Adevěrul, martie 1949 (Anul 63, nr. 17402-17428)

1949-03-01 / nr. 17402

vagina 2-a a T­EATRUL ll VLADOIANU-ALH­AMBRA TEL. 5.95.45 , înapoiat din TURNEU H^reia un scurt ciclu de spectacole cu opereta de mare succes (VANZATORUL “ de PASARI cu aceiaşi distribuţie de la premiera BALETE MONTARE VOXEFOBIE Număr special cu câini dresaţi Cu începere de azi __________ Excepţională schimbare de program la CIRCUS ANTORIO Al­ar­ele actor Dans orienta! cu crocodili Ion lancovescu prezidta 18 numere senzaţionale Joi şi Sâmbătă MATINEU ora 4:30 , Duminica ora 11-3­5 Urei dresaţi In fiecare seară ora 8 in libertate Cei 3 Bernardino ap­rbaţi-echilibrişti teatr. Maria Filloti CAMP Al IA BIBLIC AZI ORA 6 Mâine ora 7.30 BSRUIC ŞI BELIGAN tn R­UŞINEA FAMILIEI Spectacolele zilei . CINEMATOGRAFE CAPITOL, SCALA; AIDA; AVRIG; MARCONI; MIORIŢA; TOMIS; VOL­­GA: „Victimele întunerecului“. ARO; TRIANON; ODEON; RAHOVA; IZ­BANDA; MARNA; FLORIDA; DACIA; MOŞILOR; MILANO: „A treia lovi­tură“. MAXIM GORKI: „Tânăra Gar­dă“ (ambele serii); PAX: „Krakatit“; FEMINA: „Oameni pe rug“; VICTORIA „Marie Martine“ si divertisment; FI­­LIMON SARBU: „Cot tura cea mare“; TIMPUR NOUL „URSS azi r.1 27“; CASA PRIETENIEI SOVIETO-ROMA­­NE: „Straja Păcii“; ALIANTA: „Co­­coşatul“; APOLLO: „Liliacul“; LIA: „Intunerecul alb“; LYRA: „Balaurul“ MODEL: „Regele se amuză“; NONI: „Baron şi vagabond“; PACHE: „Reîn­toarcerea lui Monte Cristo“; RIO: „Marie Martine“; TRIUMF: „Neînfri­caţii“; UNIC“; „Regele se amuză“; UNIREA: „Insula Piraţilor“. 7 NOEM­­BRIE — GRIVIŢA: „Răzbunarea lui Tarzan“. MĂRŢIŞORUL (Urmare din pag. l­a­ şterge furios chelia, apoi continuă: — Cu ce-au venit nou negustorii de mărţişoare, după război bunăoară. Uită-te in vitrina asta şi ai să vezi. Priveşte în dreapta, în colţ, un mor­­tier căscând gura ca un crap cu­prins de sufocaţii, dincoace un tanc sburiat precum un arici de ţevile „armamentului” şi mai încolo per­niţa aia plină de bombardiere. Sunt bine executate, n’am ce zice, dar cum vrei d-ta să mă duc cu aşa ceva a­­casă? Vezi mutra soacră-mii când i-oi atârna de gât... cuirasatul ăla de argint? Amicul avea dreptate. Mărţişorul este poate singurul detaliu din ele­ganţa unei femei asupra căruia tira­nica modă n’are un cuvânt de spus. înşurubat in tiparele străvechi crea­te de o fantezie deficitară, mărţişo­rul tinde să devină cu timpul un accesoriu vetust, fad ca o insignă corporativă. Nag. * * PENTRU LICHIDAREA ÎMBULZELII (Urmare din pag. l­a) frazând o celebră afirmaţie publi­citară, se poate spune că „a­flati impozitele prin oficiile poştale de cartier­e... o plăcere“, atât de vrednice, politicoase şi lipsite de harţagul „reglementar“ sunt func­ţionarele respectivelor servicii şi atât de neînsemnat numărul con­tribuabililor uzând de bunăvoinţa lor, în special la ora dejunului. Să ne ierte C.E.C.-ul dacă prin rândurile de faţă îi vom arunca o belea în p­lus pe cap, trimiţându-i o nouă serie de contribuabili. Avem însă convingerea că un serviciu funcţionând impecabil, aşa cum se îl«tâmplă cu oficiile poştale de cartier trebue semnalat cu satisfacţie şi pus în slujba tu­turor, inclusiv în aceea a... ama­torilor de înghesuială. Fred Ghenădescu O EXPOZIŢIE A CĂRŢII ŞI A PRESEI DIN R. P. R. Cu prilejul Congresului Intelec­tualilor din R. P. R.,pentru pace şi cultură, ce urmează să aibâ loc la sfârşitul lunii Martie, com­i-'e­­tul de iniţiativă al Congresului a luat hotărîrea de a organiza o ex­poziţie a cărţii şi a preşei dir. R P. R. O parte a expoziţiei va infăţişi aspecte din trecutul progresist al culturii noastre. Regulamentul Asigurărilor Sociale de Stat (Urmare din pag. l­ a) In fine, aceste comisiuni au rol de primă instanţa, având a fa­ce numai propuneri instanţe­lor superioare în ce priveşte tra­gerea la