Adevěrul, noiembrie 1949 (Anul 63, nr. 17608-17632)

1949-11-01 / nr. 17608

III. TRANSPORTURI C. F. R. a realizat o depăşire de 6,8% la transportul de călători, datorită tra­ficului sporit în sezonul de vară şi mai ales trenurilor speciale puse la dispozi­ţia salariaţilor pentru excursiile organi­zate de Confederaţia Generală a Mun­cii. Volumul de tone nete expediate, la transportul de mărfuri, a fost realizat cu o depăşire de 7,3%. Deasemenea planul de vagoane-m­arfă încărcate a fost realizat în proporţie d­e 101%. G. F. R. a realizat o mai bună utili­zare a trenurilor, majorarea parcursului mediu zilnic al locomotivei, o scădere a cursei medii, a vagonului încărcat, cu 1,2%. S-­a realizat o economie de circa 15.000 tone combustibil. Ceilalţi indici calitativi, rulajul vago­nului de marfă, viteza meedie comercia­lă, procentul cursei goale, nu au fost atinşi. R. A. T. A., a sporit reţeaua deservi­tă cu 7% faţă de sarcinile de plan şi a depăşit planul de călători cu 35 % şi la transportul de mărfuri cu 37%. Par­­cur­sul mediu între 2 reparaţii periodice a fost de 27.000 km, faţă de 25.000 pre­văzuţi în plan. VII. EVIDENŢA întreprindere­a, Centralele, Ministe-­i re­le, Instituţiile şi organizaţiile econo- i mice ale Statului, nu au dat nici în 1 trim. 1. S­Uf­icientă atenţiune problemei ■importanţei evidenţei­­într’un regim pla-;­­ nificat al economiei. Cu toate că se * constată unele îmbunătăţiri faţă de tri­mestrele anterioare, nu s’au lua­t mă-, i suri suficiente pentru eliminarea în.' ] fârzierilor, greşelilor şi inexactităţii în!­1 furnizarea datelor statistice. Institutul Central de Statistică şi-a îmbunătăţit tehnica de lucru, însă nu a 1 VI31. MUMCA iîî In vederea împlinirii nevoilor mereu • crescânde de noi cadre calificate ale in- • dustri-ri în cel de al IH-lea trimestru­­ al anului 1949, un număr de aproxima- . ; tiv .24.000 muncitori au ajjsoluit *'unsu­rile de calificare profesională. Numărul total al salariaţilor a 6­•es­ent cu circa 11% faţă de trimestrul II Datorită .creşterii producției şi a pro-. . ducti­vit­aţii muncii, salariul mediu al­­ muncitorilor a crescut. In unele sectoa- j r.e, (jseşterea fondului de salariu nu a. j fost însă proporţionale c­u creșterea pro. , ducției, .datorită normelor nejuste în practica muncii în acord, rectifiărilor­ de salarii nejustificate şi deficienţei­' , în aplicarea sistemului premiat. In urma întrecerilor socialiste, care s'au desfăşurat în toate sectoarele prin aplicarea raţionalizărilor, invenţiilor şi , Inovaţiilor şi prin ridicarea calificării muncii­or, productivitatea muncii a­ crescut în trim III faţă de trim. II în special în siderurgie, metalurgie prelu­crătoare, ceramică şi materiale de cons­trucţie, textile. Astfel la uzinele „Re­publica", „23 August”, „Vulcan”, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 25- 35% în trim. III faţă de trimestrul I. La fabrica „Dinamo” creşterea este de­ 19% faţă de trimestrul II. In sectol.u.1, petrol-gaze, creşterea este 7 %, iar la „Lonea” (le 10% faţă de trimestrul I Numărul muncitorilor antrenaţi în în­treceri socialiste a crescut în cu­rsul t­r­,­mestrulul III. In sectorul industriei au participat la întreceri socialiste circa 360.00­0 muncitori, adică 24,4% din to­­talul salariaţilor organizaţi în sindicate . La Sovrom­petrol şi Centrala Fierului au par­ti­cipat 50% ifer sectorul cir- - bun« 78% din numărul muncitorilor.