Adevěrul, iulie 1948 (Anul 61, nr. 17198-17225)

1948-07-01 / nr. 17198

r­eforma ADMINISTRATIVĂ (Urmare din pagina 1.­a) de preg­ăt­re, cu vechile obiceiuri devenite tradiţionale, pornii pe abuzuri cari compromiteau şi in­teresele statului şi prest­­iul func­ţiunii şi nedreptăţeau pe cetăţeni. De aştădată se pare că guvernul porneşte de la ideea de a da ma­terialului uman ce urmează a fi­­ utilizat în adm nistraţîe, o pregă- * tire specială spre a-1 face apt să-şi exercite funcţiunile ce i se vor în­credinţa cu pricepere şi conştiin­ţă. Intr’un cuvânt se încearcă — şî sperăm că se va reuşi — prefa­cerea oamen­lor. Oricât de minunată ar fi legea de organizare administrativă ce ar ieşi din votul parlamentului, ea nu şi-ar produce efectele scontate dacă cei chemaţi s’o aplice n’o în­ţeleg sau, continuând cu tradiţio­nalele obiceiuri, o aplică anapoda. Orice idee, orice reformă nu valo­rează decât atât, cât valorează omul chemat să le aplice. De aceia pregătirea ce se tinde să se dea oamenilor meniţi să a­­plice viitoarea reformă adminis­trativă, denotă o îndrumare şi o procedare nouă şi umple o lacună de care s’au resimţit toate legile administrative de până acum. Să sperăm că, până la votarea şi punerea în aplicare a nouii re­forme, se va reuşi să se creeze şi aparatul administrativ necesar. Emi Socor PROGRAMUL Nr. 25 AL ABONAMENTELOR AGITOT pentru salariaţi, cu 50% reducere de la 28 iunie—5 iulie MARSA FILOTTI : „Wron Fron“ (în fiecare zi) TEATRUL MEC: „Micul infern“ (Vineri seara) Posesorii abonamentelor AGITOT o­bţin bilete cu 50% reducere NUMAI la Agenţia AGITOT, Calea Victoriei 34 Prezentarea abonam­en­t­el­or la intrarea în teatru este obligatori­e r Pagina 2-a WBBiEliifigggggagMgMmg lina ¥©X CmipanÉa RLIC Tel. 6.11.S9 ran­dul stagiunii de vară □PEL r­o, TATA TrAIRUL MARIA FILOTTI IREPUIZ&BSLUfi. SUCCEi !r fiecare seară ora 8 — iuiinică matineu ora 4 ■■MaiSMWBBBBSaHKg, ■ LOUISE CARLETTI > ANDRE LUGUET , MARGUERITE OE¥Al| S LOUIS BALOU ■ JACQUES BAUMER | ■ GERMAINE CHARLEY PIERRE BENT­IN șl GARY MOR­LAW 8 ML în filmul Beatrice După un scenariu original ■ . I de Roger Ferdinand Aal­la îB'sseesaBawBBBiaeBaBBesaa^ * GEL MAS MARE Ş| s SUCCES fl DS&S CAPITALA al “sW'rtie,*'A'www I % *»* i 55 âSftCIE DE PE LITORAL (Urmare din pagina l-a) „cererilor massive“, neţinând sea­ma şi dânşii şi eventualul vizita,­tor... chiabur, de tarifele oficiale. ■» M'ara întâlnit in tren la intoar­cere cu un bucureştean ce a pe­trecut cele două zile de sărbătoa­re la Mangalia. Punând pentru prima oară Didaiul în această fo* calitate degeaba crezută a pic­torilor, scriitorilor şi artiştilor, — a utilizat birjarul ca ghid pen­tru odae. — a costat o mie de lei pe zi o cam­eră, — propietaru­l­­se vede s’a călăuzit în preţuirea mo­­safirului după geamantanele spu­­zite cu etichete internaţionale — o cameră cum sunt atâtea acolo în vilele bătrâneşti de pe ţărmul mân. Adică patru pereţi văruiţi, un pat de fier, o masă cu lighean şi cană de tinichea. E drept mosa­­firul mi-a explicat filotimia prin calitatea de debutant în cetatea tocmelilor. Am mai furnizat şi eu una în gând: vizitatorul în ches­tiune