Adevěrul, ianuarie 1949 (Anul 62, nr. 17355-17377)
1949-01-05 / nr. 17356
paguna 2-a IREVOCABIL ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ INAINTE DE PLECAREA IN TURNEU Azi ora 8 joi matineu si seara OPERETA DE MARE SUCCES VÂNZĂTORUL de PĂSĂRI de CARL ZELLER cu ION DACIAN MARIA VAUVRINA, ELISABETA PORUMBIŢA, GEORGE GRONER, IORDĂNESCU-BRUNO cu N. ROMAN si ELISABETA HENTIA MONTARE TEATRUL VLĂDOIANU ALHAMBRA BALETE Telefon 5.95.45 Teatrul VLADOIANU ALHAMBRA Compania BIRLIC Irevocabil ultima săptămână azi ora 4,30 Joi dimineața ora 11 0 distribuție de zile mari VASILIU BIRLIC — RADU BELIGAN ( PAVLA TUDOR - GEORGE MARCOV șI OVIDIU TEODORESCU — I. VOVA — S.T/Il.V BREBU cu MIȘU FOTINO, COTTY HOCIUNG si ION TALIANU ) Ultimele 5 zileIClasa 8' B BIL ETELL la AG. AGITOT AZI * PREMIERA* L SCALA * CAPITOL* TOMIS MARCONI MOSILOR^ VOLGA ifit** OF HAZ BRUNI IÖBEL HEIRlUAUSCH ERNST LtGAl EISA WAGNER MARGARETE UUPFER H m Wt|1E ^ ^ tocpf íragú regia: FRITZ BRIX si MAX SARLYTZKI • ZisM SOVROMFIlm IN FIECARE SEARA (UTpauzile filmului) — DIVERTISMENT MUZICAL la TOMIS • MOSILOR • MARCONI *»uwx* SLOVA-PUBLICITATE itjffrjTPjj[iT%11^gTt|lR|l|ltVWVSAT/VVWVWWWAA/VVVW* UN FILM DESPRE CARE VORÎ BESTE TOATA CAPITALA . ZILNIC MATINEUla FEMINA ‘«"SB* »STR.;CiiWXfl&H ”80«. COM. DE STAS (Urmare din pag. l a) şi destoinicul părinte din toamna anului 1923, când Maharajahul Nawanagarului i-a tăiat atât de inoportun efectul ? Fiind om de studiu, de carte, de grijulii preocupări sociale, ca viitor preşedinte al celei mai vechi republici federale din Europa şi din lume, concluziile sale n’ar putut suna decât cam astfel: Nu natalitatea e totul ! Nu numai apelul la satisfacerea instinctivul genezic, întru continuarea speciei, cu drapelul patriei la căpătâiul patului conjugal ! Natalitatea implică o sumă de probleme, cu care să corespundă. Dintre toate făpturile, singur omul e capabil să pregătească şi să garanteze climatul in care îşi vor duce viaţa progeniturile. Climatul social şi economic. Aci e cheia viitorului. Gâzele de pe treptele inferioare ale biologiei, fac tot ce le stă în putinţă, pentru a garanta hrana generaţiilor viitoare. Hrana imediată şi atât! Căci mai mult, nu le e Îngăduit. Dar cât de magistral se achită de această obligaţie! Cât de prevăzător! Cât de ingenios! Deşi nu supravieţuesc niciodată să-şi vadă odraslele cu ochii, deşi nuşi pot manifesta ocrotirea maternă prin prezenţa fizică, de dincolo de moarte veghiază la destinul firavelor larve, depunându-şi ouăle în chiar miezul hranei sau în aceiaşi alveolă cu o pradă vie dar paralizată prin letargie, ca Spexul cu aripile galbene, marele iniţiator în materie de conserve alimentare, pentru ca larvele să găsească hrana proaspătă la Îndemână Înainte încă de a fi în stare să se mişte. Apoi, pe măsură ce urci scara biologică, problema progeniturilor se complică, fiindcă durata de dezarmare a puilor în lupta pentru existenţă se prelungeşte şi se amplifică progresiv cu un supliment de ucenicie, de educaţie, de experienţe dirijate. Câinii, pisicile şi o sumă de mamifere, se nasc . „ fără ochi Lipsiţi de azistenţa mult mai onorabil biologic, decât maternă, ar fi condamnaţi la onorabilul şi prolificul Maharamoarte. Lupul Îşi învaţă puii săjab al Nawanagarului! lasă la vânat. Mistreţul, să atace. Acestea cred că le-ar fi avut Căprioara, să fugă. Vulpea, să se de expus în concluzie, Motta, la apere cu toate tertipurile vide- consideraţiile sale asupra nataliniei. Epoca de ucenicie şi de otaţii. Altfel argumentul şi exemeratire se mărgineşte însă numai plificarea sa cu cei unsprezece la câteva luni, două trei anotim- copii, nu demonstra nimic. Căci puri, un an. Pe urmă, fiecare ins I aşa ştie şi Ion, care a făcut şi el -----------!