Adevěrul, octombrie 1948 (Anul 61, nr. 17278-17304)

1948-10-01 / nr. 17278

Pag, 2 a­mmmtm LUMI 4 ©oîom&srre PREMIERA 0 __ fca S& IWM »ÖÄ® ?o, ÎN t/RAl/l CERERII GENERALE! ULTIMELE 3 ZILE la ARO si GRĂDINA PROGRES Inepuizabilul t­u c c al BALADA SIBERIEITECHNICOLOR A 2-a SĂPTĂMÂNĂ DE SUCCES!' premier­a — la CAPITOL zilnic Matineu UN NOU FILM FRANCEI , IffllTW C. F. R. TIMIŞOARA Şl DINAWPO SUSŢIN MATCHURI DIFICILE Etapa şaptea divizionară, programe*- şansă Echipa lor este în cea mai bună ză în Bucureşti matchurile CPU Buc. - formă, dovadă rezultatul de la Timişoa-I Jiul şi Petrolul — CFR Cluj, care ie ia din mateliu! cu CFR Tim. Totuşi,­­ vor disputa in cuplaj, Dumineci pe a- Dinamo nu-i un adversar comod şi unu-i jena UCB, iar în provincie cinci dis- deloc exclusă posibilitatea unui match pute, care anticipează lupte strânse, ale nuL căror rezultate pot avea importantei I.T.A« — Ai*IW®ta consecinţe asupra clasamentului Aat* | La Arad, campionii naţionali chiar in fel CFR Tim­, Dinamo, Liber­tatea şi­­ actuala condiţie nu pot pierde matchul CFR Cluj susţin examene dificile. Doar­­ cu Armata, deşi militarii au dovedit că ITA joacă pe teren propriu, cee­a ce re­prezintă un avantaj considerabil. RATA — CFR Timişoara Matchul etapei. Actualii leaderi de­deţin o formă excelentă. Poli tahiti era — Kwetzlo­­chimis Prima deplasare a bucureştenilor ce­ţin o formă deosebită, care le-a adus , include cu una din cele mai grele şase victorii consecutive şi totuşi iu , încercări Studenţii timişoreni au pro­­matchul de la Tg. Mureş nu se put con­gresat mult faţă de ceea ce erau in­sidera favoriţi, căci în afară de făptui baraj. Matchul va fi spectaculos, aprig că înfruntă o echipă în maximum de , disputat, dar victoria gazdelor nu poate formă, foarte puţine form­a*e divizionare , pusă in discuţie, au izbutit să câştige în oraşul de pe Universitatea­­ C. S. f şi malurile Mureşului Fără de discuţie că Mediaş matchul va fi disputat cu ultima ener­­c «. M Mediaş nu are încă echi Da­gie şi daca feroviarii vor isbuti t»n ţoc ^ plunct locul ce deţine în clasament egal, vor avea toate motivele si ite probiibil că nu va putea fi tmbunătatn mulţumiţi. Noi ne îndoim insa... |a qu^ cjtcj studenţii vor mea cu toată Libe^tnitoa — Bi tKtniO ardoarea cad au nevoie de puncte pen- O partidă între două tabere de forţe! *ru a-şi îmbunătăţi situaţia în clasa­­egale. i ment. Probabil că vor reuşi să câştige, ePe teren propriu,, orădenii au prima , dar după mare luptă. HIPISM O ECHIPA MILITARĂ LA ALERGĂRILE OEU» BAtt EAS A cuiul de Triumf, cea mai importantă încercare a reuniune! de toamnă. Programul prevede şapte probe şi o» inovaţie, o alergare de plat, deschisă e­­len,c­iţelor de jumătate de sânge, pro-­­ prietatea Clubului Sportiv Central al Armatei, Secţia călăriei. Apariţia formaţiunei tr­ili­are va stâr- j ni desigur multă curiozitate în cercu-­­ iile sportive, care au urmărit şi urmă­resc evoluţia ech­pei echestre­­V sub conducerea d-lui colonel Chitcutesci­. Este vorba ca elementele de pur sânge şi jumătate de sânge să evolu-­i­eze 101 vi­tor pe câmpul de curse şi în acest scop, primele elemente au fost aduse şi instalate pe câmpul de la Bă­­neasa, unde au început antrenamentul. Este probabil ca săptămâna vii­oare să se organizeze o alergare, rezervată r­oti­erilor din aceasta eta­pă, la care­­ să ia parte şi două amazoane, d-nele Dina Mihalcea şi Cer­hoz. Profesioniştii privesc cu simpatie a­ceasta formaţiune, care dă un colorit nou câmpului de antrenament şi care vor comple­t mai târziu, în mod util, programul