e comerciant şi nu salariat. * Dar mai sunt şi alte lucruri, pe care cititorii, vechi penaţi ai Mangaliei, ar dori să le afle. Le vom împărtăşi în reportajul ur­mător. Fok BHBB—WBWB PK­BLIt JUSTITIAR (Urmare din pagina l­a­­rul nu exagera cu nimic realitatea de­­scrind-o in culori atât de sumbre. Dar tot atât de convinşi suntem că în afară de exemplarele pomenite există printre negustori de care vorbim şi oameni cum­secade. La aceşti oameni cinsid să ape­leze toţi cei ce au ceva de vândut, iar pe ceilalţi să-i pedepsească crunt oco­­lindu-le cu gri­je dughen­e. Nu trebue să aşteptăm totul de-a gata din partea au­torităţilor care au destule preocupări ca să se mai ocupe şi de micile necazuri ale particularilor. Nag. ­ SPECTACOLELE ZILEI TEATRE NAŢIONAL (Comedia): Pensiunea d-nei Stamate. iVOX EFORIE: Supeu cu fata POPORULUI: „Duşmanii” de Maxim Gorki SAVOY: Lampagiul de seară MIC: Micul infern iVOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe, nu e Stroe ODEON: Helen Tommy şi Joe FILOTTI: Frou-Frou NOSTRU , ora 20 : Ansamblul Ciobăna­şul prezintă focuri româneşti. CINEMATOGRAFE SCALA: Luzii pierdute ARO şi GRADINA PROGRES: Marina­rii din Baltica ARTA: Două filme despre football CAPITOL (sală şi grădină): Pentru cei de pe mare ORI­FU Fu, femeia şi măgarul CTIV­OLI: Chestiunea Rusa. RITZ: Simfonia Pastorală TRIANON: Insula piraţilor. MIGNON: Răscrucea vieţîi. FEMINA: Duşmanii Femeilor PAX: Cocoşatul VICTORIA: O doamne bine păzită. CASANDRA : Hoinarul îndrăgostit. ED. PALAS: Răzbunarea calului Rex. AMERICAN: învăţătoarea din Şatrai IZBANDA: Inima noastră. GLORIA: Prietenă de Ocazie. GIOCONDA: Cesar şi Cleopatra RAHOVA: Primăvara jurnal şi artişti MIORIŢA: Nu uita că te-am iubit cu­ Tino Rossi. FLORIDA: Criminalii printre noi şi revistă. VOLTA BUZEŞTI- Cuceritorii Aerului MARCONI: Gorila Albă: Stan şi Bran negustori. MARNA: Pierre Fresney în Ediţie spe­­cială şi jurnal ess. AZI ÎNCEPE TURUL FRANŢEI La Paris se dă azi plecarea în marea competiţie ciclista „Turul Franţei”, care totalizează 4888 km. Iată etapele: IUNIE 30: Paris - Trouville 237 km. IULIE 1: Trouvilie - D inter ti 259 km- 2; Dinare! - Nantes 251 km- 3: Nantes - La Rochelle 166 km. 4: La Rochelle - Bordeaux 264 km 5: Bordeaux - Biarritz 244 km 6: Repaus. 7; Biaritz - Lourdes 220 km. 8. Lourdes - Tpylpysp 26J krn 9: Repa'«» 10: Toulouse - Montpellier 246 km. ll: Montpellier - Marsilia 248 km. 12: Marsilia - San Rgir.o 245 km 13: San Rt-mo - Cannes l7ö km- 14: Repaos 15: Cannes - Briancon 247 km 16: Briancon - Aix len Bains 26g km. 17: Repaop 18: Aix les Bains - Lausanne 234 km-19: Lausanne-Mulhouse 231 km 20: R-epao« 21: Mulhouse - Strassboure 120 km 22: Stra.ssbourg - Metz 195 km 23: Metz - Liege 250 km- 24 Liöge - Roubaix 227 km. 25: Roţrbaix - Paris 283 km. * Echipele cari se vor alinia la startul acestei probe, prezintă ur­mătoarele alcătuiri: ITALIA A: Gino BartcU. A. Leoni, V. Rcssello, Corrieri; G. Cpttw; Feruglio, De Santi, Bevilacqwa, Paşquini; Camellini. ITALIA B: Ronconi Conta Lam­­berţini; Salimbeni; Cop; ini; Drei; Mcgni; Fazio, Sforacchi, Biagiont, FRANŢA A: E. Idée. Caput, -Ro­bie, Fachlcitner, René Bicttp, La­­zarides, Danguillaume, Mahé, Teis­­si.