Adevěrul, septembrie 1948 (Anul 61, nr. 17252-17277)

1948-09-01 / nr. 17252

Pag. 2­6 M­âine Pre­ma Seră ? ■r**vr*.:\, •wjjpsjjTTgf - „•''Thssr-^-- a • 10 PRODUCTIE CEHOSLOVACA 104Î * M gradina ARO* PROGRES POLITICA (Urmare din pagina l-a) lat ca se poate face fiscalitate fă­ră folosirea unor mijloace grave, adeseori dureroase, de coerciţiune, Iară esperaserîa exagerata, fără „şperţ” şi mai ales fără prelungi­rea exasperantă—voită şî intere­sată — a termenelor de impunere. Că, pe alocuri, organele de im­punere au cerut contribuabililor să-şi modifice declaraţiile iniţiale. Spre a se majora astfel plafonul scontat al rulmentului şi implicit, cel al impozitului, e adevărat, că un procent oarecare de contribu­abili — dintre cei ce au avut un rulment excepţional în lunile cari au servit ca bază declaraţiei de impunere, dar marchează de ac­t­nci încoace un regres continuu al deverului — vor trebui să plă­tească până la sfârşitul anului im­pozite sensibil sporite, urmând ca diferenţele fin plus să le fie boni­ficate ulterior, este tot atât de adevărat, că în fine, unele catego­rii de liber-profesionişti au fost impuse la mai mult decit se cu­venea, nu din vina organelor fis­cale, ci a propriilor organizaţii profesionale, care au făcut clasi­ficaţii eronate, este iarăşi adevă­­rat. _ ’ _ ■ Pare însă, că procentual humă­­rul tuturor acestora nu este prea mare şi că apelurile depuse contra impunerilor1, vor avea să atenue­ze şi să rectifice erorile şi actele FISCALĂ de inechitate. In general, cuantu­mul apelurilor introduse acum, raportat şi comparat cu cel din anii trecuţi este infinit mai redus, ceea ce constitue dovada că siste­mul de impunere instaurat cores­punde unor nevoi adecvate. Repetăm şi accentuăm, însă, un lucru: că este de dorit şi de aş­teptat ca — în conformitate cu dispoziţiile date de ministerul fi­nanţelor administraţiilor financi­are, în ultimele zile — să fie corec­tate pe cale de revizuire, erorile eventual săvârşite de către instan­ţele de impunere pe exerciţiul 1948—1949. Tot astfel, ca judeca­rea apelurilor să fie efectuată în atari condiţiuni, încât fără a se prejudicia interesele Statului, să fie salvgardate şi cele ale contri­buabililor — industriaşi, comer­cianţi, meseriaşi şi liber profesio­nişti. Aceasta aşa fel,încât „dreap­ta judecată” şi soluţia dată cau­zelor în litigiu să fie — tot după cum recomandă departamentul de resort — conformă „cu realitatea şi cu legea’’* I. K. Peter* CRONICA EXTERNĂ (Urmare din pagina 1’a) In declanşarea ei, îşi continuă ac­ţiunea lor pentru sporirea salarii­­lor şi pentru o scădere, în mod autoritar, a preţurilor. Confedera­ţia Generală a Africii cere un mi­nimum vital de 14.000 franci ju­­nar, iar cartelul Force-Ouvriere* Cadres — se orientează şi ea a­­cum spre valorificarea salariilor, prim indiciu de dorinţa de a se reface unitatea sindicală. Dar a­­ceastă unitate s’a produs şi pe alte planuri. Astfel, toate confedera­ţiile muncitoreşti cer acum „con­stituirea unui guvern democratic" (îmbrăţişând punctul de vedere al partidului comunist)— iar la Saint Etienne, ordinul de grevă in uzi­nele metalurgice a fost semnat de conducătorii tuturor confederaţii­lor. In acest fel criza economică franceză, dacă fărâmiţează parti­dele şi se epuizează, are un rezul­tat concret şi impresionant: unita­tea muncitorească. T. S. CONFERINŢE In cadrul conferinţelor şi manifes­tărilor organizate de ARGUS şi Casa Prieteniei Sovieto-Române, d. general Ionescu Grigore va vorbi azi Marţi ora 18:30 la sala de festivităţi a Casei Prieteniei Soviete-Rom­âne, despre «Armata Sovietică — Armata Păcăli». Va urma un film sovietic. KERMEZA In seara zilei de 4 Septembrie va avea loc In strada Doamnei 27 colţ cu Bulevardul 1848 (fost Pajura Neagră) Kermesa Comitetului demo­crat evreese, secţiunea Capitalei. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE .VOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe nu e Stroe. .­­ . . BOEMA: Doi băeţi şi doui fel® GRADINA COLOS: Unu la sută fatal GRADINA VOX: Clasa 8-a B, cu Vasi­­liu Birlic şi Radu Beligaa SAVOY: Fata cu biciuşca CINEMATOGRAFE FANTASIO: Flăcăul din oraşul nostru BRAGADIRU: Vulturul mărilor PROGRES: învăţătoarea din Satrul MIGNON: Totul pentru o fertilele şi artişti. SCALA: Dragoste dincolo de viaţi şi moarte. IARTA: Drumul Coinel TRIANON: Aşteaptă-mă şi revista «O glumă la Trianon» FEMINA: Fraţii Ritz în Gorila CAPITOL (sală şi grădină), înseninare GIOCONDA (grădină şi sală): Vraja Tinereţii. PAX: Ediţie specială FILIMON SARBU: Iubirea mea CASANDRA: Pierre şi Jean MILANO: Opereta (­fim colorat) şi trei. pa Tu­l Mihăiţescu 1ZBANDA: Mizerabilii GLORIA: Hoinarul îndrăgostit MIORIŢA: Nimic nu mai cade. Ispitele din Monta-Carlo (film francez) MARNA: Doi camarazi MARCONI: Fete fără uniformi VOLTA BUZEŞTI: Copilăria lui Gorki şi revistă AMERICAN: Mărite ş! revistă AVRIG: Cenuşereasa şi revistă FLORIDA: învăţătoarea din Şatrî­ şi revistă. ODEON: Primăvara PACHE: Drumul Ocne! VERGULUI: Cenuşăreasa VENUS: Destinul unei Iubiri şi jurnal SPLENDID: Dubrowski, jurnal şi revistă GARMEN: Cenuşereasa AIDA: Chestiunea rusă APOLLO: Colţ alb UNIC: Criminalii printre noi BARCELONA: Floarea de piatră RAHOVA: O fată cu noroc TOMIS: Pentru dsd de pe mare VOLGA: Poveste muzicală ! LIA: Vinovaţii fără vină TEMA REFACERII TARII SI LITERATURA SOVIETICA încă în timpul primei revoluţii h­use, V. I. Lenin, a trasat cu ge­nială­ perspicacitate trăsăturile fundamentale ale literaturii viitoa­rei societăţi socialiste. Lenin scria că această literatură „va fi o li­tera­tură liberă, ca va duce ulti­mului cuvânt al gândirii revoluţio­nare a omenirii, fecunda experien­ţă şi activitate vie a proletariatu­lui socialist’’. Literatura pe care a visat-o Le­nin, s’a ivit şi s’a desvoltat cu in­tensitate în ţara sovietică, după victoria Revoluţiei din Octombrie. Ea a devenit într’adevăr purtă­toare de cuvânt a ideilor socialis­mului ştiinţific. Chiar în primele lor opere, con­sacrate războiului civil, scriitorii sovietici, zugrăvind adâncul ade­văr al vieţii, au evidenţiat gran­doarea acţiunii populare, au înve­derat justeţea istorică a politicii puterii sovietice şi partidului bol­şevic. De la primii ei paşi, literatu­ra sovietică a devenit o armă pu­ternică şi ascuţită a luptei desfăt de A. VOLOJENIN şurată pentru biruinţa nouei orân­duiri socialiste,­ pentr­u triumful luminoaselor idealuri ale comunis­mului. In decursul planurilor cin­cinalei staliniste, literatura sovie­tică a însufleţit oamenii sovietici in munca lor plină de abnegaţie, trezind în el setea adâncă de a creea noui forme de viaţă. In tim­pul Războiului de apărare a Pa­triei literatura a îmboldit oamenii sovietici să săvârşească neasemui­te fapte eroice pe câmpul de lup­tă şi pe cel al muncii, a cultivat spiritul unui neţărmurit ataşament faţă de Patrie, neclintita lor voin­ţă ei hotărîre de a învinge. Desi­gur nu toţi scriitorii — şi în­deosebi cei ce se formaseră ca oa­meni de litere înainte de revolu­ţie — au putut să-şi biruie de­prinderile lor individuale şi mic­­burgheze estetice, preluate ca o moştenire a trecutului. Astfel se şi explică faptul, că au apărut în di­feritele etape ale istoriei literatu­rii sovietice, deşi în număr res­trâns, lucrări străine de spiritel poporului şi de măreața cauză a operei lui de edificare. _ Partidul bolșevic, care a acordat întotdeauna o foarte mare atente creerii­­unei veritabile literaturi populare în sânul tării, a îndr*pt de repetate ori că principala înda­torire « scriitorilor sovietici este «ceea de a sluji cauzei poporului prin creaţiile lor, de a trezi în omul­ sovietic dorinţa de a păşi înainte către viitoarea societate co­munistă. Acesta a fost tocmai ro­stul rezoluţiei de importanţă isto­rică a C. C.