Adevěrul, iulie 1949 (Anul 63, nr. 17505-17530)

1949-07-01 / nr. 17505

SENTINŢA IN PROCESUL DE LA WINTERTHUR WINTERTHUR, 30 Iunie (Agerpres).­­ — Astăzi la orele 11,43, tribunalul el-­­veţian a pronunţat sentinţa în procesul înscenat de autorităţile elveţiene împo­triva diplomatului român S. Viţianu. Tribunalul a fost obligat de faptele produse in cursul desbaterilor şi care au răsturnat acuzarea, să-l achite pe S. Viţianu de învinuirile care se sprijineau pe mărturiile lui Râmniceanu, industriaş sabotor, fugar din R. P. R., dovedit ca escroc. Tribunalul a fost deasemenea nevoit să-l achite pe Viţianu­­le ,învi­nuirile inventate de aşa zis spionaj po­­litic şi care se sprijineau pe cazurile Feldstein şi Adler. Tribunalul a condamnat totuşi pe S. Viţianu la 18 luni recluziune, cu socoti­rea celor 11 luni petrecute în prevenţie şi la plata sumei de 9000 dolari către in­dustriaşul hitlerist Karres şi 3500 franci elveţieni către avocatul acestuia. Soţia lui S. Viţianu, Renée Viţianu a fost achitată. * Opinia publică românească cunoaş­te astăzi sentinţa nedreaptă şi neju­stificată, pronunţată de tribunalul elveţian din Winterthur împotriva diplomatului român S. Viţianu, în­suşi faptul că tribunalul elveţian a fost nevoit, — cu toate nenumăra­tele dovezi de părtinire de care a dat dovadă, cu toate că a încurajat transformarea pretoriului într’un loc dela care şi-au putut da liber urs pornirile duşmănoase împotriva R. P. R. __să-l achite pe S- Viţianu de învinuirile inventate de aşa zis spionaj politic, şi de aşa zis spionaj economic s, constitue o condamnare pentru autorităţile elveţiene. După o închisoare preventivă de 11 luni de zile, după încălcarea evidentă a tu­turor uzanţelor şi legilor internaţio­­nale, după întrebuinţarea unei în­tregi game de mijloace de presiune împotriva diplomatului r0iftân, prin­tre cari şi arestare„ soţiei --»»luia, astăzi achitată­­— înscenarea între­­gei afaceri se dovedeşte a avea efec­tul unui bumerang. Desfăşurarea şi sfârşitul procesului condamnă de fapt Pe acei cari au pus la cale acest Proces. Pata pe care procesul dela Winterthur o initriată organizat°ril°r lui este cu atât mai indelebilă, cu a­­tât mai infamantă, cu cât, pentru a ieşi din încurcătură, tribunalul el­veţian n’a găsit altceva mai bun de făcut decât să reţină plângerile In­dustriaşului hitlerist Karres, fugit din ţară pentru a nu fi judecat ca sabotor şi care a găsit în Elveţia nu numai adăpost, dar şi înţelegere. Procesul de la Winterthur arată în­­că odată că încercările de încălcare a dreptului internaţional, înveni­nare a relaţiilor internaţionale, de subminare a colaborării internațio­­nale, sumt sortite prăbușirii, sunt respinse de opinia publică mondială. REZOLUŢIA CONGRESULUI CRUCII ROŞII A R P. R Primul congres al Societăţii de Cruce Roşie a R­­P­ R­ ţinut la Bu­­cureştî in zile­te de 28—29 iunie a. c., a­­votat o rezoluţie în care printre altele se arată următoarele: „In decurs de aproape doi ani, Crucea Roşie a Republicii Populare Române, dintr’o societate închisă, cu un număr restrâns de membri, formaţi din reprezentanţii păturilor exploatatoare, s’a străduit şi a reu­şit să facă paşi însemnaţi, spre a se transforma într’o organizaţie popu­lară, în care au început să activeze muncitorii din întreprinderi şi mun­citorii sanitari, ţărani muncitori, intelectuali, tineret şi femei. Treptat, s-a