—--Itia gatra..et PRUNCII MAHARAJAHULUI Cezar Petrescu Ba la o adică, l-ar fi lăsat de căruţă şi pe numitul Maharajah, dacă ar fi avut la îndemână şi uzinele de fabricaţie, ca să zicem aşa, fiindcă de materie primă, cromosomi, la el, helbet, cu duiumul e îndestul de înarmat pentru a , 11 ploduri fără să aibă habar că trăi pe cont propriu, urmând a se pusese în servitul natalităţii, predestinarea speciei — vânat sau vânător, ofensiv sau in permanenţă defensivă. Numai pentru om nu, pentru puiul de om, ciclul acesta de câteva luni din evoluţia spre maturitate a celorlalte lighioane, se prelungeşte la câţiva ani. La atâţia ani, la câţi se limitează adesea întreaga existenţă a vitfriioarelor din jurul său, domestice sau sălbatece. Să nu însemne aceasta e îndestul de limpede indicaţie ? Pregătirea omului, a puiului de om, în afară de a învăţa să ducă bucăţica la gură, să meargă copăcel şi să se apere de elementele ostile ale naturii, implică o mult mai laborioasă achiziţie a unor altfel de arme, pentru altfel de luptă a existenţei. Educaţia, şcoala, diferenţierea pe specializări a muncii productive, 11 pregătesc pentru un rost precis social şi economic, de creatură socială înainte de toate. Şi ca atare, cea dintâi grijă a părinţilor, adică a generaţiilor precedente, s’ar cădea să stăruiască nu atât asupra destinului individual şi exclusiv al progeniturii directe, cât asupra organismului social, colectiv, în care va trăi, va prospera ori iş; va istovi steril forţele vitale. Condiţie tot aşa de elementara, ca grija fluturelui în aparenţă atât de... fluturatec, care totuşi îşi depune ouăle cu o precisă preştiinţă în corola florilor de măr, pentru aparva să se desmorţească la viaţă în miezul fructului matur şi mustind de sevă. Fără această veghe, Intru a creta un prielnic climat social progeniturii sociale prin definiţie şi destin, nu înseamnă că înmulţindu-te, ai contribuit la problema natalităţii. Te-ai lăsat condus doar de instinctul brut de conservare a speciei, faţă de care păsările cedând numai de două ori pe an, când le apucă şi după ce-şi capitonează mai întâi cuibul cu vigil lentă prevedere, se comportă NOUL SISTEM AL IMPOZITELOR PE CLĂDIRI (Urmare din papla chiriaşului, sau cu imobile ocupate de proprietari. Bineînţeles însă că această valoare locativă nu poate servi la fixarea impozitului, pentru că la apartamentele locuite de funcţionari, impozitul ar depăşi venitul. De exemplu, un apartament are valoarea locativă de 30.000 lei, stabilită prin comparaţie cu imobile având chirii neinfluenţate de calitatea chiriaşului. Valoarea locativă a acestui imobil a fost în 1938, să zicem, de 24.000 lei. Fiind închiriat acuma unui funcţionar, acesta plăteşte 45%, adică 10.800 lei. Dacă impozitul s’ar stabili pe baza valorii locative neinfluenţate, adică la 30.000 lei, el ar fi, după tabelă, 6200 plus 35% din 10.000 lei, adică în total 9700, care dublat, ar da un impozit de 19.400 lei, la un venit real de 10.800 lei. Ceea ce nu e cazul şi dovedeşte încă odată că valoara locativă nu are importanţă practică. Important este venitul brut, pentru că pe baza lui se stabileşte venitul impozabil, printr-o reducere de 20% pentru întreţinere şi amortizări. Venitul brut se stabileşte, după lege, pe baza