­­al P. C. (b) al TIRSS cu privire la revistele „­Zvezda” şi „Leningrad”, ce a fost adoptată la 14 August­ 1946. Condamnând cu severitate prin această rezoluţie operele literare scrise în spirit ca­lomnios ale lui Zoscenco şi ver­surile lipsite de ţinută ideologică ale Ahmatovei, partidul a amintit încă odată că literatura sovietică nu are şi nu poate avea niciun fel de alte interese, decât doar acelea ale poporului şi statului lui, că li­teratura ţării sovietice trebue să educe oamenii sovietici în spiritul comunismului. In referatul pe care l-a făcut în legătură cu această re­zoluţie a C C. al P. C. (b) al U. R.S.S. Jdanov a subliniat în mod special că literatura sovietică tre­­bue să participe in chip activ la opera de edificare a societăţii co­muniste. „Oamenii noştri — a spus Jda­­nov —­ trebue să fie instruiţi, tre­­bue să fie principiali, să aibe ne­cesităţi­­­ gusturi la un înalt ni­vel cultural şi moral. E necesar deci , literatur­,! noştri, regre­tele noastre să nu se menţină la o parte de problemele actualităţii noastre, să dea dimpotrivă ajutor partidului şi poporului întru edu­carea tineretului, în spiritul unui neţărmurit devotament pentru o­­rânduirea sovietică, in spiritul slu­jirii cu tot devotamentul a intere­selor poporului... Poporul, statul, partidul nu vor ca literatura să se menţină depar­te de problemele actualităţii, dimpotrivă ea trebue să intervină în modul cel mai activ în legătură cu toate laturile existenţei sovie­tice”. Această extraordinar de impor­tantă indicaţie a partidului, aceea ca scriitorii să intervină în mer­sul vieţii, să vină în ajutor oame­nilor sovietici în planul muncii lor creatoare, să aştearnă în faţa poporului drumul luminosului lui viitor, a fost primită cu un mare entuziasm de scriitorii sovietici. Rezoluţia C.C. al P.C. (b) al U. RSJ3. a avut o Influenţă extraor­dinar de fecundă asupra activităţii creatoare a acestora cu poporu­l şi a avut ca urm­are ivirea în cadrul literaturii a unor individualităţi ce au absorbit o bogată experienţă a vieţii şi cari tind să-şi împărtăşea­scă gândurile lor largilor cercuri ale cititorilor. Ca răspuns la acea­stă rezoluţie a C.C. al P.C. (b) al URSS scriitorii au început să stu­dieze mai adânc şi din toate punc­tele de vedere viaţa reală, să re­marce în ea multe trăsături noul. S’au ivit în consecinţă în ultimii doi ani o­resi­ste lustiri literare ■..... ...iiâfcÂkâ£fcv... Importante în jurul temelor actua­lităţii. Terminând în mod victorios răz­boiul de apărare a Patriei, poporul sovietic a purces cu energie la refacerea şi desvoltarea economiei şi vieţii culturale a ţării. Scriito­rii sovietici şi-au concentrat fire­şte simţul lor creator înainte de­ toate spre oglindirea literară a acestei noui epopei, a edificării so­cialiste. Astfel se prezintă de pil­dă talentatul roman „Fericirea” al lui P. Pavlenco. Acest roman o­­glindeşte perioadă trecerii oame­nilor sovietici de la marile încor­dări ale războiului la munca crea­toare din timp de pace. Pavlenco zugrăveşte reînvierea în Crimee® a colhozurilor, întreprinderilor in­dustriale şi instituţiilor culturale. El înfăţişează oameni ce se înde­letnicesc cu munca greai zilnică, muncă ce ar părea fără de impor­tantă. Cât patos însă, câtă pasiune şi veritabil etitism respiră din ac­tivitatea acestor oameni! In războiu eî şi-au întărit voinţa, au