pus ordine în haosul, desor­dinea şi risipa lăsată de ve­chea conducere. Nouile filiale, sub­filiale şi comitete, în care au intrat elemente r­âncitoare şi cinstite şi care au luat fiinţă, pe întreg cuprin­sul ţării, organizaţiile şi unităţile de Cruce Roşie, şcolile, au început să desfăşoare o activitate legată de sarcinile ce reveneau Crucii Roşii in opera de ocrotire a sănătăţii publice şi de asistenţă socială. Cu toate succesele obţinute, Crucea Roşie a Republicii Populare Româ­ne n’a reuşit în răstimpul dela dizol­varea vechii conduceri şi până în prezent să înlăture:e o seamă de lip­suri. $i ,greşeli. In multe Comitete s’au menţinut elemente duşmănoase, moşiereşti, chiabureşti şi capitaliste, lăsate să continue acolo nelegiuirile şi acţiu­nile lor anti-populare. Aceste elemente vinovate de con­diţiile grele economice, sanitare şi culturale în care a trăit poporul nostru, trebuesc demascate şi înlă­­turate, fără cruţare, De asemeni, este necesar ca orga­­nizaţia noastră să întreprindă o ac­­ţune mai largă de mobilizare a ma.­­et°r în diferitele campanii de ocro. "de a sănătăţii publice, de lămurire a oamenilor muncii asupra necesită­ţii de a participa ei înşişi la apăra­rea propriei lor sănătăţi. Munca de combatere a superstiţii­lor şi a credinţelor greşite In ceea ce priveşte vindecarea bolilor şi mun­ca de îndrumare a cetăţenilor spre asistenţa medicală, n’a fost dusa suficient şi va trebui să fie desvor­­tată. Crucea Roşie are o îndatorire în­semnată în ceea ce priveşte îmbună­tăţirea muncii de asistenţă a victi­melor calamităţilor, războiului şi fascismului”. Rezoluţia arată apoi că „în munca sa de apărare şi de asistenţă, Cru­cea Roşie colaborează cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Pre­vederilor­ Sociale, Comitetul Provi­zoriu şi organizaţiile de massă”. CONFERINŢA PE ŢARĂ A FEDERAŢIEI PATRIOTICE ELENE DIN R.P.R. In zilele de 2 şi 3 Iulie, va avea loc în Bucureşti cea de a doua Con­ferinţă pe ţară a Federaţiei patrio­tice elene, care a fost constituită a­­cum un an, în baza principiului de­mocratic al egalităţii în drepturi pentru toate naţionalităţile conlocui­toare din R. P. R. In această conferinţă se va face raportul de activitate şi se vor a­­naliza lipsurile, slăbiciunile şi gre­şelile. Deasemenoi se va discuta gă­sirea unei noi forme organizatorice, spre a se da elementului muncitor grec din R. P. R. posibilitatea depli­nă de desvoltare şi participare, la reconstrucţia R. P. R. şi la viaţa şi construcţia’ R. P. R. şi la viaţa şi activitatea oamenilor muncii ’ din R. P. R. Palatul Justiţiei Criminali de rănitei, trimişi în judecata Curţii P, procuror N. Vlădescu de la Par­chetul Curţii Bucureşti a dat rechi­zitorul introductiv de trimitere în judecată a acestei Curţi a acuzaţi­lor Neculai, Mirică, învăţător, locote­nent în rezervă şi Ioan Oprescu, în­văţător, ambii din comuna Caşin, jud. Bacău, pentru crime de război. Rechizitorul arată că în lunile Mai—Iulie 1944, când frontul hitle­rist se prăbuşise în faţa înaintării victorioase a Armatei Sovietice, în regiunea Bacău au fost lansaţi mai mulţi paraşutişti sovietici şi din Di­vizia Tudor Vladimirescu! Statul major antonescian a organizat a­­tunci un sistem de exterminare a acestor paraşutişti. Primul acuzat a făcut parte din plutonul Mănăstirea Caşin batalio­nul Vrancei, ca şef, al plutonului de urmărire a unui grup de paraşutişti, pe care dacă voia, putea să-i prindă vii. La o distanţă de 60 metri el a tras focuri cu un pistol automat în ceafa unui paraşutist, care s-a pră­buşit. Al doilea acuzat, comandant al premilitarilor din Caşin, în cursul unei urmăriri de paraşutişti, a ex­terminat 7 paraşutişti sovietici, pe care i-a îngropat în comuna Caşin, iar alţi paraşutişti i-a prins vii şi i-a maltratat. 