­­ La Sovrompetrol -foraj normele au fost depăşit cu 12% în medie, la Cen­trala Fierului cu 18%, la­­Centrala Auro-Argenti­feră cu 28%, în­­reterul cărbune Comăneşti cu 12%. Spiritul de inventivitate al oamenilor muncii s-a manifestat prin realizări im­portante de raţionalizări, inovaţii şi in­venţii. Astfel, la C. F. R., s’au premiat «8. raţionalizări şi inovaţii în cursul tri­e­­strului JM, care prin punerea lor în a­­plicare realizează o economie de «aro­­ximativ 18.50­0.000 lei în tim­p de 6 luni­ La Sogroiîi tractor s’au realizat peste 60 inovaţii care totalizează ca economii peste’2O.OOO.OOO lei. In sectorul­­cărbune, pe Valea Jiului, prin îmbunătăţirea dis­pozitivelor de transport al cărbunelui din abataje s’a realizat încărcarea şi transportul mecanizat al cărbunelui în proporţie de 80%. Deasemenea s’a rea­lizat recondiţion­area a peste 400 cio­cane de abataj. In cursul trimestrului III s’au orga­nizat la majoritatea unităţilor servicii sau speţii de nyiri­că şi salarii Trebue însă luate măsuri pentru o mai bună funcţionare a acestor organe. In domeniul normării muncii, s’au realizat progrese importante în pregăti­rea cadrelor de normatori. La unele sec­toare se constată o lipsă de norme teh­nice şi neconcordanţă a normelor exis­tente cu metodele tehnologice noi ca de exerplu: în sectorul metalurgiei prelu­crătoare, pielărie, construcţii ateliere C. F. R. Contractele colective au co­r­tituit un factor mobilizator în lupta pentru înde­plinirea planului. IX. MASURI SQRIAS-­­CULTURAP­F" In domeniul învăţăm­ânţi în cu­rsul­ trimestrului III au fost înv­­ţate 300 instituţii preşcolare, 390 şcoli elimpn­reuşit să cuprindă sarcinile ce-i revin în cadrul planificării economiei naţio­nale. In lucrările legate de evidenţa pro­blemelor de muncă şi salarii, se observă o oarecare îmbunătăţire, totuşi mai con­­ tinuă lipsuri în ceea ce priveşte înre­gistrarea şi transmiterea datelor cu privire la productivitatea muncii şi la numărul mediu de salariaţi. S’a introdus pentru experienţă, în­­tr’un număr de întreprinderi, noile fo­­­rmulare pentru evidenţa primară, tare, 1831 cămine de zi sezoniere rurale, 4 şcoli pentru pregătirea cadrelor admi­nistrative necesare Sfaturilor Popular­, 3 şcoli medii speciale de 2 ani, care î-jr cuprinde 1000 de oameni ,ai muncii .p.c.în­­tru pregătirea profesională, 2 Institute superioare, 2 Facultăţi noi. Număr­ul elevilor şcolarizaţi în anul 1 în şcolile tehnice m­edii ca" şi al stu­­denţilor în institutele tehnice superioa­re a sporit cu 60% faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului precedent. Un număr de 800 muncitori urmează cursurile Institutelor tehnice superioare consti­tuind prima serie de ingineri ce vor eşi din rândurile clasei muncitoare. In 508 Instituţii preşcolare, 2190 şcoli elementare , 72 şcoli medii, 1 U- 'S SALARII ADEVĂRUL Comunicatul Consiliului de Miniștri asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III al anului 1949 Consiliul de Miniștri al Republicii , rificării asupra realizării Planului de Popular® Române, pe baza raportului Stat în trimestrul al treilea al aru'ui prezentat de Comisiunea de Stat a Pla­n 1949, comunică următoarele: