Adevěrul, octombrie 1948 (Anul 61, nr. 17278-17304)
1948-10-01 / nr. 17278
Pag, 2 ammmtm LUMI 4 ©oîom&srre PREMIERA 0 __ fca S& IWM »ÖÄ® ?o, ÎN t/RAl/l CERERII GENERALE! ULTIMELE 3 ZILE la ARO si GRĂDINA PROGRES Inepuizabilul tu c c al BALADA SIBERIEITECHNICOLOR A 2-a SĂPTĂMÂNĂ DE SUCCES!' premiera — la CAPITOL zilnic Matineu UN NOU FILM FRANCEI , IffllTW C. F. R. TIMIŞOARA Şl DINAWPO SUSŢIN MATCHURI DIFICILE Etapa şaptea divizionară, programe*- şansă Echipa lor este în cea mai bună ză în Bucureşti matchurile CPU Buc. - formă, dovadă rezultatul de la Timişoa-I Jiul şi Petrolul — CFR Cluj, care ie ia din mateliu! cu CFR Tim. Totuşi, vor disputa in cuplaj, Dumineci pe a- Dinamo nu-i un adversar comod şi unu-i jena UCB, iar în provincie cinci dis- deloc exclusă posibilitatea unui match pute, care anticipează lupte strânse, ale nuL căror rezultate pot avea importantei I.T.A« — Ai*IW®ta consecinţe asupra clasamentului Aat* | La Arad, campionii naţionali chiar in fel CFR Tim, Dinamo, Libertatea şi actuala condiţie nu pot pierde matchul CFR Cluj susţin examene dificile. Doar cu Armata, deşi militarii au dovedit că ITA joacă pe teren propriu, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil. RATA — CFR Timişoara Matchul etapei. Actualii leaderi dedeţin o formă excelentă. Poli tahiti era — Kwetzlochimis Prima deplasare a bucureştenilor ceţin o formă deosebită, care le-a adus , include cu una din cele mai grele şase victorii consecutive şi totuşi iu , încercări Studenţii timişoreni au promatchul de la Tg. Mureş nu se put congresat mult faţă de ceea ce erau insidera favoriţi, căci în afară de făptui baraj. Matchul va fi spectaculos, aprig că înfruntă o echipă în maximum de , disputat, dar victoria gazdelor nu poate formă, foarte puţine forma*e divizionare , pusă in discuţie, au izbutit să câştige în oraşul de pe Universitatea C. S. f şi malurile Mureşului Fără de discuţie că Mediaş matchul va fi disputat cu ultima enerc «. M Mediaş nu are încă echi Dagie şi daca feroviarii vor isbuti t»n ţoc ^ plunct locul ce deţine în clasament egal, vor avea toate motivele si ite probiibil că nu va putea fi tmbunătatn mulţumiţi. Noi ne îndoim insa... |a qu^ cjtcj studenţii vor mea cu toată Libe^tnitoa — Bi tKtniO ardoarea cad au nevoie de puncte pen- O partidă între două tabere de forţe! *ru a-şi îmbunătăţi situaţia în clasaegale. i ment. Probabil că vor reuşi să câştige, ePe teren propriu,, orădenii au prima , dar după mare luptă. HIPISM O ECHIPA MILITARĂ LA ALERGĂRILE OEU» BAtt EAS A cuiul de Triumf, cea mai importantă încercare a reuniune! de toamnă. Programul prevede şapte probe şi o» inovaţie, o alergare de plat, deschisă elen,ciţelor de jumătate de sânge, pro- prietatea Clubului Sportiv Central al Armatei, Secţia călăriei. Apariţia formaţiunei triliare va stâr- j ni desigur multă curiozitate în cercu- iile sportive, care au urmărit şi urmăresc evoluţia echpei echestreV sub conducerea d-lui colonel Chitcutesci. Este vorba ca elementele de pur sânge şi jumătate de sânge să evolu-ieze 101 vitor pe câmpul de curse şi în acest scop, primele elemente au fost aduse şi instalate pe câmpul de la Băneasa, unde au început antrenamentul. Este probabil ca săptămâna viioare să se organizeze o alergare, rezervată rotierilor din aceasta etapă, la care să ia parte şi două amazoane, d-nele Dina Mihalcea şi Cerhoz. Profesioniştii privesc cu simpatie aceasta formaţiune, care dă un colorit nou câmpului de antrenament şi care vor complet mai