18 ani muncă silnică pen­tru crimă Curtea Bucureşti Secţia IV-a pe­­rfilă a condamnat pe acuzatul Vasile Iliescu zis Mocanu din Giurgiu, str.­­ Ricioara Macrin 2, la 18 ani muncă­­ silnică. Decizia Camerei de acuzare arată că între acuzat şi victima Ion Marcu zis Mai exista o veche duşmănie, mini testată prin certuri şi bătăi duse. In noaptea de 20 spre 21 Octom­bre 1946 acuzatul şi victima, aflân­­duse în cârciuma lui Moîse Oorean din Giurgiu, consumând în prealabil o bună cantitate de băutură, s’au luit la ceartă. Ir. câteva minute certa a degenerat în bătaie. La m­­mment dat acuzatul a scos un cu­­ţit şi l-a împlântat în pieptul vîcti­mi care a muurit ne loc­­ aplicaţiicne s legii cetateniei tirtea Bucureşti S. I civ. com. sul preşedinţia d-lui Consilier Va­­silestrătescu, a avut să se pronun­ţe asupra unei probleme, derivând din interpretarea legii Nr. 162/947. Privit dispoziţiunilor art. 1 din acesta lege, sunt consideraţi cetă­ţeni româ­ni toţi acei care la­ data de 26 septembrie 1920 erau domiciliaţi pe critoriu­ supus jurisdicţiei Sta­tuli Român. L acest principiu general legea, în­ouă aliniate, stabileşte două ex­cepiii privind pe: a) cei care au dobidit, în mod legal, cetăţenia ştiită, bi cei care au avut dar au renitat expres la calitatea de ce­tăţei român­, A­xandru Isacovici, invocând dis­­poziuiile legii şi dovedind că de­­montiză în România înainte de 26 Septnbrie 1920, a cerut trib. Ilfov S. rciv. com­. să constate că este cetă­an rom­ân, cerere admisă de insti.g. Pahetul a cerut anularea sentin­ţei ipective, susţinând că întrucât munci este supus străin, având Paşaţ­t după această dată, intră în «xceluriie legii. Trib. Ilfov S. NI riV' ^Tl' însuşindu.şi argumentarea ar“J.ului. anulează sentinţa res­pect!» de constatarea cetăţeniei ro­mâne In motivele de apel formulate de d-1 av. Nicolae Rodeanu, s’a susţinut că prin expresiunea „au dobândit In mod legal cetăţenia streină, legiui­torul nu s’a putut gândi decât la cei care au dobândit astfel o cetăţenie streină, bineînţeles in afară de ace­­ea căreia aparţin prin faptul naşte­rii lor. Ori, cum apelantul, în afară de cetăţenia aceasta nu a dobândit în mod legal nici o altă cetăţenie, însemnează că nu se încadrează in excepţiunea dela lit. a, şi deci poate recurge la beneficiile legii. Curtea a admis apelul, stabilind şi că faptul de a poseda un paşaport emis de ţara al cărei cetăţean este posesorul, nu se poate încadra în excepţie de­oarece paşaportul nu constituie de­cât un act de călătorie şi identitate. Acţiuni publice Parchetul Ilfov a trimis în jude­cata tribunalului penal pe inculpaţii­­Anst. Velescu din Str. Doamna Bă­laşa 21 şi Nlie Ştefăr­uţ din B-dul Mărăşeşti 10. Rechizitorul arată că primul inculpat, în calitate de sala­riat al Societății Gaz Metan, a sus­tras 56 cartele, din care a vândut 43 celui de al doilea inculpat. iAr Parchetul nfov a deschis acțiune publică împotriva inculpatului Me­­ximilian Kozatis din str. N. Velescu