Adevěrul, august 1948 (Anul 61, nr. 17226-17251)

1948-08-02 / nr. 17226

Paaîna 2-aADEVERUL IN URMA CERERII AZI la Ei PROGRAMUL VIITOR I­N EPOCĂ: „LA STĂPÂNI“ PARISUL FACE PREGĂTIRI PENTRU GĂZDUIREA OM­­ului GENERALI! (Urmare­­din pagina l-a­­legaţilor, 380 experţi cari înso­ţesc delegaţiile celor 31 naţiuni, ca şi pentru cei peste 500 ziarişti şi reporteri reprezentând presa mondială.­­ Patru săli speciale sunt amena­jate pentru comisiunile desemna­te de Adunarea generală, iar alte 112 săli, pentru sub-comisiuni. Un număr de 500 birouri vor adăposti serviciile­­secretariatului, presa, r­adio-ul, televiziunea, serviciile telefonice, fără a mai pomeni de cele câteva restaurante unde vor putea lua masa delegaţii şi ziariştii reţinuţi pe loc de către lucrărle adunării. Ca şi la Flushing Meadows, a fost nevoe să se construiască în jurul marei săli de ştinţe — care va putea servi, dealtfel şi ca sală de întrunire pentru şedinţele Con­siliului de securitate, graţie unui dispozitiv, care transformă în mai puţin de două ore aranjamen­tul interior — un cordon de cabi­ne speciale, aşa numite, «cabine de interpretare simultană». Este vor­ba de cabinele, repartizate pe di­ferite limbi străine, în care trans­latorii transmit, concomitent cu pronunţarea discursurilor din sală, traducerea lor fidelă, în diferite alte limbi. Un dispozitiv cu cască pe care-l poate întrebuinţa oricine, permite celor din sala de şednţe să asculte traducerea într-o limbă pe care o înţelege, în acelaş timp în care o­­ratorul vorbeşte în faţa sa, într-o limbă străină. Microfoane şi aparate de televi­ziune au fost de asemenea instala­te, pretutindeni, în interiorul pa­latului, făcând posibil să urmăreşti pe ecran şi să asculţi prin difuzor toate fazele dezbaterii din sala de şedinţă, indiferent în orice parte a palatului te-ai afla. Prima sesiune — cea constitu­tivă — a Adunării generale, a a­­vut loc în Ianuarie 1946, la Lon­dra, în palatul Central Hali. Ur­mătoarele două sesiuni s-au ţinut la Flushing Meadows şi Lake Suc­ces (New York). Nici unul din a­­ceste sedii provizorii ale O­N U- ului nu se poate compara prin as­pectul exterior și interior, cu ce­ea ce oferă ochiului frumosul palat Chaillot de la Paris. D. Trygve Lie, secretar­ul ge­neral al O­N U.-ului, vizitând săp­tămâna trecută Parisul pentru a inspecta stadiul lucrărilor de ame­najare dela Trocadero, s’a decla­rat satisfăcut de cele văzute. La 21 Septembrie, Parisul va găzdui pe delegaţii celor 51 de naţiuni, ofe­­rindu-le, splendida perspectivă a panaramei sale, întinsă la poalele colinei Chaillot. TAOl^OVS'rti • L lf3y p ifârîaiu/^y ". REGIA­ MARGvjDQNSMOl CIR SPECTACOLELE ZILEI TEATRE VOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe, nu e Stroe BOEMA: Doi băieţi şi două fete MIC: Alb­ul infern VOX EFORIE: Supeu cu tate GRADINA SAVOY: Dai un ban... da.