I. INDUSTRIE Planul de producție, pe întreaga in­dustrie, a fost realizat în trimestrul III 1949, d­upă datele Institutului Central de Statistica în proporție de 108,9 la sută. La principalele produse,, planul a fost realizat precum urmează: a) IN INDUSTRIA EXTRACTIVA Foraj petrolifer 105,8% Tiței 91,1% Prelucrarea produselor petrolifere 91,6% Gaz metan 110,7­% Cărbuni 1 1­0,2% Minereu de fier 107,9% Aur 105 6% Argint 106,3% Cupru 137,6% Plumb 147,0% Concentrate zincoase 94,1 % M IN INDUSTRIA SIDERURGICA Montă 1­09,6% Otel 107,0% Laminate 111,8% c) IN INDUSTRIA METALURGICA PRELUCRĂTOARE Laminate, trefilate și presate ne­feroase 125,0% Țevi trase 151,1% Material rulant 95,0%, Utilaj petrolifer greu 97,0% Utilaj petrolifer mărunt 93,3% Utilaj agricol 135,1% Utilaj industrial 122,7 % d) IN INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE Energie electrică 111,0% e) IN INDUSTRIA ELECTROTEHNICA Mașini electrice rotative 121,3% Transformatori 132,5% Becuri 105,6% Aparate de radio 1230% f) IN INDUSTRIA CHIMICA­­ Acid sulfuric 1­7,3% Acid clorihidric 130,3% Carbonat de sodiu 108,9% Hidrat de sodiu lQ.S.­2.% Anvelope au­to-moto 123,8% g) IN INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HÂRTIEI Celuloză 106,6%, Hârtie 1­03,5% h) IN INDUSTRIA MATERIALELOR DE­­CONSTRUCȚIE Ciment 97,0% Cărămizi refractare 111,7% Geamuri trase 1­6,7% i) IN INDUSTRIA­­LEMNULUI Cherestea rasinoasă si foioase 1­6,0% j) IN INDUSTRIA TEXTILA Fire de bumbac 90,1% Fire de lână 114,0% Fire de piătase 106,0% Ţesături de bumbac 97,4% Ţesături de lână 1­09,0% Ţesături de mătase 302,0% Tricotaje 81,5% k) IN INDUSTRIA PIELARIEI Piele 120,0%, Talpă 125/)% TncâU$[uiate )13,1% D­IN IND­ISTRIA ALIMENTARA 1 Hei rafinat 169,0% Paste făinoase 104,0%­­Lam­e c­e b®TMe 1­ 09,3% Preparate de carne 122,0% Lapte pasteurizat 111,4% Alcool 14,0% Tutun 135,1% Depășirea planului pe trimistrul Ilî sa datorează în primul rând efortului continuu și celor ce muncesc care con­sideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare. Datorită acestor eforturi, deşi sarci­nile date în acest trimestru au întrecut cu mult pe ce­l din trimestrul II, totuşi Planul a fost depăşit într-o măsură mai mare de­cât în trimestrele anterioare. Su­b I­rumiOc.? Partidului Muncito­resc Rourăn, întrecerile socialis­te orga­nizate de sindicate şi-au dovedit şi în acest trimestru fartil­ier mobilizatoare Datorită lor parvenţi pruncii au obţinut succese la depăşirea sarcinilor de pro­ducţie, în ridicarea productivităţii ram­­cii, şi , la multe locuri, în reducerea preţului de­­cost, in scăderea rebuturi­lor. Echipe de ral­n­jite, secţii şi chiar 3.3 fabrici întregi lucrează din trimestrul III în contul anului ,1950. Numeroase sunt exemplele oamenilor muncii, care însuşindu-şi metodele so­vietice, sparg v­eghite norme şi drescod drum centru­ un nivel mai înalt al pro­ductivităţii muncii, pentru noi succese, care dovedesc că atitudinea nouă faţă de muncă pătrunde din ce în ce mai adânc în conştiinţa celor ce muncesc. Un astfel de exemplu îl constitue ini­ţiativa tovarăşului Luigi Strenati, care introducând metodele sovietice de zidă­rie a fost uripat de numeroase echipe, care au obţinut succese remarcabile până acum. La fel iniţiativa muncitorilor de la Sovrommetal de a-şi gospodări