Adevěrul, noiembrie 1949 (Anul 63, nr. 17608-17632)

1949-11-01 / nr. 17608

__ gf17 ROB Taxa poștală plătită In numerar conform apr., bării Direcțiunii CASEI Generale P. T. I. Nr. 140.306/946 și 261.020/947 Al. V. BELDIMAN 1888—1897 Proprietar: S. A. „Sărindar” FONDATORI- CONST. MILLE 1897-1920 EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL« CONST. GRAUR 1921-1936 Șl „DIMINEAŢA“ B. BRANIŞTEANU 1897—1947 Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. 1. Com. Nr. 142/946 Marţi 1 Noembrie 1949 1 Redacţia 5.38.56 Director: H. SOREANU BIROURILE: BUCUREŞTI I Str. BREZOIANU 14 Telel"'“’" S« PaMevi, şahul Persiei, pleacă în America să ceară tin împrumut. Mare... pahlivan ! CALIFICAREA PROFESIONALĂ In numeroase localităţi din ţară s-au înmulţit în ultima vreme şcolile de calificare profesională, îşi poate oricine închipui ce sunt aceste şcoli ,şi către ce ţeluri tinde activitatea lor. De cele mai multe ori omul îşi învăţa meşteşugul de mântuială, în condiţiuni precare, printr’o ucenicie penibilă ajungea la o cunoaştere aproximativă a meseriei. Nimeni nu se mai mira întâlnind mecanici care habar n’aveau de mecanică, electricieni cărora nu le puteai încredinţa o treabă fără primejdie, şoferi care nu văzuseră niciodată un motor, şi în general, oameni care practicau tot felul de meserii neavând nicio pregătire temeinică. Pe seama acestei lacune grave trebue pusă atât calitatea inferioară a anumitor produse cât şi funcţionarea defectuoasă a unor servicii de interes obştesc. Faptul că lipsa elementelor calificate se resimte astăzi mai mult ca oricând, se explică prin creşterea necontenită a activităţii industriale, necesitând tot mai multe cadre pricepute- Meşteşugarul improvizat, învăţându-şi profesiunea pe apucate, trebue să facă loc omului căruia niciuna din tainele meseriei să nu-i fie străină, — cu alte cuvinte, sistemul în care oricine e bun la orice trebue înlocuit cu sistemul care să asigure specializarea serioasă a muncitorilor şi tehnicienilor. Şcolile ce s’au înfiinţat, au astfel menirea să creieze materialul uman fără de care nici nu se poate concepe o adevărată propăşire socială, legată în primul rând, de îndeplinirea satisfăcătoare a îndatoririlor profesionale. Cât priveşte ridicarea nivelului cultural, pare evident că eforturile ce se depun în direcţia calificării tehnice n’ar putea da rezultatele aşteptate, dacă s’ar nesocoti elementele unei culturi generale, acel strict necesar care asigură oamenilor posibilitatea de a se orienta mai uşor nu numai în probleme profesionale ci şi în cele, mai vaste, ale vieţii politice şi sociale. Rămâne doar ca şcolile de calificare să capete toate mijloacele trebuincioase spre a-şi putea îndeplini rostul in condiţiuni cât mai bune. A. ŢEPI Poşta nu a remediat încă lipsa cutiilor de scrisori. A reclamat mulţi cititori. Lipsa cutiei de scrisori. Dar voi aţi pus, precum se ştie, Doar reclamaţia... la cutie! F. Lobodă REFORMA CULTURA’ÎN CHINA Se pare că una din reformele ce va face noul guvern popular în China va fi şi introducerea alfabetului. Sub regimul de până ori, s’a menţinut sistemul milenar de a scrie cu semne pentru fiecare sunet. Limba chineză posedă prin urmare atâtea semne câte cuvinte, adică mii şi zeci de mii de semne. Pe care chinezul ştiutor de carte trebue să le înveţe şi să le memoreze ca să poată scrie. Nici o mirare deci că poporutî t chinez, deşi cu o străveche civilizaţie, Itieţin enorm procent de neştiutori de carte. Noul guvern popular, a hotărît să ia un contact mai apropiat cu civilizaţia popoarelor albe şi să profite de cultura şi de experienţa lor, rupe cu vechea tradiţie şi luptă pentru introducerea alfabetului __ probabil cel latin — care, prin combinarea a 25 până la 30 de semne, poate exprima în scris zeci de mii de cuvinte. Va fi o reformă de epocală importanţă