răspundere a persoane­lor care calcă legislaţia asigură­rilor sociale (medici, administra­ţiile întreprinderilor). Gradul erarhic următor îl for­mează comisiile de asigurări de pe lângă comitetele centrale ale Uniunilor Sindicale, având pâ­nă la 11 membri, care pe lângă supravegherea şi conducerea ac­tivităţii comisiunilor inferioare, vor avea un rol important la controlul bugetului, spre a se a­­via deficitele şi spre a acoperi deficitele îndreptăţite etc. In fine, instanţa supremă este consiliul general al asigurărilor pe lângă CC al CGM, având 17 membri şi care deţine conduce­rea generală, întocmeşte bugetul general, aprobă bugetele uniuni­lor.­­Toate aceste comisiuni au o triplă răspundere către comite­tele sindicale pe lângă căt ce func­ţionează, trebuind a le face ra­poarte şi a lucra împreună în a­­numite sectoare de activitate, către massa salariaţilor trebuind să discute în contradictoriu ra­poartele în adunări generale şi în fine răspunderea faţă de co­­misiunile de asigurări ale instan­ţel­or imediat superioare. Acea­stă triplă răspundere va da si­guranţa, unei activităţi rodnice, ea fiind controlată şi de sus şi de jos, şi va contribui la încre­derea pe care asiguraţii trebue să o aibă în instituţia asigurări­lor, dar pe care în trecut o aveau numai în foarte mică măsură, întreaga activitate a comisi­unilor superioare şi mijlocii va fi voluntară, numai la consiliu general şi la consiliile de uniuni fiind nevoe de activitate perma­­nentă şi neîntreruptă, care nu se poate face numai în orele­ghere, vor funcţiona şi activişti sala­riaţi, scoşi din cas­­ p­e muncii de întreprindere. In alt articol vom comenta al­cătuirea bugetului de asigurări, precum şi drepturile salariaţilor în cadrul asigurărilor. Gr. Graur Cronica cinematografica A TREIA LOVITURĂ Filmul acesta e o pagină de is­torie vie. E redarea în imagini­­i unuia din cele mai palpitante epi­soade ale războiului dus de oa­menii sovietici împotriva Invad',m­torilor hitleriști. El ne poartă pas cu pas din iarna anului 1943-1944 până în primăvara 1944 în secto­rul sudic al frontului. S’au dus acolo lupte teribile, în care şi-au putut da măsura deplină atât ero­ismul individual al soldaţilor ar­matei roşii cât şi simţul lor co­lectiv de răspundere şi înţelegere a măreţiei cauzei pe care o slu­jeau. S’a mai evidenţiat atunci, arătându-şi necesitatea absoluta (căci fără ea nu încape nici plan, nici organizare şi deci nici izbân­dă), ştiinţa militară a comanda­mentului sovietic. Din îmbi­narea între vitejie, ştiinţă şi perseve­renţă a ieşit victoria asupra tru­pelor cotropitoare. A treia lovitură ar fi putut uşor aluneca în istoria romanţată. Regizorul a preferat pe buna dreptate stilul sobru şi cinstit al redării credincioase a realităţii. Renunţând la facilităţi, el a do­bândit pentru opera sa un alt imens avantaj: caracterul pasio­nant pe care-l are întotdeauna adevărul. Spectatorii, urmărind filmul, au impresia că citesc o carte de istorie contemporană. I se întipăresc în minte figurile de seamă ale înaltului comandament sovietic: mareşalii Voroşilov, Va­­silievski, Malinovski şi Tolbukin. Alături de ei, coordonându-le ac­tivitatea, supraveghiând despreu- Pe toate mişcările, prevestind, cu acea contribuţie specială pe care o dă adânca cunoaştere a lucru­rilor, toate mişcările duşmanului, gândind fără încetare, perseve­rând fără cântire, stă conducăto­rul suprem al armatelor sovietice, omul care întruchipează toate virtuţile popoarelor sovietice, ge­­neralissimului Stalin. Filmul, prin relatarea faptelor, evidenţiază mai bine ca orice teo­rie, prăpastia care a separat ar­matele hitleriste de armatele so­vietice. Pe de o parte oamenii abrutizaţi, ţinuţi de superiorii lor sub teroare, conduşi de coman­danţi îngâmfaţi, îmbătaţi