u­­zinele prin mijloacele financiare propra a fost urmată de alte întreprinderi din sectorul siderurgic, fapt care contribue la reducerea preţului de cost în­­acest sector important. Avântului oamenilor muncii îi sunt asi­­ furate succesele în producţie datorită ajutorului permanent şi frăţesc al Uniu­nii Soviet­ice, care ne trimite materii prime şi utilajul şi ne împărtăşeşte bo­gata ei expereinţă în construirea socia­lismului. Astfel, depăşirea planului d­e foraj se datorează în bună măsură şi faptului că o parte din materialul destinat in­dustriei petrolifere ne-a fost trimis din Uniunea Sovietică înainte de termenul de livrare stabilit. Societăţile Sovieto-Române (Sov­­rom-uri), graţie metodelor tehnologice avansate şi bunei organizări a muncii, au depăşit şi în trimestrul acesta pla­nul, fiind astfel întreprinderi fruntaşe Î11 economia noastră. In trimestrul II s‘au realizat serioase succese tehnice. Astfel, au fost intro­duse o serie de inovaţii care au con­tribuit la economia de timp, de lucru şi la reduceri de consumuri specifice. A­­ fost fabricate produse noi şi au fost uti­lizate noi metode tehnologice. S‘au realizat numeroase prototipuri de maşini şi unelte fabricate pentru prima oară în ţară, de exemplu o intermediară de foraj cu 3 motoare Diesel de 190 H. P. pentru industria petroliferă, o combină cu o lăţime de lucru de 4,60 m., etc. Sunt trecut la fabricarea cărămizilor si­lica fasonate, utilizate pentru căptuşirea cuptoarelor în industria grea. S-a introdus întrebuinţarea cimentu­lui metalurgic în industria construcţiilor., Uzinele Turda au realizat ,0 sârmă specială pentru producerea acelor de tri­cotat. Prima maşină de filat fabricată în ţară a fost pusă în funcţiune. In fabricile de confecţiuni s‘a introdus sistemul de lucru pe bandă şi s‘a extins recuperarea acelor defecte prin sudare. La Sovrommetal indicele de utilizare a volumului util al furnalelor a sporit cu 1,2 la sută faţă de trimestrul JL Resultate­­pozitive în acţiunea­­de re­ducere a preţului de cost a fost obţi­nute la această întreprindere ca urmare a introducerii evidenţei zilnice operative. La cuptoarele Siemens-Martin nr. 1 deia Hunedoara şi nr. 3 de la „Oţelul Roşu“ s-au obţinut în trimestrul IlI o media de peste 3 şarje de oţel pe zi, cuptorul nr. 1 de la Hunedoara dând în medie o şarjă în 7 ore. Deasemeni prin folosirea metodelor so­vietice s-a realizat cea mai mare medie zilnică de foraj, depăşindu-se cu 44 la sută media zilnică din trimestrul I şi cu 15 la sută cea din trimestrul II. In trimestrul III întreprinderile au dat o atenţie mai mare calităţii produselor, in mun­e din ele s‘a introdus cu rezul­tate satisfăcătoare controlul calitativ al produselor. Pe lângă aceste realizări, s‘au con­statat însă în cursul executării planului şi unele deficienţe. Deşi producţia medie zilnică de ţiţei a crescut în trimestrul III cu 10 la sută faţă de trimestrul I şi cu 3,5 faţă de trimestrul II, totuşi planul nu a fost îndeplinit. Aceasta se datorează rămâ­nerii în urmă a Petroliferei „Muntenia“, in timp ,ce Sovrompetrol a depăşit plă­nul. La ,,Carbonifera“ absenţe nemotivate şi în unele mine lipsa de forţe de muncă au dus la nerealizarea planului de pro­ducţie la lignit în acest trimestru, l­a aceasta au contribuit şi deficienţele Di­recţiunii