nr. 6, pe care l-a timis în judecata tribunalului penal. Parchetul arată că Inculpatul aflând dă s’a deschis acţiune publică împotriva societăţii Cinematografia Română, prin inculpaţii gen. rez. N. Soare,c. Melic Suchies, Wahren Su­­chias, Gh. Posmantic şi Th. Garabet şi în contra reprezentanţilor de a­­tunci ai Băncei de Credit, M. Canci­­cov, D. Ahmet și Eugen Ehrenstein, pentru devize, inculpatul Kosatis a intrat în legătură cu Th. Garabet şi Gh. Posmantic, cărora le-a cerut 100.000 Iei pentru „a le aranja afa­­cerea”. Au convenit să dea însă 80.000 lei. In urma reclamaţiunei făcute in­culpatul a fost prins în flagrant de­lict, în haliul hotelului Athenée Pa­lace, în momentul când primea suma. D. Neculai Smerinschi şi Mache C. Hie din Com. Gurbuneşti, jud. Ilfov, au fost trimişi în judecata tribuna­­lului penal, pentru faptul de a fi tăiat o vită, fără autorizaţie legală. INSTITUTELE ŞTIINŢIFICE IAU ATITUDINE H0TÄRITÄ ALĂTURI DE REZOLUŢIA ACADEMIEI R.P.R. Eri după amiază au avut loc, la In­stitutul M­edico-Farmaceutic, la­ Institu- tul de Ştiinţe Juridice, Economice şi Administrative şi la Institutul Agro.­nomic, adunări la care au participat profesorii şi studenţii acestor Institute şi la Care s-a luat în discuţie hotărârea Prezidiului Academiei R. P. R. pentru o justă orientare a activităţii ştiinţifice în R. P. R. In aceste adunări au fost demascata şi combătute tendinţele cosmopolite, antipatriotice şi de slugărnicie faţă de cultura decadentă a imperialismului, tendinţe ivite­ în unele domenii de ac­tivitate ştiinţifică, cum este aceia mani­­e-'.Iată in „Revista de Oftalmologie”. La Institutul Medico-Farmaceutic a vorbit prof. I. Ţurai, directorul de stu­­dii al Institutului. La Institutul de Ştiinţa Juridice, Eco­nomice şi Administrative, a luat cu­­vântul conf. Marin Dima, care a ana­lizat activitatea Institutului în lumina hotărîrii Prezidiului Academiei R. P. R. arătând că mai sunt unii profesori cari manifestă atitudini de ploconire în faţa doctrinei şi jur­isprudenţei din Apus, cari sunt puse în slujba păstrării pozi­ţiilor de clasă ale capitalismului exploa­tator. Au luat cuvântul apoi câţiva profe­sori, cari au recunoscut criticile ce li s-a­u adus şi cari şi­ au luat angajamen­tul să lichideze cu atitudinile de ploco­nire în faţa ştiinţei decadente burgheze, pentru ca astfel­ să poată contribui la progresul ştiinţei îrn ţara noastră. La Institutul jd© Agronomie a luat cuvântul d. pro­f. Ion Constantin, sar€ a făcut o amănunţită expunere împo­triva cosmopolitismului şi a ploconirii în faţa aşa zisei ştiinţe occidentale. Vorbitorul a făcut apoi o critică pro­fesorilor cari au manifestat asemenea atitudini, dând ex©mple concrete, iar în încheiere a adresat un apel profeso­rilor şi studenţilor Institutului, de a lupta împotriva acestor tendinţe peri­culoase. (Agerpre­ss). UN ORAŞ MUNCITORESC IN HUNEDOARA Pe una din colinele Hunedoarei se întinde cartierul muncitoresc cu acelaş nume. Case vesele albe, cu obloane albastre, grădiniţe, balcoa­ne cu flori, străzi aliniate şi copii mulţi formează caracteristica­ oraşu­lui. Construcţia cartierului muncito­resc Hunedoara începută la 1 Au­gust 1947 de Uzinele Hunedoara pentru muncitorii ei, trebue să fie terminată în cinci ani. In primul an s’au construit un grup de 40 locuinţe care au fost terminate la 1 Mai 1948 şi date în folosinţă la 7 Noembrie