de cu­vinte goale, având în fruntea lor un dement deslănţuit. De cealaltă parte o armată de oameni con­ştienţi, raţionându-i acţiunile, a­­preciind dificultăţile după reali­tăţi, hotărîţi să le înfrângă. Din convingerea că luptă pentru cea mai dreaptă cauză. Printre toţi ofiţerii germani unul singur dă impresia unui om serios, e generalul Heinecke, spe­cialist în fortificaţii. Dar şi el cuprins de megalomanie. Heinecke e repezit de trimisul lui Hitler şi i se impune să ia măsuri cari contravin regulelor tehnice. Hei­necke nu e câtuşi de puţin mai bun ca ceilalţi, e doar ceva mai înzestrat cu simţul judecăţii. In cele din urmă e măturat şi el, laolaltă cu toţi cotropitorii, din fortificaţiile sale savante pe care le credea absolut inaccesibile. Lo­viturile s-au succedat cu regulari­tate: dela Perecop și Siva­s s'a ajuns la liberarea întregii Crimei. Aceasta a fost baza spruncinării întregului front german din sud­­estul Europei, cheia pătrunderii armatei sovietice eliberatoare în Balcani. Din fragmente ca cel redat în A treia lovitură e alcătuit marele război pentru apărarea şi libera­rea patriei sovietice şi a popoare­lor subjugate. Din astfel de filme pot cunoaşte marilor masse de spectatori realităţile contempora­ne cele mai însemnate. De aceia un astfel de film trebuie socotit ca o lucrare de cea mai vie şi mai necesară actualitate artistică. ADEVĂRUL «R. S. S. GEORGIANA» . Confernţa d al Prezidiului I. Micula, vicepreşedinte Marei Adunări naţionale Vineri, 25 Februarie, a avut loc la Casa Prieteniei Sovieto-Române, în fila unui numeros public, conferinţa d lui I. Nicul, vice­preşedinte al Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale, orga­nizată de Centrul de Documentare şi Propagandă ARLUS, despre „R. S. S. Georg­ană“, cu ocazia celei de a 28-a aniversări a întemeierii sale. După ce a arătat întinsele bogăţii naturale ale Georgei, trecutul frămân­­tat al poporului georgian şi lupteie lui­tice, eroice pentru desrăbirea ţării de sub asupritorii străini, conferenţiarul a sub­­liniat uriaşa însemnătate a luptelor re­voluţionare conduse de Generalisimul Stalin în Georgia în anii premergători Marei Revoluţii Socialiste din Octom­brie, înfăţişând apoi împrejurările în care s'a produs instaurarea puterii sovietice în Georgia de către massele largi populare, d. I. Niculi a trecut în revistă uriaşele realizări economice, sociale şi culturale înfăptuite sub regimul so­vietic, care au dus Georgia la o stare de înflorire ne mai­întâlnită în istorie. Atacul mişelesc al fasciştilor germani asupra paşnicelor popoare sovietice a întrerupt desvoltarea Republicii Geor­giene, care prin lupta ei comună în Ma­rele Război de Apărare a Patriei, a do­vedit legătura puternică de prietenie şi frăţie ce uneşte toate popoarele sovie-In încheere conferenţiarul a arătat că Georgia se găseşte astăzi într-un uriaş avânt de muncă constructivă, pentru realizarea înainte de termen a planului cincinal Stalinist postbeli şi că merge hotărît înainte, în marea familie înfră­ţită a popoarelor sovietice, spre realiza­rea societăţii comuniste sub conducerea genială a marelui Iosif Visarionovici Stalin. Palatul Justiţiei EPILOGUL UNEI PETRECERI LA O NUNTA Inculpatul Baciu Ion din corn. Sita Bu­­zăului-Comarnic jud. Buzău, a făcut plângere directă judecătoriei Braşov, prin care a chemat In judecată penală pe inculpaţii Gh. Munteanu, Vasile Mon­­teanu şi Pavel Boriceanu, pentru că in ziua de 26 Mai 1946, pe când se aflau cu toţii la o nuntă, inculpaţii l-au atacat fără motiv pe reclamant, producăndu-i leziuni corporale. Inculpaţii au făcut şi ei plângere di­rectă, cerând pedepsirea reclamantului, deoarece la aceeaş dată, acelaş loc şi îm­prejurări, au fost bătuţi de acesta, su­ferind şi ei leziuni