târziu, în mod util, programul curselor. Din programul de Duminică lipsesc elementele hergheliei Cetina. Se poate să fie o simpla omisne, datorita dorinţei unui scurte pauze, deşi credem că un grajd, care cuprinde un număr atât de mare de alergători, putea pune in linie câţiva cai. IATA PREMIILE: Pr. Retezat: 1300 m. P. V. Marcelul Harbuz 59 j., Mitoc 54 j., Parc 52 j. Nuc 46, Sylvia 44 Pr. Făgeţelul: 1500 m. P. V. Perdita 56 j., Mahon 55 j., Vădana f1., Firida 52 j., Răsvrâtit 52 j. Pr. IIDRICANI: 1600 m. P. N. Boy Boy 58, lânca 56 j., Must 52, Nina 52, Lefegiu 50 j. Pr. MOTRUL: 1500 m. P. V. Păstoriţa 58, Sabarel 58, Leac 57 j, Bankar 52 j.. Selecta 50, Tanc 45. MARELE PREMIU DE TOMNA: 2000 m. P. V. Dar 60, Luminiţa 58 j, Fănişor 60, Glorios 60. Pr. Măceşul* 1700 m. P. N. Haplea 58 j„ Jiu 56, Medir 54 J, Pelin 53, Cristal 51, Furtuna 46. Pr. Haţeg 4 IIi00 m. P. V. Optimist 58 j. Lla 59, Rodica 58, Ca. nada 55 J., Job 53 j. Priam 49, Bibi I Li>Io 44 j. Alergare militarii: 1600 m. P. V. Marche en Avant 75 Cpt. Mass Corvin VIII 75 Cpt. Drăgulescu Adam 75 Sit. Jipa Furioso II/II 75 S. Lt. C-tinescu Dahomer 75 Plut. Bursa Corvin III 75 Plut. Mihalcea Corvin IV 75 Plut. Vet. Voicu Secretariatul societății de curse • publiat ori programul alergăror de Duminică, când se dispută premiul A1* Bucureşteni la palatul Chaillot (Urmare din pagina I-a) autorii lor le-au însoţit de elemente teatrale. Dar, în acelaş timp, discursuri cum au f°st acelea ale d-lor Vâşinskî ş Manuilski, au produs un profund ecou asupra auditorului. Propunerile pozitive ale şefului delegaţiei sovietice vor forma obiectul unor ample desbateri, mai întâi în Comitetul Politic şi apoi în Adunarea Generală, pe a cărei ordine de zi au fost înscrise. După primele zile de mare animaţie, când s-au pronunţat discursurile în cadrul discuţiei generale, o mică pauză urmează până la şedinţa de Luni a Consiliului de Securitate, care va avea de luat în considerare cererea Statelor Unite, Marii Britanii şi Franţei privitoare la „situaţia de la Berlin”. Cel mai vesel spectacol Cele mai eftine preţuri La TEATRUL MARIA FILOTTI Se rupe cu lacrimi cu noua distribuţie VAJIVRINA GARDESCU şi DEMETRU cu MARIA FILOTTI in delicioasa comedie urili LA SUTĂ... FATAL! Msacai IARMAROCUL PE STRADĂ (Urmare din pagina ta băleşti," lame de ras „originale”, pietre pentru .anchetă, confecţionate din sârmă săpun de toaletă noroşind la suprafaţă a liliac şi la Interior a gaz... şi tot ce mintea omenească a născocit mai i- I I şi mai contrafăcut. SPECTACOLELE ZILEI ILSILA- TEATRE COMEDIA: O scrisoare pierdută« A’HAMBRA Clas» 8 a B. TEATRUI FR OTTI \% fatal SAVOY: Fata cu biciușca. BOEMA: Trio losefing. EFORIE (Vox). Tihany. CINEMATOGRAFE ARO: Balada Siberiei. CRADINA PROGRES: Balada Siberiei ARTA- Insula ispășirii. CASA PRIETENIEI SOVIETO ROMANE (Fantasio) Chestiunea Rusă. CAPITOL (sală şi grădină). Invitaţie la fericire RITZ. Invitaţie la fericire. FEMINA Baron şi Vagabond. GiaCONDA „Cubtul îndrăgostiţilor şi al 2-lea divertisment muzical. MIGNON (Sală şi grădină) Scurtă întâlnire şi divertisment muzical. PA... Stan şi Bran studenţi la Oxford TRIANON: Balada Siberiei. FITIMON SARBU (sală şi grădină) (fost Luxor). Colţ Alb. VICTORIA întoarcerea lui Mont* Cristo şi divertisment muzici. MOŞILOR (fost American): iubirea nu moare AIDA Comoara din trecătoare. AVRIG Diamantul negru. APOI.O. Coniii căpitanului Grand ANANTA Haiduc şi printrr revistă. BRAGADÎRU: Chestiunea rusă. HARCEI ONA: Pumnul de