curselor. Din programul de Duminică lipsesc eleme­ntele hergheliei Cetina. Se poate să fie o simpla omi­sne, datorita do­rinţei unui scurte pauze, deşi credem că un grajd, care cuprinde un număr atât de mare de alergători, putea pune in linie câţiva cai. IATA PREMIILE: Pr. Retezat: 1300 m. P. V. Marcel­ul Harbuz 59 j., Mitoc 54 j., Parc 52 j. Nuc 46, Sylvia 44 Pr. Făgeţelul: 1500 m. P. V. Perdita 56 j., Mahon 55 j., Vădana f1., Firida 52 j., Răsvrâtit 52 j. Pr. IIDRICANI: 1600 m. P. N. Boy Boy 58, l­ân­ca 56 j., Must 52, Nina 52, Lefegiu 50 j. Pr. MOTRUL: 1500 m. P. V. Păstoriţa 58, Sabarel 58, Leac 57 j, Bankar 52 j.. Selecta 50, Tanc 45­­. MARELE PREMIU DE TOMNA: 2000 m. P. V. Dar 60, Luminiţa 58 j, Fănişor 60, Glorios 60. Pr. Măceşul* 1700 m. P. N. Haplea 58 j„ Jiu 56, M­edir 54 J, Pe­lin 53, Cristal 51, Furtuna 46. Pr. Haţeg 4 IIi00 m. P. V. Optimist 58 j. Lla 59, Rodica 58, Ca. nada 55 J., Job 53 j. Priam 49, Bibi I Li>Io 44 j. Alergare militarii: 1600 m. P. V. Marche en Avant 75 Cpt. Mass Corvin VIII 75 Cpt. Drăgulescu Adam 75 Sit. Jipa Furioso II/II 75 S. Lt. C-tinescu Dahomer 75 Plut. Bursa Corvin III 75 Plut. Mihalcea Corvin IV 75 Plut. Vet. Voicu Secretariatul societății de curse • publ­iat ori programul alergăr­­or de Duminică, când se dispută premiul A1* Bucureşteni l­a palatul Chaillot (Urmare din pagina I-a) autorii lor le-au însoţit de ele­mente teatrale. Dar, în acelaş timp, discursuri cum au f°st a­­celea ale d-lor Vâşinskî ş­­ Ma­­nuilski, au produs un profund ecou asupra auditorului. Propu­­­­nerile pozitive ale şefului delega­ţiei sovietice vor forma obiectul unor ample desbateri, mai întâi în Comitetul Politic şi apoi în Adunarea Generală, pe a cărei ordine de zi au fost înscrise. După primele zile de mare ani­maţie, când s-au pronunţat dis­cursurile în cadrul discuţiei ge­nerale, o mică pauză urmează până la şedinţa de Luni a Con­­siliului de Securitate, care va avea de luat în considerare cere­rea Statelor Unite, Marii Brita­nii şi Franţei privitoare la „si­tuaţia de la Berlin”. Cel mai vesel spectacol Cele mai ef­tine preţuri La TEATRUL MARIA FILOTTI Se rupe cu lacrimi cu noua distribuţie VAJIVRINA­ GARDESCU şi DEMETRU cu MARIA FILOTTI in delicioasa comedie urili LA SUTĂ... FATAL! Msacai IARMAROCUL PE STRADĂ (Urmare din pagina t­a­ băl­eşti," lame de ras „originale”, pietre pentru .anchetă, confecţionate din sâr­mă săpun de toaletă no­roşind la supra­faţă a liliac şi la Interior a gaz... şi tot ce mintea omenească a născocit mai i- I I şi mai contrafăcut. SPECTACOLELE ZILEI ILSIL­A-­ TEATRE COMEDIA: O scrisoare pierdută« A’HAMBR­A Clas» 8 a B. TEATRUI FR OTTI \% fatal SAVOY: Fata cu biciușca. BOEMA: Trio losefing. EFORIE (Vox). Tihany. CINEMATOGR­AFE ARO: Balada Siberiei. CRADINA PROGRES: Balada Siberiei ARTA- Insula ispășirii. CASA PRIETENIEI SOVIETO RO­MANE (Fantasio) Chestiunea Rusă. CAPITOL (sală şi grădină). Invitaţie la fericire RITZ. Invitaţie la fericire. FEMINA Baron şi Vagabond. GiaCONDA „Cubtul îndrăgostiţilor şi al 2-lea divertisment muzical. MIGNON (Sală şi grădină) Scurtă în­tâlnire şi divertisment muzical. PA... Stan şi Bran studenţi la Oxford TRIANON: Balada Siberiei. FIT­IMON SARBU (sală şi grădină) (fost Luxor). Colţ Alb. VICTORIA întoarcerea lui Mont* C­risto şi divertisment muzici. MOŞILOR (fost American): iubirea nu moare AIDA Comoara din trecătoare. AVRIG Diamantul negru. APOI.O. Coniii căpitanului Grand AN­ANTA Haiduc şi print­rr revistă. BRAGADÎRU: Chestiunea rusă. HARCEI ONA: Pumnul de fier. CARMEN Rapsodia caucaziană. C­F. R. GIULEŞTI: Universităţile mele. DA­,IA (Ştefan cel Mare): Idolul pră­buşit. I­RIDA: Chestiunea Rusă şi artişti GLORIA: La stăpâni. IZBANDA: Caut o nevastă şi divertis­ment muzical. .IA Glinka LUTHER (grădină şi sală): Rivalii şi colectivul Nr 10 (Titi Columbeanu) MARNA: Balada Siberiei. MARCONI: Ispitele din Monte Carlo, revistă. MILANO- Tragedia unei hibiri şi trupa Titi Mihăilescu. MIORIŢA: Noaptea păcatului şi revistă MODEL: Mizerabilii şi artişti ! AXA: Mi­luho Maklal NGNI: Colţ Alb ODEON- Balada Siberiei. PACHE: Papa Lebonard şi revistă. • POLTAVA: Flacăra Iubirii, Jurnal şi revistă. RAHOVA: Singură pe lume, Jurnal şi artişti. IPI­ENDID: Fete fără uniformă. Jurnal şi revistă. is Balada Siberiei. . TRIUMF: Aventurile Sul Mikluho Makiai şi jurnal UNIREA; Melodia Iubirii. UNIC- Diamantul negru şi jurnal FRGU: Dubla existenţă a doctorului Sartory şi compania de reviste. VOLTA BUZEŞTI Mărite şi revistă. VOLGA; Balada Siberiei. VENUS: Dezonorata. ) TffiRaomifA&evertaui CARTEA A MILIOANE DE OAMENI Zece ani ie la apa iţia «Istoriei Partidului Comunist il (bolsj ie) al U. R. S.S. - Curs scurt» Se împî'nesc zilele ac­'esi­ea zece ani d'tla apariţia rem­arcabilei o­­pere a irtarxismului-len­ismului, lucrarea clasică a lui I. V. Slai­n.. ..Ist­oria Partidului Comunist (bol’ şev'c) al UP­SS — curs scurt”. Apar­ţi­a acestei cărţi a fost un even­ment de o importantă istori­că mondială. Nu numai Par­idul Bolşevic, poporul soviet e, ci şi toţi oamenii muncii şi exploataţii tuturor ţăr­lor au căpătat, odată cu apariţia „Istoriei Partidului Co­­munist (bo’şevx) al URSS” o nouă s­ puternică armă ideologică în Iuta pentru libertate, democraţie şi comunism. In Cursul scurt al Istoriei Pa­-. ridului Comunist (bolşevic) al­­ URSS est­e mag­stral expusă şi în­­ chip instructiv generalizată enor­ma experienţă istorică a Partidu­­lui Bolşevic, experienţă fără de egal în istoria vreunui alt partid politic din lume. In acest manual de sinteză se poate găsi explica­rea cu adevărat şti­nţifică a prin­cipalelor probleme ale marxism- leninismului. Clasica lucrare a lui I. V. Stalin luptă pentru libertate, democraţie rile şi masse 1© largi populare să aprofundeze bolşevismul, îi înar-­­ moftza cu cunoaşterea legilor ,desi voltării sociale şi al© luptei poli­tice, cu înţelegerea sensului şi le­găturii interne a evenimentelor zilei şi consolidează credinţa lor în victoria măreţ cauze a lui Marx Engels’Lenin-S­alin. Ideile marx­im-leninismului, a căror desvoltare o prezima „Cursul scurt”, au trecut un ma­re examen istoric. V­­alit­at­ea şi invincibilitatea lor, rolul lor orga­­nizatoric şi transformator au fost confirmate d© întreaga istorie a Partidului Bolşevic, de întreaga existenţă d© 30 de ani a puterii sovietice, d© v­ctoria democraţiei populare în ţările Europei Cen­trale şi de Sud-Est. Ele au fost verificate în Marea Revoluţie So­­cialista din Octomvrie, victorioasă in luptele războiului civil, în con­struirea societăţii socialiste, în victoriosul război împotriva Ger­maniei fasciste şi a Japoniei im­­perialiste, în nouile succese post­belice ale construcţiei comunist© din URSS. In­­actuala fază a dezvoltării is­torice, când socialismul a intrat pe ordinea d© zi în viaţa popoare­lor, muncitorii din lumea întrea­gă, care caută drumurile eliberă­­rii lor, găsesc tot mai mult răs­punsul la problemele vitale care îi preocupă, în măreaţa învăţă­­tură­ a lui Marx-Engels’Lenin- Stalin. Ideile marx sm­ieninismu­­lui unesc sub st­agul partidelor comuniste milioane de oameni înaintaţi din întreaga lume, re­prezintă cea mai