íre. Bobét- BELGIA A: Impanie, Schotte, Mcthieu, Cullens, Ocher*. Ramon, Mortens; Van Dick BELGIA B; Dupont, Maliin, Jo­­mc.vx; Engels, Mathys, Mersman; Renders, Rodelez; Rossels, Ver. schlieren. Echipele regionale franceze: VEST; Bonaventura, Chcirpentier, Chupin, Gaasmat; Guzgan, Lam­brecht, Le Start; Yvon Marie. Tas­­sin, Copan. SUD-VEST-. Desbuts, Genuni ani, Lapeble, Leveque, Maccrig; Massal, P. Maye, Orts; Pros; Ramoulus Ciclism, P ARIS: Chapatte, Diot, Piot; Gcussot, Lanck J., Lanck L„ Mauri­­nclli; Mignat; Thietard; Thuayre. NORD EST şi ILE DE FRANCE: Eacatin, Bramhlla, Taca. Caţfi, De Garibaldi; De Muer, llelary; Kla­­binski. Marcellák, Muller. SUD EST- Bpnnei, Gauthier B., Giguet, Kahalli; Lanze, Molineri;, Ptrnac, Remy; Bey; Cnmellíni. F »sala cupöí Dawi's NEW YORK. — Programul ,,Cu­pei Davis” din acest an, prevede ca învingătoru­l zonei europene să întâlnească pe învingătorul zonei americane până la data de 23 Au­gust. Finala competiţiei, dintre deţinătoarea trofeului USA şi câş­tigătoarea întâlnirii de mai sus a fost fixată pentru datele de 4 şi 5 Septembrie pe courts-ur­i de la Fo­rest-Hills NomS­i­­ ep:cod euro­pean de notaţie BUDAPEST­A. — Ştafeta olimpi­că 4x200 m a Ungariei, formată din cunoscuţii înnotători Szatmary, Ninky, Kadas şi Mitro, a di­borat recordul european al probei pav­­aurgănd distanţa de 8’37”4 Recor­dul precedent fusese stabilit, anul trecut la campionatele Europei de la Monte Carlo, de către echipa Suediei cu timpul de 9'00”3 Actualul timp stabilit de înnotă­­torii maghiari este superior cu 5”­9 recordului mondial (8‘5­”3) reuşit de Japonia la Olimpiada din 1936. Concurg îterora­s­tfele La Cluj a avut loc concursul de aeromodele organizat de Centrul aeronautic sportiv. Concursul s-­a desfăşurat în con­­diţiuni optimp de organizare şi a dat rezultate remfrpribile. Progra­mul s’a încheiat cu .vânătoare de fcalonaşe urmărită cu mult interes de numeroasa asistență. Rezults­tele toassssce A.erau­t'Ct?eîe Sâjj pian©r 1. SZEREMI (Satu Mare) 3 m. 14 s.; 2) Benedeck Zoltán (Cluj) 2 m. 55 s.; 3) Kiss Ernest (L. C Cluj) 2 m. 30 s.; 4) Murgu -Sabin (Satu Mare) 2,18; 5) Osztrovski Otto (Lie. Ind. Cluj) 2,02; 6) Banyai Fr. (Satu Mare) 1,56; 7) Fark­a­s Ion (Lie. Ref.­ Cluj) 1,41; 8) I­veges Ion (Lie. Ref. Cluj) 1,38. Ae**amcde de tip pihmjiíís®* 1) BUDAY ANDREI (CFR Tg. Mu­reş) 4 minute 56 s. (record naţional). 2) Újvári Iosif (M­SR Cluj) 0,41; 3) Fodor Béla (Tg. Mureş) 0,29. CORESPONDENŢA CHIRIILOR FR. K. — CONSTANŢA. Fiscul urmăreşte pe cel dela care crede că poate obţine mai uşor suma ce i se cuvine. Dv. trebue să action®Ú Pe fostul chiriaş cerând restituirea su­mei şi daune. # TUDOR MIREA. CRAIOVA. Toţi chiriaşii fiind după 1940 chiria se stabileşte pe baza valorii locative din 1938. Primul şi al doilea plătesc ca chirie valoarea din 1938, integrală, din care 40 la sută impozit special. Al treiea chiriaş, plăteşte 45 la sută din acea valoare fără impozit spe­cial Nu se poate cere evacuarea pe motiv de subînchiriere. Puteţ cere e­­vacuarea pentru schimbarea destina­­ţiei, numai dacă prin aceasta a