corporale. Judecata a procedat la conexarea re­­clamaţiilor. Unul din inculpaţi prezentând un cer­tificat medical din care rezulta că a fost internat in spital, cu incapacitate de muncă de şase luni, apoi clasat apt pen­tru serviciu uşor, în urma leziunilor su­ferite, faptele încadrându-se în dispo­­ziţiunile art. 473 din codul penal, jude­cătoria şi-a declinat competinţa în fa­voarea tribunalului. Această hotărîre a fost pronunţată la data de 5 Februarie 1947. in ziua de 23 Iunie 1947 tribunalul Braşov secţia II-a, judecând procesele susarătate a condamnat pe inculpaţii­­reclamanţi în acelaş timp — Pavel Bo­­ricescu la plata sumai de 5 milioane Iei amendă, Vasile Munteanu şi Gh. Mun­teanu la câte 15 zile închisoare şi Ion Baciu la 3 luni închisoare. împotriva sentinţei tribunalului incul­paţii au declarat recurs, judecat de Curtea Braşov în ziua de 21 Octombrie 1947. Apelurile inculpaţilor Pavel Bo­riceanu, Vasile Munteanu şi Gheorghe Munteanu, au fost rerulate ca nesemnate de părţi. In sfârşit procesul a ajuns în faţa Curţii supreme, prin recursurile decla­rate de apelanţii susarătaţi. Ele au fost soluţionate de secţia penală a Curţii su­preme, în completul prezidat de d. consi­lier Traian Broşteanu. Soluţia Curţii supreme a reuşit să îm­pace părţile beligerante. Cum între timp intervenise Decretul de amnistie din 28 Aprilie 1948, recursurile au fost admise și acțiunile penale au fost stinse prin amnistie. COMPLICELE CONDAMNAT MAI GRAV DECÂT AUTORUL PRINCIPAL In faţa Trib. Ilfov secţia II-a penali, în completul d-lor preşedinte Mircea Rebreeanu, asesori populari C. Nistor şi Vasilica, a venit spre judecare pro­cesul penal privind pe inculpaţii Aurica Nedelcovici şi Alexandru Dospinoiu, ambii din Buc., calea Şerban Vodă 73, trimişi în judecata acestei instanţe prin ordonanţa definitivă a cabinetului V In­strucţie Ilfov. Fotoliul ministerului pu­blic a fost ocupat de d. procuror Const. Vlad. Primul inculpat a fost trimes în ju­decată pentru delictele de gestiune frau­duloasă şi fals iar al d­oilea pentru com­­­unicitate la faptele săvârşite de cel din­­tâiu. Aurica Nedelcovici funcţionară la o întreprindere din capitală, cu atribu-­­ iunea de a întocmi statele de salarii, a falsificat aceste state trecând nume fic­tive, ore suplimentare imaginare, înca­sând astfel cu începere din luna Sep­tembrie 1947 până în August 1948 suma de lei 913.139. La aceste operaţiuni in­culpata a fost ajutată de Alexandru Dos­pinoiu, absolvent al Academiei Comer­ciale şi contabilul întreprinderii, acesta a arătat Auricăi Nedelcovici cum să pro­­cedeze, înlesnindu-i şi uşurându-i să­vârşirea infracţiunei. Din actele dosaru­lui rezultă că inculpata s-a pretat la a­­ceste fraude, îndrăgostită fiind de Des­­pinoiu cu care împărtăşea dragostea, dar şi beneficiul rezultat din operaţiunile incorecte. Tribunalul examinând s­ituaţiunea in­culpaţilor în raport cu învinuirile aduse, a făcut în cauză aplicaţiunea art. 539 Cod Penal, gestiune frauduloasă şi art. 401, fals şi a condamnat pe inculpata Aurica Nedelcovici la doi ani închisoare corecţioneală făc­ând în cauză aplic. art. 101 din Cod Penal, referitor la cumulul de infracţiuni prin executarea pedepsei celei mai grave, adică 2 ani închisoare In ceea ce priveşte pe­inculpatul Dos­pinoiu, Tribunalul aplicând textul com­plicităţii, l-a pedepsit cu un­ an închisoa­re. Făcând în cauză însă aplicaţiunea ce rezultă tot din art. 101 C. Penal, care permite mărirea pedepsei în caz de cu­mul cu un sport până la 2 ani, i-a apli­cat maximum sporului, adăugându-i la pedeapsa principală de un încă doi ani, astfel că prin totalizare complicele va executa trei ani. Tribunalul a juns la această soluție, constatând că inculpatul Dospinoiu, deși juridiceşte a fost încadrat