valorii locative cu care este egal, afară de cazurile când prin lege se stabilise alte chirii decât valoarea locativă. Or, cum am arătat, aproape în toate cazurile chiriile se bazează pe chirii sau pe valori locative din trecut. Consecința este că venitul brut, deci și cel impozabil, se va stabili aproape exclusiv pe chiriile reale, sau, dacă realitatea va fi contestată, prin comparaţii cu alte imobile. Cu alte cuvinte, presupunem un imobil care în 1938 avea o valoare locativă de 30.000 lei. El este locuit acuma de un funcţionar care plăteşte 45% din 30.000, adică lei plătește 45% din chiria din 1938, 13.500. Venitul brut este deci de adică 22.500, din care impozitul 13.500 lei, din care se scade 20% de 27% face 6075, iar proprietarului mai rămân 10.800 venit împoziia 16.425, pe viitor venitul "mpo-26.400, iar proprietarului 23.600. m1" c.n.i«e aDtitu(!inj S.pnicp a,r tnHpnăHai Dacă chiriaşul este funcţionar el le^! prea mult de linia muzicală. Mihail Duscenă. Este meritul maestrului, man Klee. La punerea In scenă d-na Aca de Barbu dovedeşte pricepere şi rutină. Sârbă toitu! premierei a fost baritonul Gabii. Dacă imobilul e locuit de un zabil va fi 18.600 (adică 23.500 mai cu Vasilescu, interpretul lui Rigoletto profesionist, acesta plătește chira integrală din 1938, din care scăzând 20%, rămân 24.000 lei venit impozabil. Dacă chiriașul e comerciant, venitul brut e dublul chiriei din 1938, adică 60.000 lei, iar venitul impozabil este 48.000 lei. Cum se vede, nu se mai ţine seama de impozitul special la imobilele locuite de chiriaşii de la literele b şi c. Acest impozit special a fost desfiinţat şi Înlocuit in fapt prin dublarea impozitului la imobilele închiriate. Astfel la un i mobil care în 1938 avea valoarea locativă de 20.000 lei și e locuit de un profesionist, până acum chiria a fost de 20.000 lei din care 8000 se plătea ca impozit special și 3240 lei impozit imobiliar. Pe viitor, va fi un singur impozit imobiliar de 6200 lei dublat, adică 12.400 lei. Pentru chiriaşi, noua Impunere are importanţă numa' In ce priveşte felul de plată. El nu va mai plăti Impozit special, iar In loc de impozitul fix de 27% se va interesa la percepţie care este vitorul impozit imobiliar şi-l va plăti în întregime. Acest Impozit va fi sensibil superior impozitului actual, în special la clădirile mari. Dar chiria rămâne neschimbată, numai repartiţia între proprietar şi fisc se modifică în favoarea fiscului, care va obţine uneori mai puţin, alteori mai mult decât impozitul special plus impozitul mobiliar de până acum. Exemplu: Apartament cu valoarea locativă din 1938 de 50.000 lei, locuit de un profesionist. Actualmente, Statul ia 28.100 şi proprietarul 21.000. Pe vitor, venitul impozabil va fi cu 20% mai mic (dică 40.000, la care se va plăti, după tabelă 13.200, adică dublat puţin 4500), din care impozitul după tabel va fi 5560, iar dublat 11.120, iar proprietarul va lua restul de 11.380. Se menţine atât obligaţia pentru chiriaş de a reţine din chirie impozitul la fisc, cât şi solidaritatea proprietarului cu chiriaşul. Dar se precizează că dacă proprietarul anunţă fiscul că chiriaşul nu şi-a îndeplinit obligaţia, procesul verbal de contravenţie se închee contra chiriaşului. Mai relevăm o inovaţie: legea lămureşte că din punct de vedere fiscal chiriaş este oricine foloseşte imobilul sub orice titlu, afară de proprietar şi familia lui Dar legea nu precizează înţelesul noţiunii de familie, cum a făcut în instrucţiile pentru efectuarea recensământului. Gama