Adevěrul, septembrie 1948 (Anul 61, nr. 17252-17277)
1948-09-01 / nr. 17252
Pag. 26 Mâine Prema Seră ? ■r**vr*.:\, •wjjpsjjTTgf - „•''Thssr-^-- a • 10 PRODUCTIE CEHOSLOVACA 104Î * M gradina ARO* PROGRES POLITICA (Urmare din pagina l-a) lat ca se poate face fiscalitate fără folosirea unor mijloace grave, adeseori dureroase, de coerciţiune, Iară esperaserîa exagerata, fără „şperţ” şi mai ales fără prelungirea exasperantă—voită şî interesată — a termenelor de impunere. Că, pe alocuri, organele de impunere au cerut contribuabililor să-şi modifice declaraţiile iniţiale. Spre a se majora astfel plafonul scontat al rulmentului şi implicit, cel al impozitului, e adevărat, că un procent oarecare de contribuabili — dintre cei ce au avut un rulment excepţional în lunile cari au servit ca bază declaraţiei de impunere, dar marchează de actnci încoace un regres continuu al deverului — vor trebui să plătească până la sfârşitul anului impozite sensibil sporite, urmând ca diferenţele fin plus să le fie bonificate ulterior, este tot atât de adevărat, că în fine, unele categorii de liber-profesionişti au fost impuse la mai mult decit se cuvenea, nu din vina organelor fiscale, ci a propriilor organizaţii profesionale, care au făcut clasificaţii eronate, este iarăşi adevărat. _ ’ _ ■ Pare însă, că procentual humărul tuturor acestora nu este prea mare şi că apelurile depuse contra impunerilor1, vor avea să atenueze şi să rectifice erorile şi actele FISCALĂ de inechitate. In general, cuantumul apelurilor introduse acum, raportat şi comparat cu cel din anii trecuţi este infinit mai redus, ceea ce constitue dovada că sistemul de impunere instaurat corespunde unor nevoi adecvate. Repetăm şi accentuăm, însă, un lucru: că este de dorit şi de aşteptat ca — în conformitate cu dispoziţiile date de ministerul finanţelor administraţiilor financiare, în ultimele zile — să fie corectate pe cale de revizuire, erorile eventual săvârşite de către instanţele de impunere pe exerciţiul 1948—1949. Tot astfel, ca judecarea apelurilor să fie efectuată în atari condiţiuni, încât fără a se prejudicia interesele Statului, să fie salvgardate şi cele ale contribuabililor — industriaşi, comercianţi, meseriaşi şi liber profesionişti. Aceasta aşa fel,încât „dreapta judecată” şi soluţia dată cauzelor în litigiu să fie — tot după cum recomandă departamentul de resort — conformă „cu realitatea şi cu legea’’* I. K. Peter* CRONICA EXTERNĂ (Urmare din pagina 1’a) In declanşarea ei, îşi continuă acţiunea lor pentru sporirea salariilor şi pentru o scădere, în mod autoritar, a preţurilor. Confederaţia Generală a Africii cere un minimum vital de 14.000 franci junar, iar cartelul Force-Ouvriere* Cadres — se orientează şi ea acum spre valorificarea salariilor, prim indiciu de dorinţa de a se reface unitatea sindicală. Dar această unitate s’a produs şi pe alte planuri. Astfel, toate confederaţiile muncitoreşti cer acum „constituirea unui guvern democratic" (îmbrăţişând punctul de vedere al partidului comunist)— iar la Saint Etienne, ordinul de grevă in uzinele metalurgice a fost semnat de conducătorii tuturor confederaţiilor. In acest fel criza economică franceză, dacă fărâmiţează partidele şi se epuizează, are un rezultat concret şi impresionant: unitatea muncitorească. T. S. CONFERINŢE In cadrul conferinţelor şi manifestărilor organizate de ARGUS şi Casa Prieteniei Sovieto-Române, d. general Ionescu Grigore va vorbi azi Marţi ora 18:30 la sala de festivităţi a Casei Prieteniei Soviete-Române, despre «Armata Sovietică — Armata Păcăli». Va urma un film sovietic. KERMEZA In seara zilei de 4 Septembrie va avea