Adevěrul, august 1948 (Anul 61, nr. 17226-17251)
1948-08-02 / nr. 17226
Paaîna 2-aADEVERUL IN URMA CERERII AZI la Ei PROGRAMUL VIITOR IN EPOCĂ: „LA STĂPÂNI“ PARISUL FACE PREGĂTIRI PENTRU GĂZDUIREA OMului GENERALI! (Urmaredin pagina l-alegaţilor, 380 experţi cari însoţesc delegaţiile celor 31 naţiuni, ca şi pentru cei peste 500 ziarişti şi reporteri reprezentând presa mondială. Patru săli speciale sunt amenajate pentru comisiunile desemnate de Adunarea generală, iar alte 112 săli, pentru sub-comisiuni. Un număr de 500 birouri vor adăposti serviciilesecretariatului, presa, radio-ul, televiziunea, serviciile telefonice, fără a mai pomeni de cele câteva restaurante unde vor putea lua masa delegaţii şi ziariştii reţinuţi pe loc de către lucrărle adunării. Ca şi la Flushing Meadows, a fost nevoe să se construiască în jurul marei săli de ştinţe — care va putea servi, dealtfel şi ca sală de întrunire pentru şedinţele Consiliului de securitate, graţie unui dispozitiv, care transformă în mai puţin de două ore aranjamentul interior — un cordon de cabine speciale, aşa numite, «cabine de interpretare simultană». Este vorba de cabinele, repartizate pe diferite limbi străine, în care translatorii transmit, concomitent cu pronunţarea discursurilor din sală, traducerea lor fidelă, în diferite alte limbi. Un dispozitiv cu cască pe care-l poate întrebuinţa oricine, permite celor din sala de şednţe să asculte traducerea într-o limbă pe care o înţelege, în acelaş timp în care oratorul vorbeşte în faţa sa, într-o limbă străină. Microfoane şi aparate de televiziune au fost de asemenea instalate, pretutindeni, în interiorul palatului, făcând posibil să urmăreşti pe ecran şi să asculţi prin difuzor toate fazele dezbaterii din sala de şedinţă, indiferent în orice parte a palatului te-ai afla. Prima sesiune — cea constitutivă — a Adunării generale, a avut loc în Ianuarie 1946, la Londra, în palatul Central Hali. Următoarele două sesiuni s-au ţinut la Flushing Meadows şi Lake Succes (New York). Nici unul din aceste sedii provizorii ale ON U- ului nu se poate compara prin aspectul exterior și interior, cu ceea ce oferă ochiului frumosul palat Chaillot de la Paris. D. Trygve Lie, secretarul general al ON U.-ului, vizitând săptămâna trecută Parisul pentru a inspecta stadiul lucrărilor de amenajare dela Trocadero, s’a declarat satisfăcut de cele văzute. La 21 Septembrie, Parisul va găzdui pe delegaţii celor 51 de naţiuni, oferindu-le, splendida perspectivă a panaramei sale, întinsă la poalele colinei Chaillot. TAOl^OVS'rti • L lf3y p ifârîaiu/^y ". REGIA MARGvjDQNSMOl CIR SPECTACOLELE ZILEI TEATRE VOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe, nu e Stroe BOEMA: Doi băieţi şi două fete MIC: Albul infern VOX EFORIE: Supeu cu tate GRADINA SAVOY: Dai un ban... da. CINEMATOGRAFE GRADINA PROGRES: Gorki. TIVOLI: Simfonia fantastică SAPITOL sală şi grădină: Cuibul îndrăgostiţilor. I GIOCONDA: Un răsvrătit străbate mai rea. "Copilăria lui TREN DE PLĂCERE (Urmare din pagina 1-a) un fel de pregătire psihologică şi un fel de tehnică în organizarea lui, care nu mai pot să fie neglijate. Bineînţeles, dincolo de orice filozofie, trebue avute în vedere două lucruri ori de câte ori Statul se gândeşte să facă o plăcere cetăţenilor săi: cel dintâiu este acela de a include un număr cât mai mare de participanţi la această plăcere, şi cel de al doilea, de a oferi bunele sale servicii la un preţ cât mai redus. In cazul nostru cu alte cuvinte este de dorit ca — în limita posibilităţilor — numărul trenurilor de plăcere să sporească iar costul călătoriei să scadă. Imediat după aceste exigenţe, pune buna orânduire inteligentă a desfăşurării itinerarului, punerea la cale a micului confort şi mai ales găsirea cea mai potrivită a acelor mijloace simple de a înlesi crearea unei atmosfere de înseninare, distracţie şi satisfacţie variată — într’un cuvânt de odihnă — în spiritul ,,pleziriştilor” improvizaţi. Andrei Filimon T,, intim,al Adevărului VERIDICUL IN LITERATURĂ lume necunoscute de el, decât din lectură. In romanul comic „Tartarin” o bună parte din el este rezervată comicelor aventuri ale lui Tarascon îl Alpi. Alfonse Daudet a fost cu adevărat în Elveţia ca un turist trecător. Dar aşa cum descrie el riscurile călătoriilor printre ghețari, drumurile înzăpezite, viscolele care orbesc pe călător, — aproape nimeni nu le-a zugrăvit cu mai multă putere de impresionabilitate decât omul acesta care suferea de tabes, se deplasa cu greutate, ceeace nu l-a oprit a face o descriere turistică a Elveţiei nu cu gândul de a fi un ghid expert al munţilor, ci numai de a pune în relief ridicolul eroului său şi totuşi dincolo de voinţa lui, paginile sale rămân în antologia descrierilor de călătorie. Eminescu să fi fost el un ferven, spectator al mării? Judecând după viaţa sa se pare că numai staţiunile sale pe la Copou sau în tavamesei — putând sa converseze şi frăşîa lui Creangă sunt locuri de presă descrie în amănunt părţi din directe la care el s’a oprit Totuşi Indiferent de şcoala literară, odatorie a scriitorului, chiar dacă nu este realist, este de a cunoaşte în amănunt viaţa ce o descrie şi a face astfel ca cetitorii să nu fie mistificaţi, ei având, graţie meşteşugului scriitorului, iluzia care poate merge până la halucinaţie a lumii trecute prin optica creatorului de artă. Poate fi o literatură fantezistă cu amănunte care voesc să fie chiar impresionante prin irealitatea lor. Literatura fantastică şi aceea care trece sub sectorul „nu le ceţi noaptea” pentrucă sperie, chiar şi această literatură fantastică în sinteza ei generală are totuşi o bază de elemente reale şi tocmai această, pricepere a realităţii combinată cu fantezia Ceea ce este însă curios e puterea pe care unii scriitori o au de a evoca cu amănunte plastice realităţile vieţii, fără să le fi cunoscut, din proprie experienţă. Mai ciudat ieste ca descrierile de călătorii să fe făcute de aceia care au preluat sedentarismul, aventurii şi s’au face ca iluzia să meargă până lamulţumit cu ceea ce au descris alteroare, cum sunt faimoasele bast. Peruca m alambicul lor de -- - - - creaţie sa scoata alte lucruri şi mai interesante decât cei ce au văzut aevea lumea. Schiller în Wilhelm Tell” ne evocă peisagii elveţiene cu o putere de plasticizare pe care nu au avut-o cei care au călătorit în Elveţia, pe când se pare că marele poet german nu a cunoscut-o. Tot astfel, filosoful Kant, care viaţa întreagă n’a plecat din Koenigsberg, avea o bibliotecă bogată de călătorii şi întreţinea pe obişnuiţii săi convivi , căci acest mare gânditor era un om sociabil, cel puţin în timpul me ale lui Hoffman sau nuvelele lui Edgar Poe, pentru a nu merge cu părtinirea noastră naţională citând şi pe Ion Minulescu, poate mai puţin fericit în acest fel de literatură decât în personala sa poezie care incontestabil va rămâne posterităţii. Reiese deci că veridicul este oarecum o poruncă literară şi numai o chestie de grad face ca realul să fie mai exact fotografiat de către Zola sau Balzac şi mai estompat în literatura unui romantic preocupat de idei mai mult decât de desemnul conturat şi colorat al realităţii care alt poet al nostru a evocat cu mai multă putere de expresie a mărilor singurătate, ceea ce arată că puterea imaginativă a adevăraţilor artişti depăşeşte optica obişnuită, ei punând în lucrare fecunditatea inspiraţiei care e ea însăşi creatoare de realitate. S’a spus că Balzac se întrecea cu Dumnezeu în crearea de tipuri, ceeace arată că un artist plecând dela realitate poate s’o amplifice şi s’o schimbe în aşa fel, încât să dea iluzia adevărului, mai mult chiar decât adevărul însuşi. De altfel, de multe ori s’a remarcat că dacă s’ar prinde sgomotele tragice şi ar fi reproduse grafic în literatură, ar fi mai puţin impresionante decât clamurile lui Oedip, când a