fier. CARMEN Rapsodia caucaziană. CF. R. GIULEŞTI: Universităţile mele. DA,IA (Ştefan cel Mare): Idolul prăbuşit. IRIDA: Chestiunea Rusă şi artişti GLORIA: La stăpâni. IZBANDA: Caut o nevastă şi divertisment muzical. .IA Glinka LUTHER (grădină şi sală): Rivalii şi colectivul Nr 10 (Titi Columbeanu) MARNA: Balada Siberiei. MARCONI: Ispitele din Monte Carlo, revistă. MILANO- Tragedia unei hibiri şi trupa Titi Mihăilescu. MIORIŢA: Noaptea păcatului şi revistă MODEL: Mizerabilii şi artişti ! AXA: Miluho Maklal NGNI: Colţ Alb ODEON- Balada Siberiei. PACHE: Papa Lebonard şi revistă. • POLTAVA: Flacăra Iubirii, Jurnal şi revistă. RAHOVA: Singură pe lume, Jurnal şi artişti. IPIENDID: Fete fără uniformă. Jurnal şi revistă. is Balada Siberiei. . TRIUMF: Aventurile Sul Mikluho Makiai şi jurnal UNIREA; Melodia Iubirii. UNIC- Diamantul negru şi jurnal FRGU: Dubla existenţă a doctorului Sartory şi compania de reviste. VOLTA BUZEŞTI Mărite şi revistă. VOLGA; Balada Siberiei. VENUS: Dezonorata. ) TffiRaomifA&evertaui CARTEA A MILIOANE DE OAMENI Zece ani ie la apa iţia «Istoriei Partidului Comunist il (bolsj ie) al U. R. S.S. - Curs scurt» Se împî'nesc zilele ac'esiea zece ani d'tla apariţia remarcabilei opere a irtarxismului-lenismului, lucrarea clasică a lui I. V. Slain.. ..Istoria Partidului Comunist (bol’ şev'c) al UPSS — curs scurt”. Aparţia acestei cărţi a fost un evenment de o importantă istorică mondială. Nu numai Paridul Bolşevic, poporul soviet e, ci şi toţi oamenii muncii şi exploataţii tuturor ţărlor au căpătat, odată cu apariţia „Istoriei Partidului Comunist (bo’şevx) al URSS” o nouă s puternică armă ideologică în Iuta pentru libertate, democraţie şi comunism. In Cursul scurt al Istoriei Pa-. ridului Comunist (bolşevic) al URSS este magstral expusă şi în chip instructiv generalizată enorma experienţă istorică a Partidului Bolşevic, experienţă fără de egal în istoria vreunui alt partid politic din lume. In acest manual de sinteză se poate găsi explicarea cu adevărat ştinţifică a principalelor probleme ale marxism- leninismului. Clasica lucrare a lui I. V. Stalin luptă pentru libertate, democraţie rile şi masse 1© largi populare să aprofundeze bolşevismul, îi înar- moftza cu cunoaşterea legilor ,desi voltării sociale şi al© luptei politice, cu înţelegerea sensului şi legăturii interne a evenimentelor zilei şi consolidează credinţa lor în victoria măreţ cauze a lui Marx Engels’Lenin-Salin. Ideile marxim-leninismului, a căror desvoltare o prezima „Cursul scurt”, au trecut un mare examen istoric. Valitatea şi invincibilitatea lor, rolul lor organizatoric şi transformator au fost confirmate d© întreaga istorie a Partidului Bolşevic, de întreaga existenţă d© 30 de ani a puterii sovietice, d© vctoria democraţiei populare în ţările Europei Centrale şi de Sud-Est. Ele au fost verificate în Marea Revoluţie Socialista din Octomvrie, victorioasă in luptele războiului civil, în construirea societăţii socialiste, în victoriosul război împotriva Germaniei fasciste şi a Japoniei imperialiste, în nouile succese postbelice ale construcţiei comunist© din URSS. Inactuala fază a dezvoltării istorice, când socialismul a intrat pe ordinea d© zi în viaţa popoarelor, muncitorii din lumea întreagă, care caută drumurile eliberării lor, găsesc tot mai mult răspunsul la problemele vitale care îi preocupă, în măreaţa învăţătură a lui Marx-Engels’Lenin- Stalin. Ideile marx smieninismului unesc sub stagul partidelor comuniste milioane de oameni