fost pusă în pericol însăşi substanţa imo­bilului (art. 22). S. S. Nu se poate calcula chiria fără a cunoaşte profesia Dv. Dacă în­ 1940 plăteaţi tot 30.000 lei, ca şi în 1938, atunci trebue să plătiţi a­­cuma 11.830 dacă sunteţi salariat cu contract colectiv, sau 34.948 (din care 40 la sută impozit special) dacă sun­teţi liber profesionist sau 58.440 (din care 85 la sută impozit special) dacă sunteţi comerciant­­* A­ şi Z. Cazul Dv. nai se rezolvă după părerea unuia sau a altuia ci după tetxul precis al legii, car® spune că atunci când chiria s’a plătit parti­cipat in lei vechi, impozitul îl sup­or­tă chiriaşul. Acest impozit se aplică la o valoare obţinută împărţind chi­ria in lei vechi la 75. In cazul Dv., chiria de 6 milioane de 20 de huil face 300.000 pe lună sau 900.000 pe trimestru, adică în lei stabilizaţi chi­ria teoretică ar fi 12.000 lei pe tri*­nistru. Nu înţelegem însă cum aţi închiriat în lei vechi la 23 August 1947 adică după tta­bilizare. # DUMITRU GIURCA DEVA.­­ Indi­­ferent de stipulaţiunile contractului pen­tru anul 1947—1948, datoraţi impozitul comunal fixat de primăria oraşului Deva pentru porţiunea d® apartament pe care aţi ocupat-o efectiv n' acel timp, indife­­rent de renunţările sau transacţia ce aţi făcut cu prorietara pentru restul apar­tamentului * GH. I._ LOCO. — La contractele înche­iate după 23 Aprilie 1943, deci la contrac­tele făcte la libera transacţie şi în curs de executare, nu se plăteşte de către chiriaş impozit special de 40, 60 sau 75 la sută, ci numai impozitul de 27 la sută asupra proprietăţii. De altfel, în acest sns a apărut şi un comunicat al minis­terului de finanţe. * I. PETRESCU Ferentari. — Fiind chi­riaş vechi înainte de 26 Octombrie 1940 chiria de plată va fi aceia în lei vechi nestebilizati, dela data de 15 August 1947, împărţită la coeficientul de 75, fiind socotit, ca având calitatea de comer­ciant. * TEMISTOCLE AMBULANT LOCO.— Fiind socotit chiriaş vechi înainte de 25 Octombrie 1940; chiria ce urmează a trlăti este aceia pe care aţi fi datorat-o la data de 15 August 1947 în cei nestabili­­zaţi, împărţită la coeficientul de 75, fiind socotit ca având calitate de comer­ciant. VECHI: ABONAT W. — Fiscul încasează impozitul o singură dată. Dacă chiriaşul principal a plătit im­pozitul integraţi pubchiriaşul nu mai plăteşte. După aprecierea noastră, în cazul Dv chiriaşul nu trebue să ce­deze o parte din­ chirie. PROPRIETAR, MIC MESERIAŞ PATRON. După datele indicate de Dv. aveţi desigur dreptate. Nimic nu vă împiedică de a face o întâmpinare la minister deşi aceasta ar fi trebuit făctuă înainte de judecarea apelului. Dacă ministerul vă admite întâmpi­narea se va cere să retrageţi recursul. * *■ 1 COMEMORARE A VICTIMELOR MASACRELOR DE LA IAŞI Mgfîthgu! comcat de C.D.E. in sala «Tom­i» Comitetul Democrat Evreesc a convo­cat eri la orele 7 d. a. populaţia la un meeting organizat cu ocazia comemoră­­rei victimelor masacrelor de la Iaşi. Me­­etingul a avut loc în sala TOMIS din Capitală. Au luat cuvântul domnii: Paul Davi­­dovici în numele comitetului democrat evreesc, M. Sărăţeanu în numele UER; Elena Morărescu în numele UFDR, dr. Vâlcu