acelaş an. La 1 August 1948 a început cons­trucţia celui de al doilea lot de locuinţe de C.I.C., astăzi Centrala „Ardeal”, din Ministerul Construc­ţiilor, format din 8 case înşiruite de 12 apartamente, 13 case duble a 4 apartamente şi un bloc cu 30 garsoniere. Au fost programate pentru pre­dare 72 apartamente la 1 Mai ur­mând ca restul de 76 să fie gata la 15 Iunie. Prin efortul depus de muncitorii și tehnicienii construc­tori în întâmpinarea zilei de 1 Mai, — Ziua M­­uncii, — în loc de 72 apartamente, au fost predate 88, iar restul de 60 au fost gata la 15 Iunie. In afara lucrărilor progremate, muncitorii constructori au mai executat­ două case a două aparta­mente fiecare, a­d­ică patru în total, care vor fi gata la 15 iulie. Blocul de garsoniere va fi gata în două luni. In aceste case vor fi adăpostite 222 familii de muncitori. In centrul acestui oraș muncito­resc sunt prog­r­amate construirea­ unei şcoli profesionale şi a unui cămin de ucenicie lucrări ce urmea­ză a începe încă în cursul acestiii an. Se proectează ele asemenea cons­truirea a­ încă unui număr de 3.000 locuinţe pentru muncitori. Mai este în proect alimentarea masivă a oraşului cu apă din Cerna precum și o în aiezare de 3 km. lungime, lucrări ce sunt absolut necesare față de perspectivele de desvoltare ale ae­s­tui oraș, în fiilor. SRI A ÎNCEPUT PRIM CONSFĂTUIRE ASPRA problemelor DE CONOMIE AGRARĂ Lfi început la Institutul de Cer­cetări gi­onomice, prima consfătu­ire «lucrată problemelor de Eco­nomie gr­ară.. pup.cuvântul de deschidere ro­stit. a^rQf. Traian Săvulescu, pre­şedinţi Academiei R. P. R., au prezent rapoarte: v. Malinschi, rectoriinstitutului de Ştiinţe Eco­nomice; planificare despre „Baza teorie marxiste" şi prof. Pavel Chir­­toacă Ispre „Situaţia agriculturii noastr­e, dă amiaza zilei au urmat dis­cuţii fara problemelor ridicate. Astăa vor prezenta în continuare rapoar prof. A. Romanovici, rec­torul Stitutului Agronomic Bucu­rești ing. V. Pascovschi, director de sec la Institutul de Cerce­tări Apnomice. ADEVĂRUL Pagina 5-a PĂRUT­­TW-h VEAC SOD Nr. 16 din 1 Iulie 1949 , următorul cuprins: 1­­ani de la naţionalizarea din U.R.S.S. de ing. S. Zeigher, vice-preşedinte C.S.P. • EPre rădăcinile cosmopoli­tmilui şi ale estetismului B. Romaşov, laureat al emlului Stalin • Osul omenirii progresiste L. Cosmodemianseaia 9 prin Big” de Nicolai Gri­­baciov. • pogoarele Teleormanului s’au ţinut 3800 kg. de grâu la star • Sispar­ea metalurgiştilor la întreprinderile „Meta­­a” şi „Vo­fa” • mode noi de prelucrare ra­ra a metalelor • Artul sovietic, un factor de acaţie socialistă a masse­i • Intriva superstiţiilor f­aţa şi moartea • Semiul sovietic de salarizare • alarinismul şi folosirea ■actieă a vitaminelor în R.A.S. Asetiţia Profesională a­ fd­esm­aşilor d­in Trans­porturi (TUMETRE, AUTOBUZE ŞI CAMIOANE) înscrisă­­ Registrul Pers. Juridice sub Nr. 129. 1. 1947 Oc. III Urban Bucurii, Str. Icoanei No. 89 (fost­u­l Lahovary) Aduce­ cunoştinţa membrilor autoca­­mionali,­­ sunt convocaţi în ziua de Sâmbătă Iulie ora 19, la o şedinţă plenară,­­ sala F. G. M. din str. Filitii Nr. 17, ide li se vor face comunicări şi da lău­iri, în legătură cu sfaturile Populare. COMITETUL miiEiLiit ASTRAHAN SI PICIOARE VULPI ARGINTII, NURCI STRĂINE C­um­p­ar­a viu domiciliu 4.82.13 'Raciler electric AMERICAN, 200 LITRI — STARE NOUA, VÂND Str. G-ral Eremia Grigorescu Nr. 16 orele 9—13 COSTUM în stare perfectă de bună calitate culoare închisă și un PALTON compar­tel. 5.97.46 ._ii­iiiiiiiiiiii­ii ipiniii niii­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiivv $ I i Sufragerii sill I garnitura hali tapisată, 1 lucruri casnice Pomulus, 47 i _ ' ^.