loc In strada Doamnei 27 colţ cu Bulevardul 1848 (fost Pajura Neagră) Kermesa Comitetului democrat evreese, secţiunea Capitalei. SPECTACOLELE ZILEI TEATRE .VOLTA BUZEŞTI: Uite Stroe nu e Stroe. . . . BOEMA: Doi băeţi şi doui fel® GRADINA COLOS: Unu la sută fatal GRADINA VOX: Clasa 8-a B, cu Vasiliu Birlic şi Radu Beligaa SAVOY: Fata cu biciuşca CINEMATOGRAFE FANTASIO: Flăcăul din oraşul nostru BRAGADIRU: Vulturul mărilor PROGRES: învăţătoarea din Satrul MIGNON: Totul pentru o fertilele şi artişti. SCALA: Dragoste dincolo de viaţi şi moarte. IARTA: Drumul Coinel TRIANON: Aşteaptă-mă şi revista «O glumă la Trianon» FEMINA: Fraţii Ritz în Gorila CAPITOL (sală şi grădină), înseninare GIOCONDA (grădină şi sală): Vraja Tinereţii. PAX: Ediţie specială FILIMON SARBU: Iubirea mea CASANDRA: Pierre şi Jean MILANO: Opereta (fim colorat) şi trei. pa Tul Mihăiţescu 1ZBANDA: Mizerabilii GLORIA: Hoinarul îndrăgostit MIORIŢA: Nimic nu mai cade. Ispitele din Monta-Carlo (film francez) MARNA: Doi camarazi MARCONI: Fete fără uniformi VOLTA BUZEŞTI: Copilăria lui Gorki şi revistă AMERICAN: Mărite ş! revistă AVRIG: Cenuşereasa şi revistă FLORIDA: învăţătoarea din Şatrî şi revistă. ODEON: Primăvara PACHE: Drumul Ocne! VERGULUI: Cenuşăreasa VENUS: Destinul unei Iubiri şi jurnal SPLENDID: Dubrowski, jurnal şi revistă GARMEN: Cenuşereasa AIDA: Chestiunea rusă APOLLO: Colţ alb UNIC: Criminalii printre noi BARCELONA: Floarea de piatră RAHOVA: O fată cu noroc TOMIS: Pentru dsd de pe mare VOLGA: Poveste muzicală ! LIA: Vinovaţii fără vină TEMA REFACERII TARII SI LITERATURA SOVIETICA încă în timpul primei revoluţii huse, V. I. Lenin, a trasat cu genială perspicacitate trăsăturile fundamentale ale literaturii viitoarei societăţi socialiste. Lenin scria că această literatură „va fi o literatură liberă, ca va duce ultimului cuvânt al gândirii revoluţionare a omenirii, fecunda experienţă şi activitate vie a proletariatului socialist’’. Literatura pe care a visat-o Lenin, s’a ivit şi s’a desvoltat cu intensitate în ţara sovietică, după victoria Revoluţiei din Octombrie. Ea a devenit într’adevăr purtătoare de cuvânt a ideilor socialismului ştiinţific. Chiar în primele lor opere, consacrate războiului civil, scriitorii sovietici, zugrăvind adâncul adevăr al vieţii, au evidenţiat grandoarea acţiunii populare, au învederat justeţea istorică a politicii puterii sovietice şi partidului bolşevic. De la primii ei paşi, literatura sovietică a devenit o armă puternică şi ascuţită a luptei desfăt de A. VOLOJENIN şurată pentru biruinţa nouei orânduiri socialiste, pentru triumful luminoaselor idealuri ale comunismului. In decursul planurilor cincinalei staliniste, literatura sovietică a însufleţit oamenii sovietici in munca lor plină de abnegaţie, trezind în el setea adâncă de a creea noui forme de viaţă. In timpul Războiului de apărare a Patriei literatura a îmboldit oamenii sovietici să săvârşească neasemuite fapte eroice pe câmpul de luptă şi pe cel al muncii, a cultivat spiritul unui neţărmurit ataşament faţă de Patrie, neclintita lor voinţă ei hotărîre de a învinge. Desigur nu toţi scriitorii — şi îndeosebi cei ce se formaseră ca oameni de litere înainte de revoluţie — au putut să-şi biruie deprinderile lor individuale şi micburgheze estetice, preluate ca o moştenire a trecutului. Astfel se şi explică faptul, că au apărut în diferitele etape ale istoriei literaturii sovietice, deşi în număr restrâns, lucrări străine de spiritel poporului şi de măreața cauză a operei lui de edificare. _ Partidul bolșevic, care a acordat întotdeauna o foarte mare atente creeriiunei veritabile literaturi populare