Adevěrul, decembrie 1948 (Anul 61, nr. 17330-17354)

1948-12-01 / nr. 17330

Pagina 2-a Râdeţi cu lacrimi cu: ELENA BURMAZ, G. TRESTIA­N, I. ANTONES­CU şi DAN DEMETRESCU cu: GEORGE VOINESCU, PUIU ŞERBU şi VIRGINICA POPESCU Seara ora 8 Joi, Sâmbătă şi Duminică MATINEU ora 4.30 în comedia de mare ilaritate la SAVOY ŞI Marsa Wauvrina SOM DACIAN |m| Elisabeta Porumbiţa!! ---------------------------y-j­în fiecare seara la ora 8 Joi—-Sâmbătă—­Duminica Matineu ora 4 o hrita N. R o m a £1 «ie CARL ZELLER la Teatrul VLADOIANI - ALHAMBRA :flB lerdasiescu Bruno IluT Elisabeta Henția Srb­el liciu T­EATRUL ARMATEI (Fostă Sala Rita), B-dfc­l G-raS Mngherai N©. 20. Telefon_lr.2S=301 * SÂMBĂTĂ 4 DECEMBRIE, ORA 19.30 P­REMIERĂ I­NSULA CAUCIUCULUI Piesă în 3 acte (4 tablouri) şi un epilog­ de Ştefan Horia Cu următoarea distribuţie: (în ordinea autorului): G. Mazilu, C. Bre­zeanu, C. Ramadan, Sorin Gabor, Lu­­ian Vasile, George Manu, Florin Scărlătescu, Ion Dămian, Mircea Corbu, Victor Ionescu, Costin Iliescu, Anghel Grigore, V. Tonescu, Emil Giuan, Mircea Blok, N. Dumbrăveanu, G. Turcanu, AL Anghelescu, AL Cu­­berschi, Nicolae Teaha, E. Stoicescu, G. Cuzman, Val. Săndulescu, Cornel E­leftere set', Ion Radu, Teofil Partisch, Sergiu Zuzovschi, Vic­tor Gruia, Ana Barcan, Xenia Eminovici Nineta Gusti, Anca Băjenaru. Direcţia de scenă: Al. Finţi şi Paul Mihail Ionescu. Decoruri: Le bas. Mâine, JOI 2 Dece­m­brie, O PREMIERĂ SENZATIONALA VIRGINICA ROMANOV­SCH­I­­* ION IANCOVESCU Intr'o comedie nouă de TUDOR MUSATESCU A MURIT EU cu AUREL GHIŢESCU AL. GLOVANI Marcel Emilian, Ion Pella, Ilenna Carozzi, Aura Rădidescu, Murga Chicoş, Maria Ore­ce­scu, Tamara Vas Hache, etc. la TEATRUL MARIA FILOTTI Qwcmotsm­m m­ ctL “ Un nou film france?— UtO'NON CMHB UftUM StrSgnKSr Bent:« 12neKfi&n " soc. com. k mu AZI ULTIMA ZI: la Maxim Gorki Mioriţa şi Izbânda „REÎNTOARCEREA VICTORIOASA« la ARO: AZI RELACHE ®o De vre-o şase săptămâni, alergă­rile de galop au o nouă conducere. Primul contact al crescătorilor şi proprietarilor cu noua comisie Inte­rimară n’a fost cordial şi el a con­tinuat să fie de circumstanţă până mai zilele trecute, când politica de dirijare a intereselor fârfului s’a concretizat. Intr’un mod cu totul neaşteptat, intr’o dimineaţă, zeci de care de paie şi fân intrau pe poarta hipodro­mului şi sub supravegherea a însuşi directorului general, erau îndrepta­te spre grajduri, unde începu des­cărcarea, şi clădirea clatelor. A fost o muncă febrilă. Fiecare formaţiune de pe turn, in­diferent de proprietate, căpătă o can­titate de păioase, în raport cu nu­mărul cailor ce posedă, socotită pâ­nă la 15 Aprilie 1949. A doua zi urmară căruţele cu o­­văz. Şi în 24 de ore, toate grajdu­rile fură aprovizionate din belşug până la primăvară. Pe câmp, bucuria a fost mare, In special in rândurile antrenorilor. O astfel de stocare nu s’a văzut de 30 ani Încoace. Dar cel mai veseli se arătau bieţii cai. Instinctul le spunea că toată mişcarea din jurul grajdurilor este pentru el şi că odată cu primii fulgi vor beneficia de o vacanţă de odih­nă şi Întremare. Un veteran al câmpului, care In ultimele alergări nu se prea grăbise să se întindă, scăpă la antrenament din mâna băiatului de grajd și o zbughi înapoi spre clădirea boxe­lor. — Ce-i cu gloaba ta de a prins aripi, se interesă