'au desfăşurat ern ulti­mele partide din turneul internaţional de basket­ball. Selecţionatele române greşit alcătuite şi cu concepţii de joc nepotrivite au cedat la scor unor adver­sari în formă excelenă. Echipa femenină Előre (Budapesta) a dispus de Selecţionata Bucureşti cu 51—27 (19—14). Nagy Maria deşi acci­dentată a fost cea mai bună de pe teren urmată de Nagy Ana şi Nagy Ecaterina Din echipa română, s-au relevat Coca Băianu, Cristea Margareta şi Deli Paras­chiva. România­­ a suferit o categorică în­frângere în faţa lui S­K Bratislava. Scorul de 62—40 (26—15) ilustrează per­fect raportul de forţe de pe teren. „Na­ţionala“ secundă a jucat mai slab decât o echipă de chil şi această înfrângere severă trebue să se cbea­dă drept lecţie selecţioneurilor. S-au­­ remacat: Cerny; Mihai; Hornyak; Herminán (S­K Bratis­­lava); Elek; Ferencz; Fullop (Rom. B) UIPISM parte şi d-na Cerkez, a învins Boboc, în­călcat de d. Adams, unul din bunii gen­­tlemen-unders. D-na Cerchez nu a fost slujită de ordi­­nile primite de la grajd şi ar fi figurat cu succes dacă s-ar fi lăsat iapa să galo­peze în joc. Publicul a primit cu multă căldură spectacolul şi şi-a arătat simpatia pentru călăreţi. Jocul austriac, închis prin victoriile lui Boboc — Saftea — Cimbru, s‘a îm­părţit între buletinele cu şase cai in­dicaţi. Suma de lei 238.377 s‘a repartizat a­­supra 11 câştigători. In viitor, ţinându-se seama de expe­­rienţa făcută, plafonul jocului austriac pentru prima zi, a fost ridicat la 250.000 Iei.­VI REZULTATELE CURSELOR *se­rb­ar­e Sub auspiciile Ligii Maritime palestiniene, va avea loc Marţi 1 Iunie 1948, orele 17, la sediul din str. Popa Soare nr. 18, serbarea de Yom Hayam. Conferenţiază părintele Gala Galaction şi un de- i legat palestinian. Va urma ' le­­gat program artistic. BBMlBjBfljfiM^ W W « \ff ■ '- O Ministerul Sănătăţii a inaugurat­­ ieri o importantă acţiune sanitară­­ în mediul rural Echipe medicale compuse din medici din toate spe­cialităţile au vizitat comunele Bu­­deşti, Fierbinţi şi Periş prezentân­­du-se la spitalele respective unde se găseau adunaţi­­­i vii. Au stu­diat împreună cu medicul respectiv toate cazurile mai interesante dând instrucţiuni şi asistenţă necesară pe loc. Acţiunea aceasta sanitară urmă­reşte două scopuri: în colaborare cu uniunea sindicatelor sanitare pe de o parte să asigure o asistenţă me­dicală de specialitate, în mediul ru­ral, iar pe de altă parte să ajute ridicarea nivelului medicului din mediul rural stabilind şi o legătură permanentă între spitalele rurale şi clinicile din oraş, care experimen­tează cele mai noui metode medi­cale. Echipa I-a a vizitat ori Budeştii condusă de d. prof­­. Iagnov; echi­pa II-a Fierbinţi condusă de d. prof. dr. Ţeţu a vizitat Periş. La echipele din Fierbinţi şi Periş a participat şi d. prof. Danielopol, fost ministru al sănătăţii. S-au dat ori sute de consultaţii­Această acţiune va continua în­ fiecare Duminică, generalizân­du- se în toate judeţele, i­ntenţionându-se­­ în acelaş timp ca fiecare profesor al facultăţilor de medicină să aibă în grija sa împreună cu echipa sa medicală, câte un spital. Acţiunea sanitar­ă a Ministerului ii și mediul rural E­XPOZIŢII Milioane de bărbaţi, femei ,şi co­pii sufăr din pricina lipsei de locu­inţe. Sinistraţi stau adăpostiţi cum s’a putut, eî aşteaptă casa demne­­ de progr­esul modemn. Locuinţa celulă socială prin excelenţă, esti organul cel mai natural al grupărilor ome­neşti, mijlocul şi simbolul