înaintaţi din întreaga lume, reprezintă cea mai puternică armă aptuală în lupta lor. Până la data de 1 August 1948, în timp de zece ani, partea lui I. V. Stalin „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (b) al URSS“ a fost edtată în Ununea Sovietică în 63 limbi, cu un tiraj total de peste 34 milioane exemplare. Din an în an, şi în specal în epoca postlică creşte edţia „Cursului scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS“ în limba rusă. Numai în anul 1946 „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS” a fost editat într’un tiraj de 10 milioane exemplare. Tirajul total al „Cursului scurt al Istorii Partidului Comunist (bolşevic) al URSS.”,în limba rusă în timp de zece ani, atinge cifra de 27,5 milioane exemplare. Şi în republicile sovietice „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS’’ a fost editat de mai multe ori. in limba ucraineană el a apărut în 8 ediţi, cu un tiraj total de cca. 2,5 milioane exemplare, în limba fcelorusă „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS, s’a edtat de 4 ori — între anii 1938—1946, în limba armeană au apărut 4 ediţii. In limba başkiră „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS” a fost editat de 2 ori din anul 1933 şi 1945, în limba turcmenă în 1938 şi 1947, în limba barghină în 1939, în cea hakasă în anul 1941. „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS” a fost edtat, de asemenea, în 18 limbi străine, în URSS, intr’un tiraj total de peste 1 milion examplare, printre care în limba chineză — 5 adiţiuni cu un tiraj de peste 100 000 exemplare, în limba japoneză 400.000 de exemplare, etc. Teoria înaintată a lui Marx-Engais-lAaia Stalin îşi făuisşe drumul către massele largi populare ale lumii „Cursul scurt ’ a început să apară in diferite ţări şi pe la începutul anului 1939, el a fost editat dincolo de graniţele URSS în 28 limbUn foarte mare interes faţă de „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS ” se poate observa în ţările nouilor democraţii populare. In Bulgara, „Cursul scurt” a fost editat într’un tiraj de 20.000 exemplare în anul 1944, 40 000 în anul 1945 şi 20.000 în anul 1947. In Choslovacia, „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS.” a fost scos în 250.000 exemplare. In România, „Cursul scurt” a fost editat în anii 1944 şi 1945. Primele două ediţiuni au fost complet epuizate; actualmente a apărut a treia ediţie a „Cursului Scurt”, într’un tiraj total de 1 milion exemplare. In Ungaria au apărut două ediţii ale „Cursului scurt”, în anii 1945 şi 1946, iar în anul curent au fost editate 25.000 exemplare. In Albania, „Cursul scurt!’ a apărut în anul 1945 în 10 000 exemplare„Cursul scurt” a mai fost editat; in Anglia — în anii 1939 şi 1943, în Olanda — în 1939 şi 1945, în Norvegia — în 1939, în Argentina în anul 1946, în Danemarca — în anii 1939 şi 1946 (două ediţi), în Germania au apărut două ediţii în anul 1945 şi una în anul 1947. In Franţa au apărut 4 ediţii: două ediţii în anul 1939, dintre care una în limba italiană, 0 ediţie — în anul 1944 — în limba germană şi o 0 ediţe — în anul 1946. „Cursul scurt” a apărut deasemenea în Sueda în anul 1939 în Finlanda — în anul 1945, în USA — în anul 1939, şi în multe alte ţări. Uriaşa răspândire a „Cursului Scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS.” reprezintă o confirmare a cuvintelor lui A Ardanov la al XVIII-lea Congres al Partdului Bolşevic, care a arătat câ miloane de oameni au început să studieze marxism-leninismul și „Cursul scurt al îsoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS.”