pentru China, care va ieşi astfel din făgaşul unei civilizaţii specifice şi perimate pentru a intra în circuitul unei culturi internaţionale superioare. Această reformă va înlesni şi streinilor posibilitatea de a învăţa limba chineză, ceea ce va fi în folosul tuturor şi, în primul rând, al chinezilor înşişi, care vor putea învăţa cu înlesnire limbile culte ale popoarelor europene. O simplă reformă, dar cu efecte importante ce nu s’a putut realiza până acum din pricina unui naţionalism îngust şi reacţionar, care ţinea peste 400 de milioane de oameni departe de civilizaţia şi de cultura modernă. Bineînţeles că reforma, oricât de simplă este, va reclama câteva decenii pentru a fi generalizată şi face ca întreg poporul chinez să beneficieze de roadele ei. Generaţiile adulte şi mai ales cele în vârstă nu vor putea profita de roadele nouei reforme decât într’o mică măsură şi cu o străduinţă mai mare decât e normal să poată desfăşura. In schimb, pentru generaţiile tinere introducerea alfabetului va fi o adevărată binefacere, căci învăţarea limbii materne nu va mai cere nici atâtea eforturi și nici atâta timp. EIW. SOCQR CIOSE POLITICE „Fost şi viitor” Criza guvernamentală franceză a fost rezolvată, dar cercurilepolitice din capitala Franţei sunt de acord că guvernul Bidault va avea o existenţă precară. In afară de puternica opoziţie a partidului comunist, noul guvern tripartit va avea să înfrunte şi disensiunile interne din sânul celei de a „treia forţe”. Astfel, un cronicar politic a remarcat că d. Jules Moch nu se arată împăcat cu eşecul suferit şi asigură pe prietenii săi că „guvernul Bidault e doar un podeţ care duce spre guvernul Moch''. El a declarat unui ziarist: — Cred că aţi băgat de seamă că în guvernul Bidault figurează ca vice-preşedinţi un fost şi un viitor prim ministru■ „Fostul” e d. Queuille, iar „viitorul” e Jules Moch! A. F. „A. F.” sunt iniţialele organizaţiei „regaliste’’ franceze „Action Francaise”. Naufragiată în apele tulburi ale nazismului, împreună cu şeful ei Charles Maurras, această organizaţie a izbutit totuşi să supravieţuiască. Şi ca să păstreze faimoasele iniţiale „A. F.” aderenţii lui Maurras s’au grupat în jurul unei publicaţii săptămânale „Aspect de la France’’. Săptămâna trecută „cameloţii regelui” s’au întrunit la Versailles în cadrul unui banchet, manifestând somotos pentru Charles Maurras. Sub ochii numeroşilor poliţişti ai celei de a 4-a Republici franceze, oamenii grupaţi sub iniţialele „A. F.” au răcnit cât au putut: Jos republica! ,,L’Humanité’’ observă că partizanii lui Maurras n’au de ce se teme, căci „republica d-lui Moch e fată bună!” CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE PROBLEMELE NOULUI GUVERN FRANCEZ In Franţa, criza ministerială a fost rezolvată. După douăzeci şi patru de zile de încercări, de tratative şi de precupeţiride portofolii, d. Bidault a izbutit să prezinte noul său guvern. In afară de d-nii Teitgen (MRP) şi Plehven (URD) care au ocupat departamentele apărării naţionale şi informaţiilor, restul miniştrilor au făcut parte şi din vechea formaţie ministerială. Cei mai mulţi au rămas chiar la locurile lor, cum este cazul d-lor Schuman (externe), Petsche (finanţe), Jules Moch (interne) sau Delbos (educaţia naţională). Câţiva s-au schimbat între ei, ca pionii pe un joc de şah, ceia ce duce la aceiaşi concluzie veşnică: „plus ca change, plus c’est la même chose“ Dar întrebarea care se pune acum este dacă noua formaţiune ^V’a putea face faţă, situaţiei grave economice a Franţei? D. Bidăult ăi lăsat să se înţeleagă, în programul pe care alta expus în Adunarea Naţională că„devalorizarea lirei sterline a influenţat şi a precipitat căderea predecesorului său d. Queuille’’. Dar observatorii englezi ai problemelor politice franceze răspund că faptul s-ar fi produs şi fără intervenţia