puternică armă ap­­­tuală în lupta lor. Până la data de 1 August 1948, în timp de zece ani, partea lui I. V. Stalin „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (b) al URSS“ a fost ed­tată în Un­unea Sovie­­tică în 63 limbi, cu un tiraj total de peste 34 milioane exemplare. Din an în an, şi în spec­al în epo­ca postl­ică creşte ed­ţia „Cursu­lui scurt al Ist­oriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS“ în limba rusă. Numai în anul 1946 „Cursul scurt al Istoriei Partidu­lui Comunist (bolşevic) al URSS­” a fost editat într’un tiraj de 10 milioane exemplare. Tirajul total al „Cursului scurt al Istor­ii Par­tidului Comunist (bolşevic) al URSS.”,în limba rusă în timp de­­ zece ani, atinge cifra de 27,5 mi­­lioane exemplare. Şi în republicile­­ sovietice „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolşevic) al URSS’’ a fost editat de mai multe ori. in limba ucraineană el a apă­rut în 8 ediţ­i, cu un tiraj total de cca. 2,5 milioane exemplare, în limba fcelorusă „Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bol­şevic) al URSS, s’a ed­tat de 4 ori — între anii 1938—1946, în limba armeană au apărut 4 ediţii. In limba başkiră „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS” a fost editat de 2 ori d­in anul 1933 şi 1945, în limba turcmenă în 1938 şi 1947, în limba barghină în 1939, în cea hakasă în anul 1941. „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS­” a fost ed­tat, de ase­menea, în 18 limbi străine, în URSS­, intr’un tiraj total de pes­­te 1 milion examplare, printre care în limba chineză — 5 adiţi­­uni cu un tiraj de peste 100 000 exemplare, în limba japoneză 400.000 de exemplare, etc. Teoria înaintată a lui Marx-Engais-lAaia­ Stalin îşi făuisş­e­­ drumul către massele largi popu­lare ale lumii „Cursul scurt ’ a început să apară in diferite ţări şi pe la începutul anului 1939, el a fost editat dincolo de graniţele URSS în 28 limb­­Un foarte ma­re interes faţă de „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS ” se poate observa în ţările nouilor de­mocraţii populare. In Bulgar­a, „Cursul scurt” a fost editat într’un tiraj de 20.000 exemplare în anul 1944, 40 000 în anul 1945 şi 20.000 în anul 1947. In C­hoslovacia, „Cursul scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS.” a fost scos în 250.000 exemplare. In România, „Cursul scurt” a fost editat în anii 1944 şi 1945. Primele două ediţiuni au fost complet epuizate; actualmente a apărut a treia ediţie a „Cursului Scurt”, într’un tiraj total de 1 milion exemplare. In Ungaria au apărut două edi­ţii ale „Cursului scurt”, în anii 1945 şi 1946, iar în anul curent au fost editate 25.000 exemplare. In Albania, „Cursul scurt!’ a apărut în anul 1945 în 10 000 exemplare­„Cursul scurt” a mai fost edi­tat; in Anglia — în anii 1939 şi 1943, în Olanda — în 1939 şi 1945, în Norvegia — în 1939, în Argentina în anul 1946, în Dane­­marca — în anii 1939 şi 1946 (două ediţ­i), în Germania au a­­părut două ediţii în anul 1945 şi una în anul 1947. In Franţa au apărut 4 ediţii: două ediţii în a­­nul 1939, dintre care una în lim­ba italiană, 0 ediţie — în anul 1944 — în limba germană şi o 0 e­diţ­e — în anul 1946. „Cursul scurt” a apărut deasemen­ea în Sued­a în anul 1939 în Finlanda — în anul 1945, în USA — în a­­nul 1939, şi în multe alte ţări. Uriaşa răspândire a „Cursului Scurt al Istoriei P. C. (b) al URSS.” reprezintă o confirmare a cuvintelor lui A A­rdanov la al XVIII-lea Congres al Partdului Bolşevic, care a arătat câ miloa­­ne de oameni au început să stu­­dieze marxism-leninismul și „Cursul scurt al îs­oriei Partidu­­lui Comunist (bolşevic) al URSS.”