adeverul INOVAŢII IN STRUCTURALE, BUGET Domnilor: Alexa Augustin, Suder Wiliam, Sălăjeanu Leontin, Bontea Ştefan, Ceauşescu Nicolae, Ionescu Vasile, Manele Ofelia, Vasile Modoran, Ludovic Takacs, Constantin Prisnca, Emanoil Vines, Colin Dumitru, Babenco Simion, Grigore Preoteasa, Păsculescu Elena, Holeşteanca Petru, ajustor mecanic, Şantierul Galaţi; Dima Horobăţ, maestrul turnător, şantierul Galaţi; Bârznică Ion, intuitor, şef de echipă, Şantierul T. Severin; Bârlan Marian, maestru scular, Şantierul T. Severin; Dascălu Gheorghe, strungar fier, Şantierul T. Severin; Mislea Ion, miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Cuclineti Lorentz, miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Steolea Iosif, miner, Minele de aur Hunedoara-Deva; Breha Ion, miner, Mamur, Valea Roşie; Fuchs Ion II, miner, Dealul Crucii, Baia Mare; Gheorghe M. Gheorghe, strungar, Concordia-Ploeşti; Şerban Ioan, turnător, Concordia-Ploeşti; Rădulescu Dumitru, sondor, Regionala Il-a Sovrompetrol; Bohan Floren, miner, Valea Jiului; Filat loan, miner, Valea Jiului; Deac Wentzel, miner, Valea Jiului; Zamfir Ştefan, maestru, Soc. TARS; Moşova Nicolae, marinar, Turnu Severin; Iosif Mihai, miner, Odorheiu; Mortan Aurel, curăţitor turnătorie, Uzinele Steagul Roşu, Braşov; Marik Ion, forjar Uzinele Flamura Roşie, Arad; Cimpoiaş Ion, muncitor industr. Uzinele Flamura Roşie, Arad; Văcăreanu N, maestru tinichighiu, Uzinele Tractorul, Braşov; Dragoş Mihail, ajustor, Uzinele Tractorul, Braşov; Slaminele Carol, strungar, Uzinele Tractorul, Braşov; Chiriac Maria, ajutoare lucrătoare, Uzinele Tractorul, Braşov; Nicoară Nistor, lăcătuş,ajustor, IMS Sibiu; Bârză Nicolae, răcesiva prudenţă, s a pus la dispocţi.USJ Uzinele Cugir, Hunedoara. Popoziţia consiliului de miniştri un fond de rezervă bugetară de peste 12 miliarde, pentru ca statul să fie pregătit pentru orice eventualitate neprevăzută. Această din urmă alocaţie arată că marele excedent realizat pe anul trecut n’a făcut să slăbească vigilenţa la alcătuirea bugetului Aceasta ne face să credem că şi în anul financiar ce începe bugetul se va dovedi cel puţin echilibrat, dacă nu, ceea ce e mai proa bugetului. Astfel, pe lângă bubabil, va da şi el excedente ca şi getul Marii Adunări Naţionale, al predecesorul său, preşedinţiei consiliului şi al diver f Gr. Graurselor ministere, mai găsim un capitol foarte important — 45 miliarde — intitulat „credite pentru finanţarea economiei naţionale“, din care partea cea mai mare se va folosi pentru Investiţii capitale cu caracter productiv şi o sumă mai mică, un miliard, pentru fondurile de rulment ale întreprinderilor economice ale statului. S’a mai trecut la cheltueli un fond de 5 miliarde pentru constituirea de rezerve materiale ale statului , iar ca o dovadă de ex(Urmare din pag. 1 a) straţiile locale, care sunt trecute la venituri cu 6 miliarde şi la cheltueli cu 9 şi jumătate miliarde, diferenţa constituind cote defalcate din impozitele şi taxele cu caracter general, ceea ce in trecut se numea subvenţia statului la bu- getele comunelor şi judeţelor. Bugetul expirat a dat foarte importante excedente, care încă in cursul anului bugetar au fost în mare parte folosite pentru investiţii, pentru sănătatea publică şi pentru învăţământ. Totuşi, din acest buget a rămas la încheierea exerciţiului de nouă luni un rest de 5 miliarde lei, care a fost trecut venit pentru exerciţiul viitor. Mai relevăm că Asigurările sociale care până acuma işi aveau bugetul