aceasta. „Dificultăţile mocneau în Franţa încă mai de mult“ spun aceşti observatori, fiindcă „asemeni Marii Britanii, Franţa nu-şi poate găsi soluţiile“ Un ziar englez „Daily Telegraph“ este şi mai sceptic, atunci când scrie „amândouă ţările nu-şi pot remedia marasmul economic prin măsuri proprii“. Aceasta ar însemna deci confirmarea unor puncte de vedere expuse în Franţa de d. Reynaud sau în Anglia de către d. Anderson, că aceste două ţări „nu mai trăiesc decât pe ajutoarele din afară“ şi pe „ultimele rezerve ale naţiunii“. Aceasta mai arată deasemenea că Franţa nu trece numai prin nişte simple crize ministeriale, cum s-ar crede la prima vedere, ci că răul este mai adânc, ea suferind o adevărată criză de regim. Că d. Rudault a reuşit pentru moment — mai norocos decât d-nii Mayer şi Moch — să prezinte d-lui Auriol o listă ministerială, aceasta nu trebue să creeze iluzii. „Times“ remarcă pe bună dreptate că d. Bidault „a acordat“ partidelor invitate să colaboreze „tot ceia ce doreau“ in conformitate cu interesele şi doctrinele lor. Dar, dacă d. Bidault nu-şi va ţine făgăduilile; dacă la cea dintâi mare problefiă ce, se va pune, partidele acestea vor finemulţumite, atunci soarta formaţiunii ministeriale actuale va fi din nou periclitată. Trebue remarcat că aceasta este numai un aspect al problemei, adică acela care se referă la situaţia din interiorul coaliţiei guvernamentale, la jocul politic dintre grupările parlamentare şi interesele electorale specifice fiecăruia din partidele componente. Mai există încă şi un alt aspect: acela al raporturilor dintre formaţiunea guvernamentală şi masele largi, populare. Cum va fi primit de către ele guvernul Bidault? Ce posibilităţi de redresare economică şi socială are această formaţiune? Cum poate ea face faţă crizei pe care devalorizarea francului a accentuat-o? Ziarele engleze — atât de prietenoase faţă de „forţa a treia“ franceză — se arată totuşi îndestul de pesimiste asupra acestei probleme. „Este clar—scrie „Daily Telegraph” — că guvernul va trebui să aibă sprijinul şi încrederea sindicatelor. Fără ele, guvernul Bidault nu va putea reuşi“. Se pune însă iar întrebarea, cum va putea obţine d. Bidault sprijinul sindicatelor, când în guvern d. Moch îşi menţine portofoliul internelor, când în faţa scumpetei excesive, guvernul nu admite sporuri de salarii — ci numai o insuficientă primă de 3000 franci pentru salariile cele mai mici — şi când acelaş guvern se declară pentru revenirea la contractele colective şi arbitraj, ceiace echivalează pentru clasa muncitoare cu o interzicere a dreptului de grevă? Dacă, aşa după cum scrie „Daily Telegraph“, fără sprijinul sindicatelor muncitoreşti d. Bidault nu poate izbuti, atunci, judecând după efervescenţa şi nemulţumirea profundă produse în rândurile muncitorimii franceze, de felul cum s’a soluţionat criza, existenţa noului guvern nu poate fi decât precară. T. S. IN APĂRAREA VIEŢII COPIILOR Se ştie că în ce priveşte mortalitatea infantilă, în ţara noastră, cu toate progresele realizate în ultimii ani, mai este încă mult de făcut Mortalitatea infantilă este diată în afară de bolile acute infecţioase, în primul rând de către bolile gastro-intestinale în timpul verii şi de bolile aparatului respirator în perioada anotimpurilor reci şi umede. Cu ocazia unei conferinţe ţinute mai de mult la ministerul sănătăţii, d. prof. Mârza, titularul departamentului, a arătat că în anul 1948 campania pentru combatere® bolilor gastro-intestinale ale copiilor a avut un deosebit succes- Scăderea mortalităţii prin aceste boli a fost atât de importantă, încât in timpul verii a influenţat chiar statistica mortalităţii generale- In schimb, a spus ministrul sănătăţii, bolile aparatului respirator au înregistrat chiar un spor faţă de mediia ultimilor ani, ceeace în parte a anihilat în