Centrale Industriale a Lemnului, care nu a livrat la timp şi în calităţi corespunzătoare materialul lemnos ne­cesar. In industria metalurgiei prelucrătoare ţin s’a dat suficientă atenţie producţiei de utilaj petrolifer, din care cauză canti­tatea de astfel de utilaj livrat industriei petrolifere a rămas sub prevederile pla­nului. Plaf­,ul transporturilor maritime ,de pasageri şi al celor fluviale de mărfuri a fost depăşit cu 68,1% respectiv 81,5%. Traficul în porturi a fost deasemenea peste plan ,c­u 8,8%. La transporturile maritime de mărfuri planul nu a fost realizat, în special ,din cauza lipsei unei Ritmul lucrărilor de investiţii s’a Îm­bunătăţit în cursul trim. MI, realizân­­du-se 28 % din planul anual. Cu toate că nu s-a reuşit să se recupereze inte­gral rămânerea în urmă din trimestrele anterioare, totuşi, volumul lucrărilor de investiţii depăşeşte pe cel din trim. II cu 43,7%, ceea ce arată intensificarea efortului depus în acest sector. In cursul trim. III au Început lucră­rile pentru construirea Canalului Dună­planificări operative a tonajului de transportat. T. A. R. S. .a depăşit .plănul in Irtot. III la mărfuri cu 85%., însă nu a rea. Uzat .planul .de ca­lători cu 4 %. Traficul de călători s’a îmbunătăţit faţă de tri­mestrele anterioare. In trim. III, prevederile bugetare la venituri, au fost depăşite cu 13,5% iar la cheltueli s’au realizat economii de 4,9% faţă de prevederile planului, cu toate că pentru finanţarea economiei naţionale s’au alocat sume cu 22,9% peste plan. Realizările au fost posibile datorită producţiei mereu în creştere, sporirii veniturilor oamenilor muncii şi a economiilor realizate prin reforma a­­sigurărilor sociale. Vărsămintele în contul beneficiilor s-au realizat peste preverire din plan, în urma îmbunătăţirii situaţiei finan­ciare a întreprinderilor. In trimestrul III, volumul mărfurilor vândute în mediul urban reprezintă o depăşire de 10% a planului şi în me­­diul rural de 9%. Totuşi, faţă de creşterea volumului total al fondului de salarii şi al venitu­rilor băneşti în mediul rural, cantita­tea de mărfuri pusă în circulaţie a fost insuficientă. Deşi volumul desfacerilor a crescut, cererile nu au putut fi integral acope­rite la produsele textile, petrolifere şi alimentare. Reţeaua magazinelor de desfacere a crescut în trim. III cu 1127 unităţi. Colectările prevăzute în această pe­rioadă nu au fost realizate în întregi­me, în special la produsele agricole din cota liberă. Operaţiunile de colectare au mers greu datorită între altele şi lipsei­­de coordonare pe teren între Co­merţul de Stat şi Cooperaţie. Aprovi­e­rea — Marea Neagră, care se desfă­­­şoară in ritm crescând.­­ Trimestrul al IV-lea va trebui să In­­­semne o continuare şi o creştere a efor­­­­turilor pentru a se asigura realizarea­­ planului de investiţii, in care scop este­­ necesar ca Ministerele, Centrale­le şi , şi întreprinderile să aco­rde mai multă a­tenţiune problemei investiţiilor, de a că­ror executare sunt condiţionate repro­ducţia lărgită şi ridicarea" nivelului de ■ trai "al oamenilor muncii. In cursul acestui trimestru s-au des­făşurat lucrările de stabilire pe baze ştiinţifice a normativelor fondului de rulment pentru întreprinderile industria­le şi comerciale, care vor servi la do­tarea acestora cu