Adevěrul, iulie 1948 (Anul 61, nr. 17198-17225)
1948-07-01 / nr. 17198
reforma ADMINISTRATIVĂ (Urmare din pagina 1.a) de pregătre, cu vechile obiceiuri devenite tradiţionale, pornii pe abuzuri cari compromiteau şi interesele statului şi prestiul funcţiunii şi nedreptăţeau pe cetăţeni. De aştădată se pare că guvernul porneşte de la ideea de a da materialului uman ce urmează a fi utilizat în adm nistraţîe, o pregă- * tire specială spre a-1 face apt să-şi exercite funcţiunile ce i se vor încredinţa cu pricepere şi conştiinţă. Intr’un cuvânt se încearcă — şî sperăm că se va reuşi — prefacerea oamenlor. Oricât de minunată ar fi legea de organizare administrativă ce ar ieşi din votul parlamentului, ea nu şi-ar produce efectele scontate dacă cei chemaţi s’o aplice n’o înţeleg sau, continuând cu tradiţionalele obiceiuri, o aplică anapoda. Orice idee, orice reformă nu valorează decât atât, cât valorează omul chemat să le aplice. De aceia pregătirea ce se tinde să se dea oamenilor meniţi să aplice viitoarea reformă administrativă, denotă o îndrumare şi o procedare nouă şi umple o lacună de care s’au resimţit toate legile administrative de până acum. Să sperăm că, până la votarea şi punerea în aplicare a nouii reforme, se va reuşi să se creeze şi aparatul administrativ necesar. Emi Socor PROGRAMUL Nr. 25 AL ABONAMENTELOR AGITOT pentru salariaţi, cu 50% reducere de la 28 iunie—5 iulie MARSA FILOTTI : „Wron Fron“ (în fiecare zi) TEATRUL MEC: „Micul infern“ (Vineri seara) Posesorii abonamentelor AGITOT obţin bilete cu 50% reducere NUMAI la Agenţia AGITOT, Calea Victoriei 34 Prezentarea abonamentelor la intrarea în teatru este obligatorie r Pagina 2-a WBBiEliifigggggagMgMmg lina ¥©X CmipanÉa RLIC Tel. 6.11.S9 randul stagiunii de vară □PEL ro, TATA TrAIRUL MARIA FILOTTI IREPUIZ&BSLUfi. SUCCEi !r fiecare seară ora 8 — iuiinică matineu ora 4 ■■MaiSMWBBBBSaHKg, ■ LOUISE CARLETTI > ANDRE LUGUET , MARGUERITE OE¥Al| S LOUIS BALOU ■ JACQUES BAUMER | ■ GERMAINE CHARLEY PIERRE BENTIN șl GARY MORLAW 8 ML în filmul Beatrice După un scenariu original ■ . I de Roger Ferdinand Aalla îB'sseesaBawBBBiaeBaBBesaa^ * GEL MAS MARE Ş| s SUCCES fl DS&S CAPITALA al “sW'rtie,*'A'www I % *»* i 55 âSftCIE DE PE LITORAL (Urmare din pagina l-a) „cererilor massive“, neţinând seama şi dânşii şi eventualul vizita,tor... chiabur, de tarifele oficiale. ■» M'ara întâlnit in tren la intoarcere cu un bucureştean ce a petrecut cele două zile de sărbătoare la Mangalia. Punând pentru prima oară Didaiul în această fo* calitate degeaba crezută a pictorilor, scriitorilor şi artiştilor, — a utilizat birjarul ca ghid pentru odae. — a costat o mie de lei pe zi o cameră, — propietarulse vede s’a călăuzit în preţuirea mosafirului după geamantanele spuzite cu etichete internaţionale — o cameră cum sunt atâtea acolo în vilele bătrâneşti de pe ţărmul mân. Adică patru pereţi văruiţi, un pat de fier, o masă cu lighean şi cană de tinichea. E drept mosafirul mi-a explicat filotimia prin calitatea de debutant în cetatea tocmelilor. Am mai furnizat şi eu una în gând: vizitatorul în chestiune e