drept com­plice, însă exploatând sentimentele in­culpatei Aurica Nedelcovici, poartă răs­pundere mai mare ca ea. CONDAMNAŢI PENTRU EVAZIUNE FISCALA Instanţa l-a sbotat Ilfov, în completul d-lor preşedinte I. Bogdan, asesorii popu­lari I. Câmpeanu şi Maria Moldoveanu­, a condamnat pe următorii inculpaţi, pen­tru evaziune fiscală: Apostol Egumenide din Bucureşti str. Academiei 8-10 la 2 luni închisoare pen­tru neplata impozitului minimal de 6 la sută asupra consumaţiilor în local. Niculai Ionescu din calea Dudeşti 227 la 2 luni Închisoare pentru neplata di­ferenţei la impozitul minimal. Guţă Traian din str. Dascălului 11 la 15.000 lei amendă pentru neplata im­pozitului elementar la comercializarea şi fabricarea covrigilor. Dimitrie Ionescu din str. Gr. Manoles­­cu 12, pentru neplata impozitului special asupra clădirilor de 60 la sută şi 27 la sută. Gh. Grigoriu din str. Foişor 162 pen­tru neplata impozitului excepţional mi­nimal. CONFERINŢE Centrul de documentare şi propagandă al Asociaţiei Române pentru strângerea legăturilor cu URSS — ARLUS, — în colaborare cu Casa Prieteniei Sovieto- Române, anunţă conferinţa d-lui HORIA MOLDOVEANU, despre: «Lupta pentru regimul de economii în URSS». Con­ferinţa va avea loc Miercuri 2 Martie cor, ora 18 la Casa Prieteniei Sovieto Române, str. Batistei 14. * Joi, 3 Martie, orele 18, va avea loc in sala de festivităţi a Casei Prieteniei Sovieto-Române din str. Batiştei nr. 14 conferinţa d-lui VICTOR DUŞA — Pre­şedintele Institutului Naţional al Coo­peraţiei — despre: „Căile desvoltării co­operaţiei sovietice”. După conferinţă va urma un film so­vietic. „Asociaţia Turismul Popuular“ filiela Bucureşti organizează Miercuri 2 Martie 1949 orele 18, a şaptea conferinţă din ciclul „Îndrumări turistice“ despre Ca­bane şi Marcaje. Conferinţa va avea loc în sala Bibliote­cii Centrale Universitare — Piaţa Repu­­blicei — Calea Victoriei nr. 88 şi va fi urmată de diapozitive colorate şi filme documentare. Apelul F­DIF, către femeile din lumea întreagă cu ocazia zilei de 8 Martie Cu prilejul zilei de 8 Martie, „Ziua Internaţională a Femeilor“, FDIF a adresat femeilor din lumea întrea­gă, următorul apel: Federaţia Democrată Internaţională a Femei­lor vă salută în numele a 80 milioane de femei din 56 de ţări, cu ocazia zilei de 8 Martie, „Ziua Internaţională a Femei­lor“. Femei din toate ţările ! O mare răspundere faţă de copiii noş­tri, faţă de popoarele noastre, faţă de omenire şi faţă de istorie, apasă asupra noastră. Dacă noi, toate femeile — şi noi formăm jumătate din omenire — ne vom ridica toate ca un singur om împotriva aţâţătorilor la un nou războiu. NU VA FI RĂZBOIUL Să înfierăm pe aţâţătorii la războiu care fac alianţe militare, care constru­­esc baze militare în toate colţurile lumii, care redeşteaptă militarismul german în Germania de Apus şi care împing o­­menirea spre un nou războiu. Demascaţi propaganda de război. Protestaţi împotriva intervenţiei mi­litare in Grecia, In China, Vietnam, In­donezia, Malaezia, Birmania şi In Co­reea de Sud. Intindeţi o mână frăţească femeilor din aceste ţări, organizaţi pentru ele co­lecte de alimente, îmbrăcăminte şi me­dicamente. Femei din lumea în­treagă, surori de luptă ! împreună cu celelalte organizaţii de­mocratice din toată lumea să ne unim­ toate într’un front puternic împotriva duşmanilor omenirii, împotriva aţâţăto­rilor la războiu. Toate împreună să ne ridicăm pentru a apăra pacea. Să organizăm meetinguri şi adunări să strângem semnături prin care îi cerem pacea, prin care să demancim planurile de agresiune ale imperialişti­lor. Femei din toate ţările, din oraşe şi din sate, să mergem din stradă în stradă, din casă în casă, să facem cunoscut tuturor manifestul pen­­tru apărarea păcii. Forţele noastre