lor aparte, nefigurând in nici un fel la stat, de astă dată au fost trecute în bugetul general al statului cu suma de 10.800 milioane la venituri și cheltueli. Această schimbare structurală se observă și Inlaturea cheltueli . LISTA DECORAŢILOR CU ORDINUL MUNCII ŞISTEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE La propunerile făcute de Ministerul Afacerilor Externe „pentru a distinge, cu prilejul zilei de 30 Decembrie, pe muncitorii cu braţele şi cu mintea, care s’au cu Ordinul Muncii“ Clasa Ia Domnilor: Prof. Partion I. Constantin, dr. Groza Petru, Gheorghiu-Dej Gheorghe, Săvulescu Traian, Voitec Ştefan, Pauker Ana, Luca Vasile, Georgescu Teohari, Radăceanu Lotar, Chişinevschi Iosif, Moghiorox Alexandru, Bodnăraş I. Emil, Vasilichi Gheorghe, Constantinescu Miron, Chivu Stoica, Apostol Gheorghe, Bunaciu Avram, Chişinevschi Liuba, Gheorghe Pintilie, Banu Petre şef de echipă iituitor, Şantierele Navale T. Severin, Sovrom; Iordăchescu Ion, iituitor constructor, Sovrom Galaţi, Şantierele Navale; Roşea Marin, iituitor, Şantierele Navale Sovrom Galaţi; Ştefan Ion, aj. maestru sondor, Centrala Petroliferi Muntenia Prahova; Andrica Ludovic, miner, Valea Jiului; Gali Herminus, strungar fler, Steagul Roşu, Braşov; ing. Matusek Richard, Uzinele 6 Martie Tohan; Waserman Ilka, Nicolau Sergiu, Cernătescu Radu. „Ordinul Muncii“ Clasa 11 -a Domnilor: prof. P. ConstantinescuIaşi, Sadoveanu Mihail, Niculi Ion, Marin Florea lonescu, Vaida Vasile, Profiri Nicolae, Iordăchescu Teodor, Stanciu Stoian, Vinţe Ion, Bucur Schiopu, Mezincescu Eduard, Bârlădeanu Alexandru, Borilă Petre, Crăciun Constanţa, Dră-Dumitru, fierar, Vicola, Sibiu; Szabó Francisc, lăcătuş, Independenţa, Sibiu; Dosza Sigismund, lăcătuş, Independenţa Sibiu; Zaharia Dumitru, turnător, Uzinele IRMC Mihai Prahova; Câmpeanu Alexandru, maestru electrician. Uzinele Ilie Pintilie Mărgineanca Popeni-Prahova; Stănescu Gheorghe, maestru turnător, Uzinele Fero Email, Prahova; Ionescu Gheorghe, maniţer, Uzinele Vasile Roaită, Bucureşti; Onu Alexandru lucrător intuitor, Şantierul 7 Noembrie Galaţi; Lonchiar Matei, techn, mecanic, fabrica Grierul, Galaţi; Munteanu Gheorghe, sudor autogen, UDR-Reşiţa; Mortan Vasile, miner, Mina Anina-Caraş; Runcan Vasile, miner, Mina Anina-Caraş; Erdei Mihai, mecanic, Vitoria, Hunedoara; Kiss Eremes, mecanic, Victoria Hunedoara; Gheju Petre, lăcătuş. Uzinele ISS, Hunedoara; Topliceanu Rudolf, turnător Uzinele ISS, Hunedoara; Covaci Iuliu, prim laminor, Ciocanul- Hiunedoara; Coroleanco Ion, laminator, întreprinderea Nicolaie Cristea, Galaţi; Biro Carol, turnător, Vlahiţa-Odorhei; Szocz Bela, turnător fier, Vlahiţa-Odorhei; Ruegg Matei, muncitor, I. C. Frimu, Sinaia-Prahova; Pârvu Gheorghe, technician, şef de secţie, Uzina Electrică Grozăveşti-Bucureşti; Pluscal Gheorghe, electrician, Soc. Electrică, Braşov; Maxim Grigore, electrician Soc. Electrică, Braşov; Georgescu Florica, lucrătoare filatoare, Industria Bumbacului-Bucureşti; Mircea Rafira, lucrătoare ţesătoare, Fabrica Industria Română- Mediaş; Roza Ana, lucrătoare-ţesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaş; Ogneanu Silvia, lucrătoare-ţesătoare, Fabrica Industria Română-Mediaş; Dinu Ioan, strungar, Fabrica Trainica-Dâmboviţa; Ionescu Victor, inginer, Fabrica de Hârtie, Buşteni,Prahova; Anghel Iordan, maestru, Zărneşti-Braşov; Bant losif, şef uzinei butelii, Fabrica de Geamuri Târnăveni; Neagu Grigore, fochist Fabrica Ciment-Dâmboviţa; Beleanu Ion muncitor maestru mecanic, Fabrica