în sânul tării, a îndr*pt de repetate ori că principala îndatorire « scriitorilor sovietici este «ceea de a sluji cauzei poporului prin creaţiile lor, de a trezi în omul sovietic dorinţa de a păşi înainte către viitoarea societate comunistă. Acesta a fost tocmai rostul rezoluţiei de importanţă istorică a C. C.al P. C. (b) al TIRSS cu privire la revistele „Zvezda” şi „Leningrad”, ce a fost adoptată la 14 August 1946. Condamnând cu severitate prin această rezoluţie operele literare scrise în spirit calomnios ale lui Zoscenco şi versurile lipsite de ţinută ideologică ale Ahmatovei, partidul a amintit încă odată că literatura sovietică nu are şi nu poate avea niciun fel de alte interese, decât doar acelea ale poporului şi statului lui, că literatura ţării sovietice trebue să educe oamenii sovietici în spiritul comunismului. In referatul pe care l-a făcut în legătură cu această rezoluţie a C C. al P. C. (b) al U. R.S.S. Jdanov a subliniat în mod special că literatura sovietică trebue să participe in chip activ la opera de edificare a societăţii comuniste. „Oamenii noştri — a spus Jdanov — trebue să fie instruiţi, trebue să fie principiali, să aibe necesităţi gusturi la un înalt nivel cultural şi moral. E necesar deci , literatur,! noştri, regretele noastre să nu se menţină la o parte de problemele actualităţii noastre, să dea dimpotrivă ajutor partidului şi poporului întru educarea tineretului, în spiritul unui neţărmurit devotament pentru orânduirea sovietică, in spiritul slujirii cu tot devotamentul a intereselor poporului... Poporul, statul, partidul nu vor ca literatura să se menţină departe de problemele actualităţii, dimpotrivă ea trebue să intervină în modul cel mai activ în legătură cu toate laturile existenţei sovietice”. Această extraordinar de importantă indicaţie a partidului, aceea ca scriitorii să intervină în mersul vieţii, să vină în ajutor oamenilor sovietici în planul muncii lor creatoare, să aştearnă în faţa poporului drumul luminosului lui viitor, a fost primită cu un mare entuziasm de scriitorii sovietici. Rezoluţia C.C. al P.C. (b) al U. RSJ3. a avut o Influenţă extraordinar de fecundă asupra activităţii creatoare a acestora cu poporul şi a avut ca urmare ivirea în cadrul literaturii a unor individualităţi ce au absorbit o bogată experienţă a vieţii şi cari tind să-şi împărtăşească gândurile lor largilor cercuri ale cititorilor. Ca răspuns la această rezoluţie a C.C. al P.C. (b) al URSS scriitorii au început să studieze mai adânc şi din toate punctele de vedere viaţa reală, să remarce în ea multe trăsături noul. S’au ivit în consecinţă în ultimii doi ani oresiste lustiri literare ■..... ...iiâfcÂkâ£fcv... Importante în jurul temelor actualităţii. Terminând în mod victorios războiul de apărare a Patriei, poporul sovietic a purces cu energie la refacerea şi desvoltarea economiei şi vieţii culturale a ţării. Scriitorii sovietici şi-au concentrat fireşte simţul lor creator înainte de toate spre oglindirea literară a acestei noui epopei, a edificării socialiste. Astfel se prezintă de pildă talentatul roman „Fericirea” al lui P. Pavlenco. Acest roman oglindeşte perioadă trecerii oamenilor sovietici de la marile încordări ale războiului la munca creatoare din timp de pace. Pavlenco zugrăveşte reînvierea în Crimee® a colhozurilor, întreprinderilor industriale şi instituţiilor culturale. El înfăţişează oameni ce se îndeletnicesc cu munca greai zilnică, muncă ce ar părea fără de importantă. Cât patos însă, câtă pasiune şi veritabil etitism respiră din activitatea acestor oameni! In războiu eî şi-au întărit voinţa, au devenit în stare să