comerciant şi nu salariat. * Dar mai sunt şi alte lucruri, pe care cititorii, vechi penaţi ai Mangaliei, ar dori să le afle. Le vom împărtăşi în reportajul următor. Fok BHBB—WBWB PKBLIt JUSTITIAR (Urmare din pagina larul nu exagera cu nimic realitatea descrind-o in culori atât de sumbre. Dar tot atât de convinşi suntem că în afară de exemplarele pomenite există printre negustori de care vorbim şi oameni cumsecade. La aceşti oameni cinsid să apeleze toţi cei ce au ceva de vândut, iar pe ceilalţi să-i pedepsească crunt ocolindu-le cu grije dughene. Nu trebue să aşteptăm totul de-a gata din partea autorităţilor care au destule preocupări ca să se mai ocupe şi de micile necazuri ale particularilor. Nag. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE NAŢIONAL (Comedia): Pensiunea d-nei Stamate. iVOX EFORIE: Supeu cu fata POPORULUI: „Duşmanii” de Maxim Gorki SAVOY: Lampagiul de seară MIC: Micul infern iVOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe, nu e Stroe ODEON: Helen Tommy şi Joe FILOTTI: Frou-Frou NOSTRU , ora 20 : Ansamblul Ciobănaşul prezintă focuri româneşti. CINEMATOGRAFE SCALA: Luzii pierdute ARO şi GRADINA PROGRES: Marinarii din Baltica ARTA: Două filme despre football CAPITOL (sală şi grădină): Pentru cei de pe mare ORIFU Fu, femeia şi măgarul CTIVOLI: Chestiunea Rusa. RITZ: Simfonia Pastorală TRIANON: Insula piraţilor. MIGNON: Răscrucea vieţîi. FEMINA: Duşmanii Femeilor PAX: Cocoşatul VICTORIA: O doamne bine păzită. CASANDRA : Hoinarul îndrăgostit. ED. PALAS: Răzbunarea calului Rex. AMERICAN: învăţătoarea din Şatrai IZBANDA: Inima noastră. GLORIA: Prietenă de Ocazie. GIOCONDA: Cesar şi Cleopatra RAHOVA: Primăvara jurnal şi artişti MIORIŢA: Nu uita că te-am iubit cu Tino Rossi. FLORIDA: Criminalii printre noi şi revistă. VOLTA BUZEŞTI- Cuceritorii Aerului MARCONI: Gorila Albă: Stan şi Bran negustori. MARNA: Pierre Fresney în Ediţie specială şi jurnal ess. AZI ÎNCEPE TURUL FRANŢEI La Paris se dă azi plecarea în marea competiţie ciclista „Turul Franţei”, care totalizează 4888 km. Iată etapele: IUNIE 30: Paris - Trouville 237 km. IULIE 1: Trouvilie - D inter ti 259 km- 2; Dinare! - Nantes 251 km- 3: Nantes - La Rochelle 166 km. 4: La Rochelle - Bordeaux 264 km 5: Bordeaux - Biarritz 244 km 6: Repaus. 7; Biaritz - Lourdes 220 km. 8. Lourdes - Tpylpysp 26J krn 9: Repa'«» 10: Toulouse - Montpellier 246 km. ll: Montpellier - Marsilia 248 km. 12: Marsilia - San Rgir.o 245 km 13: San Rt-mo - Cannes l7ö km- 14: Repaos 15: Cannes - Briancon 247 km 16: Briancon - Aix len Bains 26g km. 17: Repaop 18: Aix les Bains - Lausanne 234 km-19: Lausanne-Mulhouse 231 km 20: R-epao« 21: Mulhouse - Strassboure 120 km 22: Stra.ssbourg - Metz 195 km 23: Metz - Liege 250 km- 24 Liöge - Roubaix 227 km. 25: Roţrbaix - Paris 283 km. * Echipele cari se vor alinia la startul acestei probe, prezintă următoarele alcătuiri: ITALIA A: Gino BartcU. A. Leoni, V. Rcssello, Corrieri; G. Cpttw; Feruglio, De Santi, Bevilacqwa, Paşquini; Camellini. ITALIA B: Ronconi Conta Lamberţini; Salimbeni; Cop; ini; Drei; Mcgni; Fazio, Sforacchi, Biagiont, FRANŢA A: E. Idée. Caput, -Robie, Fachlcitner, René Bicttp, Lazarides, Danguillaume, Mahé, Teissi.