Record-Mediaş; Filimon Ana, lucrătoare, Fabrica de Cauciuc-Braşov; Zaharia Constantin, frânar, Serv. CFR P. Neamţ; Ancuţa Nicolae, fochist, Serv. CFR P. Neamţ; Ferecau Simion, macargiu, ISSHunedoara; István Petru, muncitor, UD Reşiţa; Laţu Ion, oţelar, UDReşiţa; Ciucleru Tudor, electrician, IRN Brăila; Albu Ion, maestru ceramist, Uzinele Chimice Tâmăveni; Militari Ilie, muncitor, Uzinele Chimice Tâmăveni; Szily Tiberiu, muncitor. Fabrica Idnas Herbac, Cluj; Hajdú L., muncitor. Fanui; Paiu Atanasie, maestru ‘rez. Uzinele Tractorul-Braşov; Csachi Iosif, maestru şamotor. Uzinele Laminorul- Bucureşti; Şerban Gheorghe, topitor I. Uzinele ISS-Hunedoara; Cosac Floarea, lucrătoare Steaua Electrică, Fieni-Dâmboviţa; Iacobescu Dumitru, cond. technic, Uzinele Electrice-Braşov; Doboş Ştefan, şef de tren CFR, P. Neamţ; Gherghişan Constantin, cazangiu, Progresul, Brăila; Dascălu Maria, filatoare, Soc. Rom. Ind. Bumbacului-Bucureşti; Horvat Aladar, topitor oţelar, ISS Hunedoara; Popa Alexandru, prim topitor oţelar, ISS Hunedoara; Druca Adolf, şef secţie turnătorie, UDR-Reşiţa; Chifu Ioan, maestru, UDR-Reşiţa; Podoleanu Jacques, Guină Nicolae; UTM, Vidcaşcu Ion, Hahn Emeric, Controlul Economic; Munteanu Vasile, ministerul Agriculturii; ing. Anghel Nicolae, ministerul Agriculturii; Barbu Radu, ministerul Silviculturii; ing. Lăzărescu Constantin, ministerul Silviculturii; Tigoiu Mircea, Loncear Carol, ministerul Industriei (Reşiţa); Raluca Ripan, Bădărău Eugen, Mihu Ştefan, Eusebiu Camilar, scriitor; Marcel Breslaşu, scriitor; Dragoş Petru, scriitor; Sahighian Ion, regizor; Sonia Cluceru, artistă, Teatrul Na-ţional; Ligia Macovei, pictoriţă; Gheorghe Vida, sculptor; Mihai Andricu, compozitor, „Ordinul Muncii“ Clasa II-a Domnului Matveev Alenei, technician TARS, „Ordinul Muncii“ Clasa 111 -a lrica loras Herbac, Cluj; Faur Traian, matriţer, Uzinele 23 August-Bucureşti; Dominica Lonchier, şef atelier mecanic, IRN-Brăila; Ivanov Lazăr, lucrător turnător, Şantierul 7 Noembrie IMS-Galaţi; Dragotă Nicolae, maestru laminator, Uzinele ISS Hunedoara; Ogdan Gheorghe, matriţer. Vestitorul, Bucureşti; Herşcu Lupu, mecanic, Viscofil Bucureşti; Sumănaru Ion, mecanic IMSSibiu; Teleki Andrei, mecanic, Fabrica Elastic, Sibiu; loniţă Ion, strungar, Macazul-Floeşti; Crasnai Nicolae, muncitor, Industria Sârmei, Turda; Vasi Rusalin, topitor, Oţelul Roşu, Severin; Jude Petru, Hlusin Andrei, laminator şef UDR-Reşiţa, Hirschbein Aurica, Anghel Eliza, Ardeleanu Livia, Deheleanu Margareta, Schuster Erika, Roman Mihai, Vasilicv Vladimir, Debelca Emeric, Constantinescu Mihail, Misovici Ernest, Dumitrescu Petre, Ionaş Petru, Turda; Niculescu Maria, Dâmboviţa; Petre Ludovic, Oradea; Vasile M. Topan, Roman; Habinca Elisabeta, Baia; Victor Albu, Teleorman; Bonflea Scărit, Dolj; Kopesos Ecaterina, Arad; Cireş Iuga Iosif, Braşov; Constantin Marin, Roman; Lepădaţii Constantin, COM; Haber Ivanler, CGM; Eva Rab, CGM; Sandu Eliad, CGM; Maria Niculae, UFDR; Fazecaş Ion, UTM; Aslan Ana, Dona Henri, gazetar; Maria Banuş, scriitor; Mixtineanu Ion, Zimbrea Octav, Controlul Economic, Braşov; Coman Aron, Controlul Economic, Timişoara; Macs Mauriciu, Controlul Economic, Brăila; Babuci Pavel, ministerul Minelor şi Petrolului; Ganiski Sergiu, Ministerul Minelor şi Petrolului; Chirilă Panait, Ministerul Minelor şi Petrolului; Stănescu Luigi, Ministerul Comunicaţiilor; Ion C-tin, Mihiţ Comunicaţiilor; Tcac Vasile, Minist. Finanţelor; Nistor Ion, Minist. Cultelor; Jarol Rezső, mitsterul