orbit, şi aceasta pentrucă antenele cu care un suflet prinde impresiile sunt cu atât mai receptive, cu cât ele sunt legate de sufletul subtil a! creatorului. Alecsandri a descris multe lucruri din călătoriile sale în Orient, iar unii contemporani mai puţin respectuoşi de situaţia privilegiată a poetului nostru puneau la îndoială veracitatea descrierilor, întrucât credeau că n’a călătorit, în locurile descrise. Poate că învinovăţirea era calomnioasă, dar unele amănunte pe care le dă, cum e acea vestită anecdotă a lui în care povesteşte cum a găsit un oraş după calitatea cafelei celei mai bune în Turcia, sunt vrednice de a fi primite sub cauţiunea adevărului, pentru că trebue să facem un larg credit fanteziei eminentului causeur deoarece se ştie că bardul de la Mirceşti era poate mai interesant în convorbiri decât în proza scrisă, semănând întrucâtva cu Oscar Wilde care s’a cheltuit într’o strălucitoare şi permanentă „şuetă” pe care unii din pricepuţii săi rderatori şi convivi au avut grijă să le strângă şi să le redea în volum spre deplina mulţumire a celor care gustă spiritul fin şi imaginaţia admirabilă a acestui Personaj eeminent scriitor în care se ames-teca atâta strălucire cu atâtea defecte omeneşti. Dar acest verism în literatură, care de multe ori este obliterat prin puterea imaginativă care denaturează realitatea, îşi găseşte de multe ori un sprijin în răbdarea lecturilor îndelungate şi făcute oarecum sub acelaş unghiu ca al savantului de meserie. Paginile lui Anatole France in care descrie moravurile şi evenimentele marei Revoluţii franceze sunt adevărata istorie, spre a nu mai pomeni despre viaţa feniciană aşa cum apare în Salambo al lui Flaubert, în care meticulozitatea istoricului merge mână în mână cu abilitatea imaginativă a scriitorului. In orice caz literatura nu are decât de câştigat, atunci când cei care sunt chemaţi ca s’o practice au în ei meşteşugul de a împăca cele două elemente ale creaţiei: realitatea aşa cum e şi visul de aur al gândurilor or singulare şi GR. LAUSAN ! ■Compania „KORA PIAClNTINi“ ■■ Premieră I fcfc Grădina VOLTA BilZEST! Teleled 5 20.33 in fiecare seară ora 8.30 aa e R A D I M A V O X E FORIE Tel. 6 11.99 BITE STROE. HU ISTJIE MARELE TRIUMF AL STAGIUNII DE VARĂ SUPEU cu «MM PREMIERĂ DIN CAPITALA! i A 2-a — Săptămână — fe CAPITOL; AZI MATIMSU SALA /jt GRADINA nsm im ■»MSTTOR •Jacques BECKER. « ANTOINE ti ANTOINETTES^ In caz de ploaie — ori unde s’ar întrerupe spectacolul — biletele rămân valabile în zilele următoare. I Bnetele de vănzare la Cassa Teatrului şi Agenţia Agiîot POLITICA GENERALULUI (Urmare din pagina 1-a) securitate economică pentru îmotreaga zonă estică a Germaniei. Tonul acesta a mai fost amplificat în alte declaraţii ulterioare, corespunzând etapelor de creştere progresivă a tensiunii ce a doritei în ultimele săptămâni. Nota sovietică înmânată ambasadorilor celor trei puteri, la 14 Iulie, a vut darul să repună problema în cadrul ei firesc — cel diplomatic. In cele două săptămâni câte s’au scurs dela cunoașterea punctului de vedere sovietic, cele trei puteri occidentale nu s’au putut fixa încă asupra răspunsului ce urmează să-l dea guvernului sovietic. Armonizarea intereselor nu prea armonice care caracterizează raporturile între cele trei puteri —poziţia delicată a Franţei, care a dus chiar la o criză politică internă încheiată cu „limotarea“ d-lui Bidauit, ca şi recrudescenţa antagonismului anglo-american care apare mereu în alte puncte sensibile, cum este cazul recent al Iranuei servesc ca bune exemple — împiedică o rapidă fixare a unui punct de vedere comun. Nu au lipsit cu această ocazie, chiar încercări din partea Franţei de a determina o eventuală schimbare a hotărîrilor adoptate la Londra, cu care nici până astăzi Franţa nu pare a fi de acord. In această atmosferă de febrile consfătuiri la Washington, Londra, Paris şi Haga, s’a produs şi recenta vizită a generalului Clay la Washington. După întrevederile pe care le-a avut în capitală, generalul s-a reîntors la postul său de la Berlin. Remarcabil este faptul că în nouile sale declaraţii făcute cu această ocazie, comandantul militar al zonei americane din Germania, a părăsit complect tonul său anterior, devenind subit un fin diplomat. După părerea sa eventualitatea sesizării Adunării Generale a O.N.U.