­ CINEMATOGRAFE GRADINA PROGRES: Gorki. TIVOLI: Simfonia fantastică SAPITOL sală şi grădină: Cuibul îndră­gostiţilor. I GIOCONDA: Un răsvrătit străbate ma­­i rea. "Copilăria lui TREN DE PLĂCERE (Urmare din pagina 1-a) un fel de pregătire psihologică şi un fel de tehnică în organizarea lui, care nu mai pot să fie neglijate. Bineînţeles, dincolo de orice filozo­fie, trebue avute în vedere două lucruri ori de câte ori Statul se gândeşte să facă o plăcere cetăţe­nilor săi: cel dintâiu este acela de a include un număr cât mai mare de participanţi la această plăcere, şi cel de al doilea, de a oferi bu­nele sale servicii la un preţ cât mai redus. In cazul nostru cu alte cuvinte este de dorit ca —­ în li­mita posibilităţilor — numărul tre­nurilor de plăcere să sporească iar costul călătoriei să scadă. Imediat după aceste exigenţe, pu­ne buna orânduire inteligentă a desfăşurării itinerarului, punerea la cale a micului confort şi mai ales găsirea cea mai potrivită a acelor mijloace simple de a înlesi crea­rea unei atmosfere de înseninare, distracţie şi satisfacţie variată —­ într’un cuvânt de odihnă — în spi­­ritul ,,pleziriştilor” improvizaţi. Andrei Filimon T,, intim,al Adevărului VERIDICUL IN LITERATURĂ lume necunoscute de el, decât din lectură. In romanul comic „Tartarin” o bună parte din el este rezervată comicelor aventuri ale lui Taras­­con îl Alpi. Alfonse Daudet a fost cu adevărat în Elveţia ca un tu­rist trecător. Dar aşa cum descrie el riscurile călătoriilor printre ghe­țari, drumurile înzăpezite, viscole­le care orbesc pe călător, — aproa­pe nimeni nu le-a zugrăvit cu mai multă putere de impresionabilitate decât omul acesta care suferea de tabes, se deplasa cu greutate, ceea­ce nu l-a oprit a face o descriere turistică a Elveţiei nu cu gândul de a fi un ghid expert al munţilor, ci numai de a pune în relief ridicolul eroului său şi totuşi dincolo de vo­inţa lui, paginile sale rămân în an­tologia descrierilor de călătorie. Eminescu să fi fost el un ferven, spectator al mării? Judecând după viaţa sa se pare că numai staţiu­nile sale pe la Copou sau în tava­­mesei — putând sa converseze şi f­răşîa lui Creangă sunt locuri de pre­să descrie în amănunt părţi din directe la care el s’a oprit Totuşi Indiferent de şcoala literară, o­­datorie a scriitorului, chiar dacă nu este realist, este de a cunoaşte în amănunt viaţa ce o descrie şi a face astfel ca cetitorii să nu fie mistificaţi, ei având, graţie meş­teşugului scriitorului, iluzia care poate merge până la halucinaţie a lumii trecute prin optica creato­rului de artă. Poate fi o literatură fantezistă cu amănunte care vo­­esc să f­ie chiar impresionante prin irealitatea lor. Literatura fantas­tică şi aceea care trece sub sec­torul „nu le ceţi noaptea” pentru­­că sperie, chiar şi această literatu­ră fantastică în sinteza ei genera­lă are totuşi o bază de elemente reale şi tocmai această, pricepere a realităţii combinată cu fantezia Ceea ce este însă curios e pute­rea pe care unii scriitori o au de a evoca cu amănunte plastice rea­lităţile vieţii, fără să le fi cunoscut, din proprie experienţă. Mai ciudat ieste ca descrierile de călătorii să fe făcute de aceia care au prelu­­at sedentarismul, aventurii şi s’au face ca iluzia să meargă până la­­mulţumit cu ceea ce au descris al­­teroare, cum sunt faimoasele bas­­t­. Peruca m alambicul lor de -- - - - creaţie sa scoata alte lucruri şi mai interesante decât cei ce au văzut aevea lumea. Schiller în Wilhelm Tell” ne evocă peisagii elveţiene cu o putere de plasticiza­­re pe care nu au avut-o cei care au călătorit în Elveţia, pe când se pare că marele poet german nu a cunoscut-o. Tot astfel, fi­losoful Kant, care viaţa întreagă n’a plecat din Koenigsberg, avea o bibliotecă bogată de