rezolve cele mai grele probleme. Se poate vedea din romanul lui Pavlenco cât de mândros sunt oamenii sovietici, conştienţi de forţa lor şi de superioritatea lor faţă de duşmani, atunci când încep să refacă viaţa, să-şi făurească fericirea. Extraordinarul aivânic al iniţiativei creatoare a masselor se găseşte întruchipat în această carte în figura bolşevicului Voropaev, eroul principal al lucrării, car® concentrează în sine cele mai bune trăsături ale poporului sovietic. Interese pe front cu un picior amputat, cu sănătatea sdruncinată, Voropaev nu se suie pe cuptor, ci se consacră fără rezerve activităţii de partid. Zugrăvindu-l pe Voropaev, autorul romanului a evidenţiat cu mare forţă literară rolul partidului bolşevic în domeniul educării unei generaţii de înflăcăraţi patriot al ţării socialiste, reprezentanţi ai unui înalt umanism, curajoşi nova-jtori în domeniul vieţii practice şi al ştiinţei. Voropaev şi alţi bolşevici înfăţişaţi în roman sunt arătaţi astfel cum se prezintă ei şi realitate, ca suflet şi cugetarea poporului, ca forţă motor a realizărilor şi victoriilor lui. Aceleiaşi teme a refacerii ţării îi este consacrat şi romanul lui S. Babaevski, „Cavaler al stelei de aur”. Acţiunea romanului se petrece într’o staniţă căzăcească din Kuban, sat nou, cu rânduiri socialiste ale vieţii, cu ţărani ce i nu muncesc fiecare în parte, ci în mod colectiv. Figura centrală a istorisirii est© tânărul ostaş demobilizat Serghei Jutarinov. Erou al Uniunii Sovietice. El reprezintă generaţia oamenilor sovietici, care a trecut prin cumplita şcoală a războiului, s’a călit în vâltoarea lui şi au devenit ostaşi de neclintiţi în lupta ce se desfăşoară pentiru viitorul luminos al ţării lor. Turtarinov visează şi are totodată şi simţ practic, el vede mult înainte şi cugetă în cadrul a mari perspective, el are preţioasa Intuiţie a nouilor deveniri. Nu-l opresc nici uun fel de greutăţi, ci păşeşte cu perseverenţă şi ardoare către felul pe care şi l-a propus. Eroul roma-anului nu se singularizează, dimpootrivă, îşi soarbe forţele din sânul colectivului. El ştie să antrenez© după sine massa, să atragă oamenii o sănătoasă întrecere crea-t loare, săi îmboldească către mari fapte de muncă. Tatarinov transformă astfel visurile în realitate. Devenind preşedintele comitetului executiv raional, el săvârşeşte o adevărată revoluţie în viaţa raio- nulm său, şi în ceea ce priveşte plugăritul şî în ceea ce priveşte creşterea vitelor, ca şi în ceea ce priveşte instrucţiunea publică. Dict iniţiativa lui, ia avânt lupta pentru dobândirea unor înalte rel colt©, începe construirea unei stampuni electrice si sunt înfăptuită multe alte lucruri, ca»« nu le'ar fi trecut nici măcar prin minte uinor conducători obişnuiţi doar sS trăiască după cupi au apucat. Barbaevski a isbutit să arate în romanul sau satul sovietic de după războiu şi oamenii lui, ce luptăi plini de însufleţire pentru o cât mai mar înflorire economică şi culturală a vieţii lor. Zugrăvind cu mult adevăr viaţa actuală a satului sovietic, Babaevski a evidenţiat uriaşa importanţă a nouilor procese ce se petrec în el. Socialismul s’a identificat cu economia şi traiul ţăranilor sovietici Oamenii noui au apărut la sate, cu noui concepţii asupra lumii.Urmare. Iu numărulre moment! Prinde din ce în ce mai multă consistenţă svonul că Societatea de încurajare a rassei cailor va organiza din a doua jumătate a lunei Septembrie reuniuni toisăptămânale, revenind pentru perioadă până la finele reuniunii de toamnă la vechiul sistem al organizărilor în zilele de Joi şi Duminecă. Am căutat să adunăm informaţii în această privinţă şi ne-am