Artelor şi Informaţiilor; Tudor Vlad, ministerul Artelor şi Informaţiilor; Petcu Tudor, ministerul Lucrărilor Publice; Capacea Ion, Ministerul Muncii; Breban Iosif ministerul Agriculturii; Alexandri Alexandru, ministerul Agriculturii; Micşunescu Ion, ministerul Agriculturii; Rudentiu Heinrich, ministerul Silviculturii; Pahar cu Andrei, Prefectura Poliţiei Capitalei; Anker Emeric, Perfectura Poliţiei Capitalei; Gheorghiu Adrian, Prefectura Poliţiei Capitalei; Nicolau Victor, Dobre lordache, MAI, Covurlui; Pop Dumitru, MAI, Satu Mare; Bela Petre, Prefect, Arad; Horia Marian, Prefect Cluj; Filoreta Oprescu, soră caritate. Spitalul Elias; Ilea Teodor, ministerul Sănătăţii; Stanciu Nicolae, ministerul Afacerilor Externe; Ing. Uzunov Vatim, cin Gheţar. Ordinul „Steaua Republicii Populare Rontaste? Clasa ll-a Domnilor: Leonte Răutu, Gheorghe Hosu, Aurel Vijoli, Ivanca Rudenco. Ordinul „Steaua Republicii Popular® Române“ Clasa IIl-a Domnilor: Simulescu Dumitru, Tamara Popescu, Mănescu Radu, Onesei Cornel, Adorian Gheorghe, Cuşmir M. Clara, Anastasiu Petre, Barbu Maria, Rodan Eugen, Mihail Aurelia, Sevcenco Serghie, CGM; Gotenberg Avram (Vaida) FIAP; Rab Ioan, Sulamba Constantinescu, Controlul Economic, Soarelor, Ambrus Coloman, Gonciaruk Petre, Drăgănescu Victor, MAI Direcţia Politică; Viaiu Mihail, MA Direcţia Politică; Sadiu Petre, ministerul Afacerilor Externe; Elena Georgescu, ministerul Afacerilor Externe; Pompei Dimitrie, Silattu Brucan, gazetar; Bălănescu Mircea, gazetar; Alexandru Jar, seri,tor; Joja A,tiinssc Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ ClasaV-a Domnilor: Radu Tănase, Lăzărescu Ion, Baciu Lidia, Moscuna Adriana, Petre Nesia, Corin Aurel, Marcuson Gavril, Iacob Adam Faierstein, Negoiă Vasile, Manole Tudorache, Vâlcu Vasile, Galsinschi Elvira, Abramovici Lică (Chîriţă), Raţiu Ludovic, Cluj; Aranici Pavel, Târnava Mică; Moldoveanu Gheorghe, IMS; Crainic Roman, Valea Jiului; Schuster Carol, Trei Scaune; Nedel ru Iosif, Braşov; Dărăbăneanu Teodor, Constanţa; Paicu Ton, Mehedinţi; Eftimiu Vasile, Dolj; Nistor Constantin, Iaşi; Hăratu Constantin, Baia; Mititelu Valeria, Putna; Bayerle I'sif, Reşiţa; Ianca Solomon, Slobodă Ion, Gherman Ion, Deva; Velcescu Gheorghe, CGM; Farladansehî Iacob, CGM; Szekely Francsca, UFDR; Brezoianu Ecaterina, UFDR; Comnacu Nicolae, Frontul Plugarilor; Ileana Răcanu, UFDR; Lt. col. Catonu Vasile DSP; Lt. col. Mănescu Cornel, DSP; Marga Corin, Controlul Economic; Tudor Ion, Controlul Economic, Gorj; Tiulescu Constantin, ministerul Finanţelor; Oprişan Nicolae, ministerul învăţământului Public; Marinescu Nicolae, ministerul Industriei; Nicolschi Alexandru, Fuchs Beriș, Birtaș Gavril, Dobre Nicolae MAI; Petrila Florian, MAI; Luca Spiridon Dumitru, MAI; Szilagy Ignatie, Prefect Odorhei; Banu Ion, Ignat Nestor, gazetar; Beate Fredanov, artistă; Jules Cazaban, artist; Alfred Mendelsohn, compozitor; Szönyi Ştefan pictor, Timişoara; General Irit. Niculescu Constantin. Ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ Clasa V-a Domnilor: Dragomirescu Gheorghe, strungar, Concordia-Ploeşti; Frunză Paulina, muncitoare, Fita, Arad; Popovici Ion, Protopopescu Eu, Nichita Vasile, Szekely Sari, Schor Anghel, Andronic Ilie, Iosub Blanca, Mănescu Ela, Goldberger Fani, Cristea Ilie, Barbu Gheorghe, Seciu Ştefan, Cristea Aurel, Alba; Ciopor Ludovic, Mureş; Medveşan Ion, Târnava Mare; Butyka Francisc, Someş; Baciu Ion, Braşov; Boiu Dumitru, Gorj; Tudose Ilie, Teleorman; Zidărescu Ion, Buzău; Mihai