. „Trebue spus direct că în tot cursul existenţe­i marxismului a­­ceasta este prima carte care a căpătat o atât de largă răspân­­dire”. ______IRSSkL ---------- - —-------- • DESPRE REPORTAJ Iar in ultima vreme, ca şi cum n ar fi fost de ajuns, au răsărit ca din pa­mânt faimoasele „mustării” — cârciumi improvizate pe trotuar, sau alături — i art umărul întreaga urbe cu mirosul mi­­tieilor fabricaţi în serie şi la vedere. Bucureştul n­ostru nu este nici pe departe ceea ce. In mod obişnuit, se nu- • ,, ... „ - r . . . . . meşte un oraş frumos. Atât aşezarea epuizaţi altere de carton. Am cu- i monştrilor uriaşi, sa ispravit­a lui, de care nu poarte fi făcut respon- j noscul un excelent profesor de­­ urma urmei, aşa că profesorul in­saiuil decât Bucur Ciobanul, cât şi fan­­i zoologie, care ar fi putut să în­­capabil să se întoarcă la şoarece, tezia dezordonată a unor arhitecţi lăsaţi semne ceva in această specialitate ca mine bunătoară, a eşuat la un -y _i_____cv «■■■ »•■»«if C nnit îiIpî nru’P. * ... i * muzeu nefrecventa , unde-şi toar­ce zilele în societatea scheletelor de mamuţi şi plesiosauri. Văd că zâmbeşti. Iţi închipui că tot ce-ţi spun e ca locvacitatea boscarului precedând scamatoria. Că intr’un sfârşit am să scot din mânecă numărul de senzaţie, su­biectul era ant- Te înşeli. Ştiu că le-ar încânta un „şlagăr”, ceva in genul lui Jimmy Grup, reporter american la o gazetă de seară, care a vrut cu tot dinadinsul să-l bage în cofă pe un rival de la o gazetă de dimineaţă. Jimmy Grup a aflat că antipaticul său concu­rent a plănuit să se deghizeze în călău şi ca astfel să asiste chwir pe eşafod, la ultimele clipe ale unui condamnat la moarte. Ce a făcut Jimmy? Sub un pre­­xt sau altul, a reuşit să se introducă in celula osânditului şi schimbănd haina cu dânsul, a aşteptat liniş­tit desfăşurarea evenimentelor. A petrecut aşadar o noapte delicioa­să râzând­ la gândul farsei jucată reporterului rival, şi a fost condus la ghilotină într’o formă splendi­dă, Jubila. Fiind sigur că va a­­vea locul de frunte în această în­tâmplare şi că numai dânsul va putea împărtăşi cititorilor cele mai autentice impresii ale con­damnatului, se uita la pseudo-că,­­lăut cu destulă insolenţă. Sfârşitul aventuri­ fu că repor­terul ziarului de dimineaţă îl des­căpiţă pe reporterul de la gazeta de seară Eşti curios să afli care din aceste două roluri i-ar fi re­venit subsemnatului? Iaca nu'ţi spun, deşi nu mă despart mulţi , an­ de sorocul pensionării. F. BwnearFox ss sburde in voe. au răpit Capitalei orice interPSantâ_ focă într’o bună zi veleitate de punct de atracţie turistic. desnustat de speciVe D-că nsă pe lângă cusururile origina- nusar ti augusta a P re, mai adâogăm Și nici contemporanii mărunte cuprinse in catalogul in altele noui, atunci, pe drept cuvânt, se ' delet ni cir­ii sale. Și fiindcă rege poate spune că avem ceeace merităm. J nul contemporan n’a oferit sla-Fred Ghenadescu I biciunii sale pentru grandios, un fl­rm­are din pagina t­a­ animal mai mare decât o balenă, un hipopotam sau o pachidermă, ni o­­n raft inni r­n n­BJAtb", obligat să trişezi publicul, să te trişezi pe tine, ridicând ca atleţii profesorul s’a refugiat în preis­to­rie. Dar şi acest bătrân depozit al ADEVERUL LISTA ASESORILOR POPULARI CE VOR FIMTMA IA L­STANTELE DIN BU­CUREStl $1JUD. ILfOV INTRE 1 OCTOMBRIE —31 DECEMBRIE 1948 Următorii asesori ieşiţi la sorţ­, ur­mează a funcţiona la instanţele din Bu­cureşti în perioada 1 Octombrie — 31 Decembrie 1948. Ciertea Bucureşti SECTIA l-a PENALA.