adresat câtorva factori In măsură să ne lămurească. In primul rând, am vorbit cu un tmembru important din Comitetul de conducere Răspunsul este evaziv dar nu exclude speranţa înfăptuirei acestui proiect: „In Intenţia noastră, chiar din primăvară, a fost să organizăm în toate Joile şi Duminecile, dar ne-am lovit de multe obstacole. Pare-se că o bună parte din aceste obstacole au fost înlăturate. Dispunem actualmente de un lot de peste 100 cai în stare să alerge. Suficient pentru a înjgheba 22 reuniuni până în Noembrie în loc de N, câte sunt fixate între 11 Septembrie $i 28 Noembrie Bineînţeles, totul depinde de hotărîrea pe care o vor lua proprietarii». Proprietarii sunt presaţi de întrenori şî jockei pentru a cere reuniuni bisăptămânale. Nevoile unui grajd nu pot fi acoperite printr-o singură zi de curse. Iată ce ne-a declarat unul din cei mai importanţi proprietari şi crescători de pur-sânge: ( «Trebuie să organizam reuniuni de două ori pe săptămână, apropie iarna şi avem atâtea rev de satisfăcut Furajele şi o văzu costa bani şi societatea nu poate acoperi aceste nevoi cu încasările unei singure zile pe săptămână. Am constatat ca fie cu şapte ori sau nouă alergări, încasările Societăţii sunt aceleaşi. Dacă prin urmare, să nu alergăm caii Joi şi Duminecă, realizând Comisie pentru alcătuirea programului a lucratori la schema programului reuniunei din 5 Septembrie. Antrenorii au anunţat portanţi posibili 64 pursângi fapt ce a îngăduit înjghebarea unui program de opt curse. Vedeta acestui program o constituie o alergare de condiţie pe 1700 metri pentru caii de prima categorie. Dar. Chilimbar, Luminiţa. Erete. Mosquito figurează printre concurenţii acestei probe, în care jocul încărcărilor şi descărcărilor a îngăduit realizarea unei întreceri tot atât de deschise ca un handicap. Publicăm mai jos schema de program Definitivarea se va face mâine. 1700 m Dar 60; Erete 52; Mosquîto 84; Savana 51 jum.; Chijimbar 51; Luminiţa 51 şi jum.; Fănişor 61; Midway 50. 1200 m. Leac 61 'jum.; BîmbaşaI 60 juni.; Basm 59 jum.; Bankar 57 jum.; Jalba 57 jum.; Conga 55; Caresse 49; Jder 48 jum.; Perdiţa 45 1500 m. P. V. ' Mefisto 59; Optimist 58; Jop 58; Căprior 57; Hortensial 56 jum Marcel 49; Parc '47. 1600 m P. V Hoţoman 60 jum'.; Bistrița' 58 jum.; Gorgona 55;Hurricane 54 jum.'; Cireşîca 19; Sylvia 48; Maraton 45 1600 m. P. v. Air Select 59; Tanc 59; Corregîo 57 jum. Saftea 56 jum.; PietrosuJ 56; Leonard 53; Cristal 50 jum.; Contessina 50 jum.; Canada 50; Prism 48 jum. 1600 m. P. V. Corregio 59; Banco 58 jum.; Pietrosul 57 jum.; Căluşar 57 jum Fomarina 57; Mundtr 56; Spin 55 jum.; Gafița 51; Furtuna 49 jum.; Naiv 44 jum. 1600 m. P. V. Chijimbar 62 jum.; Midway 61 jum . Chiru 60; Boy Boy 59 jum.; Crişti 59; Baron 53 jum.; Fănica 53 jum. Lefegiu 50; Dady 51; Haplea 48. 1000 m. L. D. Răzvrătit 59; Granița 58 jum.; Argeriîîna 55; Cantilena 54 jum.; Vulcan 48 jum.; Azaren 46 jum. Lina 50 jum INFORMAȚII ~i I. PALL a fost suspendat de Comitetul alergărilor pe trei zile de curse pentru modul mai mult decât insuficient mm a susţinut pe Must in premiul Nîcolina, adjudecat de Jiu. Aplaudăm măsura domnilor comisari, pentrucă doar printr’o continuă şi severă supraveghere uri tânăr element se poate forma corect. — JOCKEI! C. Torga. I. Oprescuf şi apranduț Mihăilescu au fost amendaţi cu câte 1000 lei fiecare pentru că nu au făcut greutatea un alergării© pentru care s’au angajat Duminecă. Grajdurile AFSM Scrovişte şi Periş au cu începere de eri dimineaţă un nou antrenor, pe Titi Cornea. Această numire s'a făcut în urma demisiei lui S. Romaness, survenită în cursul după 1două