íre. Bobét- BELGIA A: Impanie, Schotte, Mcthieu, Cullens, Ocher*. Ramon, Mortens; Van Dick BELGIA B; Dupont, Maliin, Jomc.vx; Engels, Mathys, Mersman; Renders, Rodelez; Rossels, Ver. schlieren. Echipele regionale franceze: VEST; Bonaventura, Chcirpentier, Chupin, Gaasmat; Guzgan, Lambrecht, Le Start; Yvon Marie. Tassin, Copan. SUD-VEST-. Desbuts, Genuni ani, Lapeble, Leveque, Maccrig; Massal, P. Maye, Orts; Pros; Ramoulus Ciclism, P ARIS: Chapatte, Diot, Piot; Gcussot, Lanck J., Lanck L„ Maurinclli; Mignat; Thietard; Thuayre. NORD EST şi ILE DE FRANCE: Eacatin, Bramhlla, Taca. Caţfi, De Garibaldi; De Muer, llelary; Klabinski. Marcellák, Muller. SUD EST- Bpnnei, Gauthier B., Giguet, Kahalli; Lanze, Molineri;, Ptrnac, Remy; Bey; Cnmellíni. F »sala cupöí Dawi's NEW YORK. — Programul ,,Cupei Davis” din acest an, prevede ca învingătorul zonei europene să întâlnească pe învingătorul zonei americane până la data de 23 August. Finala competiţiei, dintre deţinătoarea trofeului USA şi câştigătoarea întâlnirii de mai sus a fost fixată pentru datele de 4 şi 5 Septembrie pe courts-uri de la Forest-Hills NomSi ep:cod european de notaţie BUDAPESTA. — Ştafeta olimpică 4x200 m a Ungariei, formată din cunoscuţii înnotători Szatmary, Ninky, Kadas şi Mitro, a diborat recordul european al probei pavaurgănd distanţa de 8’37”4 Recordul precedent fusese stabilit, anul trecut la campionatele Europei de la Monte Carlo, de către echipa Suediei cu timpul de 9'00”3 Actualul timp stabilit de înnotătorii maghiari este superior cu 5”9 recordului mondial (8‘5”3) reuşit de Japonia la Olimpiada din 1936. Concurg îterorastfele La Cluj a avut loc concursul de aeromodele organizat de Centrul aeronautic sportiv. Concursul s-a desfăşurat în condiţiuni optimp de organizare şi a dat rezultate remfrpribile. Programul s’a încheiat cu .vânătoare de fcalonaşe urmărită cu mult interes de numeroasa asistență. Rezultstele toassssce A.eraut'Ct?eîe Sâjj pian©r 1. SZEREMI (Satu Mare) 3 m. 14 s.; 2) Benedeck Zoltán (Cluj) 2 m. 55 s.; 3) Kiss Ernest (L. C Cluj) 2 m. 30 s.; 4) Murgu -Sabin (Satu Mare) 2,18; 5) Osztrovski Otto (Lie. Ind. Cluj) 2,02; 6) Banyai Fr. (Satu Mare) 1,56; 7) Farkas Ion (Lie. Ref. Cluj) 1,41; 8) Iveges Ion (Lie. Ref. Cluj) 1,38. Ae**amcde de tip pihmjiíís®* 1) BUDAY ANDREI (CFR Tg. Mureş) 4 minute 56 s. (record naţional). 2) Újvári Iosif (MSR Cluj) 0,41; 3) Fodor Béla (Tg. Mureş) 0,29. CORESPONDENŢA CHIRIILOR FR. K. — CONSTANŢA. Fiscul urmăreşte pe cel dela care crede că poate obţine mai uşor suma ce i se cuvine. Dv. trebue să action®Ú Pe fostul chiriaş cerând restituirea sumei şi daune. # TUDOR MIREA. CRAIOVA. Toţi chiriaşii fiind după 1940 chiria se stabileşte pe baza valorii locative din 1938. Primul şi al doilea plătesc ca chirie valoarea din 1938, integrală, din care 40 la sută impozit special. Al treiea chiriaş, plăteşte 45 la sută din acea valoare fără impozit special Nu se poate cere evacuarea pe motiv de subînchiriere. Puteţ cere evacuarea pentru