fonduri proprii de rulment şi la întărirea gospodăriei chib­zuite. Au fost dotate cu fonduri de rulment o primă serie de 20 de întreprinderi. Situaţia depunerilor pe livrete de­­e­­conomii continuă să rămână nesatisfă­cătoare, situaţie compensată numai par­ţial prin certificatele de economii. Zionarea cu fructe şi zarzavaturi s-a făcut nesatisfăcător şi în mod neregu­lat, din cauză că nu au fost luate la timp măsuri de organizare potrivite de către Ministerul Comerţului şi Alimen­taţiei şi de Cooperaţie. Prin întcheerea­­contractelor de­­către Cooperaţie, cu sectorul industrial s’a intensificat ritmul­­desfacerilor în me­diul rural. Cooperaţia, deşi a făcut pro­grese, nu a reuşit totuşi să ducă la în­deplinire toate sarcinile pe trim. III. Numărul total de centre de închirieri de unelte agricole ale Cooperaţiei a fost, la sfârşitul trimestrului III, de 3.200. In rezolvarea problemelor economiei locale, trebue îmbunătăţită colaborat dintre Comitetele Provizorii, organele Cooperaţiei, Comerţul de Stat şi alte organe economice.­niversitate, 1 Institut şi 3 Facultăţi,­ cursurile se predau în limbile naţionali­tăţilor conlocuitoare. In cursul trimestrului al IH-lea s’au terminat­­cursurile de alfab,e­tizar­e car­e au f­ost absolvite 405.QOO cwsis,ii, realiz­ându-se integral sarcina de plan. Ministerul Sănătăţii a realizat­­p­e­ U­rsu,l .trimestrului J),L 362,5 paturi (­e spital, 56 case de naşteri şi 106 ser- Vicii (de consultaţii pentru copii, 82 ser­vicii de pot)difiică, 150 dispensare din­tre care 15 T.B.C., 4 centre contra­ g­uşei, 7 centre de transfuzie,­­6 servicii; .de salvare, 4 centre reumatologie® în centre frumcftoreşc, 5 laboratoare de higiena 1­ 5 bucătării dietetice. Nu s’a dat însă suficientă atenţiune aprovizionării cu obiecte şi instrumen­te medicale de largă întrebuinţare ca de exemplu: ochelari, termometre, etc. S-au executat aproximativ 360.000 vaccinuri contra tuberculozei. Au fost făcute de­sinfectări contra malariei în 901 localităţi. Ministerul Artelor a înfiinţat în cursul trimestrului III, 14­5 cinemato­­grafe şi 7 caravane cinematografice. Numărul căminelor culturale a fost sporit cu 3522, atingând în total 8923, depăşind sarcinile planului anual cu 53 Un număr de 937 cămine culturale au fost dotate cu biblioteci. In sectorul artelor grafice, planul a fost executat şi depăşit cu 19 %. Comitetul de radiof­icare şi radiodifu­ziune a realizat lucrări de reţea şi re­partizări de aparataje în 7 centre mun­citoreşti. In total a înfiinţat până la fi­nele trimestrului, 16 staţiuni de radio­­fie­care din col© 25 prevăzute în planul­ anual. Ministerul Muncii şi Prevederilor So­ciale a trimis în cursul trimestrului III la staţiunile de odihnă 10.000 ucenici, 10.000 copii şi 3.200 invalizi. Capacitatea de cazare a căminelor a crescut în tri­mestrul III de la 7.100 la 8.