statistica anuală bunul efect al campaniei împotriva bolilor gastro-intestima- te. D. prof. Mârza a recunoscut că situaţia nefavorabilă de atunci dovedea o insuficienţă în organizarea apărării sănătăţii publice şi a promis că pe viitor se vor lua măsuri de combatere şi in privinţa bolilor apăratului respirator-De atunci încoace se iau măsuri şi in acest domeniu- Trebue recunoscut că In combaterea bolilor aparatului respirator dificultăţile sunt mai mari decât la cele ale aparatului digestiv. In timpul verii, bolile gastro-intestinale provin în mare parte din alimente alterate sau infectate cu microbi care se desvoltă foarte repede la căldură, iar bolile se tratează în mare parte prin regim alimentar. In consecinţă, autorităţile sanitare, organizând bucătării dietetice, unde se dau nu numai alimente ireproşabile, dar şi sfaturi higienice mamelor în privinţa pregătirii şi păstrării alimentelor, fac o operă cu rezultate bune în ce priveşte profilaxia bolilor gastro-intestinale. Medicamentele, care de asemenea se repartizează prin aceste bucătării, vin abia în rândul al doilea ca importanţă pentru combaterea acestor boli La bolile acute ale aparatului respirator, autorităţile sanitare se află într’o situaţie mult mai grea. Aceste boli, cu o frecvenţă mult crescută în anotimpurile reci, provin in mare măsură din împrejurări care scapă de sub controlul autorităţilor sanitare. Dar aceas-,ta nu înseamnă că autorităţile sunt desarmate Intr’o conferinţă de presă care a avut loc la ministerul sănătăţii, d. consilier dr. Penciu a făcut o expunere asupra măsurilor luate pentru sezonul rece şi umed, care pare că a şi început. Aceste măsuri sunt menite să dea roade bune- încă din timpul verii ministerul a fost preocupat de problema cadrelor medicale necesare acţiunii. Au fost pregătiţi medici anume in acest scop, care împreună cu specialiştii existenţi, formează un corp chemat să conducă acţiunea în ţară. In numeroase centre ale ţării au fost trimişi din timp aceşti medici pentru a lua măsurile necesare. Tratamentul prin medicamente joacă un rol mai important in măsurile ce se iau împotriva bolilor aparatului respirator, decât în acelea ale aparatului digestiv. Altădată medicamentele folosite aveau mai mult un rol simptomatic, cuprizând calmante, expectorante, întăritoare ale inimii, etc- Acuma, tratamentul cu sulfamide, cu penicilină, etc. dă rezultate excepţionale, mai ales dacă sunt folosite de la începutul bolii. După cum a anunțat d. consilier Penciu. GR. GRAUR (Continuare în pag. 2 a) In stânga: 1). (ali. Florescu, membru al C.C. al PJI.R. şi secretar al C.C. al V.T.JI., vorbind la festivalul de gală din sala ,,Aro“ cu prilejul celei de a -i - a aniversări Comsomolului leninist. In dreapta, Elevii Şcoalei tehnice sportive din Bucureşti participă Ir Crosul preliminar. „Să întâmpinăm 7 noembrie”. ASEARĂ, IN GARA BĂNEASA Sosirea delegaţiei sovietice care va lua parte la festivităţile ce vor avea loc în cadrul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice Nu se poate. Nu se poate să nu vedeţi toamna asta. S’ar putea să nu vă placă culorile în genere, să nu iubiţi pictura, să nu vă spuie nimic, copacii, dar toate astea la un loc, în dimensiuni grandioase, în plină natură, cu mii şi mii de nuanţe, trebue văzute. Nu se poate să treceţi indiferenţi, fără a adânci, fără a înţelege, fără a fi impresionaţi, fărăa măsura calmul majestos al naturei în cea mai plină tragedie a ei. Oamenii care-şi trec viaţa între pietrele sure ale blocurilor şi trotuarelor, să se îndrepte spre cel mai apropiat parc, să vadă toamna, marea paradă, vie, naturală, magnifică a toamnei. Şi, poate, să fie cineva care să însemne amarul frunzelor căzute, culorile roşii sau de ceară vie frunzelor care mai stăruesc pe crenguţe, suflul acela larg al marilor prefaceri, liniştea, lărgirea