schimbarea destinaţiei, numai dacă prin aceasta a fost pusă în pericol însăşi substanţa imobilului (art. 22). S. S. Nu se poate calcula chiria fără a cunoaşte profesia Dv. Dacă în 1940 plăteaţi tot 30.000 lei, ca şi în 1938, atunci trebue să plătiţi acuma 11.830 dacă sunteţi salariat cu contract colectiv, sau 34.948 (din care 40 la sută impozit special) dacă sunteţi liber profesionist sau 58.440 (din care 85 la sută impozit special) dacă sunteţi comerciant* A şi Z. Cazul Dv. nai se rezolvă după părerea unuia sau a altuia ci după tetxul precis al legii, car® spune că atunci când chiria s’a plătit participat in lei vechi, impozitul îl suportă chiriaşul. Acest impozit se aplică la o valoare obţinută împărţind chiria in lei vechi la 75. In cazul Dv., chiria de 6 milioane de 20 de huil face 300.000 pe lună sau 900.000 pe trimestru, adică în lei stabilizaţi chiria teoretică ar fi 12.000 lei pe tri*nistru. Nu înţelegem însă cum aţi închiriat în lei vechi la 23 August 1947 adică după ttabilizare. # DUMITRU GIURCA DEVA. Indiferent de stipulaţiunile contractului pentru anul 1947—1948, datoraţi impozitul comunal fixat de primăria oraşului Deva pentru porţiunea d® apartament pe care aţi ocupat-o efectiv n' acel timp, indiferent de renunţările sau transacţia ce aţi făcut cu prorietara pentru restul apartamentului * GH. I._ LOCO. — La contractele încheiate după 23 Aprilie 1943, deci la contractele făcte la libera transacţie şi în curs de executare, nu se plăteşte de către chiriaş impozit special de 40, 60 sau 75 la sută, ci numai impozitul de 27 la sută asupra proprietăţii. De altfel, în acest sns a apărut şi un comunicat al ministerului de finanţe. * I. PETRESCU Ferentari. — Fiind chiriaş vechi înainte de 26 Octombrie 1940 chiria de plată va fi aceia în lei vechi nestebilizati, dela data de 15 August 1947, împărţită la coeficientul de 75, fiind socotit, ca având calitatea de comerciant. * TEMISTOCLE AMBULANT LOCO.— Fiind socotit chiriaş vechi înainte de 25 Octombrie 1940; chiria ce urmează a trlăti este aceia pe care aţi fi datorat-o la data de 15 August 1947 în cei nestabilizaţi, împărţită la coeficientul de 75, fiind socotit ca având calitate de comerciant. VECHI: ABONAT W. — Fiscul încasează impozitul o singură dată. Dacă chiriaşul principal a plătit impozitul integraţi pubchiriaşul nu mai plăteşte. După aprecierea noastră, în cazul Dv chiriaşul nu trebue să cedeze o parte din chirie. PROPRIETAR, MIC MESERIAŞ PATRON. După datele indicate de Dv. aveţi desigur dreptate. Nimic nu vă împiedică de a face o întâmpinare la minister deşi aceasta ar fi trebuit făctuă înainte de judecarea apelului. Dacă ministerul vă admite întâmpinarea se va cere să retrageţi recursul. * *■ 1 COMEMORARE A VICTIMELOR MASACRELOR DE LA IAŞI Mgfîthgu! comcat de C.D.E. in sala «Tomi» Comitetul Democrat Evreesc a convocat eri la orele 7 d. a. populaţia la un meeting organizat cu ocazia comemorărei victimelor masacrelor de la Iaşi. Meetingul a avut loc în sala TOMIS din Capitală. Au luat cuvântul domnii: Paul Davidovici în numele comitetului democrat evreesc, M. Sărăţeanu