reţete? Antrenorii sunt convinşi că pot face faţă nevoilor de portanţi cu actualul efectiv”. Am vorbit şi cu un antrenor, cu Gabor, unul din cei mai pricepuţi profesionişti ai jurfului nostru. Punctul său de veder© est© identic cu al tuturor celorlalţi colegi de branşă. Actualmente, se îndeplinesc toate condiţiile pentru a se oferi reuniuni bisăptămânale. Galopul dispune de peste 100 pursângi valizi, capabili să suporte un efort mai intens pentru salvgardarea alergărilor de acest gen. Iată ce ne-a declarat: Cu actualul efectiv, când încă doi anii nu erau în stare să alerge toţi, am putut organiza rouniuul Chiar cu zec© curse. Ne va fi deci uşor să organizăm patrusprezece curs© — în ce mai rău ca?- treisprezece — ca să putem alerga Joi şi Dumineci. Şase alergări. Joi şi Şapte Duminecă iată o posibilitate realizabilă. Sporind alimentaţia, caii »nrputea rezista eforturilor ce li se cer pentru acest scop. Avem peste una sută cai în stare să alerge înseamnă că fiecare dintre ei ar trebui să alerge odată la zece zile. De trei ori pe lună în cursă publică, nu-i un efort exagerat. Avem pe câmpul nostru de cursa, cai care au fugit aproape neîntrerupt" de la inaugurare,, reuşind să câştige trei patru curse. Sunt pentru reuninunile lei săptămânale». Cam acestea sunt curentele de opinii ce circulă la Băneasa, asupra perspectivei _ de a se organiza" reuniuni Joia şi Dumineca. Se observă un consens general. Dealtfel în cercurile de galop domneşte convingerea că dela 15 Septembrie se vor oferi reuniuni bisăptămânale Nu-i ereu, ca ,în cursul acestei săptămâni, să se ia o hotărîre definitivă în această privinţă. Int. amiezei de Luni. Noul antrenor a luat n primire numerosul efectiv al celor două graijduri, chiar de criar azî de dimineaţă caii au lucrat sub conducerea sa. INCIDENTUL Midway a avut im epilog în justiţie. D. Zăgănescu, care a provocat manifestaţia ostilă împotriva proprietarului calului, a fost dat în judecată şi condamnat la 1 lună închisoare, 12.000 tei despăgubiri, cheltuelî de judecată şi 2000 lo despăgubiri civile. D. Soars Cristea, nemulţumit de sentinţă, a declarat recurs. HIPISM REUNIUNI B1SAPTAMANALE DE GALOP? SCHEMA FRODRAMULUI DELA 3 SEPTEMBRIE ADEVERI!L GLORIA (trmate din pagina lu a) societatea eminentului tinichigiu. ■ orice alene, rCa durat mult, bineînţeles nici a lui Dumitru. Sa învăţase lumea cu el, numai el nu putea să se desuete de celebritate. Alte preocupări, alte evenimente atrăgeau atenţia oamenilor în porţiunea din Calea Oriviţei unde tronase,e vreme, tinichigiul buclucaş. Acum tot mai puţini admiratori îi ofereau ojukă sau o drojdie. Fu nevoit să-şi reia mediocrele ocupaţii, anonim ca orice reparator de coperişe. Nu se mai temea nimeni de el, nul mai linguşea nimeni. Dumitru se mfta oprea pe la cârciumile care ţî aminteau gloria de odinioară, •—• îşi plătea singur consumaţia, se aşeza la câte o masă unde nu-l poftise nimeni şi, plin de nostalgia isprăvii lui de odinioară căuta s’o reamintească, s’o povestească celor ce n’o cunoşteau, încheind cu un mândru surâs de superioritate și orgoliu: — Numai că m’am uitat la el Și a căzut trăsnit! Victor Efiintiu REVOCAREA UNEI CATEGORII DE MIJLOCITORI OFICIALI Ministerul Comerţului a dat o decizie prin care revocă numirea tuturor mijlocitorilor oficiali de pe lângă oboarele târgurile, pieţele şi rampele din tot cuprinsul ţării, numiri făcute în baza art. 61 din legea asupra burselor de comerţ. sw» Cauciuc brut? materiale technice şi industriale sosite din U. R. S. S. CONSTANŢA. — Vaporul „Kursk” al campaniei de navigaţie sovietică „Upravlenîe Cearnomorska Parahodstvo”, a sosit în port aducând