­000 locuri Ministerul Sănătăţii a Internat îin cursul trimestrului III 22.400 salariaţi în staţiunile balneo-climateri­ce, şi 20.000 copii în colonii de vară. Prin grija Confederaţiei Generale al Muncii au fost trimlişi în cursul trime-­­strului III 65.500 salariaţi 11.600 copii, 5.0­00 ucenici la case de odihnă. Astfel, totalul celor trimişi in cursul acestui trimestru la odihnă si în staţiunile balneo-climatedee se ridică la 147.700 salariaţi, ucenici şi copii. Confederaţia Generală a Muncii a or­ganizat excursii cu trenul şi cu auto­buzele R.A.T.A., la sfârşit de săptămâ­nă pentru recreerea­­oamenilor muncii, excursii la care au participat aproxima­tiv 600.000 salariaţi în cursul trimes-­ trului III. Comitetul pentru cultură fizică şi sport a organizat numeroase competi­­­tiuni sportive în care a fost antrenat şi tineretul de la sate. ★ In cursul trimestrului IV, Ministerele, Departamentele, Instituţiile, Organiza­ţiile Economice şi întreprinderile sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în acest comunicat şi pentru asigurarea realizării şi depăşirii Planului de Stat pe întregul an, premisele fiind create prin realizarea şi depăşirea planului pe trimestrul al III-l­ea. Muncitorii şi tehnicienii de la Atelie­rele Griviţa-Locomotive, după îndeplini­rea înainte de termen a sarcinilor pe anul în curs Şi-au luat noi anu-­amente precise şi ferme in cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversarea a 79 de ani d­e la naşterea marelui geniu al omenirii muncitoare General Issirmil I. V. Stalin Răspunzând chemări­­lor pentru îndepli­nirea înainte de termen a Planului de Stat, menţinând aceeaşi hotărî­re şi dâr­zenie a muncii, clasa muncitoare va reuşi să, si­in de,alh­veas­că şi această sar­cină şi prin îndeplinirea şi depăşirea plan"ci pe trimestrul IV va asigura condiţiile­ necesare pentru începerea noului Plan de Stat pe 1950. II. AGRICULTURA Şl SILVICULTURA . In cursul trimestrului III, efortul ţă­rănimii muncitoare şi al salariaţilor agri-­­­coli din sectorul de Stat s-a concentrat asupra campaniei de recoltare şi asupra pregătirii însămâjiţ­arilor d­e toamnă în condiţii climatice grele. In vederea campaniei de însăm­ânţăr de toamnă s’a distribuit ţăranilor mun­citori din judeţele deficitare, cantitatea de 46.300 tone ,seminţe. In trimestrul III s‘a dat o deosebită atenţie condiţionării seminţelor în care scop au fost organizate 32.827 centre de condiţionare şi dl.lt.41 centre de tratare. In această perioadă s-au continuat e­­forturile de îmbunătăţire a tehnicii agri­cole, prin întrebuinţarea pe scară mai largă a îngrăşămintelor naturale şi pă­­şunatul sistematic. Combaterea paraziţi­lor animali şi vegetali a contribuit la o abundentă recoltă de fructe. Planul s-a realizat integral la secerat şi s’a trecrat 76,4 la suta din total, res­tul urmând a se termina în luna oc­tombrie. Desmiriştitul, început imediat după se­­secr­iş s-a executat la proporţie de 89,6 la sută din­­care îhsă .o­ suprafaţă de aproximativ 630.000 ha­ a fost realizată cu întârziere faţă de termenele arabilite. In trimestrul III, ca urmare a Rezolu­ţiei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 Martie 1949 privitoare la transformarea socialistă a agriculturii, au luat fiinţă 55 gospodării agricole colective. Entuziasmul ,cu care ţărănimea mun­citoare a primit înfiinţarea primelor gos­podării colective, aj­uto­rul frăţesc dat de muncitorimea de la oraşe, colaborarea strânsă cu S.M.T., dovedesc întărirea din ce în ce mai strânsă a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea munci­toare. Staţiunile de Maşini şi Tractoare au avut ca sarcină executarea de lucrări pen­tru 640 000 ha. exprimate în arătură normală şi au realizat faţă de plan 98 la sută la