mirat un antrenor. — A mirosit fânul, răspunse ace­sta liniștit, știind că moşul se va opri la prima claie, unde-1 va găsi cu botul In şira de paie,­e Miercuri, alergările s’au disputat pe o vreme friguroasă şi puţini are găsit in­satisfacţia unui pariu câşti­gat, caloriile necesare pentru a re­­eista unei temperaturi atât de scă­zute. Cei mai mulţi căutau un adăpost contra vântului rece prin culoarele tribunei şi bolţile restaurantului. După alergarea din premiul Săf­­tica, care reveni cu destulă uşurin­ţă lui Leonard, un prieten felicitând pe proprietar, acesta îl invită la un păhărel de coniac, în tovărăşia lor, în spatele bufe­tului, rezervat pentru intimă, fu văzut şi căpitanul Guliano, fostul antre­nor al armăsarului. — Cum asta? se miră cineva din asistentă. — Foarte simplu, de când s-a îna­poiat caii, mai câștigă și Erthane câte o cursă. Merită un coniac. De curând caii grajdului Re© su un manager. în principiu, acesta are datoria să supravegheze antrenamentul, să con­troleze Înscrierile şi să angajeze din timp, jockell. Cum la sfârşit de reuniune lucrul de dimineaţă este aproape inexis­tent, treaba managerului este sim­ţitor redusă, mai ales că Înscrierile se fac din oficiu de comisia specială a programului. în asemenea condiţiuni, rolul său se limitează la desemnarea călăreţi­lor. Miercuri, grajdul şi-a trimis In cursă întregul efectiv, Chîru şi Har­buz fiind Încredinţaţi lul Tasim, iar Gafiţa lui Iorga. Primii doi nu s'au văzut la sosire. Gafiţa a terminat plasată, fiind bă­tută de outsiderul Correggio. Cursa i-a mâncat-o Hoţoman, din acelaş antrenament, care iuţind a tura. In mod cu totul inutil, a silit iapa să-şi epuizeze forţele şi să ră­mână fără resurse în lupta Anală. La înapoierea cailor la cântar, un jucător care mizase şi pierduse pe pensionara lui Pinka, întâmpină pe manager: — Cum se poate să te laşi omo­rât de un cal din grajd? — De, unde este un Hoţoman,este Şi un păcălit, răspunse cineva dân a-i­sistanță. 1 - N­» V. DIN CULISELE TUR­NU­LUI CUM SE TRAISTE IN MAREA BRITANIE (Urmare din pagina l-a) . Un adult are dreptul în mo­mentul de fată la un an pe săptă­mână. Intr’un restaurant­ expres când un client se prezintă la cassă pentru a-şi alege câteva feluri de mâncare,­­ se face repede soco­teala şi dacă menu-ul improvizat depăşeşte în total valoarea de 2 şilingi şi 2 penny, casieriţa retrage cu dexteritate unul din felurile a­­lese. Explicaţia este că restauran­tele care servesc menu-uri mai scumpe de 2 şilingi şi 2 penny, au de respectat o serie întreagă de o­­bligaţii suplimentare. In afară de aceasta, cel care cumpără pentru un penny mai mult decât plafonul arătat, este obligat să dea numele şi adresa exactă a persoanei care va mânca tot ce depăşeşte valoa­rea minimală. Aşa este legea. Toată lumea este de acord că raţiile alimentare sunt mult mai puţin abundente decât înainte de război, deşi ele ar ajunge totuşi pentru a conserva sănătatea. Au­torităţile guvernamentale socotesc că fiecare cetăţean înghite pe zi 2900 calorii — ceea ce înseamnă mai puţin decât primeau înainte de război arestaţii de drept comun. Observaţiile ziaristului Seaman nu sunt nici noul și nici ieșite din comun. Ele reflectă o realitate- Reabilitarea dovleacului (Urmare din pagina l-a) lui. De vreme ce — (fi ar fi curată aberaţie, când