în numele UER; Elena Morărescu în numele UFDR, dr. Vâlcu în numele CGM; dr Armand Popper în numele Federaţiei Uniunilor de Comunităţi şi un reprezentat al Partidului Muncitoresc Român. Oratorii au înfierat crimele de la Iaşi şi şi-au exprimat satisfacţia că justiţia populara română a adus un verdict aspru împotriva criminalilor în frunte cu generalul Ch. Stavrescu. EXPOZIŢIE be mmmi me La Leningrad s’a deschis expoziţia „Tezaurul arhivelor Leningradului — bun naţional al statului sogifcfic, în care se pot vedea celemai refe documente din arhive: ordine scrise de mâna lui Petru, scrisori de ale lui Suvorov şi Kutuzov, autografe ale marilor savanţi şi inventatori ruşi (Mendeleev, Popov, tbc.). O serie de documente foarte interesante reprezintă: desvoltarea mişcării muncitoreşti in Rusia, intre acestea sunt exemplare râie din ..tskla” şi „Zvestia’ care fuseseră connicate de cenzură, primele documente ale regimului sovietic, iscălite de I. V. Stalin, etc. O PIESĂ DE TEATRU NECUNOSCUTĂ DESPRE PETRU I La secţia de manuserise a bibliotecii Academiei de ştiinţe a URSS din Leningrad, prof. S- Şcagoe, doctor în ştiinţe filologice, a găsit textul unei piese necunoscute, scrise cu ocazia morţii lui Petru I. piesa, scrisă în versuri şi proză, cuprinde un prolog, 7 tablouri şi un epilog. Ea caracterizează pe larg activitatea marelui reformator al Rusiei. Piesa a fost reprezentată la 1725 pe scena teatrului organizat de medicii Spitalului Moscovei”. Setea ils sfârşit k an la Colegiul raţional Sf. Sava Dumittu, 27 iunie s’a desfăşurat întru,;)' cadru solemn, serbarea de sfârşit de an şcolar la Colegiul Na Dorini Si' Sava, şcoala cea mai veche a ţârii datând de 270 de ani. Cuvântarea de deschidere a ţinut-o :.H‘L pemfii Georgian, înfăţişând situaţia externă, în lupta pen-tu pace a statelor cu democraţie populară ln frunte cu URSS. şi apoi ,a prezentat realizările noastre rijkvne, dela 23 Aug. până azi, inersând asupra împroprietăririi, *tubdv/,ărai„ monetar«,, victoriei în atoli*»I a naţionalzării, A urmat apoi, Directorul Liceu- Il'-L iL,, Puniii*f«â.ta*ev* uiwijiat aetivjtatea corpului profesoral, ai eâîuit din fruntaşii promoţiilor de profesori, — u făcut, critica şi au meritam .»cri jt&ţii si a citit rezultatele obţinute de această şcoală. in numele UETR _ -A vorbit eievul .Atanasiu din cl- VI a, — «riV tând rta/iz&rîle elevilor în câmpul muncii S’au distribuit steagurile muncii, claster a 11 A condusă de d. T. Pupezescu ş dl- VIII B, de sub conducerea d-lui P. Georgien , precum şi premiile şcolare. Asistenţa a vizitat apoi expoziţia de desen admirând lucrările artistice ale elevilor, executate subsupra,vegherea d-lor prof. Pupezescu -ţi Huhor, expoziţia de îndeletniciri practice executată sub conducerea triaeştritor Btate ,şi Onel precum şi expoziţia da ziare de Perei şi hărţi organizată de d. prof. Petrescu-I Noua EXCURSIE POPULARĂ LA CURTEA DE ARGEŞ ŞI CUMPĂNA Oficiul Naţional de Turism continuând executarea excursiunilor pentru popularizarea turismului, organizează In ziua de Duminică 4 iulie ac., o excursie populară muncitorească la