Adevěrul, ianuarie 1949 (Anul 62, nr. 17355-17377)
1949-01-04 / nr. 17355
ANUL 83 Nr. 17.355 FONDATORII 4 PAI 4 LEI 9 JIMOCIATIUNII BIBLIOTECA,,ASTRA" SI 8 I Udeverul Lună 3 Ianuarie 1949* / AL. V. BELDIMAN 1888—1897 1 CONST, MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1921 — 1936 1 B. BRANIȘTEANU 1897-1947 Proprietari S. A. „Sărindar” EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL” ȘI „DIMINEAŢA” Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I. Corn Nr. 142/943 Director H. SOREANU BIROURILE: BUCUREŞTI Str BREZOIAIMU 14 Telefoane Redacţia 5.38 56 Secretariatul de redacţie 3.86.12 Abitralia şi Publicitatea 5.57.63 In urma ordinului de încetare a lităţilor dat de Consiliul de Securitate, trupele olandeze au reluat ofensiva Indonezia—O fi o greşeală de traducere ! Noua lege a impozitelor ! In sfârşit, după aproape trei decenii de neplăceri şi surprize, unele mai curioase decât altele, contribuabilul român are ocazia să constate că mult complicata lege a contribuţiilor directe a Intrat în Istorie. Pe ziua de 1 ianuarie 1949 ea a fost înlocuită cu o lege simplă, pe înţelesul tuturor, graţie căruia cetăţeanul poate şti cu preciziune ce obligaţii are faţă de fisc şi cum trebue să le satisfacă. Ce concepţie încâlcită a prezidat la întocmirea vechii legi, operă a lui Vintilă Brătianu şi a succesorilor lui la Ministerul de Finanţe, e greu de spus. Ceia ce este sigur, e că aşa cum era alcătuită, pe lângă că nu putea fi înţeleasă de contribuabil, dar avea atâtea cotloane şi ascunzişuri, atâtea „sorturi“ de impozite mai ales la categoria contribuabililor comercianţi, încât, pe lângă că aceştia nu se puteau orienta, dar organele fiscale dacă nu erau de perfectă bună credinţă puteau folosi tot soiul de chiţibuşuri spre a-şî creia venituri atât în dauna statului cât şi în a contribuabililor. La acest rezultat contribuia şi latitudinea ce o aveau organele de impunere de a stabili venitul impozabil după mai multe criterii, putând aterge, pentru una şi aceiaşi întreprindere, la diferite venituri şi deci la tot atâtea impozite. Actuala lege a d-lui Vasile Luca a curmat acest sistem periculos şi dăunător atât pentru stat cât şi pentru contribuabil. Modalitatea de impunere — una singură pentru fiecare categorie de contribuabili — este lijipede şi înţeleasă de oricine, astfel că instanţa de impunere nu se poate abate de la normele legale iar contribuabilul are posibilitatea să controleze legalimea operaţiunii şi, eventual, să-i găsească viciul şi să repare eroarea în faţa comisiunii de apel. Mai mult, pentru a preciza şi mai bine impozitele datorate de fiecare categorie de contribuabili, legea face şi calculul sumelor datorate, astfel că oricine citeşte legea la capitolul ce-l interesează, ştie exact suma ce are de plătit la venitul impozabil corespunzător. Aceste calcule sunt cuprinse în tabelele aflate la capitolele diferitelor categorii de contribuabili, salariaţi, literaţi, artişti şi oameni de ştiinţă, meseriaşi şi profesionişti, comercianţi şi industriaşi, proprietari de clădiri. Impozitele, astfel stabilite, se plătesc, conform dispoziţiei din art. 41, lunar şi nu ca până acum trimestrial. Această ultimă modalitate de plată a rămas valabilă immal pentru clădiri, al căror impozit 11 achită chiriaşul trimestrial, reţinând din chirie suma cuvenită pe care este obligat s’o verse la percepţie în cursul lunilor Februarie, Mai, August şi Noembrie. In acelaş timp este de remarcat că cele două impozite ce gravau imobilele — pe clădiri şi special — au fost suprimate, ele contopindu-sa în Impozitul unic fixat de noua lege. De asemenea trebue să relevăm că răspunderea solidară a proprietarului pentru neplata impozitului de către chiriaş este condiţionată. In caz că proprietarul anunţă fiscul că chiriaşul său n’a achitat impozitul, el este exonerat de orice obligaţie, fiscul neputând să urmărească decât pe chiriaş. Noua lege scoate din categoriile de contribuabili şi impozite ale vechii legi, veniturile realizate de agricultori prin cultura pământuri. In art. 2 al. 2 legea spune: „Veniturile supusa impozitului pe gospodăriile săteşti, nu sunt supuse impozitului de faţă“, întrebarea ce se pune este ce a fifeles legiuitorul prin „gospodării săteşti“. Sunt toate gospodăriile agricole din comunele rurale sau numai cete propriu zis ţărăneşti ? Probabil câ dispoziţiuni noui speciale vor interveni şi pentru această categorie de venituri care figurează în buget cu o sumă de circa 8 miliarde lei. In general legea este de o claritate şi preciziune care, mai ales în materie de impozite, sunt absolut necesare. Graţie ei multe nedumeriri şi abuzuri vor dispare. EM. SOCOR a s Un program desvăluit „L’Hutrianite" desvălue programul prin care se urmăreşte subordonarea aviaţiei franceze comandamentului britanic. „Ministrul englez al aerului — scrie ziarul Parisian. — a confirmat Informaţia publicată ori de „Daily Telegraph“ după care Marea Britanie va livra un număr de aparate de vânătoare „cu reacţie" Franţei, Belgiei şi Olandei. E vorba de avioane „Gîester Meteor" şi „De Wavilland Vampires". Oficiosul francez „Le Monde" a anunţat că Franţa a şi primit cinci aparate de acest tip, precizând că la Londra s-a hotărit: „1. Reorganizarea forţelor aeriene ale ţărilor „Uniunii occidentale" după modelul R.A.F. (ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii francezi — subliniază „L’Humanité" — se vor găsi sub comanda mareşalului britanic al aerului SirJammes Robb). ,2- Constituirea în Anglia a unei forţe strategice americane de bombardament cu aparate având o mare rază de acţiune". ,,L’ Humanité" atrage atenţia fauma caracterului agresiv al deciziilor de la Londra. Credit extraordinar ! La cererea d-lui Ramadier, ministrul de război al Franţei, Adunarea Naţională a votat un credit extraordinar de 40.000.000 franci sumă necesară pentru „acoperirea cheltuelilor de instalare a generalului Montgomery şi a cartierului general aliat la Fontainebleau". In numele deputaţilor comunişti, d. Jaques Duclos a protestat împotriva alocării acestui credit, subliniind că „este pentru întâia oră în timp de pace când se cer credite pentru instalarea unui stat major străin pe teritoriul francez". In legătură cu aceasta, d. Pierre Courtade, observă în „L’Humanité" că „drumul păcii nu trece pe la castelul din Fontainebleau unde un mănunchi de strategi prepară războiul, pe cheltuiala noastră". IMPOZITUL ASUPRA PRESTAŢIILOR DE SERVICIU Dai începerea noului an budgetar va intra in vigoare un impozit rou, menit nu atât să aducă venituri suplimentare, cât să unifice diferite taxe şi impozite ce se percepeau asupra aceleiaşi operaţiuni, înlăturându-se atfel multe formalităţi greoaie. Astfel, la preţul realizat pentru montajul de maşini şi aparate, pentru lucrările de finisaj şi ajustare, pentru reparaţiile obiectelor supuse impozitului pe cifra de afaceri se va percepe un impozit de 15 la sută. La orice alte reparaţii se va percepe 8 la sută. La serviciile prestate de hoteluri, impozitul