solidari­tăţii familiale. Organizarea interioa­ră a locuinţei mărimea, împărţirea spaţiilor, forma, mobilierul trebue deci să exprime şi să slujească vieţii echilibrate şi sănătoase a familiei. Dar realizarea acestor cerinţe tre­bue să corespundă şi altor elemente de solidaritate socială, tot atât de necesare, de imperioase. Solidar­ita­­tea muncii care se cere exprimată după cum remarcă André Hermant intr'un articol din revista Technique et architecture—pr'intr’o legătură strân­să între locuinţele aceleiaşi categorii de oameni, uniţi printr-o comună sar­dină de producţie şi prin locul unde lucrează. Deplasările cotidiene prin mijlocul vechiculelor moderne trebu­­esc înlăturate prin risipiri de timp de energie şi prin minarea sănătăţii, ele dovedesc necesitatea reorganizării architecturii oraşelor. Solidaritatea civică apoi, care im­plică existenţa centrelor de activitate colectivă, centre administrative de a­­provizion­are de cultură, de recreaţie. Urbanisticii moderne ii revine sarcina să fixeze l teabura acestor complexă ţesături de cerinţe şî să rezolve pro­blemele ce decurg. Străduinţe în această direcţie se depun pretutindeni, dar mai ales în Uniunea Sovietică aie cărei înfăptu­iri în construirea cartierelor Inunei S­tareşti, sunt­­cunoscute, urmând a-a ceastă pildă, guvernul democraţiei populare româneşti se poate mândri cu însemnate realizări. Şantiere întregi s’au organizat pre­tutindeni. Anii de cale ferată, con­ducte, fabrici, cartiere de locuinţe pentri muncitori, înfrumuseţ­i urba­nistice. Şi efortul constructiv e în plin elan.­­ La fel de­­altfel ca în toate ţările tinereilor democraţii din răsărit. Un schimb de idei profesionale în dome­­nul construcţii^­ între ţări vecine e menit să aducă nu numai foloase practice ca să fie şi un stimulent în plus. In cadrul acestei colaborări cul­turale, s’a organizat şi Expoziţia de schiţe şi planuri ale arhitecţilor bul­gari şi români, deschisă în sala cea mare a facultăţii de arhitectură din Bucureşti. Se pot vedea nu nu­mai lucrări semnate de diplomaţi ci şi de studenţi. Ele îmbrăţişează toate ramurile: artă m­onumentală construc­ţii de fabrici, edificii publice, casa de locuit, architectură regională mo­bilier, decoraţie, etc. Am remarcat fragmentul de diplo­mă al d-lui Ascanio Damian proi­ect de largă desfăşurare spaţială şi originală concepţie; planşa unei ins­tituţii de stil clasic a d-rei Elena Georgescu; schiţele de mobilier ale d-rei Ruxandra­ Rădulescu şi schiţa unui Arc de Triumf al d-lui A. Ste­­riade. Deosebit de interesante ni se pur schiţele de organizare a cartierului Grant, printre care acea a d-lui Cer­­vino stă în frunte prin viziunea sa de ansamblu­­ detaliu — practică şi estetică în acelaş timp. Regretăm ca, nefiind traduse, nu putem cita numele şi lucrările arhi­tecţilor bulgari dar din proectele lor se desprinde clar elanul tineresc cu care ei s’au încadrat în efortul de construcţie al Bulgariei socialiste. Tache Soroceanu Cum s’au desfăşurat alegerile de eri din Cehoslovacia (Urmare dîn pagina l-a) ţeaa să prezintă o listă de candidaţi ori caaidljla­­fi a strânge cel pofid o mie de senmăruri. Potrivit ştirilor sosite la comisiu­nea electorală centrală din Bratis­lava, Basne, Kradna, Moxawska Os­­trava şi din alte centre industriale şi administrative ale ţării, s’a ob­servat pretutindeni o participare excepţional de activă a alegătorilor. Conform ştirilor preliminare ma­joritatea zdrobitoare a î­nfestătorilor