(i!!rniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaiiaiiiiiiiiBiiiiiiiil[iliiliil,ii'M­SMOKINGURI COSTUME IDEGRE cumpăr pentru recon- TEL.­fecții ofer 2500-4030 i no -j g toată ziua viu domiciliu înUa. | j Lucrări strungărie REPARAȚIUNI MAȘINI INDUSTRIALE EXECUTAM URGENT. TELEFON 51476 CUMPĂRĂM țeava de fier de 2 toii ORICE CANTITATE Țesătoria „Donca Simo“ Sos. Colentina, 88 R. P. R JUD. OCOLULUI III POPULAR BUCUREŞTI Giraţiune nr. 2699/949/1 D. Samuel Rabinovici cu domiciliul necunoscut este citat ca în ziua de. 2 Iulie 1949 ora 8 a. m. să se prezinte­­ această judecătorie spre a răspunde ca pârât, în şedinţă publică. Cunoscând că nefiind următor se va judeca în lipsă conform legii. Dosar Nr. 2699 din 1949 Judecător, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil R­ P. R. JUDECĂTORIA II POPULARA BUCUREȘTI CITAȚIE No. 3165 din 1949 30 Iunie 1949 D-na Maria I. Carp, cu domiciliul ne­cunoscut, este citată la această instanţă pentru ziua de 23 Iulie 1949 ora 8 dim., în calitate de pârâtă cu copie ac­ţiune, prin publicaţie la ziar. Judecător, Indescifrabil Grefier, indescifrabil Nr. 3165 din 1949. SSVIOKIMGURI HAINE NEGRE C­OS­TUMI UZATE ŞI BUNE, LENGERIE PALTOANE BALLONSEIDE ÎN­CĂLŢĂMINTE, CISME BULGHERE CUMPĂR, OFER PREŢURI MARI HARRY 3.29.61 OCHI ARTIFICIALI care nu se sparg ru ioina şi culoarea in­­dividuală repară Dr. Fu­rutul AN Buc. Ştirbei Vodă 22. COSTUME PALTON şi BALLONSEIDE 4.50.12 Sufragerie şi alte lucruri casnice vând urgent. Adresaţi Grivicei 96, Ap. 3 (fond) Particular CUMPĂRĂ 2 COSTUME I PALTON, I BALLON­SEIDE, I SMOKING sau costum negru, tel. 5.21.76 Cismari Snur împletitură porumb pentru tălpi cumpăraţi eftin, București, Lipscani, 72 (Magazin) COSTUME PALTOANE ORICE ÎMBRĂCĂMINTE CUMPĂRĂ HEI (Toată ziua\ _ , viu domiciliu/ IBl. 4.Bl. 1 3 MJ ARUNCAȚI Costumele de bac uzate Vi le repara şi transformă artistic, Atelierul de mode „LISETTE“ Calea Victoriei 36 colţ pasaj Majestic PALTOANE COSTUME DEMIURI BALLONSEIDE cu mp est viu domiciliu TEL MZIR C­umpăr 1 BUTELIE ARAGAZ si 1 BUTELIE PEREGAZ Tel 4.85.03 Costume de baie din lână pură modele excepţionale vinde „BRUMMEL“ CALEA VICTORIEI 56. Vis-a-vis de fost T. Naţional SCĂRI de INCENDIU TIP POMPIERI Birouri gata şi comandă Tâmplăria Ionescu Cal. Văcăreşti 4. MĂRFURI pentru «Staţiuni Balneare şi Climate­rice» putem desface având legături şi abonamente pe C.F.R. TELEFON 4.01.47 PIERDERI PIERDUT Buletin de Bir. Pop. Nr. 2233 din 1949 eliberat de Circa IV Mi­liţie; Dovadă de rămânere în Capitală; Carnet Sindical eliberat de ministerul muncii; Cartelă de, îmbrăcăminte pe 1949 eliberată de ministerul muncii, toa­te pe numele Cadeschî Elisabeta. Idem, două cartele îmbrăcăminte pe 1949, el­iberate d­e ministerul muncii pe nu­mele Cadeschî Dan și Atanasiu Elena. Le declar nule. PIERDUT la 25 iunie pe chinez negru cartier Maria Rosetti, recompensă. Telefon 2­89­87 Parohia Șiefăneşti-de-jos Ilfov vne licitaţie Duminică 17 Iulie, ora 12, pentru adjudecarea lucrărilor de spălare şi pictură din nou. Ofertanţii vor prezenta certificate şi probe de lucru. PAROHIA R­­P. R JUDECĂTORIA POP.