va fi de 12 la sută. Serviciile prestate de telefoane, vor fi supuse unui impozit de 6 la sută calculat la preţul realizat de întreprinderile care prestează serviciul. La serviciile prestate de PTT şi de societatea de radiodifuziune se va percepe un impozit de 2 la sută. Aici observăm că aceasta nu înseamnă o scumpire a abonamentului la radio, deoarece prin legea „pentru unele măsuri financiare şi pentru desfiinţarea unor impozite şi taxe“ au fost suprimate taxele în favoarea Casei de asigurări a ziariştilor şi a Casei artiştilor. La orice alte prestaţii de servicii se va percepe o taxă de 3 la sută. La orice transport pe apă, aerian şi terestru se va percepe o taxă de 4 la sută. Sunt scutite de impozite executările de lucrări făcute pentru sine, şi acelea, la care se întrebuinţează materii prime pentru obţinerea de produse finite supuse impozitului pe cifra de afaceri. Deasemenea sunt scutite reparaţiile facute pentru sine, reparaţiile făcute în atelier de micii meseriaşi care au cel mul un ucenic sau folosesc o forţă motric până la 2 HP, transporturile în raza une comune și transporturile efectuate de micii cărăuși care lucrează singuri cu mijloace proprii. —-----G. Taxa poștală plătită In numerar conform aprobării Direrțiuni Generale P.T.T. Nr. 140.306/946 și 261.020/947 f Săptămâna internaţională. ULTIMELE ZILE ALE LUI 1948 Anul 1948 a lăsat nesoluţionate numeroase probleme internaţionale. Luptele continuă în Indonezia şi Palestina. Acordul de la Londra asupra Ruhr-ului — odată trecută lipsa de orientare a primului moment — este privit acum la Paris ca şi în Germania, cu multă circumspecţie. Diversele pacte, ale Atlanticului de nord sau al Mediteranei, întâmpină serioase greutăţi dar relevă în acelaş timp o febră de înarmare în occident. De altfel toate ştirile din ultimele zile ale lui 1948 au fost mai puţin în contingenţă directă cu opera de pace, cât mai mult in legătură cu pregătirile nesăbuite de război. Ministrul armatei din Statele Unite, d. Forrestal a vorbit despre platforme aeriene şi despre rachete; armata olandeză a continuat să publice „comunicate” de pe front; un alt focar de lupte s’a declarat în America de sud între Nicaragua şi Cosita Rica; Ciang Kai Shek intr’un mesagiu adresat populaţiei se arată „dispus” să cedeze locul; din Cairo se anunţă incursiuni ale trupelor evreeşti pe teritoriul egiptean, dar la Tel Aviv ştirea a fost desminţită După 14 luni de lupte între India şi Pakistan pentru provincia Kaşmir, un acord a fost încheiat sub supravegherea comisiei Naţiunilor Unite. Cele două state au dat ordin trupelor să înceteze focul, iar In Kăşmir, după toate probabilităţile, va avea loc un plebiscit. Care au fost insă rezultatele la care a ajuns Consiliul de Securitate In ce priveşte Palestina şi Indonezia? Ultimele şedinţe din anul 1948 — care au coincis şi cu ultimele ale sesiunii europene ale acestui Consiliu — au fost extrem de agitate. Pe chestia Indoneziei divergenţele dintre puteri s’au manifestat şi mai pronunţat, iar atitudinea agresivă a guvernului olandez nu a fost de natură să faciliteze misiunea Consiliului de Securitate. Delegatul olandez, recunoscând agresiunea, a anunţat că trupele „Îşi vor înceta operaţiile pe ziua de 31 Decembrie în Java, iar în Sumatra după câteva zile şi că preşedintele republicii indoneziene, Sokarno şi celelalte personalităţi nu vor fi eliberate decât dacă se vor abţine de la orice activitate „ce ar putea pune în primejdie securitatea publică”. Această declaraţie a scandalizat pe numeroşi membri ai Consiliului de Securitate, iar delegatul sovietic, d. Malik, a calificat-o drept o dovadă de mare cinism. Pe de altă parte, d. Malik s’a împotrivit cererii americane ca desbaterea asupra Indoneziei să fie continuată... la 7 ianuarie la Lake Succes. „Prin amânarea de câteva zile, Statele Unite vor să faciliteze acţiunea olandezilor in Indonezia — spune d. Malik."