e vorba de ditai bostan, să avem iluzii optice) — de vreme ce e belşug, precum se ve­de, — dece sunt lăsaţi deţinătorii de dovleci să-fi ţipe marfa prin gazete? N’avem impresia că înotăm în untdelemn. Şi iată o materie pri­mă deviată de la destinaţia ei in­dustrială, lăsată să zacă, neatri­­buindu-i-se cea mai potrivită din­tre întrebuinţări. Nu-i vinovat bos­tanul săracul, că din trufanda a ajuns prin supraabundenţă, articol de serie; iarăşi umilul bostan pa­triarhal, de altădată, când nu i se cunoşteau virtuţiile lubrifiante. Nu-i prea târziu să fie reabilitat, repus în demnitatea lui practică modernă. Fireşte, dacă alte motive pe care n­u le cunoaştem, n’ar fi cumva piedică... în acest caz, nu mai insistăm.. Fiindcă dintr’o anec­dotă turcească, mai știm la ce poa­te servi dovleacul... Fox . ADEVĂRUL BggggjgaBgi CONSENT SIMFONIC EXTRAORDINAR Virtuoasa pianistă TATIANA KRAV­­CENKO, solistă a Fia­rmonicei de Stat din Moscova şi laureată a concursului RFSR, dă în Sala Ateneului Român. Miercuri 1 Decembrie, ora 20, un Con­cert simfonic extraordinar cu concursul Orchestrei Simfonice a Soc. de Radiodi­fuziune, dirijată de maestrul Rogalski. In program: Ciaikowsky: Uvertură la Romeo şi Julieta; Grieg: Concert pentru pian şi orchestră; Rachmaninov: Concert pentru pian şi orchestră. fi ca MAI VI (Urmare din pagina t­a) tremur, rebeliune, inundaţie, bom­bardamente, jaf... In 1885 un incen­diu distruge aproape complet colec­ţiile muzeului. E drept că aceste co­lecţii erau mai mult „rarităţi” sau „monstruozităţi” naturale — din cele ce se mai văd azi la bâlciuri — miei cu mai multe picioare, co­pii cu cap de broască... etc. După această nenorocire — şi cum o ne­norocire nu vine niciodată singură — se întâmplă alta: un preparator ne­priceput care a întors colecţia pe dos: din rămăşiţele salvate, preparatorul a „reconstituit” un nou muzeu, dar în ce chip!... Dacă avea de refăcut o pasăre, punea capul dela o specie, trunchiul dela alta, picioarele şi coada dela o a treia, aripile cum se nimereau... astfel încât Gr. An­­tipa care e numit curând după a­­ceea director al muzeului se grăbe­şte să... ardă el însuşi aceste „cre­aţiuni” originale ale fostului preparator. Pe urmă s’a produs cutremurul din 1940... Circa 1800 borcane —­ a­­dică peste 40% din total — au toost sparte, ca să nu mai vorbim de vi­trinele de cristal imense făcute z­­b.. Apoi trebuie să menţionăm rebe­­liunea legionară care a cauzat pier­deri serioase mai ales bibliotecii­ — compusă la acea dată din 4000 fac volume — și fiind una din cele mai bogate biblioteci de specialitate­­de pe continent. In sfârșit bombardamentele din Iunie şi August 1944 au pus... capac. Cincisprezece bombe au dărâmat complet jumătate din clădire iar restul l-a deteriorat grav. Dacă s'ar fi evacuat la timp muzeul s’ar ffi evitat aceste pierderi dar când s’au cerut fonduri dela minister pentru evacuare, suma ce s’a alocat a fost atât de ridiculă, încât — ca să ne facem o idee — e deajuns să arătăm că ea nu ar fi fost suficientă nici pentru confecţionarea lăzilor trebui­toare împachetării scheletului de Di­­notherium... La parter mai mare nenorocire. Un luminator greu de câteva tobne căzuse pe scheletul mastodontului... care bineînţeles că nu l-a putut su­­­porta. Enormul Elefant de mare, focă de 5 