în numele CGM; dr Armand Pop­per în numele Federaţiei Uniunilor de Comunităţi şi un reprezentat al Parti­dului Muncitoresc Român. Oratorii au înfierat crimele de la Iaşi şi şi-au exprimat satisfacţia că justiţia populara română a adus un verdict as­pru împotriva criminalilor în frunte cu generalul Ch. Stavrescu. EXPOZIŢIE be mmm­i me La Leningrad s’a deschis expozi­ţia „Tezaurul arhivelor Leningradu­­lui — bun naţional al statului so­­gifcfic,­ în care se pot vedea cele­­mai refe documente din arhive: or­dine scrise de mâna lui Petru­­, scrisori de ale lui Suvorov şi Kutu­zov, autografe ale marilor savanţi şi inventatori ruşi (Mendeleev, Po­pov, tbc.). O serie de documente foarte interesante reprezintă: des­­­voltarea mişcării muncitoreşti in Rusia, intre acestea sunt exempla­re râie din ..tskla” şi „Zvestia’ care fuseseră conni­cate de cenzură, pri­mele documente ale regimului so­­vietic, iscălite de I. V. Stalin, etc. O PIESĂ DE TEATRU NECU­NOSCUTĂ DESPRE PETRU I La secţia de manuserise a biblio­tecii Academiei de ştiinţe a URSS din Leningrad, prof. S- Şcagoe, doctor în ştiinţe filologice, a găsit textul unei piese necun­oscute, scri­se cu ocazia morţii lui Petru I. piesa, scrisă în versuri şi proză, cuprinde un prolog, 7 tablouri şi un epilog. Ea caracterizează pe larg activitatea marelui reformator al Rusiei. Piesa a fost reprezentată la 1725 pe scena teatrului organizat de medicii Spitalului Moscovei”. Setea ils sfârşit k an la Colegiul raţional Sf. Sava Dumittu, 27 iunie s’a desfăşura­t întru,;)' cadru solemn, serb­area de sfârşit de an şcolar la Colegiul Na Dorini Si' Sava, şcoala cea mai ve­che a ţârii datând de 270 de ani. Cuvântarea de deschidere a ţi­nut-o :.H‘L pemfii Georgian, în­făţişând situaţia externă, în lupta pen-tu pace a statelor cu democra­ţie populară ln frunte cu URSS. şi apoi ,a prezentat realizările noa­stre rijkvne, dela 23 Aug. până azi, inersând asupra împroprietăririi, *tubdv/,ărai„ monetar«,, victoriei în atoli*»I a naţionalzării, A urmat apoi, Directorul Liceu- Il'-L iL­,, Puniii*f«â.ta*ev* uiwijiat aetivjtatea corpului profesoral, ai eâîuit din fruntaşii promoţiilor de profesori, — u făcut, critica şi au meritam .»cri jt&ţii si a citit rezul­tatele obţinute de această şcoală. in numele UETR _ -A vorbit eie­­vul .Atanasiu din cl- VI a, — «riV tând rta/iz&rîle elevilor în câmpul muncii S’au distribuit steagurile muncii, claster a 11 A condusă de d. T. Pu­pezescu ş­ dl- VIII B, de sub con­ducerea d-lui P. Georgien , pre­cum şi premiile şcolare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia de desen admirând lucrările artisti­ce ale elevilor, executate sub­­supra,­vegherea d-lor prof. Pupezescu -ţi Hu­h­or, expoziţia de îndeletniciri practice executată sub conducerea triaeştritor Btate ,şi Onel precum şi expoziţia da ziare de Perei­ şi hărţi organizată de d. prof. Petr­es­­cu-I N­oua EXCURSIE POPULARĂ­­ LA CURTEA DE ARGEŞ ŞI CUMPĂNA Oficiul Naţional de Turism continuând executarea excursiu­nil­or pentru popularizarea tu­rismului, organizează In ziua de Duminică 4 iulie ac., o ex­cursie populară muncitorească la Curtea de Argeş şi