Curtea de Argeş şi Cumpăna-Plecarea din Bucureşti Duminică la orele 6 dimineaţa precis şi in epoierea seara în jurul orei 21. Costul participării va fî de 300 lei de persoană. Fiecare îşi va lua hrană rece pentru o zi. înscrierile se fac la Biroul de reformaţii ONT, din calea Victoriei 88 (Piaţa BeubUcil). Cursuri pentru nouii directori de întreprinderi alimentare naţionalizate in sala „Transilvania“ a avut loc festivitatea deschiderii cursului de iniţiere ş* îndrumare a noulor directori din întreprinderile alimentare naţionalizate din Capital. In deschidere a luat cuvântul d. Miron Dumitru, ministru adjunct al Industriei, care a trasat sarcinile imediate ce stau în faţa nouilor directori din întreprinderile alimentare naţionalizate. Cursurile iniţiate de Ministerul Industriei — Direcţia Industriei Alimentare prelucrătoare — au drept scop pregătirea nouilor directori şi instruirea lor, pentru a putea face faţă sarcinilor ce le revin la conducerea întreprinderilor naţionalizate. Aceste cursuri — care vor dura 6 zeţe — vor fi predate de către specialiştii Ministerului şi ai Oficiilor industriale alimentare şi vor cuprinde: noţiuni generale de contabilitate, întocmirea bugetului, stabilirea şi calcularea preţului de cost şi de vânzare a mărfurilor, postultăţile de desfacere a produselor fabricate, autofinanţarea şi organizarea întreprinderilor naţionalizate. VASILIU BlffSLSC MARIETTA RARES, EUGENIA BADULESCU, ANGELA MATEESCU, FIOLA TlIBOE, EUGENIA BRAMME, VIORICA GEORGESCU, COTTY HOOIUNG, G. MfomSYESI, V. PASC41 cu SVIRS13 FCT1K-0 cu ION ITALIANO cu DIN MOSCOVA Palatul culturii de la uzinele de automobile „Stalin”, din Moscova, est® cel mai mare club muncitoresc din capitala sovietică. Zilele trecute a avut loc o conferinţă a membrilor clubului, în vederea examinării activităţii desfăşurate în cinsul anului trecut. Clubul este vizitat zilnic de vreo 4680 muncitori şi membri ai familiilor ier. Două mii lucrători şi funcţionari ai urinelor iau parte la cele 47 cercuri artistice de anatoli. Jumătate de milion de auditori au urmărit în cursul anului trecut, conferinţele politice, ştiinţifice şi artistice Numărul conferinţelor va spori şi mai mult, in urma înfiinţării «unei secţiuni a biroului central de conferinţe de pe lângă »Asociaţia pentru răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice şi poetice”. Palatul culturii are câteva biblioteci lntre care şi două pentru copii. Biblioteca principală posadă 75.090 volume. Ultimele apariţii literare sau ştiinţifice publicate în URES sau în străinătate, eurt discutate la şedinţele speciale care se ţin regulat în fiecare Marii. Clubul are orhestra sa proprie, un cerc special pentru cântecele populare ruse, un cerc dramatic, un cerc coreograsfic și alte ansamblu arttstice. ROLUL FEMEII IN ANTĂ La expoziţia internaţională »Femeia în artă şi în creaţiile populare” care continuă a fi deschisă la Paris. Organizaţia femeilor antîfas,vista din URSS a trimis o delegaţie care să o reprezinte Intr’o sală imensă: „Salonul sovietic” sunt expuse fotografii, reproduceri, diagrame, sculpturi, picturi