Şi este cert că trupele olandeze au nevoe de câteva zile — aşa cum a cerut şi delegatul Olandei — pentru a sdrobi pe republicani". Cu toată această argumentaţie, Consiliul de Securitate a adoptat o recomandaţie britanică — similară cererii americane — prin care problema indoneziană urmează să fie discutată la 7 ianuary în Statele Unite. In ce priveşte Palestina, Consiliul a adoptat rezoluţia engleză prin care se cere încetarea imediată a focului şi retragerea trupelor pe poziţiile ocupate Înainte de 14 Noembrie. Rezoluţia mai cere comisiunii de meditaţie — compusă din trei membri ai Consiliului — să se întrunească imediat la Lake Succes.. Aceste două recomandări au încheiat activitatea Consiliului de Securitate pe anul trecut şi in sesiunea dela Paris, preşedintele Consiliului, delegatul Belgiei, dacă nu a putut mulţumi acestui for că a adus soluţii definitive la opera păcii, a ţinut să mulţumească măcar guvernului francez pentru ospitalitatea pe care a dat-o membrilor Consiliului în sesiunea care s’a încheiat. T. S. înfrumuseţarea periferiilor Nimic nu schimbă mai uşor un colţ de oraş ca Instalarea unei prăvălii noui, mai arătoasă ca cele din jur, cu faţada înălţată, cu vitrine in care şerpuesc stofele colorate şi strălucesc obiecte artistic aranjate. Toată mohorâta răspântie capătă deodată un aspect vioiu, mai ales seara când se aprind becurile. Toate privirile se îndreaptă intr’acolo. O emulaţie se produce şi printre negustorii vecini. Magazine noui nu-şi pot clădi, dar fiecare se simte îmboldit să-şi Înnoiască faţada, vitrina, să servească mai atent clientela, încât cu timpul Înfăţişarea veche a locului şi moravurile de periferie lâncedă dispar. Prăvălia noua a dat impulsul Intr’un singur colţ şi întreg cartierul se modernizează şi se Înfrumuseţează treptat. Transformarea e datorită astăzi magazinelor de Stat care se deschid pe rând în diferite puncte din afara razei centrale a Bucureştilor.. „Textila” de la bariera Moşilor s’a deschis cu puţin înainte de sărbători în parterul fostului hotel Solacolu. Bătrâncioasa clădire a Întinerit in câteva săptămâni sub mistria şi bidineaua câtorva zeci de lucrători. Mărfurile dinăuntru, raţionalizate sau libere, sunt aceleaşi ca la marile magazine de Stat din centru, astfel că nimeni nu mai are nevoie să se deplaseze şi sa lungească cozile în acelaş foc. Lumea se Îmbulzeşte destulă şi aici, In faţa uşii tăiată dublă, cu Intrare şi eşire. Pe un scaun, cameristul dela percepţie Încearcă acelaş model şi aceiaşi calitate de pantofi ca domnul şef. O cucoană cu palton de blană alege pentru un capot barchetul cu flori care a plăcut şi muncitoarei de lângă dânsa. Roşu, toate clientele cer din bucăţile cu desenul roşu. Când s’au terminat, atunci se vând şi acelea cu flori albastre sau albe pe negru. Seara, rafturile rămân pline numai cu baloturile de americă pentru care nu ajung punctele din cartelă. întâi omul se vrea Îmbrăcat pe dinafară, înregistrăm dorinţa comună ca la viitoarele cartele cearşaful, adică america, să se vândă pe punctele obişnuite, ca să nu ni se scadă din metrii