devenit în stare să rezolve cele mai grele probleme. Se poate vedea din ro­manul lui Pavlenco cât de mân­­dros sunt oamenii sovietici, conş­tienţi de forţa lor şi de superiori­tatea lor faţă de duşmani, atunci când încep să refacă viaţa, să-şi făurească fericirea. Extraordinarul aivânic al iniţiativei creatoare a masselor se găseşte întruchipat în această carte în figura bolşevi­cului Voropaev, eroul principal al lucrării, car® concentrează în sine cele mai bune trăsături ale po­­porului sovietic. Intere­se pe front cu un picior amputat, cu sănăta­tea sdruncinată, Voropaev nu se suie pe cuptor, ci se consacră fără rezerve activităţii de partid. Zu­­grăvindu-l pe Voropaev, autorul romanului a evidenţiat cu mare forţă literară rolul partidului bol­şevic în domeniul educării unei generaţii de înflăcăraţi patriot­ al ţării socialiste, reprezentanţi ai u­­­nui înalt umanism, curajoşi nova-j­tori în domeniul vieţii practice şi al ştiinţei. Voropaev şi alţi bolşe­vici înfăţişaţi în roman sunt ară­­taţi astfel cum se prezintă ei şi realitate, ca suflet şi cugetare­a­ poporului, ca forţă motor a reali­­zărilor şi victoriilor lui. Aceleiaşi teme a­ refacerii ţării îi este consacrat şi romanul lui S. Babaevski, „Cavaler al stelei d­e aur”. Acţiunea romanului se pe­­trece într’o staniţă căzăcească din Kuban, sat nou, cu rânduiri socia­liste ale vieţii, cu ţărani ce i nu muncesc fiecare în parte, ci în mod colectiv. Figura centrală a is­torisirii est© tânărul ostaş demo­bilizat Serghei Jutarinov. Erou al Uniunii Sovietice. El reprezintă generaţia oamenilor sovietici, care a trecut prin cumplita şcoală a­ războiului, s’a călit în vâltoarea lui şi au devenit ostaşi de neclintiţi în lupta ce­ se desfăşoară pentiru viitorul luminos al ţării lor. Tur­tarinov­ visează şi are totodată şi simţ practic, el vede mult înain­te şi cugetă în cadrul a mari pers­pective, el are preţioasa Intuiţie a nouilor deveniri. Nu-l opresc ni­­ci uun fel de greutăţi, ci păşeşte cu perseverenţă şi ardoare către felul pe care şi l-a propus. Eroul rom­a-a­nului nu se singularizează, dimpo­o­trivă, îşi soarbe forţele din sânul colectivului. El ştie să antrenez© după sine massa, să atragă oame­nii o sănătoasă întrecere crea-t loare, săi îmboldească către mari fapte de muncă. Tatarinov trans­­form­ă astfel visurile în realitate. Devenind preşedintele comitetului executiv raional, el săvârşeşte o adevărată revoluţie în viaţa rai­o-­ nulm său, şi în­ ceea ce priveşte plugăritul şî în ceea ce priveşte creşterea vitelor, ca şi în ceea ce priveşte instrucţiunea publică. Dict iniţiativa lui, ia avânt lupta pen­tru dobândirea unor înalte rel colt©, începe construirea unei stam­puni electrice si sunt înfăptuită multe alte lucruri, ca»­« nu le'ar­ fi trecut nici măcar prin minte ui­nor conducători obişnuiţi doar sS trăiască după cupi au apucat. Bar­baevski a isbutit să arate în ro­manul sau satul sovietic de după războiu şi oamenii lui, ce luptăi plini de însufleţire pentru o cât mai mar înflorire economică şi culturală a vieţii lor.­­ Zugrăvind cu mult adevăr viaţa­ actuală a satului sovietic, Babaev­­ski a evidenţiat uriaşa importanţă a nouilor procese ce se petrec în el. Socialismul s’a identificat cu economia şi traiul ţăranilor sovie­­tici Oamenii noui au apărut la sate, cu noui concepţii asupra lu­­mii.