. „Trebue spus direct că în tot cursul existenţei marxismului aceasta este prima carte care a căpătat o atât de largă răspândire”. ______IRSSkL ---------- - —-------- • DESPRE REPORTAJ Iar in ultima vreme, ca şi cum n ar fi fost de ajuns, au răsărit ca din pamânt faimoasele „mustării” — cârciumi improvizate pe trotuar, sau alături — i art umărul întreaga urbe cu mirosul mitieilor fabricaţi în serie şi la vedere. Bucureştul nostru nu este nici pe departe ceea ce. In mod obişnuit, se nu- • ,, ... „ - r . . . . . meşte un oraş frumos. Atât aşezarea epuizaţi altere de carton. Am cu- i monştrilor uriaşi, sa ispravita lui, de care nu poarte fi făcut respon- j noscul un excelent profesor de urma urmei, aşa că profesorul insaiuil decât Bucur Ciobanul, cât şi fani zoologie, care ar fi putut să încapabil să se întoarcă la şoarece, tezia dezordonată a unor arhitecţi lăsaţi semne ceva in această specialitate ca mine bunătoară, a eşuat la un -y _i_____cv «■■■ »•■»«if C nnit îiIpî nru’P. * ... i * muzeu nefrecventa , unde-şi toarce zilele în societatea scheletelor de mamuţi şi plesiosauri. Văd că zâmbeşti. Iţi închipui că tot ce-ţi spun e ca locvacitatea boscarului precedând scamatoria. Că intr’un sfârşit am să scot din mânecă numărul de senzaţie, subiectul era ant- Te înşeli. Ştiu că le-ar încânta un „şlagăr”, ceva in genul lui Jimmy Grup, reporter american la o gazetă de seară, care a vrut cu tot dinadinsul să-l bage în cofă pe un rival de la o gazetă de dimineaţă. Jimmy Grup a aflat că antipaticul său concurent a plănuit să se deghizeze în călău şi ca astfel să asiste chwir pe eşafod, la ultimele clipe ale unui condamnat la moarte. Ce a făcut Jimmy? Sub un prext sau altul, a reuşit să se introducă in celula osânditului şi schimbănd haina cu dânsul, a aşteptat liniştit desfăşurarea evenimentelor. A petrecut aşadar o noapte delicioasă râzând la gândul farsei jucată reporterului rival, şi a fost condus la ghilotină într’o formă splendidă, Jubila. Fiind sigur că va avea locul de frunte în această întâmplare şi că numai dânsul va putea împărtăşi cititorilor cele mai autentice impresii ale condamnatului, se uita la pseudo-că,lăut cu destulă insolenţă. Sfârşitul aventuri fu că reporterul ziarului de dimineaţă îl descăpiţă pe reporterul de la gazeta de seară Eşti curios să afli care din aceste două roluri i-ar fi revenit subsemnatului? Iaca nu'ţi spun, deşi nu mă despart mulţi , an de sorocul pensionării. F. BwnearFox ss sburde in voe. au răpit Capitalei orice interPSantâ_ focă într’o bună zi veleitate de punct de atracţie turistic. desnustat de speciVe D-că nsă pe lângă cusururile origina- nusar ti augusta a P re, mai adâogăm Și nici contemporanii mărunte cuprinse in catalogul in altele noui, atunci, pe drept cuvânt, se ' delet ni cirii sale. Și fiindcă rege poate spune că avem ceeace merităm. J nul contemporan n’a oferit sla-Fred Ghenadescu I biciunii sale pentru grandios, un flrmare din pagina ta animal mai mare decât o balenă, un hipopotam sau o pachidermă, ni on raft inni rn nBJAtb", obligat să trişezi publicul, să te trişezi pe tine, ridicând ca atleţii profesorul s’a refugiat în preistorie. Dar şi acest bătrân depozit al ADEVERUL LISTA ASESORILOR POPULARI CE VOR FIMTMA IA LSTANTELE DIN BUCUREStl $1JUD. ILfOV INTRE 1 OCTOMBRIE —31 DECEMBRIE 1948 Următorii asesori ieşiţi la sorţ, urmează a funcţiona la instanţele din Bucureşti în