Cumpă­na-Plecarea din Bucureşti Du­minică la orele 6 dimineaţa pre­cis şi in ep­oier­ea seara în jurul orei 21. Costul participării va fî de 300 lei de persoană. Fiecare îşi va lua hrană rece pentru o zi. înscrierile se fac la Biroul de re­formaţii ONT, din calea Vic­toriei 88 (Piaţa BeubUcil). Cursuri pentru nouii directori de întreprinderi alimentare naţionalizate in sala „Transilvania“ a avut loc fes­tivitatea­­ deschiderii cursului de iniţiere ş* îndrumare a nou­lor directori din în­treprinderile alimentare naţionalizate din Capita­l. In deschidere a luat cuvântul d. Mi­ron Dumitru, m­inistru adjunct al In­dustriei, care a trasat sarcinile imediate ce stau în faţa nouilor directori din în­treprinderile alimentare naţionalizate. Cursurile iniţiate de Ministerul Indus­triei — Direcţia Industriei Alimentare prelucrătoare —­ au drept scop pregăti­rea nouilor directori şi instruirea lor, pentru a putea face faţă sarcinilor ce le revin la conducerea întreprinderilor naţionalizate. Aceste cursuri — care vor dura 6 zeţe — vor fi predate de către specialiş­tii Ministerului şi ai Oficiilor industria­le alimentare şi vor cuprinde: noţiuni generale de contabilitate, întocmirea bugetului, stabilirea şi calcularea preţului de cost şi de vânzare a mărfurilor, po­­stu­ltăţile de desfacere a produselor fa­bricate, autofinanţarea şi organizarea întreprinderilor naţionalizate.­ ­ VASILIU BlffSLSC MARIETTA RARES, EUGENIA BADULESCU, ANGELA MATEESCU, FIOLA TlIBOE, EUGENIA BRAMME­, VIORICA GEORGESCU, COTTY HOOIUNG, G. MfomSYESI, V. PASC41 cu SVIRS13 FCT1K-0 cu ION ITALIANO cu DIN MOSCOVA Palatul culturii de la uzinele de automobile „Stalin”, din Moscova, est® cel mai mare­ club muncitoresc din capitala sovietică. Zilele tre­cute a avut loc o conferinţă a mem­brilor clubului, în vederea exami­nării activităţii desfăşurate în cinsul anului trecut. Clubul este vizitat zilnic de vreo 4680 muncitori şi membri ai fami­liilor ier. Două mii lucrători şi func­­ţionari ai urinel­or iau parte la cele 47 cercuri artistice de anatoli. Ju­­mătate de milion de auditori au urmărit în cursul anului trecut, con­­ferin­ţele politice, ştiinţifice şi ar­­tistice Numărul conferinţelor va spori şi mai mult, in urma înfiin­ţării «unei secţiuni a biroului cen­tral de co­nferin­ţe de pe lângă »A­­sociaţia pentru răspândirea cunoş­tinţelor ştiinţifice şi poetice”. Palatul culturii are câteva biblio­teci lntre care şi două pentru co­pii. Biblioteca principală posadă 75.090 volume. Ultimele apariţii li­terare sau ştiinţifice publicate în URES sau în străinătate, eu­rt dis­cutate la şedinţele speciale care se ţin­ regulat în fiecare Marii. Clubul are orhestra sa proprie, un cerc special pentru cântecele populare ruse, un cerc dramatic, un­ cerc coreograsfic și alte ansamblu artt­stice. ROLUL FEMEII IN ANTĂ La expoziţia internaţională »Fe­meia în artă şi în creaţiile popu­lare” care continuă a fi deschisă la Paris. Organizaţia femeilor antîfas,­vista din URSS a trimis o delegaţie care să o reprezinte­ Intr’o sală i­­mensă: „Salonul soviet­ic” sunt ex­­puse fotografii, reproduceri, diagra­­me, sculpturi, picturi şi diverse