şi diverse produse de lucru manual, toate ilustrând rolul important pe care-l joacă femeia în toate ramurile artei. Un colţ special amenajat arată în imagini grija pe care o poartă Partidul comunist şi Guvernul Sovietic femeii şi copilului. Deasemenea nu au fost uitate nici omagiile ce se cuvin a fi aduse femeilor care au jucat un imens rol in Războiul pentru apărarea Patriei, punându-se un accent deosebit pe lupta dusă în anii de după război« de toate femeile antifascist» - luptă pentru o pace trainică şi o lume mai dreaptă. -» descrnerea seziunii Consiliul Superior al literaturi create şi erei muzicale dii dimineaţă a avut loc în sala de festivitaţi a Aşezamintelor Culturale ”N. Băreescu‘‘ deschiderea sesiunii Consiliului Superior al literaturii dramatice şi creaţiei muzicale. Au fost de faţă drui Ociao Ovezeanu, ministrul Artelor şiInformaţiilorT; Nicolae Moraru şi Mihalţ FlorcsafcL (trSfari, Ireasm) aî ministerului Artelor şi Informaţiilor; Zeno Vancee, director general al muzici’; Ion Aurel M‘iean , reor ncncTd al teapeior; Zaharia Stancu directorul Teatrului Naţional; C. S'dvest şi, directorul Filarmonicei de Stat; membrii Consiliului Superior al literaturi dramatice şi creaţiei muzicale, reprezentanţii VSASZ.; directorii teatrelor de Stat şi Particulare din Capitală şi provincie etc. Inaugurarea lucrărilor a fost făcută de către d. ministru Octav Livezeanu care a arătat rolul de, diriguitor al vieţii teatrale şi muzicale care îi revine Consiliului Superior al literaturii dramatice şi creaţiei muzicale în cadrul noilor realităţi create in ţara noastră de cuceririle clasei muncitoare sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. A urmat la cuvânt d. N. Moririu, secretar general din ministerul Artelor ? Informaţiilor care, prezentând ordinea de zi a lucrărilor a subliniat, că ele vor avea în vedere discutarea problemelor de repertoriu şi a problemelor legate decreaţia ^ dramatică şi interpretaree teatrală. Şedinţa de dimineaţă a luait sfârşit prin vizionarea unui documentar cinematografic închinat teatrului din ViSS. In şedinţa de după amiază s’a dat cetire rapoartelor asupra activităţii teatrale şi muzicale. Au luat cuvântul d-nic Ion Aurel Maican, director peneral a teatrelor; Zeno Xarwad, director general al muzicei si Zaharia Stancu, directorul Teatrului Naţional, după care sau pus întrebări la rapoarte şi s-a fi adus critici de către membrii Consiliului Superior al literaturii dramatice şi creaţiei muzicale. Lucrările vor continua şi în cursul zilei de astăzi. me. Muncitorii de la BĂTA şi-au luat angajamentul, în cadrul întrecerii pornite pentru aniversarea a 2 ani dea înfiinţarea regiei, ca până la 1 Iune sa execute caroseria a 5 autobuze metalice tip Ziss. Lucrarea programată pentru 30 zile a fost începută la 15 iunie şi terminată la 28 Iunie, depăşind normele cu 214 la sută. In această lună s-au mai executat în atelierele RATA Iaşi caroseria de teren pentru alte 3 autobuze. Totodată programul producţiei pe luna iulie, la 29 iunie, se afla executat în proporţie de 25 la sută, iar preţul de cost al