m. lungime şi de câtev­a tone greutate stătea sub cerul... li­ber in ploaie, fiindcă toamna in 1944 a fost foarte ploioasă. I s’ai pus totuşi dela un timp nişte tăbli sprijinite de patru butoaie in can se scurgea apa. Ploaia era atât de mare, încât de câteva ori pe zi, per­sonalul muzeului trebuia să goleas­câ butoaiele de apă, răsturnându-le pe scările monumentale de la Intra­rea muzeului... In privinţa asta, foca e întrecută de recordul bătut de... elefantul din Iaşi. Pielea acestui elefant, mort la un circ care trecuse prin localitate, a fost descoperită în vreme ce înde­plinea oficiul de... acoperiş pe bor­deiul unor oameni săraci din maha­laua Iaşilor. Şase luni de zile a stat pielea elefantului intr’un bazin cu apă până ce după această Înde­lungată baie, a putut să fie prepa­ TARA rată şi împăiată pentru muzeu cu ajutorul unei subscripţii publice. In toate sălile clădirii zăceau ani­malele pe jos, printre cioburi şi coji de ouă — fiindcă mii de ouă aparţi­nând speciilor de păsări au fost pre­făcute în pulbere — iar la cea mai mică adiere de vânt, roiuri de... flu­turi se ridicau în aer... Şi — slavă Domnului — cum colecţia de flu­turi a muzeului este de peste 580.000 bucăţi, vă închipuiţi că aveau de noie... Cel mai bine s’au simţit peştii, pentrucă in lunile de ploaie ce au urmat bombardamentelor, şi care au dus la o adevărată inundaţie, co­lecţia de peşti scăpată din borcanele în care era prizonieră, s’a bălăcit de toată frumuseţea prin apa care că­dea din slavă!... In timpul acesta, pe lângă acţîu­nea dăunătoare a intemperiilor, mai contribuia şi... acţiunea „binefăcă­toare” a... omului, pentru a mai di­minua din patrimoniul muzeului... Astfel, au dispărut treptat o serie de borcane care mai rămăseseră te­fere, Şiragurile de mărgele de la gâ­tul papuaşilor, hainele budistului, toate penele din coada păunului, cu­ţitele războinicilor mandarini, co­vorul de rugăciune al mahomedanu­lui ş. a. m. d. Fleacuri pe care vizi­tatori nepoftiţi şi -­adoriţi au ţinut cu tot dinadinsul să şi le Însuşească. Dar conducerea muzeului nu a de­zarmat. Cu răbdare şi cu foarte pu­ţine fonduri, muzeul a fost recon­stituit, piesă cu piesă. In timp de trei ani, clădirea a fost refăcută, s au montat 2000 m. p. de vitrine, s’au reaşezat animalele la locul lor şi s’au refăcut peisagiile în care sunt prezentate vietăţile. Iată în puţine cuvinte istoria... a­­gitată a acestui muzeu. D. Moroianu Corespondenţa cifilor D-lui MEROVEANU DIN FILARET. 1) Cum la fisc imobilul este înregistrat ca un întreg pe numele Dv. deocamdată trebue să cereţi scăderea impozitului, de­oarece venitul s-a diminuat cu mai mult de 25 la sută. Altfel riscaţi să plătiii Dv. diferenţa de impozit între noul venit de 15.300 şi cel înregistrat de 34.000. In ce priveşte apartamentul Dv., avizul co­­misiunii centrale de care vorbiţi există în adevăr, dar termenul acordat a fost de trei luni şi a expirat de mult. Dacă noua închiriere s-a făcut de curând, încercaţi să obţineţi şi Dv. scăderea pe baza unei cereri pe cale administrativ­ă). Nimic nu se opune ca Dv. să primiţi chiria integrală şi să plătiţi personal im­pozitul de 27 la sută. Dar chiriaşul este în drept să ceară să faceţi dovada că aţi plătit, pentru ca să nu aibe dificultăţi din partea fiscului. # Prof. A. G. — Trebue să faceţi