călătorii şi întreţinea pe obişnuiţii săi convivi , căci acest mare gânditor era un om sociabil, cel puţin în timpul me ale lui Hoffman sau nuvelele lui Edgar Poe, pentru a nu merge cu părtinirea noastră naţională ci­tând şi pe Ion Minulescu, poate mai puţin fericit în acest fel de litera­tură decât în personala sa poe­zie care incontestabil va rămâne posterităţii. Reiese deci că veridicul este oarecum o poruncă literară şi nu­mai o chestie de grad face ca rea­lul să fie mai exact fotografiat de către Zola sau Balzac şi mai es­tompat în literatura unui roman­ti­c preocupat de idei mai mult de­cât de desemnul conturat şi colo­rat al realităţii care alt poet al nostru a evocat cu mai multă putere de expresie a mărilor singurătate, ceea ce arată că puterea imaginativă a adevăraţilor artişti depăşeşte optica obişnuită, ei punând în lucrare fecunditatea inspiraţiei care e ea însăşi creatoa­re de realitate. S’a spus că Balzac se întrecea cu Dumnezeu în crea­rea de tipuri, ceeace arată că un artist plecând dela realitate poate s’o amplifice şi s’o schim­be în aşa fel, încât să dea iluzia adevărului, mai mult chiar decât adevărul însuşi. De altfel, de multe ori s’a remarcat că dacă s’ar prin­de sgomotele tragice şi ar fi re­produse grafic în literatură, ar fi mai puţin impresionante decât clamurile lui Oedip, când a orbit, şi aceasta pentrucă antenele cu ca­re un suflet prinde impresiile sunt cu atât mai receptive, cu cât ele sunt legate de sufletul subtil a! creatorului. Alecsandri a descris multe lu­cruri din călătoriile sale în Orient, iar unii contemporani mai puţin respectuoşi de situaţia privilegiată a poetului nostru puneau la îndo­ială veracitatea descrierilor, întru­cât credeau că n’a călătorit, în locurile descrise. Poate că învino­văţirea era calomnioasă, dar une­le amănunte pe care le dă, cum e acea vestită anecdotă a lui în care povesteşte cum a găsit un oraş după calitatea cafelei celei mai bune în Turcia, sunt vrednice de a fi primite sub cauţiunea ade­vărului, pentru că trebue să facem un larg credit fanteziei eminentu­lui causeur deoarece se ştie că bardul de la Mirceşti era poate mai interesant în convorbiri decât în proza scrisă, semănând întru­câtva cu Oscar Wilde care s’a cheltuit într’o strălucitoare şi per­manentă „şuetă” pe care unii din pricepuţii săi rderatori şi convivi au avut grijă să le strângă şi să le r­edea în volum spre deplina mulţu­­mire a celor care gustă spiritul fin şi imaginaţia admirabilă a acestui Personaj e­­eminent scriitor în care se ames-­­teca atâta strălucire cu atâtea de­­fecte omeneşti. Dar acest verism în literatură, care de multe ori este obliterat prin puterea imaginativă care de­naturează realitatea, îşi găseşte de multe ori un sprijin în răbdarea lecturilor îndelungate şi făcute oarecum sub acelaş unghiu ca al savantului de meserie. Paginile lui Anatole France in care descrie moravurile şi evenimentele marei Revoluţii franceze sunt adevărata istorie, spre a nu mai pomeni des­pre viaţa feniciană aşa cum apare în Salambo al lui Flaubert, în care meticulozitatea istoricului merge mână în mână cu abilitatea imagi­nativă a scriitorului. In orice caz literatura nu are decât de câştigat, atunci când cei care sunt chemaţi ca s’o practice au în ei meşteşugul de a împăca cele două elemente ale