sunt uriaşe. TOATE UNITE vom câştiga bătălia pentru pa­ce şi democraţie. Aspecte din Berlin (Urmare din PSU, prevăzută această tăietură. Aşa se întâmplă că gazometrele se a­­gă în apus, îm­ vreme ce gazul este extras în răsărit­ Sunt, de fapt, două oraşe, lipite unul de altul, despărţite doar prin reţeaua de circulaţie a trenurilor locale care­ au mai rămas încă în vigoare. Dar nu numai atât. Con­form dispoziţiunilor guvernului militar american, orice german care nu locuieşte în sectorul ame­rican, poate fi ,,expulzat” foarte uoşr. Aşa se face că depozitari ai ziarelor din răsărit, cari fac repar­tizarea gazetelor la abonaţi, au fost condamnaţi de autorităţile militare. Adunări ale „Asociaţiei Sindicale a germanilor liberi” sunt ilegale in apus — deşi un sfert din membrii lor locuiesc in Ber­­lin-West. La Postdamer-Platz, sectoarele anglo-americane şi sovietice se învecinează- Trotoarele au deve­nit graniţele a două concepţii. Pe trotuarul anglo-american se în­grămădesc negustorii de bursă neagră. De cealaltă parte, vitrine uriaşe se oglindesc în soarele ter­­natec, cărţi de tot felul, în jurul unuii bust al lui Lenin împodobit cu verdeaţă. In litere simple, im­punătoare, inscripţia: Librăria internaţională. Aici, în aceşti 10 metri distanţă, se înţelege Încăpă­ţânarea celor ce-au zidit „Puntea aeriană”. Le este teamă de aceas­tă lumă nouă şi de visurile ei În­drăzneţe­In fostul minister al lui Goering a fost instalată Comisiunea Eco­nomică Germană, cea mai înaltă autoritate din zona de răsărit. Aici a fost pus la punct planul de doi ani: muncă multă, grea, pri­vaţiuni şi luptă. Dar acest plan deschide perspective noul: muncă multă, pentru o viaţă mai bună-In acest Berlin-Ost nu se ascund greutăţile. Cel mai mic progres însemnează o realizare. Aici se găsesc magazine libere, în care poţi cumpăra prăjituri şi miere. E drept că mai sunt cozi în faţa ma­gazinelor, dar HO (Organizaţia Comercială) a anunţat pe curând extinderea magazinelor, şi atunci vor dispare şi cozile. Teatrele din Berlin-Ost joacă în fiecare seară cu cassa închisă, şi deşi ,,Liga Culturală’’ este in­terzisă în vest, berlinezii din zona americană nu ezită să înfrunte în­tunericul şi distanţa pentru a ve­dea un spectacol bun. Violete şi ghiocei (Urmare din pag. l­a) Aşi vrea să achit un sfert, iar pentru rest să-mi dați o amâna­re. Ştiţi, — domnule perceptor, — şi mie îmi plac florile — i-am zis complice, făcând cu o­­chiul spre biroul în chestie. „Poetul” s’a uitat în hârtia ce i-o prezentasem, a consultat dosarul respectiv, a luat apoi creionul şi a început să facă so­coteli. — Suma ce o datorezi e mai mare. Lipseşte impozitul pe doi ani din urmă, plus majorarea legală. Nu-i posibilă nici o a­­mănare. Treceţi de urgenţă la „casă” — că altminteri vă aş­teaptă rigorile legii. Poftim, să mai faci specula­­ţiuni pe reputaţia sentimentală a unor flori de primăvară. N’are dreptate prietenul meu spiţerul, care a găsit de mult rostul ade­vărat al violetelor, cântate în romanţe, exaltate, în fel de fel de simboluri lirice? Le usucă şi le bagă în pungi, pe care scrie „ceai diuretic”. F. Brun­ea-Fox DUPĂ PRIMA ETAPA A RETURULUI Divizia Naţională A şi-a reluat activitatea, conform programului fixat încă din iarnă, FRF­A neamâ­nând şi această competiţie cum a fă­cut pentru cea secundă, amânată pen­tru 13 Martie, pe considerent că o bună parte dintre echipe nu sunt încă pregătite. Acest fapt n’a împie­decat Minerul din Lupeni să se pre­zinte la București, pentru matchul Cu Dinamo B. întâlnirea a avut loc oficial și provincialii au pierdut cu 2—4 (2—2), după ce au condus cu 2—0 în primul sefrt de oră, trădând într’adevăr o accentuată lipsă de pregătire. Dar lipsa de pregătire s’a întâlnit şi la echipele din Divizia A., în