­­Urmare. Iu numărul­­re moment! Prinde din ce­ în ce mai multă con­sistenţă svonul că Societatea de încura­jare a rassei cailor va organiza din a doua jumătate a lunei Septembrie reu­niuni toisăptămânale, revenind pentru perioadă până la finele reuniunii de toamnă la vechiul sistem al organizări­lor în zilele de Joi şi Duminecă. Am căutat să adunăm informaţii în această privinţă şi ne-am­ adresat câtor­va factori In măsură să ne lămurească. In­ primul rând, am vorbit cu un tm­em­bru important din Comitetul de condu­cere Răspunsul este evaziv dar nu ex­clude speranţa î­nfăptuirei acestui pro­­iect: „In Intenţia noastră, chiar din pri­măvară, a fost să organizăm în toate Joile şi Duminecile, dar ne-am lovit de multe obstacole. Pa­re-se că o bună par­te din aceste obstacole au fost înlătu­rate. Dispunem actualmente de un lot de peste 100 cai în stare să alerge. Suficient pentru a înjgheba 22 reuniuni până în Noembrie în loc de N­, câte sunt fixate între 11 Septembrie $i 28 Noembrie Bineînţeles, totul depinde de hotărîrea pe care o vor lua proprietarii». Proprietarii sunt presaţi de între­­nori şî jockei pentru a cere reuniuni bisăptămânale. Nevoile unui grajd nu pot fi acoperite printr-o singură zi de curse. Iată ce ne-a declarat unul din cei mai importanţi proprietari şi crescători de pur-sânge: (­­ «Trebuie să organizam reuniuni de două ori pe săptămână, apropie iar­na şi avem atâtea re­­v de satisfăcut Furajele şi o văzu­ costa bani şi socie­tatea nu poate acoperi aceste nevoi cu încasările unei singure zile pe săptă­mână. Am constatat ca fie cu şapte ori sau nouă alergări, încasările Societăţii sunt aceleaşi. Dacă prin urmare, să nu alergăm caii Joi şi Duminecă, realizând Comisie pentru alcătuirea programu­lui a lucrat­ori la schema programului reuniunei din 5 Septembrie. Antrenorii au anunţat portanţi posibili 64 pursângi fapt ce a îngăduit înjghebarea unui program de opt curse. Vedeta acestui program o constituie o alergare de condiţie pe 1700 metri pentru caii de prima categorie. Dar. Chilimbar, Luminiţa. Erete. Mosquito fi­gurează printre concurenţii acestei pro­­be, în care jocul încărcărilor şi descăr­cărilor a îngăduit realizarea unei în­treceri tot atât de deschise ca un handi­cap. Publicăm mai jos schema de program Definitivarea se va­ face mâine. 1700 m Dar 60; Erete 52; Mosquîto 84; Sava­na 51 jum.; Chijimbar 51; Luminiţa 51 şi jum.; Fănişor 61; Midway 50. 1200 m. Leac 61 'jum.; BîmbaşaI 60 juni.; Basm 59 jum.; Bankar 57 jum.; Jalba 57 jum.; Conga 55; Caresse 49; Jder 48 jum.; Perdiţa 45 1500 m. P. V. ' Mefisto 59; Optimist 58; Jop 58; Că­prior 57; Hortensial 56 jum Marcel 49; Parc '47.­ 1600 m P. V Hoţoman 60 jum­­'.; Bistrița' 58 jum.; Gorgona 55;Hurricane 54 jum.'; Cireşîca 19; Sylvia 48; Maraton 45 1600 m. P. v. Air Select 59; Tanc 59; Corregîo 57 jum. Saftea 56 jum.; PietrosuJ 56; Leonard 53; Cristal 50 jum.; Contessina 50 jum.; Canada 50; Prism 48 jum. 1600 m. P. V. Corregio 59; Banco 58 jum.; Pietrosul 57 jum.; Căluşar 57 jum Fomarina 57; Mundtr 56; Spin 55 jum.; Gafița 51; Furtuna 49 jum.; Naiv 44 jum. 1600 m. P. V. Chijimbar 62 jum.; Midway 61 jum . Chiru 60; Boy Boy 59 jum.; Crişti 59; Baron 53 jum.; Fănica 53 jum. Lefegiu 50; Dady 51; Haplea 48. 1000 m. L. D. Răzvrătit 59; Granița 58 jum.; Ar­­geriîîna 55; Cantilena 54 jum.; Vulcan 48 jum.; Azaren 46 jum. Lina 50 jum INFORMAȚII ~i I. PALL a fost suspendat de Co­mitetul alergărilor pe trei zile­ de curse pentru modul mai mult decât insuficient mm a susţinut pe Must in premiul Nî­­colina, adjudecat de Jiu. Aplaudăm mă­sura domnilor comisari, pentrucă doar printr’o continuă şi severă supraveghere uri tânăr element se poate forma co­rect. — JOCKEI! C. Torga. I. Oprescuf şi aprand­uț Mihăilescu au­ fost amendaţi cu câte 1000 lei fiecare pentru că nu au făcut greutatea un alergării© pentru care s’au angajat Duminecă.