un transport de 450.000 kgr. materiale technice şi industriale, printre care 266.000 kgr. cauciuc brut pentru întreprinderea naţionalizată „Romanii” din Bucureşti, precum şi o motopompă ultra modernă, de fabricaţie sovietică, pentru soc. „Transmarc” din Capitală. Imediat după descărcarea transportului sosit, vasul va încărca ciment pentru LRSS. UN MAGAZIN DE^STĂt CU APE MINERALE PLOEŞTI, ■— Zilele trecute a avut toc în localitate inaugurarea primului magazin de Stat cu ape minerale, reci şi termate, în prezenţa delegatului Ministerului Sănătăţii. DEPĂŞIRI SENORME LA MINA LUPENI La mina Lupani, m întrecerile ce au avut loc în fatezvaiul 11—20 Iulie, în sectorul doi, stratul trei, minerii Timănagă Ştefan şi Săcăluş Ştefan, au depăşit norma cu 225/6, lucrând în abataj frontal înclrnat cu stâlpi de fier Nr 6/7, în schimbul iffitaiu, în ziua de 13 lufie a. e. Aceiaşi mineri în aceleaşi cesittţiuni au depăşit norma in ziua de 14 Iulie în schimbul nitfus cu 150V, în ziua de 15 Iulie, la schimbul Smnâin cu 158% şi în zilele d® 17 şi 29 Iulie, tot în schimbui întâia ea liflo/o. In sectorul întâia B, Stratul 13, în ziua de 13 Iulie schimbul trei maeştri minieri, Prohaszka Eugen şi Racsin Ioan şi mfaeriii Lapot Gustin şi Hrabok Venczel, au depăşit norma cu 300*/«, «udând un abataj, panouri de înclinare. Lucrând în aceleaşi condiţiuni, în ziua de 17/Vîî, in schimbul trei, aceiaşi maeştri mineri, împreună cu prim maestrul miner Puşca Anton şi minerii Hrabah Veraczei şi Popewtel Teodor, au depăşit norma cu 356°/1. APROVIZIONAREA MAGAZINELOR CU MĂRFURI RAŢIONATE Magazinele care distribue mărfuri textile raţionate vor fi reaprovizionate în cursul prezentei luni. Toate aceste magazine vor primi mărfuri pentru sezonul de toamnă şi iarnă. ELEVII CORIGENŢIA RELIGIE SUNT CONSIDERAŢI PROMOVAŢI Ministerul învăţământului Public comunică următoarele: Elevii corigenţi la Religie sunt consideraţi promovaţi din oficiu la acest obiect. Candidaţii la examenul particular nu vor mai fi examinaţi 1% Religie. La examenul de admitere în clasa VIII-a şi a IX-a de la licee, pe lângă obiectele arătate în decizia Nr. 207.006 publicată in Monitorul Oficial Nr. 196 din 20 August 1948, pentru şcolile sau secţiile cu altă limbă de predare decât cea română, elevii vor fi examinaţi, scris şi oral, şi din limba maternă. SMAfll VOR FI DK NUMAI DC JĂ RA1S AVANSURI! PRIMJE IA 1 MAI In baza Decretului nr. 8/1948, Ministerele şi Instituţiile publice de orice fel, precum şi întreprinderile de Stat şi particulare, au fost obligate să acorde la 1 Mai avansuri rambursabile salariaţilor lor. Aceste avansuri urmau să fie reţinute, cu începere din luna Mai 1948, în rate lunare şi anume: salariaţii publici de la şefi de serviciu inclusiv în sus, care au luat un avans de 2000 lei, urmau să-l restituie în cinci rate lunare egale iar ceilalţi, care au primit un avans de 2500 lei, în şase rate lunare. Situaţia salariaţilor particulari Salariaţilor particulari li s au acordat câte 2000 Iei pentru cei din clasa I—VI inclusiv, iar celorlalţi câte 2500 lei. Salariaţii particulari urmau să restituie aceste avansuri în felul următor: Cei din clasele I şi II In patru rate- cei din clasele II şi IV în cinci rate, cei din clasele V şi Vî în şase rate, cei din clasele VII, Viii şi IX în şapte rate, iar ceilalţi în opt rate- CARE SUME SE CONSIDERA AJUTOR La 21 Augusst a» c., prin hotărîrea Consiliului de Miniştri, s’a stabilit că avansurile ramurbcabile acordate în baza Decrettului 8/IS4S şi nerambursate până la 1 Iulie wise vor considera acordate definitiv, cu titlul de adjuisare. In baza acestei precizii, fiecărui