perioada 1 Octombrie — 31 Decembrie 1948. Ciertea Bucureşti SECTIA l-a PENALA. Titulari: Zaharia Ion, Codreanu Anaş, Stănilă Ghiţă. Supleanţi: Nediscu Elena, Ionescu Elisabeta, Anghelescu Ion, Radu Vasila, Băloiu Constantin şi Taşcan Vasi. SECŢIA II-a PENALA. — Titulari: Bellu Gruia, Şerbănescu life şi Rafailă Ion. Supleant : Iozu Ghiozu, Teodorescu Stoian, Constantin Petre, Ion Bărbulescu, Toth Ştefan şi Bogdan Tudor. SECŢIA IV-a Penală: — Titulari: Popovici Alexandru, Borcănescu Zoe şi Simion Nicolae. Supleanţi: Trandafirescu Em., Naşcu Ion, Duvlca Ioana, Dinu Dimitru, Hotăranu Gavrilă şi Suditu Ion. SECŢIA IV-a PENALA. — Titulari: Cordea Isdor, Novac Ştefan şi Achim Olivia. Supleanţi- Costescu Lazăr, Grigorescu Constantn, Bucur Ion, Stanciu Victor, Blezneac Ştefan şi Ardeleanu Maria. Tribunal Ilfov SECŢIA l-a PENALA. — Titulari: Marinescu Constantin, Micu Dumitru Slaghi Gheorghe şi Bârsan Cristea. Supleanţ: Caraconi Iuliana, Băncilă Niculie, Vasile Nicolae, Raţă Dumitru, Ioniţă Niculae, Onescu file, Cosma Traien şi Voicu Gheorghe. SECŢIA II-a P.ANALA: Titulari: Toma Elena, Câmpanu file, Nutrea Elena şi Dobre Alexandru. Supleanţi: Manea Dumitru, Dumitrescu Constantin, Neicu Constantin, Vasiliu Victor, Carason Marin, Bobi Nicolae, Ştefănescu Alexa-dru , Marculescu Mircea. SECŢIA !!!-a PENALA: Titulari: Chiva Ion, Lizeruch Gheorghe, Neniu Dora şi Stoian Cornel. Supleanţi: Ion Stancu, Lazăr Gherghel, Nicolae Vasilica, Albescu Nicolae, Rădulescu Cătălin, Cristescu Gheorghe, Stefănescu Dumitru şi Lucian Elsabeta. SECTIA IV-a PENALA. Titan: Achim Valeria, Bartfeld Adolf, Barbu Raveca , Nistor Tudor. Supleanţi: Iordache Ilie, Bartha Andrei, Parpală Marin, Constantin Petre, Gheorghe Ion, Petrescu Aurel, Dincă Dumitru şi Ştefănescu .Alexandru. Parchet Titulari: Bobolea Ştefan şi Mărgărit Cornel; Surhati: Mirelescu Gheorghe, Stănescu Ion, Chivulescu Ion şi Tatomir Niculae. SECŢIA I CIV. COM. — Titulari: Berson Andrei şi Bucur Victor. Supleanţi: Ionescu C. Ion şi Bărbulescu Ion. SECŢIA II CIV. COM. - Titulari: Ionescu Anghel şiolomon Solomon. Supleanţi: Chivu Gheorghe şi Stanciu Alexandru. SECŢIA l l a CIV. COM. - Titulari: Ionescu Mihai şi Dincă Dumitru. Supleanţi: Constantin Petre şi Popescu Ilie. JUDECĂTORIA POPULARA I URBANA BUCUREȘTI. — Titulari: Toma David si Iorgulescu Gheorghte; Suplenţi- Florescu Aurel, Marcovici Isidor, Gleznea Tănase si Radu Cojocaru. JUDECATORIA POPULARA II URBANA BUCURESTI. - Titulari: Mironovici Stefan , Marcu Grigore; Supleanţi: Sabo Gheorghe, Gănescu Gheorghe, Ionescu Petre şi Şerban Ştefan. JUDECATORIA POPULARA II URBANA BUCURESTI. - Titulari: Anton Vasi şi Hunmac Gherhina- Popescu. Simjeant: Tase Florea, Betriscu Aurel, Negoiţă Dumitru, Creţu Aurel. JUDECĂTORIA POPULARA IV MIXTA BUCUREŞTI. - Titulari: Cherestes Dezideriu şi Scundu Vasile; Supleanţi: Bănescu Ghvorghe, Epurescu Ilie, Sârbu Constantin Şi Ionescu Rozmhero Maria. JUDECĂTORIA POPULARA V URBANA BUCUREŞTI. - Titlari: Zerenkie Constantin Stanciu Alexandru; Supleanţi: Ardeleanu Ion, Netcu Nescu, Ivaşcu Gheorghe, Iosif Dumitru. JUDECATORIA POPULARA VI MIXTA BUCURESTI. - Titulari- Seiia Sultana şi Tudor Gheorghe; Supleanţi: Ciceo Octav, Toma Gheorghe, Grigore Alexandru şi Arsene . JUDECĂTORIA POPULARA VII URBANA BUCUREŞTI. - Titulari- Oleseu Niculae şi Costea Ion; Supleanţi: Isoveanu Lucian, Răfucanu Nic., Bodeanu D-tru ,iarbu D-tru JUDECĂTORIA POPULARA VII! URBANA BUCUREŞTI. Titulari: Dumitrescu Dumitru, Drăgan Alexandru; Supleanţi: Enachte Ion, Ghiţă Nicolae, Pălănceanu Ion, Marinescu I. JUDECATORIA POPULARA DE URGENTA BUCURESTI Ruhn Gheorghe şi Moldoveanu Maria, Smleanţ, Jambor Eronom, Solomon Nicolae, Hristache Dumitriu şi Berea Petre. Judeţul Ilfov Următorii asesori populari, traşi la sorţi, vor funcţona pe lângă judecătoriile din judeţul Ilfov, cu începere de azi, 1 Octombrie 1948. JUDECĂTORIA BOI VNTINUL: Elena Stocescu, Iiie Costache Dan. Sediul secundar Joîța: Tudorache Iancu, Florea C. Florea. JUDECATORIA BRANESTI: Cimpoeru Nicolae, Tudor Cristin. JUDECĂTORIA BUDESTI: Mariana Constantin, Vasile Budoi. Sediul secundar Hotarele: Constantin I. N. Pârvu, Niculae T. Giolu; Sediul Secundar Gobinași: Anuța Marin, Gheorghe Scaipici. JUDECĂTORIA BUFTEA : Boris Sofronei, Dumitru I. Doina; Sediul secundar Cocioc: Voicu Crăciun, Elena Stoica. JUDECĂTORIA DOMNEȘTI: Pavel M. Cristea, Tudor Pitea; Sediul secundar Buturugeni: Alexandrina G. Dincă, loan Dragi »mir. JUDECĂTORIA PARLITA : Muşuroaie Mircea, Niculescu P. Alexandru; Sediul secundar I. C. Frimu, Caşu Marin, Stoian P. Şerban. OrgiSmiirr»» instituţiilor spsÎDiîcesîj JUDECĂTORIA FIERBINŢI: Friffîl Minca, Niculae Hoarta; Sediul secundar Gruiu: Stana Pitaru, Dumitru Va Stancu; Sediul secundar Drăgoeşti : Gheorgie Negrilă, Niculae Ispas. Sediul secundar Căciulaţi: Savu E. Morant, Saiori Bărbulescu. JUDECĂTORIA VIDRA: Alexandru M. Stan, Manolache Gheorghe. JUDECĂTORIA OLTENIŢA: Bâţki Vasile, Gheorghe Cămărăşescu; Sediul secundar Greaca: Petre Pena, Tatol Fugen; Sediul secundar Mănăstirea Constantin Eliade, Alexandru I. Rado* Dispoziţii privind pai bolnavi , pe baza conducerii unice şi poartă întreaga răspundere pentru diagnosticul tratamentului şl Îngrijire* bolnavi or, precum şi pentru ştire* sanitară, administrativă şi educativă a serviciului. Organizarea instituţiilor, spitaliceşti Ce cuprinde noul regulament al ministerului sănătăţii Un regulament, elaborat şi pus In de in mod obligator eecţî! sMurţ aplicaru de către ministerul Sănă“! toata serviciile cu paturi, taţii, fixează normele de organizare I Serviciul de corsutatii triază boli şi funcţionare a Inst tutilor spitali*' navii şi*i repartizează la aecti* de cerţi de pe întreg cuprinsul Republ- speria itate , face examene si tratacei Populare Române, indiferent de mente ambulatorii bolnavilor care apartenenţa administrativă a acestor nu necesită internarea in spital ; ala Instituţii. Regulamentul conţine 478 articole. Instituţii spitaliceşti in RP R. sunt următoarele: spitalul mixt rural, spitalul rural de apedalit.ite, Spitalul urban de specialitate, sanatorii e pentru tuberculoză, prevento* hl,este legătura Intre sp'tal şl InsU* tuţiile medicale din Judeţ. Atribuţiile personalului Capitolul «organizarea instituţiile® spî taleeţtl», cuprinde norma „Ut funcţionar© a serviciului de consultaţii, a laboratorului şi serviciului d4 a serviciului administra" unde pentru tuberculoză, sanatoriile 'v.® ■ a de curs balneo-climatică și cUnldle *° a S ®» universitare. I, v* » serviciului de gardă, a farma" „ „ . , , , , , elei, prosecturi, seriiciu-ui tehnia* Pentru ridicarea nivelului educa- j etcntei san tare, spitalul trebuie să Medicul primar conduce serviciul constituie exemplu de igienă înlăturându'se vechea concepţie despre spital, înradă, luată inpopu'atii. In ce priveşte asistenta medica’ă, personalul medica! trebuie să folosească metodele ştiinţifice actuale de diagnostic şi tratament. Ridicarea calfiicării cadrelor me* dicale şi