mat­­eriurile ce­ au susţinut acum două zi­le. In fruntea echipelor încă nepuse la punct se situiază RATA, urmată de CFRB CSCA, oarecum CFRT şi CFR C. Odată însă intrate în horă, echi­pele îşi vor găsi repede cadenţa şi după o etapă, două, toate formaliă­­ile divizionare vor fi în cea mai bună condiţie. Multe surpriza Şapte rezultate puţin scontate au soldat prima etapă divizionară. Doar la Arad, s-a înregistrat un rezultat normal : ITA a dispus relativ uşor de CSU cu 4—1. In schimb, celelalte rezultate au în ele o notă de sur­priză, chiar dacă bunăoară victoria CFR T era scontată. Timişorenii au trebuit însă să se întrebuinţeze la maximum pentru a câştiga cu 2—0 (0—0). Până în minutul 66, scorul nu fusese încă deschis. Surpriza zilei a fost înregistrată la Tg. Mureş. Rata a pierdut pe teren propriu, cu 3-0. Indiscutabil, per­formanţa aceasta întăreşte poziţia leaderului care şi-a adăugat la zes­trea din toamnă două puncte dintre cele mai preţioase, am putea spune chiar nesperate, dat fiind trecutul Ratei pentru jocurile pe teren pro­priu. Tot atât de mare surpriză o consti­­tue şi jocul egal de la Cluj, dintre CFR C şi Gaz Metan. Codaşul clasa­mentului a smuls un pahet, jucând decis, faţă de un CFR C mult prea încrezut şi în lipsă încă de coeziune. Medieşenii sunt în mare formă şi pe teren propriu, vor da mult de lu­cru tuturor colegilor de divizie. Ultima partidă din provincie, acea de la Petroşani, este şi nu este o sur­priză, dacă luăm de comparaţie re­zultatul înregistrat cu o săptămână înainte, la Timişoara în faţa Poli­­technicei. Echipa timişoreană, care a învins Duminecă Petrolul, aşa cum a­ jucat poate dispune pe teren pro­priu nu numai de fiul ci şi de Di­namo sau CSCA sau ITA. Apoi, s’a trecut prea uşor cu vederea amănun­tul că, pe teren propriu, minerii joa­că dumnezeeşte. Dinamo a fost luat prin surprindere şi, la prima pauză, era condus cu 1—3. Explicabil eşecul final în asemenea condiţie, căci o echipă în care joacă Costică Mari­­nescu şi Paraschiva ştie măcar atât lucru : cum să-şi apere un avantaj, creiat. Partidele din Bucureşti CSCA, cu o formă mai concludentă nu trebuia să piardă jocul cu CFR B, chiar în ipoteza reintrării lui Marian şi V. Stănescu, căci lipsa lui Apolzan şi Mari era mai gravă in consecinţe pentru unitatea echipei feroviare. Totuşi militarii nu au fost capabili să concretizeze iar sfârşitul lor de match a fost sub aşetptări. Petrolul a pierdut două puncte foarte scumpe. Roş-albaştrii au avut toate avantagiile de partea lor, dar n'au ştiut să profite. Marea lacună a constituit-o linia de atac, lipsită de nerv, coeziune şi finalitate. Oană s’a plimbat peste tot, nefiind niciodată la postul său, când era deschis. Fătu mult prea personal, reminiscenţă a activităţii sale la CSCA. Când avea mingea în picior, voia neapărat să se amuze pe contul a doi-trei timişoreni şi, fatal, era deposedat de ea. Jucător foarte talentat, trebuie să fie lecuit de acest exces de individualism, căci va cauza multe decepţii echipei sale. Din atac, doar Titi Popescu a mers, dar cu o rândunică... CSUT a constituit o plăcută reve­laţie şi va oferi dese ocazii să se vorbească numai bine despre el. Are o linie defensivă şi de mijloc foarte bune şi robuste. Reproşăm câtorva jucători doar excesul de duritate i­­nutilă de care au dat dovadă. Şi în primul rând, adresăm acest reproş lui Marcu, care, dealtfel, a făcut cea mai bună partidă dintre cei 22 jucători cari au evoluat pe arena UCB. Ecouri sportive — M­ ETAPA secundă a returului Diviziei A, sunt programate în Capi­tală jocurile : Metalochimie — Dina­mo și CFR B — CFR C. Nu-i exclus ca aceste partide să se dispute în cu­plaj. Duminecă, pe arena UCB. Dacă nu se va ajunge la un­­acord, partida Metaiochimic — Dinamo, se va