pro­­duse de lucru manual, toate ilus­trând rolul important pe care-l joa­că femeia în toate ramurile artei. Un colţ special amenajat arată în imagini grija pe care o poartă Par­tidul comunist şi Guvernul Sovietic femeii şi copilului. Deasemenea nu au fost uitate nici omagiile ce se cuvin a fi aduse fe­meilor care au jucat un imens rol in Războiul pentru apărarea Pa­triei, punându-se un accent deose­bit pe lupta dusă în anii de după război« de toate femeile antifascist» - luptă pentru o pace trainică şi o lume mai dreaptă. -» descrnerea seziunii Consiliul Superior al literaturi create şi erei muzicale dii dimineaţă a avut loc în sala de festivi­taţi a Aşezamintelor Cultu­rale ”N. Băr­eescu‘‘ deschiderea­ se­siunii Consiliului Superior al litera­turii dramatice şi creaţiei muzicale. Au fost de faţă d­rui Ociao Ovezea­­nu, ministrul­ Artelor şi­­Informaţii­­lorT;­ Nicolae Moraru şi Mihalţ Florc­­safcL (trSfari, Ireasm) aî ministeru­lui Artelor şi Informaţiilor; Zeno Vancee, director general al muzici’; Ion Aurel M­‘iean , re­­or ncncT­d al teapeior; Zaharia Stancu direct­o­rul Teatrului Naţional; C. S'dvest şi, directorul Filarmonicei de Stat; membrii Consiliului Superior al li­te­­raturi dramatice şi creaţiei muzi­cale, reprezentanţii VSASZ.; direc­­torii teatrelor de Stat şi Particulare din Capitală şi provincie etc. Inaugurarea lucrărilor a fost făcu­tă de către d. ministru Octav Live­­zeanu care a arătat rolul de, dirigui­tor al vieţii teatrale şi muzicale ca­re îi revine Consiliului Superior al literaturii dramatice şi creaţiei mu­­zicale în cadrul noilor realităţi crea­te in ţara noastră de cuceririle cla­sei muncitoare sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român. A urmat la cuvânt d. N. Moririu, secretar general din ministerul Arte­lor ?­ Informaţiilor care, prezentând ordinea de zi a lucrărilor a subliniat, că ele vor avea în vedere discutarea problemelor de repertoriu şi a pro­blemelor legate de­­creaţia ^ dramati­că şi interpretaree teatrală. Şedinţa de dimineaţă a luait sfâr­şit prin vizionarea unui documentar cinematografic închinat teatrului din Vi­SS. In şedinţa de după amiază s’a dat cetire rapoartelor asupra activităţii teatrale şi muzicale. Au luat cuvânt­­ul d-nic Ion Aurel Maican, director pene­ral a teatrelor; Z­eno Xarwad, director general al muzicei si Zaha­ria Stancu, directorul Teatrului Na­ţional, după care sau pus întrebări la rapoarte şi s-a fi adus critici de către membrii Consiliului Superior al literaturii dramatice şi creaţiei mu­­z­icale. Lucrările vor continua­ şi în cursul zilei de astăzi. me. Muncitorii de la BĂTA şi-au luat an­gajamentul, în cadrul întrecerii pornite pentru aniversarea a 2 ani dea înfiinţa­rea regiei, ca până la 1 Iune sa execute caroseria a 5 autobuze metalice tip Ziss. Lucrarea programată pentru 30 zile a fost începută la 15 iunie şi terminată la 28 Iunie, depăşind normele cu 214 la sută. In această lună s-au mai executat în atelierele RATA Iaşi caroseria de teren pentru alte 3 autobuze. Totodat­ă programul producţiei pe luna iulie, la 29 iunie, se afla executat în proporţie de 25 la sută, iar preţul de cost