orizonturilor, lumina dulce şi galbenă, tot, tot... lată, şi cerul acesta ca un lac imens pe care plutesc, alene sloiuri neregulate de nori, cu lumina soarelui spre apus care străluceşte pe ochiurile de apă senină şi clară, scânteind până departe. Şi cerul acesta nu se vede de cât într’un apus de toamnă. Oraşele mari n’au anotimpuri. Ştim anotimpurile numai din calendar, ca şi cum ele, în realitate, s’ar perinda aiurea, pe altă planetă, de parcă ar fi numai nişte fenomene de geometrie a astrelor. Ici şi colo, printre blocurile oribile de-un gri monoton şi ucigător de fantezie şi bucurii vizuale, se înalţă peste-un zid, ca'n vârful picioarelor, câte-un plop înalt, ţinând sus făclia lui galbenă, cuprinsă ca de-o boală calmă şi stranie. Nu treceţi nepăsători. Ieşiţi afară într’un parc sau opriţi-vă într’o dimineaţă, în faţa unei grădini mari cu pomi pariaţi. Veţi vedea deodată că lumina s’a schimbat, că vine parcă, molcomă, iradiată cald de covorul galben de frunze care s’au desprins şi-au căzut fără să le-audă nimeni, în timpul nopţii, în tăcerea adâncă a nopţii. Să vă uitaţi la copacii pe care se mai ţin frunzele de-un palid bolnăvicios şi transparent. Veţi crede că-i luminează soarele, că-i un reflex al luminei lui reflectat în cine ştie ce depărtări. Şi totuşi cerul e aproape îndurat. E numai o ceaţă umedă, blajină care se transformă în picături şi picură şi se prelinge pe crengile reci. Plopii, teii sunt iluminaţi DEMOSTENE BOTEZ (Continuare în pag. 2-a) Carnetul nostru TOAMNA BARA PLANURILE GUVERNULUI DIN ATENA ÎMPOTRIVA r. p. albania Declarable delegam R.S.S. Ucraina in Comiatul politic al O.N.U. NEW YORK, 31 (Agerpres).— TASS transmite : in ziua de 24 Octombrie Comitetul politic a reluat discuţia în jurul aşa numiţii probleme greceşti. Comitetul a examinat un raport al Comisiei de conciliere, precum şi un raport al aşa numitei comisii pentru Balcani. După cum se ştie, în şedinţa din 27 Septembrie a Comitetului politic s’a hotărît înfiinţarea unui comitet de conciliere pentru problema greaca, ce a primit însărcinarea să elaboreze măsuri şi să facă recomandări „în vederea soluţionării paşnice a divergenţelor existente” între Grecia, pe de o parte, şi RP Albania şi RP Bulgaria pe de alta parte. Comisia nu şi-a dus la îndeplinire misiunea care i s-a încredinţat, încetându-şi activtatea în urma atitudinii agresive a reprezentantului guvernului grec monarho-fascist, susţinut în mod activ de delegaţia Statelor Unite. Delegatul grec a continuat să insiste asupra faptului că guvernul grec înţelege să ducă tratative de pace cu RP Albania şi RP Bulgaria, numai cu condiţia ca Albania să consimtă la cedarea unei părţi a teritoriului ei şi anume a Epirului de nord. Delegaţia URSS a căutat să scoată Comitetul de conciliere din impasul in care ajunsese datorită delegatului grec şi protectorilor lui de peste Ocean. Delegaţia URSS a propus ca Grecia să recunoască,graniţa existentă în prezent între RP Albania şi Grecia ca de Unitivá". Delegaţia sovietică a prezentat de asemenea Comisiei de conciliere o rezoluţie, prin care se dă posibitatea deplină de a se ajunge la o înţelegere între Grecia şi vecinii ei de la nord. In această rezoluţie delegaţia Uniunii Sovietice a propus ca în scopul normalizării situaţiei din Grecia, să se adopte o adresă din partea reprezentanţilor puterilor către părţile beligerante cu îndemnul de „a înceta operaţiile militare, a proclama o amnistie generală, a fixa alegeri generale libere parlamentare, pentru ca, în urma acestor alegeri, organul suprem al Greciei să includă pe reprezentanţii cercurilor democrate greceşti, care stau în fruntea mişcării populare de eliberare din Grecia, a se institui o supraveghere din partea reprezentanţilor puterilor, inclusiv URSS, asupra bunei desfăşurări a alegerilor din Grecia; a se crea