dis­puta Sâmbătă pe acelaș teren. — FORMAȚIA Petrolului pentru matchul cu I.C.O. de la Oradea, care se va disputa în cadrul etapei secun­de, a returului, probabil că va fi modificată. Este vorba ca în linia de atac să reintre lordache și Flama­­ropol. — IN FINALA campionatelor de tennis ale Ungariei pe teren acope­rit, jucătorul român Gogu Viziru, din cauza oboselii, a fost învins de ungurul Feher. — LA ZAKOPANE, în cadrul con­cursurilor internaționale de ski ale Poloniei, skieurii români s’au com­portat foarte onorabil, ţinând seama de clasa adversarilor ce înfruntă. In fruntea lor, s’a situat Frăţilă. Sărbătorirea «Anului Chopin» la Casa Polonă din Bucureşti In cadrul sărbătoririi ANULU­i CHOPIN de către polonezii din Re­publica Populară Română a avut toi, în ziua de Sâmbătă 26 Februarie, în sala Institutului Polon din R.P.R. o festivitate, organizată de către Comi­tetul Executiv al sărbătoririi ANU­LUI CHOPIN de pe lângă CASA PO­LON­A din R.P.R. Au asistat secretarul general al In­stitutului Român de Cultură Univer­sală, prof. Barbalat, membrii Am­basadei Polone şi numeroşi membri ai Coloniei Polone. Festivitatea a fost deschisă de pre­şedintele secţiei din Capitală a Aso­ciaţiei CASA POLONA, Eugen Stet­, D. Marian Zbaski, de la Ambasada­ Polonă din Bucureşti, a ţinut o con­ferinţă despre viaţa şi opera mare­lui compozitor polonez, Fryderyk Chopin, subliniind marea importanţă a muzicii lui Chopin şi adâncile ei legături cu muzica populară polonă, din care se inspiră. D-sa a arătat deasemeni că numai datorită instau­rării regimului de democraţie popu­lară în Polonia, muzica lui Chopin poate deveni astăzi un bun al popo­rului. A urmat un program muzical în cadrul căruia şi-a dat concursul cu­noscutul pianist Radu Mihail, care a executat din operele lui Chopin : so­nata în si minor; două studii, două mazurci și celebra Poloneză în la­bemol. POŞTA REDACŢIEI UN GRUP DE PENSIONARI. Re­gretăm că nu vă putem fi de folos în­. chestiunea prezentată de Dr. IONESCU, Ploeşti. încă nu ştim dacă dispoziţiile referitoare la vârstă se vor aplica şi actualilor pensonari. In orice caz copilul are dreptul. Dacă veţi avea dreptul amândoi, veţi avea 75% din pen­sia pe care ar primi-o decedatul dacă,va avea numai copilul i se vor cuveni 50% din pensia decedatului Dreptul copilului decurge dela 1 Ianuarie 1949. Va fi ne­cesar actul de ad­opţiune. Puteţi face de pe acuma cerere la inspectoratul muncii Ploeşti pentru amândoi. ft PENSIONAR BATRAN ALFA. Este posibil ca până la 1 Aprilie recalculările să fie terminate. In ce priveşte retiche­­rile de lemne, cei în drept au fost­ se­­zisaţi de dorinţa pensionarilor, nu ştim insă dacă ea va putea fi satisfăcută. ft GH. GH. BARSACA. Chestiunea drepturilor micilor meseriaşi n’a fost încă rezolvată. Aşteptaţi apariţia regu­lamentului legii asigurărilor sociale de stat în ce priveşte pensiile, ft D-nei R. LUPESCU. Faceţi cerere la minister, rugând să vi se elibereze pa­chetul deoarece a fost expediat ifitr în moment când nu ştiaţi că drepturile va­m­ale nu pot fi achitate în străinătate decât odată cu expedierea pachetului, nu ulterior. După informaţiile noastre­­ chiar fără această aprobare specială se vor elibera pachetele după ce va sosi din Washington un borderou general al legaţiei asupra taxelor vamale încasate. ft I. C. P.­p. Craiova. — Adresa ceruti este: Parcelarea Şos. Mihai Bravul, str. C. Nr. 29. ft B. H. — in Monitorul Oficial nr. 173 din 23 Noembrie 1948, decizia nr. 336 a ministerului de justiţie. ft UN GRUP DE PENSIONARI. — Ca­sa de credit a Ministerului Sănătăţii n’a fost desfiinţată. Cititorul devotat R. Cot. Aveţi dreptul la pensie pentru 26 de ani. Faceţi cerere la direcţia pensiilor din Ministerul Muncii, din str. Sf. Ionică 8. fr

Next