­­V URBANA BUCUREŞTI Citaţie 1712 1949 17 Iunie 1949 D. Grosz Heinrich, fost cu ultimul domiciliu în Bucureşti str. Culmea Ve­che 2, azi necunoscut, este citat la ceasta instanţă pentru ziua de 12 Iu­lie­ 1949 ora 8 dim­. în calitate de pâ­rât în procesul de divorţ intentat de d-na Grosz Fany. Judecător, Indescifrabil grefier, Indescifrabil covoare Persan© de Maeştri Români şi Străini, precum toate de excepţională calitate. ascuţim LAME de T­RAS, SE CĂLESC PRIN ECRUISARE, CAM GARANŢIE LA FIECARE LAMA.­­ «MARCEL» Strada BREZOIANU, 3 Costum bleumarin, gris, sau maron la 2 rânduri, puţin uzat Palton şi Ballonseide Cumpără particular. Tel. 4.41.59 F.P miBER ULTIMUL MODEL 180 Litri, nou, piesă excepţională, vând Str. Maria Rosetti nr. 55’. Apart. 20 orele 10—15 VICIOS 50051 CUMPĂRĂ COSTUME PALTOANE fi CISME LENJERIE BALLONSEIDE ȘI ORICE FEL ÎMBRĂCĂMINTE SMOKINGURI HAINE NEGRE CUMPĂR PENTRU RECONFECȚII OFER 2500—4000. VIN DOMICILIU 1'llllllllllllllllllllllllllllllllllllllIIIUIIIIIIIUIIIIIllllllllllItlllllfe 1 CĂRŢI TECHNICE ‘ şi de chimie i cumpără ŞTIINȚA I Str. AI. Lahovari Ni*. I (Biserica Albă) Telefon 4.28.32 TiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiIiiiiIIiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînrin. rCUMPĂR \ f Material pentru un Balonseide del­a bună calitate. Telefon 4.12.74. Vând costum convenabil stofă străină culoare gri talie mare. — Adresați str. 13 Decem­brie, 60, între orele 3—7 BANCA DE CREDIT PENTRU INVESTIJII DECIZI­UNE Ca urmare a hotărîrii Direcţiunii din 20 Iunie, 1949 prin care d. Ing. C. Ho­­rezeanu este numit şef al Serviciului de Credite Industriale, i se acordă drep­tul de a semna în această calitate în conformitate cu Deriziunea Direcţiunii din 29 Martie 1949, publicată în ziarul „Adevărul” din 10 Aprilie, 1949. 25 Iunie 1949 Diector, Indescifrabil COMITETUL PROVIZORIU AL CAPITALEI Secţiunea Comercială Oficiul Registrului Comerţului Se­ vizează de noi spre publicare în­tr’un ziar local de mare tiraj. Director, Indescifrabil R­ P. R. CORPUL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV Publicaţia Nr. 934 (6) Dosar Nr. 934 din 1949 20 Iunie 1949 In baza adresei cu nr. 1011 din 1949 a Judecătoriei­ Populară IV Mixtă Bucu­­reş­ti, se publică spre cunoştinţa genera­lă că în ziua de 6 Iulie 1949 la orele 10 dim., se va vinde la licitaţia pu­­­lică, la localitate, în Bucureşti, b-dul Gh. Dimitrov nr. 139 (139 A), averea mobilă urmărită a debit. Herman He­inrich, care se compune din una tejghea și alteia, anume specificate în procesul­­verbal de sechestru definitiv, spre despăgubirea credit, avocat­­. Mina* Klein. Portărel șef, Indescifrabil Reg, Arhivar, Indescifrabil Nr. 3245 din 1949 30 Iunie 1949 D. Wolf Lerner este citat la această instanţă pentru ziua de 2 Iulie 1949 ora 8, in calitate de pârât In procesul de di­vorţ intentat de soţia sa Felga Lerner. Dosar Nr. 8245 Judecător, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil R. P . JUDECĂTORIA POP. URBANA ORADEA CITAȚIE Dosar Nr. G. 1725 din 1949. D-nii Molnár Iosif, Molnár Stalig, Molnár Viorica­ şi Molnár Albert, cu d­omiciliul în loc necunoscut, sunt citaţi a se prezenta la această judecătorie în­ Oradea, Parcul Traian nr. 14 etaj I, camera 63, pe ziua da 8 octombrie 1949 ora 8, în calitate de moștenitori ai de­functului Molnar Carol. In caz de neprezentare se va proceda conform legii. 