votase deja până la amiază. Un mare număr de ziarişti stră­ini au sosit la Praga în vederea ar­­egerilor parlamentare. Mulţi din­tre ei descriu în mod obiectiv ato­mosfera electorală, şi, după ce au vizitat localurile de vot, au recu­noscut că alegerile din Cehoslova­cia au fost înt­r’adevăr libere, de­mocratice şi populare. Primele inaformaţiuni asigura re­zultatelor alegerilor au tec­eput să sosească Duminică seara. Cifrele definitive sunt aşteptate pentru Luni 31 Mai CORESPONDENŢA CHIRIILOR CHIRIAŞ PRINCIPAL, LOCO.­­ Din expunerea dv. nu înţelegem două lu­cruri : 1) De ce aţii admis urcarea chiriei dela 20.000 la 30.000 lei la 26 Octombrie 1940, când în Septembrie acelaş an a apărut o lege care prelungea de drept contractele fără nici un spor la chi­­riile sub 40.000 ? 2) Cum aţi a­­juns la valoarea locativă de 25.000 lei ? Dacă în Octombrie 1940, plăteaţi 30.000 lei, după ce adăugaţi toate sporurle, chiria în lei vechi din IM7 (ca salariat) era 332.640, iar în lei stabilizaţi 11.880. Aceasta întrucât contractul de la 26 Oc­tombrie 1940 nu poate fi considerat con­tract nou, ci este prelungirea celui din 1938. Dacă am socoti că contractul din 26 octombrie 1940 era nou, aţi avea de plată numai 9000 lei (chiia din 1938 mai puţin 55 la sută). Subchiriaşul fiind de după 1940, chi­ria lui se socoteşte după cea din 1938, de 20.000 lei, dar nu vă putem face socoteala pentru că nu şti cât din apartament ocupă subchiraşul. Calculaţi dv. singur a câta parte din apartament formează camerele ocupate de dânsul şi luaţi aceeaşi proporţie din chira de 20.000, din care scădeţi 55 la sută şi veţi avea chiria datorată acum de către subchiraş. Din această chirie, jumătate trebue s’o vărsaţi proprietarului. Este adevărat că în legea nouă nu se mai prevede această obligaţie dar după in­terpretarea noastră ea nu este abrogată. Am rugat ministerul de justiţie să pre­cizeze care e interpretarea justă, dar până acum n’am primit răspuns. Taxa de pompieri şi iluminatul pu­blic le suportă chiriaşul. Contra chiria­şului d­e curte nu aveţi altă cale decât un proces ordinar la judecătorie* -$£ GH GH. LOCO. — In aparenţă con* tractul dv. este în curs de executare, deci nu datoraţi importul special de 40 la sută. Dar fiind acelaş chiriaş, chiar dacă aţi dat altă dest naţie imo­­bilului, fiscul poate pretinde că aţi fa-' cut un contract nou numa în scopul de a eluda legea şi a nu plăti impozitul special. Contra acestei impuneri puteţi face apel, dar acum probabil că aţi pier-' dut termenul, aşa încât nu mai puteţi face ni­ mic. & J. SOL­, Loco. — Spuneţi că va­loarea locativă din 1938 era 60.000 Elus 10.000 × 70.000. Presupun că aceasta înseamnă că 10.000 erau, pent­ru­ întreţinerea imobilului, deci chiria era de 60.000 şi calculul se face pe această bază. Restul calcu­lului dv. este exact. Chiriaşul prin­cipal plăteşte proprietarului 45 lai sută din 60.000, adică 27.000 din care 27 la suta, adică 7.200, reţine pentru impozite. Cei doi subchi­­riaşi plătesc chiriaşului principal câte un sfert din 27.000, dublat, a-a­dică 13.500, din care acesta trebue să dea proprietarului câte un sfert, adică 3375. De regulă, percepţiile pretind că din această sumă primi­tă în plus de proprietar să se plă­tească 27 la sută impozit, pe care chiriaşul principal îl reţine din suma ce se cuvine proprietarului, şi îl varsă la fisc în contul aces­tuia ­ 11 dela 9 dim.V Bi B paieăc, r nefaste isrfett&f -B■m I ■sinI1 ass■RK!i SJ IIIy.

Next