Nicolae, Tulcea; Aspazia Matei, Botoşani; Tubic Dumitru, Bacău; Balaban Vasile, Brăila; Roşu Gheorghe, Roman; Rădulescu Ştefan, Fălciu; Turcan Ene, Suceava; Croitoru Maria, Timiş Torontal; Blagoev Milorad, Reşiţa; Leş Ion, Satu Mare; Baum Iosif, Maramureş; Manea Ciobotaru, Hagici Maria, Mraz Suzana, Cluj; Tija Nicolae, CGM; Târnoveanu Cornel, UTM; Lemnaru Gheorghe, Frontul Plugarilor; Ţăranu Ion, Frontul Plugarilor; Ciochircă Pavel FIMP; Szabó Etál, UPM; Tompa ştefan UPM; Cpt. Jelev Ioan, DSP; Bantea I. Eugen DSPA; Lock I. Alexandru MAI Satu Mare; Cosma Valeriu MAI, Iaşi; Jurca Aron, MAI, Oradea; Ileana C. Marin, MAI Roşiorii de Vede: Bodnăricu V. Mircea, MAI; Antonie Marin, MAI Adiţie; Eugenia Luncaş, FIAP; Ionescu Leonida, ministerul Justiţiei; Clejan Samoîl, ministerul de Finanţe; Cerbu Alexandru, ministerul Sănătăţii; Dulgheru Mişu, Bughici Ana, ministerul Afacerilor Externe; Bojan Agneta, ministerul Sănătăţii; Cuţuleanu Ştefu (Ştefan, ministerul Afacerilor Externe. La festivitatea care a avut loc la ministerul Afacerilor Externe în seara zilei de 30 Decembrie 1948, d. prof. dr C. I Parhon, Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmânat decoraţiile celor distinşi Tot cu acel prilej, au fost înmânate decoraţiile şi celor distinşi înainte de aniversarea RPRghici Alexandru, Florescu Gheorghe, Pârvulescu Constantin, Rangheț Iosif, Petrescu Dumitru, Stoica Gheorghe, Bughici Simion, Vass Ghizela, Jianu Marin, Tănăsescu Stelian, Zeigher Simion, Sencovici Alexandru, Gheorghe Gaston Madentiat„ fabrici, mine, șantiere. *,£».£5 ££®SPfc«S Prahova; Kiss Carol, miner Valea Jiu-instituţii de cultură, în birouri, prin avântul, iniţiativa şi priceperea lor în muncă, prin ridicarea calităţii şi productivităţii muncii; prin ridicarea nivelului ştiinţific, literar şi artistic al operei lor, prin noua concepţie şi atitudine faţă de muncă isvorîte din devotamentul faţă de popor şi faţă de regimul democratic popular”. Prezidiul Marii Adunări Naţionale a conferit Ordinul MUNCII şi Ordinul STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, în diferite clase, următorilor: iit Pentru inimile caritabile Estera Bergher, din șoseaua Vitán 38, suferindă de mult timp și in imposibilitate de a munci roagă inimle caritabile să o ajute. RIGOLETTO» LA OPERA DE STAT DIN TIMIŞOARA TIMIŞOARA. Capitala Banatului cu un glas frumos şi generos, adeseori îşi are şi ea evenimentele ei muzico- patetic. Va trebui să se debaraseze însă le. Opera „Rigoletto” se reprezintă mereu cu cassa închisă şi sala plină până la refuz. Partea muzicală e perfect studiată. Interpreţii cântă fără sufleri. Este o inovaţie în teatrul românesc, în favoarea spectacolului, artiştii putându-se mişca degajat, câştigând în siguranţă şi libertatea mişcării. Este şi meritul dirijorului Mircea Pop care a studiat amănuunţit cu interpreţii, punând spectacle unele exagerări în joc şi în mişcări. Gilda sopraneîFlava Munteanu e o apariţie plăcută; doar dicţiunea frazarea şi jocul sunt oarecum neglijate. Tenorul Corbeni, interpretul ducelui de Mantua, dispune de un glas cu timbru frumos şi volum suficient. Dar nu îndeajuns de bine studiat. Basul Mavrodin, nu Sparafucile a avut accente profunde colul la punct. Surprinzătoare sunt co- ■ f Bețiv Pitel Georgescu, mezzorubie, care prin amploarea și efectele lor SOPrană în rolul Madelenei, a dovedit mitrescu dar o figură impunătoare ajutat de un glas de mare amploare în Monterone. Schițele pictorului Eugen Grofşan, foarte bun? . . .