­­ Grajdurile AFSM Scrovişte şi Pe­­riş au cu începere de eri dimineaţă­ un nou antrenor, pe Titi Cornea. Această numire s'a făcut în urma demisiei lui S. Romaness, survenită în cursul după 1­­două reţete? Antrenorii sunt convinşi că pot face faţă nevoilor de portanţi cu actualul efectiv”. Am vorbit şi cu un antrenor, cu Ga­bor­, unul din cei mai pricepuţi profesio­nişti ai jurfului nostru. Punctul său de veder© est© identic cu al tuturor celor­lalţi colegi de branşă. Actualmente, se îndeplin­es­c toate condiţiile pentru a se o­feri reuniuni bisăptămânale­. Galopul dispune de peste 100 pursângi valizi, capabili să suporte un efort mai intens­ pentru salvgardarea alergărilor de acest gen. Iată ce ne-a declarat: Cu actualul efectiv, când încă doi anii nu erau în stare să alerge toţi, am putut organiza rouniuul Chiar cu zec© curse. Ne va fi deci uşor să organizăm patrusprezece curs© — în ce­ mai rău ca?- treisprezece — ca să putem alerga Joi şi Dumineci. Şase alergări. Joi şi Şapte Duminecă ia­tă o posibilitate rea­lizabilă. Sporind alimentaţia, caii »nr­­­putea rezista eforturilor ce li se cer pentru acest scop. Avem peste una sută cai în stare să alerge înseamnă că fie­­care dintre ei ar trebui să alerge odată la zece zile.­ De trei ori pe lună în cursă publică, nu-i un efort exagerat. Avem pe câmpul nostru de cursa, cai care au fugit aproape neîntrerupt" de la inaugurare,, reuşind să câştige trei patru curse. Sunt pentru reuninunile lei săptămânale».­­ Cam acestea sunt curentele de opinii ce circulă la Băneasa, asupra perspec­tivei _ de a se organiza" reuniuni Joia şi Dumineca. Se observă un consens ge­neral. Dealtfel în cercurile de galop domneşte convingerea că dela 15 Septem­brie se vor oferi reuniuni bisăptămânale Nu-i ereu­, ca ,în cursul acestei săp­tămâni, să se ia o hotărîre definitivă în această privinţă. Int. amiezei de Luni. Noul antrenor a luat n primire numerosul efectiv al celor două graijduri, chiar de cr­­iar azî de dimineaţă caii au lucrat sub conduce­rea sa. INCIDENTUL Midway a avut im epi­log în justiţie. D. Zăgănescu, care a provocat manifestaţia ostilă împotriva proprietarului calului, a fost dat în ju­decată şi condamnat la 1 lună închisoa­re, 12.000 tei despăgubiri, cheltuelî de judecată şi 2000 lo despăgubiri civile. D. Soars Cristea, nemulţumit de sentin­ţă, a declarat recurs. HIPISM REUNIUNI B1SAPTAMANALE DE GALOP? SCHEMA FR­ODR­AMU­LUI DELA 3 SEPTEMBRIE ADEVERI!­L GLORIA (t­rmat­e din pagina lu a) societatea eminentului tinichigiu. ■ orice alene, rCa durat mult, bineînţeles nici a lui Dumitru. Sa învăţase lumea cu el, numai el nu putea să se desuete de celebritate. Alte preocupări, alte evenimente atrăgeau atenţia oamenilor în por­­ţiunea din Calea Oriviţei unde tronase,­­e vreme, tinichigiul bu­clucaş. Acum tot mai puţini admiratori îi ofereau ojukă sau o drojdie. Fu nevoit să-şi reia mediocrele o­­cupaţii, anonim ca orice reparator de coperişe. Nu se mai temea ni­­meni de el, nul m­ai linguşea ni­meni. Dumitru se mfta oprea pe la câr­ciumile care ţî aminteau gloria de odinioară, •—• îşi plătea singur con­sumaţia, se aşeza la câte o masă unde nu-l poftise nimeni şi, plin de nostalgia isprăvii lui de odini­­oară căuta s’o reamintească, s’o povestească celor ce n’o cunoşteau, încheind cu un mândru surâs de superioritate și orgoliu: — Numai că m’am uitat la el Și a căzut trăsnit! Victor Efiintiu REVOCAREA UNEI CATEGORII DE MIJLOCITORI OFICIALI Ministerul Comerţului a dat o decizie prin care revocă numirea tuturor mijlo­citorilor oficiali de pe lângă oboarele târgurile, pieţele şi rampele din tot cu­­prinsul ţării, numiri făcute în baza art. 61 din legea asupra burse­lor de comerţ. sw» Cauciuc brut? materiale tech­nice şi industriale sosite din U. R. S. S. CONSTANŢA. — Vaporul „Kursk” al campaniei de navigaţie sovietică „Upravlenîe Cearnomor­­ska Parahodstvo”, a sosit în port