caroseriei prin reducerea deşeurilor, a scăzut cu 15 la sută. * După naţionalizare, la întreprinderea „Ţesătura" a fost mărită producţia şi a îmbunătăţit calitatea produselor şi se fac economii la deşeuri. Pentru ţesătoare lucrează în prezent la câte 6 războaie şi alte lucrătoare şi-au luat obligaţiunea de a se urma exemplar în scurt timp. ■* Şi în cursul primei chenzine a acestei luni, industria siderurgică a realizat mari depăşiri a producţiei, depăşiri cari au ajuns în unele compartimente până la 212 la sută. Astfel după rapoartele prezentate de întreprinderi s'a realizat: La cocs: Uniunele Reşiţa au depăşit programarea cu 9 la sută La fontă: IMS. 101 la sută; întreprinderi s’a realizat: La cocs: Uni- UDR 8,1 la sută şi T.N.C. 122 la sută, faţă de program. La OŢEL: U. D. R. 97 la sută, T. N. C. 104 la sută şi IMS 147 la sută, faţă de program. La laminate: UDR 105 la sută, TNG 12 la sută, Industria Sârmei IS1 la suta şi ÎMD 212 la sută faţă de program din sala de festivităţi a ministerului Lucrărilor Publice s'a ţinut o adunare plenară a inginerilor, arhitecţilor şi techinicienilor din acest minister, pentru a discuta şi a răspunde apelului lansat de către AGIR pentru prestarea a minimum 100 ore de muncă voluntară de fiecare technician membru al AGIR-ului, în perioada dela 1 Mai la 7 Noembrie 1948. După cuvântul de deschidere ţinut de responsabilul muncii voluntare Î11 cadru AGIR-ului, teg. St. Lepădateseu, care a arătat importanţa * apelului lansat de AGIR în actualele condiţiuni politice ?- economice, d. secretar general ing, H. Kreindler aevidenţiat aprecierea comitetului AGIR asupra muncii voluntare depuse în perioada 1 Marţie—1 Mai a.c. de către technicienii mosferului lucrărilor publice, prin acordarea drapelului muncii, că în noua perioadă, munca începută va trebui dusă cu şi mai multă intensitate pentru câştigarea întrecerii cu colegii din ministerul comunicaţiilor. Producţia de fier beton, fier comercial, fier în coţuri şi fier pentru şuruburi la întreprinderile Metalurgice Dunărene“ din Brăila în cursul zonei Trecute a fost cu 155 la sută faţă de programări. * In prezent se lucrează îa demontarea fabrîcei „Vlahiţa“ dil Berceni şi împărţirea maşinilor între fabricile ,,Vlahiţa“ din Ortorhei şi Ploeşti. Fabricile de produse zaharoase şi-au întocmit programele de producţie pentru cursul verii Acest program prevede fabricarea a 10 vagoane rahat pentru regiuni industrime din ţară, precum şi importante cantităţi de siropuri din dre BĂILE ŞI TRENURILE BAE C.F.R. şi LA DISPOZIŢIA PARTICULARILOR Conform aprobării Direcţiei Generate CFR, băile fixe şi alerenurilor bae CFR pot fi utilizate şi de către particulari şi familiile de ceferişti. Pentru particulari se percepe o taxă de 30 lei individual şi 20 lei pentru grupuri. Familiile de ceferiști și pensionari sunt scutite de taxe. SERATĂ Resortei femein şi sindicate salariaţilor din ministerul artelo şi informaţiilor", organizează o serată în folosul copiilor din Grecia, astă seară Miercuri, orele 26, în saloande şi terasa localului din sir- Franklin nr. 10 (fost Cina) etj I.