al caroseriei prin reducerea deşeu­rilor, a scăzut cu 15 la sută. * După naţionalizare, la întreprinderea „Ţesătura" a fost mărită producţia şi a îmbunătăţit calitatea produselor şi se fac economii la deşeuri. Pentru ţesătoare lucrează în prezent la câte 6 războaie şi alte lucrătoare şi-au luat obligaţiunea de a se urma exemplar în scurt timp. ■* Şi în cursul primei chenzine a acestei luni, industria siderurgică a realizat mari depăşiri a producţiei, depăşiri cari au ajuns în unele compartimente până la 212 la sută. Astfel după rapoartele prezentate de întreprinderi s'a realizat: La cocs: Uniu­nele Reşiţa au depăşit programarea cu 9 la sută La fontă: I­M­S. 101 la sută; întreprinderi s’a realizat: La cocs: Uni- UDR 8,1 la sută şi T.N.C. 122 la sută, faţă de program. La OŢEL: U. D. R. 97 la sută, T. N. C. 104 la sută şi IMS 147 la sută, faţă de program. La laminate: UDR 105 la sută, TNG 12­ la sută, Industria Sârmei IS1 la suta şi ÎMD 212 la sută faţă de program d­in sala de festivităţi a ministerului Lu­crărilor Publice s'a ţinut o adunare ple­nară a inginerilor, arhitecţilor şi techini­­cienilor din acest minister, pentru a dis­cuta şi a răspunde apelului lansat de către AGIR pentru prestarea a minimum 100 ore de muncă voluntară de fiecare technician membru al AGIR-ului, în pe­rioada dela 1 Mai la 7 Noembrie 1948. După cuvântul de deschidere ţinut de responsabilul muncii voluntare Î11 cadru AGIR-ului, teg. St. Lepădateseu, care a arătat importanţa * apelului lansat de AGIR în actualele condiţiuni politice ?- economice, d. secretar general ing, H. Kreindler a­­evidenţiat aprecierea comi­tetului AGIR asupra muncii voluntare depuse în perioada 1 Marţie—1 Mai a.c. de către technicienii m­osferului lucră­rilor publice, prin acordarea drapelului muncii, că în noua perioadă, munca în­cepută va trebui dusă cu şi mai multă intensitate pentru câştigarea întrecerii cu colegii din ministerul comunicaţiilor. Producţia de fier beton, fier comer­cial, fier în coţuri şi fier pentru şuru­buri la­­ întreprinderile Metalurgice Du­nărene“ din Brăila în cursul zonei Tre­cute a fost cu 155 la sută faţă de pro­gramări. * In prezent se lucrează îa demontarea fabrîcei „Vlahiţa­“ dil Berceni şi împăr­ţirea maşinilor între fabricile ,,Vlahiţa“ din Ortorhei şi Ploeşti. Fabricile de produse zaharoase şi-au întocmit programele de producţie pen­tru cursul verii Acest program prevede fabricarea a 10 vagoane rahat pentru­­ regiuni industrim­e din ţară, precum şi importante cantităţi de siropuri din dre BĂILE ŞI TRENURILE BAE C.F.R. şi LA DISPOZIŢIA PARTICULARILOR Conform aprobării Direcţiei Ge­nerate CFR, băile fixe şi ale­renu­rilor bae CFR pot fi utilizate şi de către particulari şi familiile de ce­ferişti. Pentru particulari se percepe o taxă de 30 lei individual şi 20 lei pentru grupuri. Familiile de ceferiști și pensio­nari sunt scutite de taxe. S­ERATĂ Resortei feme­in şi sindicate salariaţilor din ministerul artelo şi informaţiilor", organizează o se­rată în folosul copiilor din Grecia­, astă seară Miercuri, orele 26, în sa­loande şi terasa localului din sir- Franklin nr. 10 (fost Cina) etj I.

Next