salariat i se va scădea câte două rate, pentru lunile Mai şi Iunie iar diferenţa rezultată după scăderea acestor, rate va fi considerată ajutor. In felul acesta, la salariaţii publici de la şef de serviciu inclusiv în sus se vor scădea două rate a 400 lei, adică 600 lei, restul de 1.206 lei considerându-se ca ajutor, iar la ceilalţi, 2 rate a 416 lei adică 832 lei, considerându-se ca ajutor restul sumei de 1.668 lei. La salariații particulari, pentru cei din cl. I—II câte 000 lei de rată, adică în total 1.000 lei, restul sumei de 1.00o lei considerându-se ajutor. Pentru cei din clasa III—TV câte 40o lei de rată, adică total 80o lei, restul de 1200 lei considerândajutor. Pentru cei din cl. V-VI câte 333 lei de rată, adică în total 068 lei, restul de 1334 lei considerânduse ajutor. Pentru cei din cl. VII-IX câte 357 lei de rată, adică în total 714 lei, restul de 1.786 lei considerându-se ajutor. Pentru cei din cl. X-XI-XII câte 312 lei de rată, adică în total 624 lei. restul de 1876 considerându-se ajutor. Dacă unele intre prin steri sau instituţii au reţinut mai mult vor restitui diferenţa salariaţilor respectivi. Dpă cum celor cărora li s-a reţinut mai puţin li se vor opri diferenţele până la sumele specificate mai sus. ÎNAPOIEREA in CAPITALA A DURATEI ROMÂNE IA CONGRESUL MOMUL Al WTElECTIVAUUm Eri după amiază s’a înapoiat în Capitală, cu avionul, delegaţia română care a luat parte la Congresul Mondial al Intelectualilor pentru apărarea păcii, ţinut la Wroclaw (Polonia) între 25—28 August). Pe aeroportul Băneasa delegaţia romană, condusă de d. deputat L. Răutu, publicist, şi alcătuită din: academicianul prof. Şt. Nicolau; academicianul Emil Petrovici, rectorul Universităţii din Cluj; academicianuul S. Stoîlov, prof. Universitar; academicianul Gall Gabor, profesor universitar; M. Roller, scriitor istoric; Zaharia Stancu,directorul Teatrului Naţional, scriitor şi preşedintele Societăţii Scriitorilor din România M. Breslaşcu, poet; Traian Şeimaru, ziarist, critic de artă şi C. Bugeanu, compozitor şi dirijor, a fost salutată de numeroşi ziarişti, scriitori, artişti, reprezentanţi ai presei străine, etc. ALIMENTAREA INTERNA A BOLNAVILOR ASURATI IN SPITALELE C.C.A.S. In cadrul acţiunii de reorganizare a spitalelor din întreaga ţară, Casa Centrală a Asigurărilor Sedai© a luat măsuri pentru reglementarea Site mării bolnavilor în spitalele CCAS-ului venindu se în acest fel în ajutorul asiguraţilor car® au neapărată nevoe d® tratament spitalicesc. Spitalele CCAS sunt obligate ca în fiecare seară să comunice Direcţiei Medicale din Casa Centrală, păturiie liber® pe specialităţi, indicându-se şi serviciul respectiv in care urmează a fi internat bolnavul ziua următoare. Asiguraţii găsiţi bolnavi la dîte ritei® servicii de consultaţii ale dispensarelor CCAS, datorită măsurilor luate, vor fi Îndrumaţi la medicul diriginte care le va indica în scrie spitalul in. care urmează să fie internaţi De asemeni s’a intervenit la Casa Centrală la numele asiguraţilor care urmează a îi internaţi în şniţelele şi sanatoriile, ministerului Sănătăţii în vederea sioiplificării rinelor de internare. PROBLEME EXTERNE 1A apărut nr. 4 (August 1948) din Probleme Externe’’ cu următorul cu-prins: Problema Dunării. ’ A. DEBORIN: Statul USA în slujba monopolurilor capitaliste. A. GALIN: Apostolii Imperialiști ai Va* ticanului. M. ALEXEIEV: Uniunea Indiană și Pakistanul. G. VRONSKI: Platforma Partidului Progresist din Statele Unite. C. VERŞININ: Uniunea Sovietică mare putere aeriană. : COMENTARII. DOCUMENTAR: Conferinţa Dunărîîî Textul Convenţiei dunărene — Din desbaterile Conferinţei, •ji,