-ului cu ocazia sesiunii din Septembrie, de la Paris, pentru a se discuta chestiunea Berlinului, nu ar fi exclusă. Nu dorim să facem nici o apreciere despre ultima sugestie a gen. Clay, dar dacă Departamentul de Stat va fi apreciat că a sosit timpul să fie abandonată politica „nechibzuită” a acestuia, ni se pare că mult mai probabilă este eventualitatea unei apropiate discuţiuni quadripartite a problemei germane în ansamblul ei. ‘ S. M. CLAY Joi 5 August se afişează rezultatele tuturor recursurilor cu privire la înscrierea avocaţilor în Colegiul Ilfov Judecarea tuturor recursurilor în legătură cu primirea avocaţilor în Colegiul de Avocaţi Ifov — declarate atât de către avocaţi cât şi de Uniunea Colegiilor — a fost terminată. Astfel, Joî 5 August c., atât la Uniune cât şi la Colegiul Ilfov, se vor afişa rezultatele defintive. —HETOf ■WIB1MI— 23 TINERI BRIGADIERI FRANCEZI ȘI 4 ENGLEZI AU SOSIT LA ARAD ARAD. — Sâmbătă seara a sosit în localitate un grup de brigadieri alcătuit din 23 francezi şi 4 tîneri englezi. După o noapte de odihnă, grupul de brigadieri străine şi-a continuat drumul spre Bumbeştî,Livezeni, unde vor sta 30 de zile. La sosirea brigaderilor străini au fost prezenţi la gară numeroşi tîneri din Arad, în frunte cu d. deputat Mocuta Petre din partea comitetului executiv FNTDR. FRUCTELE §I ZARZAVATURILE SUPORTĂ IMPOZITUL PROPORŢIONAL Ministerul de Finanţe aduce la cunoştinţa industriaşilor şi comercianţilor că la cumpărările de fructe şi zarzavaturi de la producători se datorează impozitul proporţional de timbru de 10 la sută, care se achită pe bază de borderou. Se atrage atenţiunea că acei care nu vor achita impozitul de 10 la sută, se vor pedepsi pe lângă amenzile fiscale şi cu închisoarea corecţională de la 4 la 12 ani. . Nu se poate tăgădui reuşita alergărilor rezervate amatorilor. Eri, publicul a urmărit cu viu interes desfăşurarea probei, în care două amazoane s’au aliniat la start alături de câţiva călăreţi încercaţi şi dacă victoria a revenit d-lui Adams în şea pe El Saitan, dealtfel favoritul cursei, nu este mai puţin adevărat că d-na Cerchez a reuşit cu Moranma o performanţă meritorie, smulgând plasa d-lui Constantinescu, conducătorul lui Boboc. A patra s-a plasat d-na Dina Mihalcea, care debuta. D-sa a gustat din plăcerea curşii, dar şi din tracul premierei. Este o câtăreaţă de talent şi va fi curând la sosire. Alergările petrecute între profesionişti au ocazionat unele dispute interesante şi câteva victorii puţin scontate, sunt datorate mai mult formei decât şansei teoretice. Astfel Savana şi Midway, au reuşit să reediteze victoriile din săptămâna trecută, în condiţii care păreau că handicapează posibilităţile lor, iar Măicuţa, delăsată la mutual deşi se găsea declasată într’un lot de cai modeşti, a confirmat buna impresia din exhibiţia pe linia dreaptă, în cursa câştigată de optimist şi a raportat frumoasa cotă de 161 pentru 10. Iapa a fost indicată Sâmbătă în selecţiunile noastre. Printre câştigătorii de eri, trei sunt din antrenamentul lui Kristoff. Preluând formaţiunea d-lui Soare, Fritz a izbutit să repună caii pe picioare şi profită de împrejurarea că pensionarii săi por hipism nesc din josul scării de greutăţi. Valoarea arătată de Midway întrece aşteptările. Armăsarul a luptat cu Rodica toată linia dreapta, şi a lăsat în spate pe Căluşar şi Select, ultimul închis în două rânduri. Mai norocos a fost Iorga cu Alina, cu care a atacat la tirup pentru a bate pe Chiru şi Crişu. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 192.278. La triere nu s’a găsit niciun buletin câştigător. Iată rezultatul tehnicii Pr. POIANA FLORILOR: Firida (Mihăilescu) Obraznica 4 cai— Cota: 13—10—10 Pr. FELDIOARA: Pietrosul (Tasira) Hortensia: Marcel 5 cai — Cota 10: 19—13—20 Pr. BOD: El Şaitan (Adams) Moranîna. Boboc 7 cai — Cota 10:24—16—26 Pr. ARRIEŞ: JIU (Stoian) Banco, Gafiţa 7 cai — Cota 10: 55—25—15 Pr. BRAŞOV: Savana (Pali) Luminiţa, Şerbăniţa 4 cai — Cota 10: 31—22—18 Pr. PLAIUL MĂRULUI: Alina (Iorga) Chiru. Crîşan 7 cai — Cota 10: 56—20—33 Pr. AVRIG: MIDWAY (Tasim) Rodica. Căluşar 7 cai — Cota 10: 33—21—23 Pr. CARTE: Măicuţa (Oprescu) Mefisto. Optimist 9 cai — Cota: 10: 161—32—17— 18 ALERGĂRILE PE ERI CUM VOR FUNCŢIONA SPITALELE MIXTE DIN MEDIUL RURAL Ministerul sănătăţii a luat hotărîrea conducere medical şi administrativă de a disjunge spitalele mixte din mediul rural de circumscripţiile medicale. La viitor spitalele mixte vor avea o proprie şi vor depinde de direcţiunea medicinei curative, la fel cu celelalte spitale din ţară. Primele deciziuni în acest sens au şi apărut în Monitorul Oficial. Pentru desăvârşirea operaţiunilor de disjungere a spitalelor mixte de creminscripţiile sanitare rurale, o comisiune formată din reprezentanţi ai direcţiunilor interesate a stabilit un plan pe etape, începând cu anumite judeţe, după o ordine de urgenţă fixată de minister. Noua măsură luată de ministerul sănătăţii, va avea drept rezultat, pe de o pentru populaţia rurală şi, pe de mai mari posibilităţi de lucru, pe teren, pentru medicul de circumscripție, »SWsa« IN GERMANIA DE VEST (Urmare din pagina 1-a) servească de cobai savanţilor germani şi să moară în urma experienţelor numai pentru ca aceşti savanţi să se convingă că gazele lor sunt otrăvitoare şi că, pentru a-şi produce efectul ucigător, trebue administrate într’un anume fel? O mai calificată crimă contra umanităţii este posibilă? Dar asemenea experienţe au dus la asasinarea a sute de mii de oameni la Auschwitz. Auschwitzul n’a fost posibil fără experienţele dela Dachau. Cum de s’a putut găsi un Tribunal care să ezite şi să creadă necesar să pună problema dacă organizatorii experienţelor de la Dachau sunt sau nu vinovaţi de crime contra umanităţii? Şi încă un Tribunal a cărui menire este să pedepsească pe naziştii criminali şi să contribue la denazificarea Germaniei. Este sigur că pentru garantarea unei epoci de securitate şi pentru Europa şi pentru Germania denazificarea acesteia din urmă este o condiţie sine qua non. De ce au mai luptat aliaţii împotriva hitlerismului? De ce au murit milioane de oameni şi s’au distrus regiuni şi ţări întregi? De ce a suferit omenirea şase ani de măceluri oribile? Pentru a da posibilitate izbucnirii unui nou războiu? Cea dintâi datorie era de a desfiinţa nazismul in Germania şi oriunde şi sub orice formă s’a produs el. Aceasta chiar înainte de reglementarea unei noui vieţi internaţionale. Cele ce se petrec în zona apuseană a fostului Reich hitlerist arată că nici măcar atât nu s’a realizat. Em. Socîm* s PÂNĂ MARŢI CETĂŢENII TREBUIE SĂ ANUNŢE SCHIMBAREA TIPULUI DE CARTELE Societatea Comercială Muncipală tuturor deţinătorilor de centre de artfmaääs r/fr-i « r «**•tre 1 şi 15 ale fiecărei luni, deci şi pe luna August, să depună la Serv. Evidenţe borderouri de înscrişi! ce-l au cu variaţiile de cartele şi cu noile aprobări de înscrişi. Cei care nu vor depune aceste borderouri, nu vor primi articole raţionate pe luna în curs, începând deja 5 August a. c. deţinătorii de centre vor depune bonurile pentru justificarea vleîului distribuit pe luna Iulie. Se reaminteşte, deasemeni, şi cetăţenilor că cei cari până la data de 3 ale lunei nu au anunţat la centrele unde sunt în*scrişi eventualele treceri dela un tip de cartelă la aftul sau nu s’au înscris până la acea dată, parte,"o mai bună '"asistenţă ’ medicală ■ pierd dreptul la articol© aşa, raţionate pe luna respeo