aducând un transport de 450.000 kgr. materiale technice şi indus­triale, printre care 266.000 kgr. cauciuc brut pentru întreprinderea naţionalizată „Romanii” din Bucu­reşti, precum şi o motopompă ultra modernă, de fabricaţie sovie­tică, pentru soc. „Transm­arc” din Capitală. Imediat după descărcarea trans­portului sosit, vasul va încărca ci­ment pentru L­RSS. UN MAGAZIN DE^STĂt CU APE MINERALE PLOEŞTI, ■— Zilele trecute a avut toc în localitate inaugurarea primului magazin de Stat cu ape minerale, reci şi termate, în prezenţa delegatului Mi­nisterului Sănătăţii. DEPĂŞIRI SE­NORME LA MINA LUPENI La mina Lupani, m întrecerile ce au avut loc în fatezvaiul 11—20 Iulie, în sectorul doi, stratul trei, minerii Timăn­agă Ştefan şi Să­­căluş Ştefan, au depăşit norma cu 225­/6, lucrând în abataj frontal în­clrnat cu stâlpi de fier Nr 6/7, în schimbul iffitaiu, în ziua de 13 lu­fie a. e. Aceiaşi mineri în aceleaşi cesitt­­ţiuni au depăşit norma in ziua de 14 Iulie în schimbul nitfu­s cu 150V­, în ziua de 15 Iulie, la schim­bul Smnâin cu 158% şi în zilele d® 17 şi 29 Iulie, tot în schimbui în­tâia ea liflo/o. In sectorul întâia B, Stratul 13, în ziua de 13 Iulie schimbul trei maeştri minieri, Prohaszka Eugen şi Racsin Ioan şi mfaeriii Lapot Gustin şi Hrabok Venczel, au de­păşit norma cu 300*/«, «udând un abataj, panouri de înclinare. Lucrând în aceleaşi condiţiuni, în ziua de 17/Vîî, in schimbul trei, aceiaşi maeştri mineri, împreună cu prim maestrul miner Puşca Anton şi minerii Hrabah Veraczei şi Popewtel Teodor, au depăşit norma cu 356°/1. APROVIZIONAREA MAGAZINELOR CU MĂRFURI RAŢIONATE Magazinele care distribue măr­furi textile raţionate vor fi rea­­provizionate în cursul prezentei luni. Toate aceste magazine vor pri­mi mărfuri pentru sezonul de toamnă şi iarnă. E­LEVII CORIGENŢ­­IA RELIGIE SUNT CONSIDERAŢI PROMOVAŢI Ministerul învăţământului Public co­munică următoarele: Elevii corigenţi la Religie sun­t con­sideraţi promovaţi din oficiu la acest obiect. Candidaţii la examenul particu­lar nu vor mai fi examinaţi 1% Religie. La examenul de admitere în clasa VIII-a şi a IX-a de la licee, pe lângă obiectele arătate în decizia Nr. 207.006 publicată in Monitorul Oficial Nr. 196 din 20 August 1948, pentru şcolile sau secţiile cu altă limbă de predare decât cea română, elevii vor fi examinaţi, scris şi oral, şi din limba maternă. SMAfll VOR FI DK NUMAI DC­ JĂ RA1S AVANSURI! PRIMJE IA 1 MAI In baza Decretului nr. 8/1948, Ministerele şi Instituţiile publice de orice fel, precum şi întreprin­derile de Stat şi particulare, au fost obligate să acorde la 1 Mai avansuri rambursabile salariaţilor lor. Aceste avansuri urmau să fie reţinute, cu începere din luna Mai 1948, în rate lunare şi anume: salariaţii publici de la şefi de ser­viciu inclusiv în sus, care au luat un avans de 2000 lei, urmau să-l restituie în cinci rate lunare egale­ iar ceilalţi, care au primit un avans de 2500 lei, în şase rate lunare. Situaţia salariaţilor particulari Salariaţilor particulari li s au acordat câte 2000 Iei pentru cei din clasa I—VI inclusiv, iar ce­lorlalţi câte 2500 lei. Salariaţii particulari urmau să restituie aceste avansuri în felul următor: Cei din clasele I şi II In patru rate- cei din clasele II şi IV în cinci rate, cei din clasele V şi Vî în şase rate, cei din clasele VII, Viii şi IX în şapte rate, iar cei­lalţi în opt rate- CARE SUME SE CONSI­DERA AJUTOR La 21 Augusst a» c., prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, s’a stabi­lit că avansuri­le ramurbcabile acordate în baza Decre­­ttului 8/IS4S şi nerambur­sat­e până la 1 Iulie wi­se vor considera acordate definitiv, cu titlul de ad­juisare. In baza acestei precizii, fiecărui