trebuitori la Îmbrăcăminte. La fel ca magazinele noul, alungă marasmul unui cartier şi o sală nouă de spectacol. Luminile intrării atrag pe oameni ca şi fluturii în jurul lămpii. Exemplul cel mai tipic ni-l dă revărsarea mulţimii care umple azi bulevardul Ipătescu începând dela strada Batistei şi până în strada Atena. Deplasarea aglomeraţiei nedorite de pe calea Victoriei nu s’a putut obţine decât după deschiderea sălii Aro, urmată apoi de celelalte două sau trei cinematografe vecine. Dar la periferie, elementul atractiv al cinematografelor nu era unit cu mijloacele de desvoltare. Nici pe afară, nici înăuntru unde vizionarea devenea în unele săli un supliciu. Frigul, lipsa de aer, băncile stricate, filmul vechi, mereu rupt și nedeasupra pedeapsa sonorizării hodorogite. Deocamdată s’a început cu repertoriul. S’a sfârșit cu formula filmelor „In exclusivitate”. Până la unificarea confortului In săli, publicului din cincisprezece cartiere i se dă plăcerea de a vedea filmul premieră In aceeași zi ca luxosul cinema din centru dar cu preţul pe jumătate. Prin descentralizarea distracţiilor, ca şi prin răspândirea magazinelor de Stat, oamenii nu mai aleargă mereu spre centru, încep să-şi iubească mai mult cartierul, să-l dorească mai frumos şi pe cât le stă în putinţă, să pună umărul la Înfrumuseţarea lui. ALICE GABRIELESCU Războiul din China .......................................................................•■■ ■. . y. ssr-■ ■■.. .•■■X Vedere din Nanking, capitala Chitiei, către care se îndreaptă armatele populare chineze Intr-o perspectivă limitativă vieţii sociale se putea crede că formele evoluate ale artei, cer echipe de cunoscători, o minoritate privilegiată ca să simtă frumuseţile tăinuite. Dar această concepţie nu-şi găseşte verificarea şi controlul în experienţa istorică, mai bine înterpretată. Teatrul daric al vechilor eleni, — ca şi întreaga lor civilizaţie de altfel — era, cu toată subtilitatea şi adâncimea lui, gustat în înţeles de contemporanii di Esculap ori Sofocles, de muncitorii din port şi de toţi săracii ce se mulţumeau cu câteva măsline, pentru a-şi astâmpăra foamea. Mai târziu, teatrul lui Shakespeare cu adâncimile lui filosofice era preţuit de popor. Şi marile construcţii monumentale arhitectonice din vechime nu ne închipuim că ar fi fost admirate de puţini, ci răspundeau nevoie citadinilor cei mulţi, de a-şi indulci ochii cu realizările plastice ale artiştilor contemporani. Cu toate aceste exemple clasice, dir, care se poate vedea că arta e înţeleasă de publicul mare şi că nu cere selecţiuni sociale, — s'a continuat totuşi după epocile eroice şi îndepărtate ale istoriei, —, când se experimenta timid şi inconştient , arta pentru cei mulţi — să se considere publicul mare ca incapabil a urmări un concert ori o piesă de mare valoare literară. Acum clasa muncitare inundă sălile de teatru şi apreciază, cu emoţii, marile armonii ale unui Beethoven sau Bach. „Scrisoarea pierdută" a ajuns la a 400-a reprezentaţie, ascultată de un public mare şi de unul care nu era obişnuit cu distracţiile de dincolo de cârciumă sau de o sală de dans periferică. Dar capodopera caragialească la vremea ei, nici nu era deosebi de preţuită, după cum ne arată acea corespondenţă plină de humor dintre Caragiale şi directorii de atunci, un Petre Grădişteanu sau Pompiliu Elad, ce se tânguiau în jurul unei piese, pe care o minoritate culturală o considera, pe plan minor. Astăzi succesele scenice sunt în serie, susţinute de un public