ac­ţiune la judecătorie cerând evacuarea pe motiv că persoanele respective locuesc fără titlu. Veţi prezenta fişa de imobil şi actul de angajament care insă trebue să îndeplinească condiţiile legale. Dr. D. GANEA. — Vă cerem scuze pentru întârziere, provenită dintr’o gre­şeală de secretariat. Societatea comer­cială de stat este socotită ca întreprin­dere particulară. Fiind contract nou se aplică art. 7 care însă nu vorbeşte decât de imobilele închiriate pentru lo­cuinţă. De aci rezultă că închirierile noui’ pentru comerţ sunt la libera tran­­sactie. Oamenii dau ordin naturii (Urmare din pagina 1-a) îl susceptibile de amendamente serioase. Dimpotrivă. Nefiind perfectă, ci doar per­fectibilă la infinit, natura e dis­pusă să execute ordinele noastre, în măsura în care reușim să-i pătrundem mecanismul. Chiar și caracterul ei nepăsător sau ostil poate fi modificat prin voinţa oa­menilor. Dacă pământul sterp care re­fuză să ne ofere un fir de iarbă poate fi constrâns să dea recolte bogate, —­ dacă vişinul poate fi solicitat, cu succes, să treacă îa producţia de cireşe, — dacă un câine ciobănesc poate fî convins să se comporte ca un dog auten­tic—cu atât mai posibile sunt vic­toriile oamenilor asupra apelor șî dealurile ce le stau împotrivă. Sergiu Dan CUM SE MAI POATE PLĂTI IMPOZITUL PE CHIRSI­ Erl a expirat termenul de plată a impozitului de 27% respectiv, 40-65% asupra chiiei. Cei care nu au plătit impozitul cuvenit Se pot achita acum cu ur­mătoarele majorări: 10 la sută până la o lună Întârziere, 20 la sută până la trei luni și 30 la sută pentru întârzieri mai mari de trei luni. Plata cu majorări, conform art. 74 din legea contribuţiilor directe, poate fi făcută numai când debito­ra sa prraistă fie plată din proprie inițiativă, adică înainte de a fi descoperit de organele fiscului. Când neachitarea la timp a im­pozitului se constată de către or­ganele fiscului, se vor dresa acte de contravenţie, cei în vină fiind supuşi, în afară de plata majorări­lor corespunzătoare, şi la o amen­dă egală cu Întreitul Impozitului cuvenit (art. 83). In caz de neplata impozitului pe chirie, chiriaşul este solidar cu Stagrtetarul­ . Solemnitatea celei de a patra aniversări, dels eliberarea Albaniei é sub jupi fascist Cu prilejul celei de a patra ani­versări a eliberării Albaniei de sub jugul fascist, d. Liambi Dish­­nica, însărcinat cu Afaceri al Re­plicii Populare Albaneze, a dat Luni seara o recepţie in saloanele Cercului Militar. Au participat d-nii: prof. dr. C. I. Perhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof.­­ Constant­inescu-Iaşi, vicepreşedin­te şi Marin Florea Ionescu, secre­tar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Deasemeni, d-nii: dr. Petru Gro­za, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Gh. Gheorghiu-Dej, prim vi­cepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, prof. Traian Săvulescu ?! Ştefan Voitec, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, d-na Ana Pauker, ministrul Afacerilor Ex­terne, d-nii: Vasile Luca, ministrul Finanţelor, Teohari Georgescu, mi­nistrul Afacerilor Interne, hotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Emil Bodnă­­raş, ministrul Apărării Naţionale, A. Bunc­ciu, ministrul Justiţiei, prof. ing. N. Profiri, ministrul Comunicaţiilor, Bucur Şchiopu,­­ ministrul Comerţului şi Alimen-­­­taţiei, precum şi d-nii miniştri-­­ adjuncţi: Leontin Sălăjan, Mihail Roşianu, General Lascăr Mihail, C. I Daicovici, Marin Jianu, Ludovic­­ Takats, Al. Sencovici şi Petre Bă­­­­lăceanu. Din partea Corpului Diplomatic au asistat d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS­, Lubomir Lin­­hardt, ambasadorul Cehoslovaciei, P. Szymanski, ambasadorul Polo­niei, Eugen Szell, ministrul Unga­riei la București, A. Danciov, în­sărcinat cu Afaceri al Bulgariei; d-nii: Zotov, consilier de Amba­sadă, Sutov, prim secretar de Am­basadă, Eriuhanov, ataşat naval, Karekin şi Koroliov primi secre­tari de Ambasadă, Kacealov, al doilea secretar de Ambasadă şi consul Elribenov, din partea Am­basadei URSS.( dr. I. Laufer, con­silier de Ambasadă, col. Dobro­­vodski, ataşat militar şi M. Sever secretar, din partea­­ Ambasadei Cehoslovace, T. Frizinski, consi­lier al Ambasadei Polone, Iklodi, consilier al Legaţiei Ungare, c. Pironsky, secretar de Ambasadă şi G. Boinov, consilier economic din partea Ambasadei Bulgare. Au mai luat parte d-nii: Al. Voi­­tinovici, procuror general al R.p. R., Gh. C. Stere, prim preşedinte al Curţii Supreme, secretarii ge­nerali: N. Popescu-Doreanu, Şte­fan Cleja, M. Ciuraru, I. Nistor şi C. Câmpeanu, General T. Petruc, prefectul Poliţiei Capitalei, Gene­ral Valter Roman, precum şi zia­rişti străini şi români şi membri ai Coloniei Albaneze. Recepția sa desfășurat intre caldă atmosferă prietenească. Încape distribuirea cartatelor alimentare pe trimestrul Ianuarie Martie 1949 Cu începere de la data de 2—20 De­cembrie 1948, se vor distribui cartele alimentare pe trimestrul Ianuarie— Martie 1949, populaţiei salariate şi ne­­salariate din raza Municipiului Bucu­reşti, prin centrele de distribuire a ar­ticolelor de alimente raţionalizate du­pă următoarele norme: 1. — Pentru, obţinerea cartelelor, capul familiei îşi va procură cererea tip de la centrul de coloniale unde fi­gurează Înscris, formularul va fi com­plectat cu toate datele indicate, vizat de întreprindere şi comitetul de În­treprindere unde funcţionează sala­­riatul. 2.­­ Formularul complectat şi vi­zat însoţit de taloane (cotoarele de cartelă) ce posedă, precum şi cu Bi­rourile de Populaţie, pentru cei ma­jori, şi fişa de imobil pentru cei mi­nori, poate fi prezentat de pri­cina din membrii de familie, pentru pre­schimbarea cartelelor de alimente de la centrul unde figurează înscris. 3. — Se precizează, dacă într’o fa­­miiie sunt mai mulţi salariaţi, fiecare va face o cerere separată vizată de întreprindere şi comitetul de Între­prindere respectiv. 4. — Cei care au pierdut cartelele pe trimestrul Octombrie—Decembrie 1948, vor prezenta în loc de talon pu­blicaţia în Monitorul Oficial (foaia întreagă) din care să reiasă: numele şi pronumele, seria şi tipul de cartelă pierdută, trimestrul, ce­ se va ataşa la formularul tip, vizat de întreprin­dere şi de sindicat, numai pentru sa­lariaţi sau membrii lor de familie. Data publicației în Monitorul Oficial va fi anterioară prezentului comuni­cat, iar eliberarea cartelelor de către centru se va face num­ai cu aprobarea Direcţiei Comerciale a Municipiului Bucureşti din B-dul Banu Manta nr. 9. 