­­ Titulari: Zaharia Ion, Codreanu Ana­ş­, Stănilă Ghiţă. Supleanţi: Nediscu Elena, Ione­­scu Elisabeta, Anghelescu Ion, Radu Vasila, Băloiu Constantin şi Taşcan Vasi­. SECŢIA II-a PENALA. — Titulari: Bell­u Gruia, Şerbănescu life şi Rafailă Ion. Supleant : Iozu Gh­­iozu, Teodore­­scu Stoian, Constantin Petre, Ion Băr­­bulescu, Toth Ştefan şi Bogdan Tu­dor. SECŢIA IV-a Penală: — Titulari: Popovici Alexandru, Borcănescu Zoe şi Simion Nicolae. Supleanţi: Trandafires­­cu Em., Naşcu Ion, Duvlca Ioana, Di­nu D­imitru, Hotăranu Gavrilă şi Su­­ditu Ion. SECŢIA IV-a PENALA. — Titulari: Cordea Isdor, Novac Ştefan şi Achim Olivia. Supleanţi- Costescu Lazăr, Grigorescu Constantn, Bucur Ion, Stanciu Victor, Blezneac Ştefan şi Ar­­deleanu Maria. Tribu­na­l Ilfov SECŢIA l-a PENALA. — Titulari: Marinescu Constantin, Micu Dumitru S­laghi Gheorghe şi Bârsan Crist­ea. Supleanţ: Carac­oni Iuliana, Băncilă Niculie, Vasile Nicolae, Raţă Dumitru, Ioniţă Niculae, O­nescu file, Cosma Traien şi Voicu Gheorghe. SECŢIA II-a P.ANALA: Titulari: To­­ma Elena, Câmp­­anu file, Nutrea Ele­na şi Dobre Alexandru. Supleanţi: Ma­nea Dumitru, Dum­itrescu Constantin, Neicu­ Constantin, Vasiliu Victor, Ca­­rason Marin, Bobi Nicolae, Ştefănescu Alexa-dru , Marculescu Mircea. SECŢIA !!!-a PENALA: Titulari: Chiva Ion, L­izeruch Gh­eorghe, Ne­­niu Dora şi Stoian Cornel. Supleanţi: Ion St­ancu, Lazăr Ghergh­el, Nico­lae Va­silica, Albescu Nicolae, Rădule­scu Cătălin, Cristescu Gheorghe, Stefănes­­cu Dumitru şi Lucian Elsabeta. SECTIA IV-a PENALA.­­ Tit­­an: Achim Valeria, Bartfeld Adolf, Barbu Raveca , Nistor Tudor. Supleanţi: Iordache Il­ie, Bartha Andrei, Par­pală Marin, Constantin Petre, Gheorghe Ion, Petrescu Aurel, Dincă Dumitru şi Ştefănescu .Alexandru. Parchet Titulari: Bobolea Ştefan şi Mărgărit Cornel; Surha­ti: Mirel­e­scu Gheo­rghe, Stănescu Ion, Chivulescu Ion şi Tatomir Niculae. SECŢIA I CIV. COM. — Titulari: Berson Andrei şi Bucur Victor. Su­pleanţi: Ionescu C. Ion şi Bărbulescu Ion. SECŢIA II CIV. COM. - Titulari: Ionescu Anghel ş­io­lomon Solomon. Supleanţi: Chivu Gheorghe şi Stanciu Alexandru. SECŢIA l­ l­ a CIV. COM. - Titu­lari: Ionescu Mihai şi Dincă Dumitru. S­upleanţi: Constantin Petre şi Popescu Ilie. JUDECĂTORIA POPULARA I UR­BANA BUCUREȘTI. — Titulari: To­ma David si Iorgulescu Gheorghte; Su­­ple­nţi- Florescu­ Aurel, Marcovici Isi­­dor, Gleznea Tănase si Radu Cojo­­caru. JUDECATORIA POPULARA II UR­BANA BUCURESTI. - Titulari: Mi­ronovici Stefan , Marcu­ Grigore; Su­pleanţi: Sabo Gheorghe, Gănescu Gheorghe, Ionescu Petre şi Şerban Ştefan. JUDECATORI­A POPUL­AR­A II­ UR­BANA BUCURESTI. - Titulari: An­ton­ Vasi­­ şi Hu­nmac Gherhina- Popescu. Simjeant: Tase Florea, Be­triscu Aurel, Negoiţă Dumitru, Cre­­ţu Aurel. JUDECĂTORIA POPULARA IV MIXTA BUCUREŞTI. - Titulari: Cherestes Dezide­riu şi Scundu Vasile; Supleanţi: Bănescu Ghv­orghe, Epures­­cu Ilie, Sârbu Constantin Şi Ionescu Roz­­mhero Maria. JUDECĂTORIA POPULARA V UR­BANA BUCUREŞTI. - Tit­lari: Ze­­renkie Constant­i­n Stanciu Alexan­dru; Supleanţi: Ardele­anu Ion, Netcu Nescu, Ivaşcu Gheorghe, Iosif Du­mitru. JUDECATORIA POPUL­ARA VI MIXTA BUCURESTI. - Titulari- Sei­­ia Sultana şi Tudor Gheorghe; Su­pleanţi: Ciceo O­ctav, Toma Gheorghe, Grigore Alexandru şi Arsene . JUDECĂTORIA POPULARA VII URBANA BUCUREŞTI. - Titulari- Ol­­eseu Niculae şi Costea Ion; Su­pleanţi: Isovea­nu Lucian, Ră­fucanu Nic., Bodeanu­ D-tru ,­iarbu D-tru JUDECĂTORIA POPULARA VII! URBANA BUCUREŞTI.