creaţiei: realitatea aşa cum e şi visul de aur al gândurilor or singulare şi GR. LAUSAN ! ■Compania „KORA PIAClNTINi“ ■■ Premieră I fcfc Grădina VOLTA BilZEST! Teleled 5 20.33 in fiecare seară ora 8.30 aa e R A D I M­ A V O X E FORIE Tel. 6 11.99 B­ITE STROE. HU ISTJIE MARELE TRIUMF AL STAGIUNII DE VARĂ SUPEU cu «MM PREMIERĂ DIN CAPITALA! i A 2-a — Săptămână — fe CAPITOL; AZI MATIMSU SALA /jt GRADINA ns­m im ■»MSTTOR •Jacques BECKER. « ANTOINE ti ANTOINETTES^ In caz de ploaie — ori unde s’ar întrerupe spectacolul — bile­tele rămân valabile în zilele ur­mătoare. I Bnetele de vănzare la Cassa Teatrului şi Agenţia Agiîot POLITICA GENERALULUI (Urmare din pagina 1-a) securitate economică pentru îm­otrea­ga zonă estică a Germaniei. Tonul acesta a mai fost amplifi­cat în alte declaraţii ulterioare, corespunzând etapelor de creştere progresivă a tensiunii ce a doritei în ultimele săptămâni. Nota sovietică înmânată amba­sadorilor celor trei puteri, la 14 Iu­lie, a vut darul să repună problema în cadrul ei firesc — cel diploma­tic. In cele două săptămâni câte s’au scurs dela cunoașterea punc­tului de vedere sovietic, cele trei puteri occidentale nu s’au putut fi­xa încă asupra răspunsului ce ur­mează să-l dea guvernului sovietic. Armonizarea intereselor nu prea armonice care caracterizează ra­porturile între cele trei puteri —­­poziţia delicată a Franţei, care a dus chiar la o criză politică internă încheiată cu „limotarea“ d-lui Bi­­dauit, ca şi recrudescenţa antago­nismului anglo-american care a­­pare mereu în alte puncte sensibile, cum este cazul recent al Iranu­ei servesc ca bune exemple — împie­dică o rapidă fixare a unui punct de vedere comun. Nu au lipsit cu această ocazie, chiar încercări din partea Franţei de a determina o eventuală schimbare a hotărîrilor adoptate la Londra, cu care nici până astăzi Franţa nu pare a fi de acord. In această atmosferă de febrile consfătuiri la Washington, Londra, Paris şi Haga, s’a produs şi recen­ta vizită a generalului Clay la Washington. După întrevederile pe care le-a avut în capitală, genera­lul s-a reîntors la postul său de la Berlin. Remarcabil este faptul că în nouile sale declaraţii făcute cu a­­ceastă ocazie, comandantul mili­tar al zonei americane din Germa­nia, a părăsit complect tonul său anterior, devenind subit un fin di­plomat. După părerea sa eventua­litatea sesizării Adunării Generale a O.N.U.-ului cu ocazia sesiunii din Septembrie, de la Paris, pentru a se discuta chestiunea Berlinului, nu ar fi exclusă. Nu dorim să facem nici o apre­ciere despre ultima sugestie a gen. Clay, dar dacă Departamentul de Stat va fi apreciat că a sosit timpul să fie abandonată politica „nechib­zuită” a acestuia, ni se pare că mult mai probabilă este eventuali­tatea unei apropiate discuţiuni quadripartite a problemei germane în ansamblul ei. ‘ S. M. CLAY Joi 5 August se afişează rezultatele tuturor recursurilor cu privire la înscrierea avocaţilor în Colegiul Ilfov Judecarea tuturor recursurilor în legătură cu primirea avocaţilor în Colegiul de Avocaţi Ifov — decla­rate atât de către avocaţi cât şi de Uniunea Colegiilor — a fost ter­minată. Astfel, Joî 5 August c., atât la Uniune cât şi la Colegiul Ilfov, se vor afişa rezultatele defintive. —HETOf ■WIB1MI—­ 23 TINERI BRIGADIERI FRANCEZI ȘI 4 ENGLEZI AU SOSIT