1 Oradea, 14 Iunie 1949 Judecător (ss) Dr. Iuliu A. Tot Grefifier (ss) loan I. Fodor pentru conformitate, Grefier, Indescifrabil R. P. R. JUD. POPULARA RURALA BOZOVICI Județul Caraş Publicaţiune de licitaţie Dosar Nr. 40 din 1949 cf. In cauza execuţională pentru ieşirea din indivi­ziune, contra pârâtei Jifcu So­fia domiciliată în comuna Prîgor jud- Caras, Judecătoria ordonă licitație exe­­c­uţională asupra imobilelor din fosta cf. a comunei Prigor fila nr. 142; Casa nr. 77 cu intravilan de 123 stp. nr. top 149 Dealul ieletului arabil de 1 jug. 1094 stp. nr. top. 256 Lunea arabil de 491 stp. nr. top. 261 Dealul cocoşului grădină de 150 stp. Sub cealul cocoşu­lui grădină de 75 stp. 1 /8-a parte din moară nr. 216 şi de la fila nr. 1156 Dealul Cocoşului fâneaţă de 150 stp. Li­citaţia se va ţine în localul Primăriei comunei Prigor, jud. Caraş, în ziua de 16 Iulie 1949 la ora 3 după masă. Dată la Bo­zovici la 20 Iunie 1949. Judecător şef, (ss) Sorin T. Şutan Conducător, d. cf. (ss) C­heorghe Sporea Nemângâiaţi: Hari Spighel soţ, Ade­la, Smil Nistor şi copiii, Miţa, Lică şi Sândel Nistor fraţi, cumnate şi nepoţi, precum şi familiile înrudite, au nesfâr­şita durer© de a aduce la cunoştinţa ru­delor şi prietenilor, năpraznica moarte a nepreţuitei lor ESTETA SPIGHEL (născută NISTPR-Vaslui) înmormântarea va avea loc Vineri 1 Iulie 1949, orele 15 lunie la Cimitirul din şos. Giurgiului. Zdrobiţi de durere: Isidor soţ, Jenny şi Isidi Rosner, Stella Ionescu, Ra­ela şi Gogu Nicelau, Sofia şi Alexandru Manolescu, Gogu (Cernăuţi), fiice, fiu, ginerii, Ing. Martin Rosner (Paris) şi Dr. Edmond Rosner, nepoţii ei aderaţi Mişu, Adolf, Sache şi Ionel Klein, fraţi, Charlotte soră, precum şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă, d­upă o lungă şi grea suferinţă, a ace­leia ce a fost blânda şi buna lor EVA EPSTEIN născ. Klein înmormântarea va avea loc azi. Vi­neri 1 Iulie 1949, ora 18, la Cimitirul Giurgiului._________________________ Puftit uzate CUMPĂR Alftfile 4 85.03 IOSEF Reparaţii Transformări execută meşterul personal la orice oră chemaţi viu fără obligaţii DORINA DRAGHICI­­NICU STOEHESCU FLORENTIN DELMAR cu orchestra GR. AL8INI si ARNOLD KELLER acordeon: AUREL GIROVEANU; saxofon: BUZA Vă invită azi și în fiecare seară la GRĂDINA REST. „LIZETTA Str. 11 Iunie 31 Tel: 50078 Tramvaie 15. 17 20 8 Bufet bine asortat — Dans antren Deschis şi după spectacol­­ Pe timp nefavorabil, salon MARCELFLORESCU Orchestra FĂNICĂ FIRLALEA Bufet — Pescărie — Vinuri natural­e DANS-ANTREN DESCHIS ŞI DUPĂ SPECTACOL Şos. Iancului, 27, Tel. 5.97.90, Tramvai 14 Dir. PETRICĂ JOHNSONS SLOVA-PUBLICITATE BIROURI, DULAPURI ARHIVĂ din lemn şi ine,tal, mese, maşini de scris, scaune, clasoare, fișiere, cas­e de bani aproape noui, vând oca ti­e. Str. Nicolae Gol­escu 14 (Ateneu) Lei bucata SMOKINGURI — HAINE NEGRE — CUMPĂR PENTRU RECOMFECȚII OFER 2500—4600. VIN Dotd­’CILIU COSTUME SALLONSEIDE - PALTOANE IONICĂ 5. Radiografii dentare lei 109 MEDIC RADIOLOG Strada Biserica Răzvan Nr. 2 în spatele Bisericii Sfântu Gheorghe Cons.: 8—2 si 7%—9 Dr. HALPERN Telefon: 5.49.90 R. P. R JUD. POPULARA DIN MIXTA BUCURESTI STR. SF. ECATERINA S­­.a „M. EMINESCU“ IASI MARTA gazin de Stat VICTORIEI 60. Telefon 60640 IP­ARA SI VINYE si Inidig­e­ne, Scoarţe olteneşti, şi Obiecte CITAŢIE ta Tabuuri de Aria.

Next