salariat i se va scădea câte două rate, pentru lunile Mai şi Iunie iar diferenţa rezultată după scăderea acestor, rate va fi considerată a­­jutor. In felul acesta, la salariaţii pu­blici de la şef de serviciu inclusiv în sus se vor scădea două rate a 400 lei, adică 600 lei, restul de 1.206 lei considerându-se ca ajutor, iar la ceilalţi, 2 rate a 416 lei adi­că 832 lei, considerându-se ca aju­tor restul sumei de 1.668 lei. La salariații particulari, pentru cei din cl. I—II câte 000 lei de ra­tă, adică în total 1.000 lei, restul sumei de 1.00o lei considerându-se ajutor. Pentru cei din clasa III—TV câte 40o lei de rată, adică total 80o lei, restul de 1200 lei considerând­­­ajutor. Pentru cei din cl. V-VI câte 333 lei de rată, adică în total 068 lei, restul de 1334 lei considerându­­se ajutor. Pentru cei din cl. VII-IX câte 357 lei de rată, adică în total 714 lei, restul de 1.786 lei considerân­­du-se ajutor. Pentru cei din cl. X-XI-XII câte 312 lei de rată, adică în total 624 lei. restul de 1­876 considerându-se ajutor. Dacă unele intre prin steri sau instituţii au re­ţinut mai mult vor resti­­tui diferenţa salariaţilor respectivi. D­­pă cum ce­lor cărora li s-a reţinut mai puţin li se vor opri diferenţele până la su­mele specificate mai sus. ÎNAPOIEREA in CAPITALA A DURATEI ROMÂNE IA CONGRESUL MOMUL Al WTElECTIVAUUm Eri după amiază s’a înapoiat în Capitală, cu avionul, delegaţia ro­mână care a luat parte la Congre­sul Mondial al Intelectualilor pen­tru apărarea păcii, ţinut la Wro­claw (Polonia) între 25—28 Au­gust). Pe aeroportul Băneasa delega­ţia romană, condusă de d. deputat L. Răutu, publicist, şi alcătuită din: academicianul prof. Şt. Nico­­lau; academicianul Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj; a­­cademicianuul S. Stoîlov, prof. Universitar; academicianul Gall Gabor, profesor universitar; M. Roller, scriitor istoric; Zaharia Stancu,directorul Teatrului Naţio­nal, scriitor şi preşedintele So­cietăţii Scriitorilor din România M. Breslaşcu, poet; Traian Şeima­­ru, ziarist, critic de artă şi C. Bu­ge­anu, compozitor şi dirijor, a fost salutată de numeroşi ziarişti,­ scriitori, artişti, reprezentanţi ai presei străine, etc. ALIMENTAREA INTERNA A BOLNAVILOR ASURATI IN SPITALELE C.C.A.S. In cadrul acţiunii de reorganizare a spitalelor din întreaga ţară, Casa Centrală a Asigurărilor Sedai© a luat măsuri pentru reglementarea Site mării bolnavilor în spitalele CCAS-ului venin­du se în acest fel în ajutorul asiguraţilor car® au ne­apărată nevoe d® tratament spita­licesc. Spitalele CCAS sunt obligate ca în fiecare seară să comunice Direc­ţiei Medicale din Casa Centrală, păturiie liber® pe specialităţi, in­­dicându-se şi serviciul respectiv in care urmează a fi internat bolna­vul ziua următoare. Asiguraţii găsiţi bolnavi la dîte ritei® servicii de consultaţii ale dis­pensarelor CCAS, datorită măsuri­lor luate, vor fi Îndrumaţi la medi­cul diriginte care le va indica în scrie spitalul in. care urmează să fie internaţi De asemeni s’a intervenit la Casa Centrală la numele asiguraţilor care urmează a îi internaţi în şni­ţelele şi sanatoriile, ministerului Sănătăţii în vederea sioiplificării rinelor de internare. PROBLEME EXTERNE 1A apărut nr. 4 (August 1948) din Probleme Externe’’ cu următorul cu-p­­rins: Problema Dunării. ’ A. DEBORIN: Statul USA în slujba monopolurilor capitaliste. A. GALIN: Apostolii Imperialiști ai Va* ticanului. M. ALEXEIEV: Uniunea Indiană și Pa­­kistanul. G. VRONSKI: Platforma Partidului P­ro­gresist din Statele Unite. C. VERŞININ: Uniunea Sovietică mare putere aeriană. : COMENTARII. DOCUMENTAR: Conferinţa Dunărîîî Textul Convenţiei dunărene — Din desbaterile Conferinţei, •ji,

Next