LA ARAD ARAD. — Sâmbătă seara a so­sit în localitate un grup de briga­dieri alcătuit din 23 francezi şi 4 tîneri englezi. După o noapte de odihnă, gru­pul de brigadieri străine şi-a continuat drumul spre Bumbeştî,Livezeni, unde vor sta 30 de zile. La sosirea brigad­erilor străini au fost prezenţi la gară numeroşi tîneri di­n Arad, în frunte cu d. deputat Mo­­cuta Petre din partea comitetului exe­­cutiv FNTDR. FRUCTELE §I ZARZAVATURILE SUPORTĂ IMPOZITUL PROPORŢIONAL Ministerul de Finanţe aduce la cu­noştinţa industriaşilor şi comercianţilor că la cumpărările de fructe şi zarzava­turi de la producători se datorează im­pozitul proporţional de timbru de 10 la sută, care se achită pe bază de bor­derou. Se atrage atenţiunea că acei care nu vor achita impozitul de 10 la sută, se vor pedepsi pe lângă amenzile fiscale şi cu închisoarea corecţională de la 4 la 12 ani. ­. Nu se poate tăgădui reuşita aler­gărilor rezervate amatorilor. Eri, publicul a urmărit cu viu interes desfăşurarea probei, în care două amazoane s’au aliniat la start ală­turi de câţiva călăreţi încercaţi şi dacă victoria a revenit d-lui A­­dams în şea pe El Saitan, dealtfel favoritul cursei, nu este mai puţin adevărat că d-na Cerchez a reuşit cu Moranma o performanţă meri­torie, smulgând plasa d-lui Con­­stantinescu, conducătorul lui Bo­boc. A patra s-a plasat d-na Dina Mihalcea, care debuta. D-sa a gus­tat din plăcerea curşii, dar şi din tracul premierei. Este o câtăreaţă de talent şi va fi curând la sosire. Alergările petrecute între pro­fesionişti au ocazionat unele dis­pute interesante şi câteva victorii puţin scontate, sunt datorate mai mult formei decât şansei teore­tice. Astfel Savana şi Midway, au reuşit să reediteze victoriile din săptămâna trecută, în condiţii care păreau că handicapează posi­bilităţile lor, iar Măicuţa, delăsată la mutual deşi se găsea declasată într’un lot de cai modeşti, a con­firmat buna impresia din exhibiţia pe linia dreaptă, în cursa câşti­gată de optimist şi a raportat frumoasa cotă de 161 pentru 10. Iapa a fost indicată Sâmbătă în selecţiunile noastre. Printre câştigătorii de eri, trei sunt din antrenamentul lui Kris­­toff. Preluând formaţiunea d-lui Soare, Fritz a izbutit să repună caii pe picioare şi profită de îm­prejurarea că pensionarii săi por­ hipism­ nesc din josul scării de greutăţi. Valoarea arătată de Midway în­trece aşteptările. Armăsarul a lup­tat cu Rodica toată linia dreapta, şi a lăsat în spate pe Căluşar şi Select, ultimul închis în două rân­duri. Mai norocos a fost Iorga cu Ali­na, cu care a atacat la ti­rup pentru a bate pe Chiru şi Crişu. Jocul austriac s’a ridicat la su­ma de lei 192.278. La triere nu s’a găsit niciun buletin câştigător. Iată rezultatul tehnici­i Pr. POIANA FLORILOR: Firida (Mihăilescu) Obraznica 4 cai— Cota: 13—10—10 Pr. FELDIOARA: Pietrosul (Ta­sira) Hortensia: Marcel 5 cai — Cota 10: 19—13—20 Pr. BOD: El Şaitan (Adams) Mo­­ranîna. Boboc 7 cai — Cota­ 10:24—16—26 Pr. ARRIEŞ: JIU (Stoian) Banco, Gafiţa 7 cai — Cota 10: 55—25—15 Pr. BRAŞOV: Savana (Pali) Lu­miniţa, Şerbăniţa 4 cai — Cota 10: 31—22—18 Pr. PLAIUL MĂRULUI: Alina (Iorga) Chiru. Crîşan 7 cai — Cota 10: 56—20—33 Pr. AVRIG: MIDWAY (Tasim) Rodica. Căluşar 7 cai — Cota 10: 33—21—23 Pr. CAR­TE: Măicuţa (Oprescu) Mefisto. Optimist 9 cai — Cota: 