nou, amate iar turneele de teatru colindă minele şi fabricile, apreciate de mii de fatancton. Citim că 1430 de echipe artistice au străbătut ţara, dând zeci de t mii de spectacole. E o mişcare în care se chiamă un putere virgin, care nu are nevoe de o pregătire specială pentru a participa în plin la marile sărbători ale vieţii, pe care arta are darul de a le dărui lumii. gr. tausam CARNETUL NOSTRU Arta pentru toţi CHESTIA CONFUZIE Numărul femeilor cari poartă pantaloni e din ce în ce mai mare. „ Desen el® ROSS 1 — Ascultă, domnule, de ce te-ai îmbrăcat ca o cucoană ? ! URAREA ADRESATA DE D. PROF. C. I. PARHON, PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNĂRI NATIONALE CETĂŢENILOR REPUBLICII POPULARE PRILEJUL ANULUI Cu prilejul Anului Nou 1949, d. prof., dr. C. I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a adresat cetăţenilor Republicii Populare Române, următoarea urare : iubiţi cetăţeni ai Republicii Populare Române, In pragul anului nou vă adresez, în numele Prezidiului Marei Adunări Naţionale, un călduros salut şi felicitările cele mai secere. Anul 1948 a arătat cu prisosinţă tuturor, ce măreţe realizări se pot înfăptuit pe ţărimul politic, economic, cultural şi social, atunci când clasa muncitoare sub conducerea Partidului său, Partidul Muncitoresc Român, având drept aliat ţărănimea muncitoare, deţine în mâniie sate viguroase puterea politică. Drumul parcurs în anul ce a trecut este drumul care duce spre lumină, spre bunăstarea poporului nostru muncitor. Paşii pe care noi i-am făcut n’au cunoscut un drum bătători, dar greutăţile întâmpinate au fost învinse prin hotărârea şi dârzenia celor ce muncesc dela oraşe şi sate, care şi-au inmănunchiat eforturile spre un singur ţel — construirea temeilor socialismului in ţara noastră. Realizările obţinute în 1948 au dat posibilitatea introducerii Planului in viaţa noastră economică — ce va creia noui resurse pentru a clădi o ţară înfloritoare şi prosperă. Dragi cetăţeni şi cetăţene. Dacă sforţările noastre ale tuturor au adus isbânzile din anul 1948, anul care vine şi care trebue să consolideze şi să lărgească toate cuceririle noastre cere din partea noastră a tuturor un nou avânt. In fabrici, in uzine, pe ogoare, muncim pentru noi; rodul efortulu nostru ne aparţine. Planul economic prevede mărirea producţiei noastre industriale cu 40%, precum şi o însemnată sporire a producţiei agricole. Vom produce mai mult şi mai bine, conştienţi că prin munca noastră făurim o ţară a socialismului în care exploatatorii nu vor mai avea ce căuta şi unde celor ce muncesc le este asigurat bunăstarea. Pilda U.R.S.S., ne este nouă îndemn la luptă, iar sprijinul ei politic şi economic ne dă posibilitatea să realizăm măreţele noastre sarcini. Să pornim cu nou avânt în muncă. Să scoatem la lumină inepuizabilele resurse creatoare ale oamenilor muncii şi să le punem in slujba tinerii noastre Republici Populare. Pe acest drum al efortului colectiv fără şovăială, al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, oameni ai ştiinţei şi culturii să mergem mai departe, astăzi când în faţa noastră se deschde un an nou. Să-i parcurgem cu fruntea sus, mândri că suntem un popor liber care clădeşte pentru ei, o ţară a Socialismului, a păcii, a bunei stări. La mulţi ani, TEDEUMUL DE LA PATRIARHIE Sâmbătă, 1 ianuarie 1949, la orele 11,30 a avut loc în biserica Sf. Patriarhii un Tedeum cu prilejul sărbătoririi Anului Nou. Serviciul divin a fost oficiat daContinuare în pag. 2-al ROMANE NOU