sanitaro-auxiliare şi orga* nizarea muncii ştiinţifice de cercetare, planificată. — constitue, de asemeni, un obiectiv esenţial al regulamentului. Personalul instituţiilor spital aceste este compus din personal medical şi farmaceuc, personal sarvin auxiliar, personal administrativ,personal tehnic şi personal de serviciu. Pe lângă flopard spital, va tine informa un sfat spitalcesc, ca organ de planificare şi coordonare al Institu- j Internarea bolnavilor s© face prinservici e de consultaţii. Iar a căzurilor grave şi accidentelor numai prin serviciul de gardă, tn cazul când servi- Iul de consultaţii w3 funcţionează. Sunt scutiţi de plata taxelor bolnavii săraci, pe baza certificatelor d* paupertate. Sunt de drept scutiţi de platata" xelor bolnavii atinși de boală ron" *agioasă, cei atinși de slfl’s sl bol* ti ei, consfruind uxiliaru! medicu-i veneric^’ ^tPu8ii străini, P« baza -Mi director, pentru buna gospodari- ronveniiurilor Internationale de re-St fumn-finnare a Inctimelor gpîtalîsi funcţionare a Instituţiei ceşti. Sfatul srIta’icesc se compune din rt?Troteaul Instituţiei, administratorul instituţiei, un medic, unul «au doi delegati al s'rdiectu’ui Instituţiei, cu avizul sindicatului sanitar “judeţean. Şeful instituţiei si administratorii fac parte de drept din acest stat. Nici un bolnav iru v« fl Interna* până nu va fi trecut prin serviciul de îmbăiere, deparazitare şi resinfecţie. Bolnavii, insoţitorii şi vizitator® urmează a se supune unor anurp® îndatoriri enumerata de reg-tlament.Bonavii toot micnl vizite numai Joi St Duminică, tntre orele 14:16 după amliză. Reexilamentul este comp'etat apos cu dispoziţivini privind aul'tmentatia i fcolnivUor şi a personalului, fmbi*SIS” mintea şi rufăria. Iar ultimul capitol Capitolul Institue «organizarea institutii or spitaliceşt », cuprinde nor- co-ţine norma de administrare g Inrma de funcţionare a scrvic'ului de striutilior spitaliceşti, consailtaţie a laboratorului şi lservieiu'ui administrativ, a scrv'cn-hril de gardă, a farmnniei, prosecturei, s erviciului tehnic, etc. Pe lângă orice instituţie spital această trebuie» să funcţioneze un serviciu de consultaţii, care cuprin-Două anexe din regulament se ocupă de regimul bolnavilor cu ma" indii infecţioas-'i şi a «neţiilor de boli contagio-he îni spitate, -- şi regulementul Interior medical al sanatoriilor T. B C- S. R. Mio» I A apărut nr. 12 din INSTITUTUL DE STUDII ROMANO-SOVIETICI CUPRINSUL s , STUDII G. CozTov: Lenin şî Stalin, creatorii economiei politice a sociaîismnîi. Al. Sanielevici: Contribuţia fizicei sovietice la ştiinţa mondială R. B. Polanov: Concepţile actuale asupra formarii şi desvoltării solarilor B. Popovski: Uzina hidroelectrică de pe Nipru — Titulari: N. N- Colosovski: Complexele teritoriale de producţie la geograf!» U.R.S.S. C. Rudescu: Sovietul, expresie a centralismului democraţie S. L. Rubinstein: Problema desvolării psihicului a* CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII N. G. Lupu, R. Brauner şi I. Benedict: Câteva rezultate ale tratamentului cu ser antireticular citotoxic Bogomoleţ FAPTE ŞI COMENTARII ’Ptttj"» Ioan Kun: Desvoltarea şi perspectivele producţiei industriale la mnea Sovietică şi in Statele Unite Vasile Maciu: Discuţii asu.,la istoriografiei In U.R.S.S. DAR! DE SEAMA - BIBLIOGRAFIE - CRONICA ACTIVITATEA STITUTULUI DE STUDII ROMANO-SOVIETIC! In anexă: Al doilea volum al bibliotecii „Analelor Româno-Sovietice”« Concepţia sovietică despre hipertensiunea arterială. Uni" IN