5. — Funcţionarii comprimaţi sau puşi în disponibilitate, prin lichidarea întreprinderilor, vor primi cartele tip B, — până la reintrarea în câmpul muncii — chiar dacă prezintă talon tip B sau C. 6. — Salariaţii care locuesc în afara razei Capitalei, li se vor elibera car­tele în baza unei adeverinţe dela c­o­­muna unde dom­icil raza din care să re­zulte că nu au mai scos cartele dela comună, şi că nu posedă mai mult de 1,5 ha. pământ arabil. 7.­­ Nouii născuţi vor primî car­tela pe baza unei copii depe extrac­tul sau buletinul de naştere ce se va anexa la formularul tip vizat de întreprindere dacă este fiu sau fiică de salariat. Centrele vor viza fişa de imobil cu ştampila centrului. 8.­­ Pentru obţinerea cartelei su­pliment de gravide, trebuie să se pre­zinte formularul tip, vizat de Între­prindere şi comitetul de întreprindere la care se anexează certificatul me­dical din care să reiasă că este gravi­dă cel puțin în luna 5-a, iar dacă gra­­vida nu este salariată sau soție de sa­lariat, se va prezenta formularul tip, complectat și adeverința medicală anexată. 9.­­ Personalul casnic, tehnic, ad­ministrativ al imobilelor angajaţi ln patroni, salariaţi, pensionari şi liberi profesionişti, vor primi cartela tip C., iar membrii lor de familie cartela tip D­ sau D2, nu se vor elibera cartele membrilor de familie (copii) ai sala­riatelor casnice al căror soţ este şi el salariat. 10. Membrii de familie ai militari­­lor şi maiştrilor activi, vor primi cartela tip D1 sau D2, după caz ,pe baza formularului tip vizat de co­­menduirea Pieţei Bucureşti. 1.­­■ Studenţii, pentru,va primi car­­tela (tip C), vor prezenta formularul tip, împreună cu declaraţia tip din care să reiasă că nu mai primesc car­­tele şî pe altă cale. 12. — Salariaţii care se transferă în cursul trimestrului cu serviciul din provincie în Capitală, se vor prezenta la Direcţia Comercială Municipală, cu formularul tip vizat de întreprindere şî cu cartelele din piroviheie, actele de domiciliu precum şi cu numărul centrului de pâine şi coloniale unde vor să se înscrie. 13.­­ Cartelele tip B, pentru tu­­beraculoşi se vor elibera numai de Di­recţia Comercială Municipală, din B-dul Banu Manta nr. 9, şi numai a­­celor care au părăsit spitalul şi care sunt obligaţi pentru complectă vin­­decare, să continuie tratamentul de domiciliu maximum 6 luni de la eşirea din spital. 14.­­ Se vor distribui cartele de a­­limete tip Bl, având raţii deosebite de pâine, zahăr şi ulei, salariaţilor tur­nători-laminatori­ şi asimilaţilor lor în baza formularului tip vizat de între­prindere şi Sindicat, care va specifi­ca categoria de cartelă în care îi dă dreptul munca prestată, — şi la care va anexa cotorul cartelei 8 şi talonul cartelei BL — de pe trimestrul Octom­brie-Decembrie 1948. 15. — Se atrage atenţiunea tuturor celor interesaţi că centrele de distri­buire a cartelelor, nu vor elibera car­­tele cu viza sindicatului (atunci când este cazul) dacă acestea nu vor indi­­ca şi tipul cartelei la care dă dreptul munca prestată, prin viză nu se înţe­lege numai punerea ştampilei şi­­ a serimăture. 16. — Preschimbarea cartelelor de la u­n tip la altul În cursul trimestrului se va face numai între 25—1 ale lu­­nei următoare, chiar dacă salariatul a fost angajat înainte d­e 25. Cartela nouă eliberată va avea bo­nurile dela 1 ale lunei următoare. 