­­ Titulari: Dum­itrescu Dumitru, Drăgan Alexan­dru­; Supleanţi: Enachte Ion, Ghiţă Ni­colae, Pălănceanu Ion, Marinescu I. JUDECATORIA POPULARA DE URGENTA BUCURESTI Ruhn Gheorghe şi Moldoveanu Maria,­­ Smleanţ, Jambor Eronom, Solomon Nicolae, Hristache Dumitriu şi Berea Petre. Judeţul Ilfov Următorii asesori populari, traşi la sorţi, vor funcţ­ona pe lângă judecă­toriile din judeţul Ilfov, cu începere de azi, 1 Octombrie 1948. JUDECĂTORIA BOI VNTINUL: Ele­na Stocescu, Iiie Costache Dan. Se­diul secundar Joîța: Tudorache Iancu, Florea C. Florea. JUDECATORIA BRANESTI: Cim­­poeru Nicolae, Tudor Cristin. JUDECĂTORIA BUDESTI: Mariana Constantin, Vasile Budoi. Sediul se­cundar Hotarele: Constantin I. N. Pâr­­­­vu, Niculae T. Giolu; Sediul Secundar Gobinași: Anuța Marin, Gheorghe Scai­­pici. JUDECĂTORIA BUFTEA : Boris Sofronei, Dumitru I. Doina; Sediul se­cundar Cocioc: Voicu Crăciun, Elena Stoica. JUDECĂTORIA DOMNEȘTI: Pavel M. Cristea, Tudor Pitea; Sediul secun­dar Buturugeni: Alexandrina G. Din­că, loan Dragi »mir. JUDECĂTORIA PARLITA : Muşu­roaie Mircea, Niculescu P. Alexandru; Sediul secundar I. C. Frimu, Caşu Ma­rin, Stoian P. Şerban. OrgiSmiirr»­» instituţiilor spsÎDiîcesîj JUDECĂTORIA FIERBINŢI: Friffîl Minca, Niculae Hoarta; Sediul secun­­dar Gruiu: Stana Pitaru, Dumitru Va Stancu; Sediul secundar Drăgoeşti : Gheorg­ie Negrilă, Niculae Ispas. Se­­diul secundar Căciulaţi: Savu E. Mo­­rant, S­aiori Bărbulescu. JUDECĂTORIA VIDRA: Alexandru M. Stan, Manolache Gheorghe. JUDECĂTORIA OLTENIŢA: Bâţk­i Vasile, Gheorghe Căm­ărăşescu; Sediul secundar Greaca: Petre Pena, Tatol Fugen; Sediul secundar Mănăstirea Constantin Eliade, Alexandru I. Rado* Dispoziţii privind pa­i bolnavi , pe baza conducerii unice şi poartă întreaga răspundere pentru di­agno­­sticul tratamentului şl Îngrijire* bolnavi or, precum şi pentru ştire* sanitară, administrativă şi educativă a ser­viciului.­­ Organizarea instituţiilor, spitaliceşti Ce cuprinde noul regulament al ministerului sănătăţii Un regulament, elaborat şi pus In­­ de in mod obligator eecţî! sMu­rţ aplicaru de cătr­e ministerul Sănă“! toata serviciile cu paturi, taţii, fixează normele de organizare I Serviciul de co­rsu­tatii triază boli şi funcţionare a Inst tutilor spitali*' navii şi*i repartizează la aecti* de cerţi de pe întreg cuprinsul Republ- speria itate , face examene si trata­­cei Populare Române, indiferent de mente ambulatorii bolnavilor care apartenenţa administrativă a acestor nu necesită internarea in spital ; ala­ Instituţii. Regulamentul conţine 478 articole. Instituţii spitaliceşti in R­­P R. sunt următoarele: spitalul mixt ru­ral, spitalul rural de apedalit.ite, Spitalul urban de specialitate, sana­torii e pentru tuberculoză, prevento* hl,este legătura Intre sp'tal şl InsU* tuţiile medicale din Judeţ. Atribuţiile personalului Capitolul «organizarea instituţiile® spî taleeţtl», cuprinde norma „Ut funcţionar© a serviciului de consul­­taţii, a laboratorului şi serviciului d4 a serviciului administra" unde pentr­u tuberculoză, sanatoriile 'v.® ■ a de curs balneo-clima­tică și cUnldle *° a S ®» universitare. I, v* » ser­viciului de gardă, a farma" „ „ . , , , , , elei, prosecturi, seri­iciu-ui tehnia* Pentru ridicarea nivelului educa- j etcn­t­ei san tare, spitalul trebuie­ să Medicul primar conduce serviciul constituie exemplu de igienă înlătu­­rându'se vechea concepţie despre spital, înradă, luată in­­popu'atii.