o comisie comună a puterilor, cu participarea Uniunii Sovietice, în vederea controluluigraniţei dintre Grecia şi statele vecine de la nord; a se proclama, odată cu instituirea controlului asupra graniţelor, încetarea acordării de ajutor militar în oameni şi materia guvernului grec de către, statele străine, fixându-se totodată termenul pentru retragerea din Grecia a trupelor străine. Totuşi, Comisia de conciliere care, in tot cursul activităţii, sare s’a aflat sub presiunea delegaţiei Statelor Unite, a refuzat să adopte aceste propuneri sovietice precise, menite să ducă la o înţelegere între Grecia şi vecinii ei dela nord, precum şi la o reglementare a situaţiei interne a Greciei. Delegatul RSS Ucraina, General Nikolnikov, in discursul său a demascat adevăratele aspiraţii ale Statelor, Unite, care caută să se lepede de orice răspundere pentru actuala situaţie din Grecia Comisia de conciliere, a spus delegatul RSS Ucraina, s’a dovedit a nu fi în stare să obţină o înţelegere între Grecia şi vecinii ei de la nord din cauza politici agesive a guvernului monarho-fascist din Grecia, care se bucură de sprijinul Statelor Unite. Chiar şi acum reprezentantul Statelor Unite încearcă, în sânul Comitetului, să scoată basma curată guvernul monarho-fascist de la Atena, pentru a reabilita astfel şi politica Statelor Unite, care susţin acest guvern. Reprezentantul RSS Ucraina a arătat că guvernul monarho-fascist din Grecia ,sa încăpăţânează să nu recunoască actuala graniţă greco-albaneză ca definitivă. Se pune întrebarea: De ce nu vrea el să facă acest lucru ? La această întrebare fiecare om cu bun simţ va găsi uşor răspunsul just. Acest răspuns este că guvernul actual din Atena nu doreşte să renunţe la revendicările lui teritoriale faţă de RP Albania, nutrind planul agresiv de a smulge de la RP Albania cu violenţă partea ei sudică, anume Epirul de Nord. Chestiunea pretenţiilor teritoriale ale Greciei monarho-fasciste faţă de RP Albania, a spus Nikolnikov, îşi are istoricul ei. Încă la conferinţa de pace de la Paris din 1946, guvernul,grec a prezentat revendicări hihişi pratecii privire la o considerabilă mărire a teritoriului Greciei în detrimentul Albaniei și Bulgariei. Aceste revendicări, au fost atunci respinse. . , . ,,Cercuriie conducătoare , ale Greciei monarhofasciste nu s’au potolit însă in decursul următorilor, trei ani,,ele au ridicat în nenumărate rânduri chestiunea pretenţiilor lor teritoriale,desfăşurând o deşănţată propagandăimperialişti pentru acapararea prin violenţă a teritoriilor bulgare şi albaneze şi violând în mod sistematic suveranitatea şi inviolabilitatea teritoriala a RP Albania şi RP Bulgria ,prin organizarea unor provocări şi conflicte de frontieră- Reprezentantul RSS Ucraina a citat numeroase cazuri în care trupele Greciei monarho-fasciste au violat graniţele RP Albania şi RP Bulgaria, efectuând incursiuni banditeşti asupra teritoriilor acestor ţări. Aceste operaţiuni min.*sre ale trupelor Greciei monarho-fasciste au avut caracterul unor acţiuni ample prin participarea unor forţe armate navale şi terestre.. Agresiunea Internă pornită de monarho-fasciştîî greci împotriva a tot ce este democrat şi unogrecist — a spus reprezentantul RSS Ucraina — a dus şi la o apresiune externă îndreptată împotriva ţărilor de democraţie populară — RP Albania şi RP Bulgaria, iar acum, după cum se vede din declaraţia d-lui Gohen şi Republica Populară Română. Reprezentantul RSS Ucraina a arătat că Grecia ocupă un loc important în planurile expansioniste ale Statelor Unite şi a Marii Britanii care se străduesc să pătrundă adânc în Balcani. Situaţia avantajoasă geografică şi minitarstrate(Continuare în pag. 2-a) CITIT! l&S FAG. I ! l-a: CuRiunicatu! Consiliului de Miniștri asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III al anului 1949..■*?"