17. — Distribuirea cartelelor de ali­­mente de către centrele de coloniale se va face între orele 7,30—12 și 15—18 pentru salariații care nu se pot prezenta între orele arătate mai sus centrele sunt obligate a face distribuirea cartelelor între orele 12— 16 și 18—21. 18. — Cestul unei cartele inclusiv tichetului este de lei o bucata, iar a formularului tip t­rei. Prețurile vor fi afișate obligatoriu­ vizibil de către centrul d­e distribuire. 19.­­ Orice alte informatiuni se vor cere la telefon 7.45.15 (Serviciul Car­tele).. Contab­i­litatea mută­rtor­ Autorităţile superioare au comunicat Centralelor industriale, instrucţiunile pen­tru introducerea contabilităţii normate în întreprnderi. La rândul lor, Centralele industriale au adaptat contabilitatea normată specifi­cului întreprinderilor pe care le dirijează, dân­d dispoziţii pentru însuşirea noul s­istem de contabilizare a operaţiunilor ce intră în vigoare pentru toate fabricile la 1 ianuarie 1949. Contabilitatea normată cuprinde un plan unitar de conturi, ce urmăresc sta­bilirea regiilor, coeficenţilor p© secţii, costurile fiecărui produs şi calcului ren­tabilitate. Plata diferestieto»* «Se fiscalitate Fabricile textile au fost înştiinţate, că azi expiră termenul pentru plata, fă­ră amenda şi majorări, a diferenţelor de preţ, datorate de întreprinderile indus­triale din sectorul textil, ca rezultat al degrevărilor de l­a 1 octombrie. Aceste întreprinderi trebue să depu­nă diferenţa dintre preţul vechiu şi noul preţ recalculat. Această dispoziţie prive­şte în special fabricile de aţă, panglici, ceaprazerie şi ţesătoriile ce­ au produs mărfuri nedegrevate. Conturile bilanţului pe fi luni©a 30 Sep­tembrie întocmesc după naţionalizare. Dat fiind că aceste bilanţuri trebue să indice re­zultatele primelor luni de activitate a în­treprinderilor naţionalizate, au fost fixa­te modele unice pentru aceste bilanţuri astfel să se poată exercita o compara­ţie, nu numai cu bilanţul încheiat la’ pre­luarea întreprinderilor,’ ci şi între bilan­ţurile fabricilor cu aceleaşi caracteristici. Conturile vor fi în acest scop urmă­toarele: . Activul va cuprinde patru părţi şi a­­nume: A) Mijloacele de bază: terenuri, con­strucţii, maşini şi instalaţiii, investiţii mobile şi în curs de execuţie, concesiuni şi licenţe, despărţindu-se cele ce iau parte la producţie, de cele ce nu iau parte. B. Cont de participaţiuni. C. Materii şi materiale. D. Produse fabricate. Pasivul cuprinde trei părţi şi anume: A. Mijloace financiare proprii (capital, rezerve, fond), B. Amortizări (fond de amortizare şi creanţe dubioase) şi C. Mijloace financiare străine (Angajamen­te bancare furnizori, avansuri, creditori, dividende neridicate, fond pensi­ei da­torii fiscale vechi şi de după naţionali­zare). Ena­morsarea preţu­lui ele­ct şi întreprinderile industriale din sectorul pielăriei au primit dispoziţia de a înainta Centralei calcularile de preţ de cost. Aceste calculaţii trebuesc întocmite pe baza datelor din perioada 11 Iunie— 30 Septembrie. Se vor folosi în acest scop datele contabile ale regiilor din a­­ceastă perioadă. Calculata trebue comunicată cel mai târziu mâine dimineaţă Centralei Indus- întreprinderile textile naţionalizate au primit dispoziţia de a încheia un bilanţ pe data de 30 Septembrie. Acesta e pri­­mul bilanț pe care aceste Întreprinderi îl a triale a pielăriei.

Next