10: 161—32—17—­ 18 ALERGĂRI­LE PE ERI CUM VOR FUNCŢIONA SPITALELE MIXTE DIN MEDIUL RURAL Ministerul sănătăţii a luat hotărîrea­­ conducere medical şi administrativă de a disjunge spitalele mixte din mediul rural de circumscripţiile medicale. La viitor spitalele mixte vor avea o proprie şi vor depinde de direcţiunea medicinei curative, la fel cu celelalte spitale din ţară. Primele deciziuni în a­­cest sens au şi apărut în Monitorul O­­ficial. Pentru desăvârşirea operaţiunilor de disjungere a spitalelor mixte de c­rem­in­scripţiile sanitare rurale, o comisiune formată din reprezentanţi ai direcţiunilor interesate a stabilit un plan pe etape, începând cu anumite judeţe, după o or­dine de urgenţă fixată de minister. Noua măsură luată de ministerul să­nătăţii, va avea drept rezultat, pe de o pentru populaţia rurală şi, pe de mai mari posibilităţi de lucru, pe teren,­­ pentru medicul de circumscripție, »SWsa« IN GERMANIA DE VEST (Urmare din pagina 1-a) servească de cobai savanţilor germani şi să moară în urma ex­perienţelor numai pentru ca a­­ceşti savanţi să se convingă că gazele lor sunt otrăvitoare şi că, pentru a-şi produce efectul ucigă­tor, trebue administrate într’un anume fel? O mai calificată crimă contra umanităţii este posibilă? Dar asemenea experienţe au dus la asasinarea a sute de mii de oameni la Auschwitz. Ausch­­witzul n’a fost posibil fără expe­rienţele dela Dachau. Cum de s’a putut găsi un Tribunal care să ezite şi să creadă necesar să pună problema dacă organizatorii ex­perienţelor de la Dachau sunt sau nu vinovaţi de crime contra uma­nităţii? Şi încă un Tribunal a cărui menire este să pedepsească pe naziştii criminali şi să contribue la denazificarea Germaniei. Este sigur că pentru garantarea unei epoci de securitate şi pentru Europa şi pentru Germania dena­zificarea acesteia din urmă este o condiţie sine qua non. De ce au mai luptat aliaţii îm­potriva hitlerismului? De ce au murit milioane de oameni şi s’au distrus regiuni şi ţări întregi? De ce a suferit omenirea şase ani de măceluri oribile? Pentru a da po­sibilitate izbucnirii unui nou răz­­boiu? Cea dintâi datorie era de a desfiinţa nazismul in Germania şi oriunde şi sub orice formă s’a produs el. Aceasta chiar înainte de reglementarea unei noui vieţi internaţionale. Cele ce se petrec în zona apuseană a fostului Reich hitlerist arată că nici mă­car atât nu s’a realizat. Em. Socîm* s PÂNĂ MARŢI CETĂŢENII TREBUIE SĂ ANUNŢE SCHIMBAREA TIPULUI DE CARTELE Societatea Comercială Mun­cipală­­ tuturor deţinătorilor de centre de artf­maääs r/fr-i « r «**•­­tre 1 şi 15 ale fiecărei luni, deci şi pe luna August, să depună la Serv. Evi­­denţe borderouri de înscrişi! ce-l au cu variaţiile de cartele şi cu noile a­­probări de înscrişi. Cei care nu vor de­­pune aceste borderouri, nu vor primi articole raţionate pe luna în curs, începând deja 5 August a. c. deţină­torii de centre vor depune bonurile pentru justificarea vleîului distribuit pe luna Iulie. Se reaminteşte, dease­­meni, şi cetăţenilor că cei cari până la data de 3 ale lunei nu au anunţat la centrele unde sunt în*­scrişi eventualele tre­ceri dela un tip de car­telă la aftul sau nu s’au înscris până la acea dată, parte,"o mai bună '"asistenţă ’ medicală ■ pierd dreptul la articol© aşa,­ raţionate pe luna respeo­

Next