­ In ce priveşte asistenta medica’ă, personalul medica! trebuie să folo­sească metodele ştiin­ţifice actuale de diagnostic şi tratament. Ridicarea ca­lfiicării cadrelor me* dicale şi sanitar­o-auxiliare şi orga* nizarea muncii ştiinţifice de cerce­tare, planificată. — constitue, de a­­semeni, un obiectiv esenţial al re­­gulamentului. Personalul instituţiilor spital aceste este com­pu­s din personal medical şi farmaceu­c, personal sa­rvin auxi­­liar, personal administrativ,­­perso­nal tehnic şi personal de serviciu. Pe lângă flopard spital, va tine i­nforma un sfat spit­alcesc, ca organ de planificare şi coordonare al Institu- j Internarea bolnavilor s© face prin­­servici e de con­sul­taţii. Iar a căzu­­rilor grave şi accidentelor numai prin serviciul de gardă, tn cazul când servi- Iul de consultaţii w3 funcţionează. Sunt scutiţi de plata taxelor bol­­navii săraci, pe baza certificatelor d* paupertate.­­ Sunt de drept scutiţi de plata­­ta" xelor bolnavii atinși de boală ron" *agioasă, cei atinși de slfl’s sl bol* ti ei, consfruind uxiliaru! medicu-i veneric^’ ^tPu8ii străini, P« baza -Mi director, pentru buna gospodari- ronveniiurilor Internationale de re-St fumn-finnare a In­ctim­elor gpîtalî­si funcţionare a Instituţiei ceşti. Sfatul srIta’icesc se compune din rt?Troteaul Instituţiei, administratorul instituţiei, un medic, unul «au doi delegati al s'rdiectu’ui Instituţiei, cu avizul sindicatului sanitar “judeţean. Şeful instituţiei si administratorii fac par­te de drept din acest stat. Nici un bolnav iru v« fl Interna* până nu va fi trecut prin serviciul de îmbăiere, deparazitare şi resin­­fecţie. Bolnavii, insoţitorii şi vizitator® urmează a se supune unor anurp® îndatoriri enumerata de reg-tlament.­­Bona­vii toot m­icnl vizite numai Joi St Duminică, tntre orele 14:16 după amliză. Reexilamentul este comp'etat apos cu dispoziţivini privind aul'tmentatia i fcoln­ivUor şi a personalului, fmbi*SI­S” mintea şi rufăria. Iar ultimul capitol Capitolul Institue «organizarea in­stitutii or spitaliceşt », cuprinde nor- co-ţine norma de administrare g Inr­ma de funcţionare a scrvic'ului de striutilior spitaliceşti, consailtaţie a laboratorului şi lser­­vieiu'ui administrativ, a scrv'cn-hril de gardă, a farmnniei, prosecture­i, s erviciului tehnic, etc. Pe lângă orice instituţie spital a­ceastă trebuie» să funcţioneze un serviciu de consultaţii, care cuprin-Două anexe din regulament se o­­cupă de regimul bolnavilor cu ma" indii infecţioas-'i şi a «neţiilor de boli contagio-he îni spit­ate, -- şi re­­gulementul Interior medical al sana­­toriilor T. B C-­­ S. R. Mio» I A apărut nr. 12 din INSTITUTUL DE STU­DII­ RO­MANO-SOVI­ETICI CUPRINSUL s­­ , STUDII G. CozTov: Lenin şî Stalin, creatorii economiei politice a sociaîismnîi. Al. Sanielevici: Contribuţia fizicei sovietice la ştiinţa mondială R. B. Polanov: Concepţile actuale asupra formarii şi desvoltării sola­rilor B. Popovski: Uzina hidroelectrică de pe Nipru — Titulari:­­ N. N- Colosovski: Complexele teri­toriale de producţie la geograf!» U.R.S.S. C. Rudescu: Sovietul, expresie a centralismului democraţie S. L. Rubinstein: Problema desvol­ării psihicului a* CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII N. G. Lupu, R. Brauner şi I. Benedict: Câteva rezultate ale trata­­mentului cu ser antireticular citotoxic Bogomoleţ FAPTE ŞI COMENTARII ’Ptttj­"» Ioan Kun: Desvoltarea şi perspectivele producţiei industriale la mnea Sovietică şi in Statele Unite Vasile Maciu: Discuţii asu.,la istor­iografiei In U.R.S.S. DAR! DE SEAMA - BIBLIOGRAFIE - CRONICA ACTIVITATEA STITUTULUI DE STUDII ROMANO-SOVIETIC! In anexă: Al doilea volum al bibliotecii „Analelor Româno-Sovietice”« Concepţia sovietică despre hipertensiunea arterială. Uni" IN­

Next