secerat şi 103 la sută la arat. Gospodăriile Agricole de Stat au exe­cutat la tim­p lucrările de recoltare a păioaselor iar la desmirişu­ri s’a efectuat 74 la sută din plan în condiţiuni supe­rioare faţă de agricultura privată. In sectorul zootehnic, Gospodăriile A­­gricole de Stat au realizat, faţă de e­l­­ectivul prevăzut, 1­3% la cabaline, 103 % la bovine, 127% la ovine 130% la porcine, însă numai 60% din efec­tivul total de păsări. Cu toate acestea, tigrărle de animate îngrăşate nu au fost satiofăcâtoare. Gospodăriile Agri­cole­­de Sta­t nu au realizat în întregi­me sarcina trasată in vederea reţinerii întregii suprafeţe de plante furaje­a pentru recoltarea de seminţe. In silvicultură, planul pe trimestru­ III a fost depăşit la lucrările de pepi­niere, culegeri de seminţe, corecţia­­to­­r­e­nţilor, în­ schimb la îngrijiri de arbo­­rate tinere planul nu a fost realizat in­tegral. Lucrările de teren pentru întocmiri de­­amenajamente au fost terminate îna­­inte de termen, depășindu-se planul a­­p.just, cu 6%. Deasemenea, lucrările de întocmiri de acte de punere în valoare a mate­rialului lemnos s’au executat în trimes­trul III cu 9% peste plan, depăşindu-se astfel planul anual cu 2­4%. IV. INVESTIŢII V. FINANŢE VI. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR Telegrama adresată de C. C. al P. M. R. C. C. al Partidiai Comunist din St. Unite , zmiieríílw a Lese trail al Partidului Com­inist Statele Ucr |ts r'SQ Ampri'icii DRAGI TOVARĂŞI, In num­ei oamenilor muncii din Republica Populară Română ne ex­­primăm revolta şi indignarea faţă de monstrela­rii sentinţă fase faţă dată împotriva fruntaşilor comu- nişti americani cât şi împotriva a­­părătorilor lor. Relativ întreaga omenire iprogre­­sistă este evident că această sen­tinţă infamă a fost diveztă de stă­pânii marilor bănci şi monopoluri capitaliste, de incendiatorii de răz­boi im:cri­ligii, duşmani de moarte ai libertăţii şi indestendenţei altor popoare şi tot­odată duşmani de moarte ai libertăţii şi prosperităţii rr-T.-nului lor popor. Partidul v­ostru, care a cunoscut decenii de prigoană şi teroare fas­cistă sălbatică, vă triimite un frăţesc salut de îmbărbătare şi solidaritate. Suntem ferm convinşi că până la urmă poporul muncitor din America va face să triumfe în ţara voastră idealurile libertăţii, democraţiei şi păcii. Comitet?!­l Central al Partidul­­ui Msîn­âitu­­esc Român IMPUNEREA PRODUSELOR SĂTEŞTI VÂNDUTE COMERCIANŢILOR PENTRU REVÂNZARE Produsele puse în circulaţie de să­teni, realizate în cadrul­­gospodăriilor lor proprii, fără instalaţii speciale a­­vând caracterul de industrie, cum sunt: brânzeturile, untul, carnea a­­fuma­tă, magiunul, prunele uscate sa­u afumate, mierea faguri de cea­ră, când sunt puse în circulaţie de săteni, sunt asimiliate produselor a­­gricole şi urmează regimul­ de pl­at­ă a impozitului pe cifra de afaceri, pre­văzut pentru acestea. Astfel, dacă aceste produse sunt vândute în pieţe, direct consumatorilor per­soane fizice, ele sunt scutite de im­pozit conform art. 8 lit. f. din legea No. 4 din 1949. In cazul când produsele puse in circulaţie de către Săteni sunnt vân­dute comercianţilor pentru revânza­­re, impozitul este achitat­­de comer­cianţii cumpărători pe măsura vân­zării produselor, la prețul lor de vânzare. Regnul chieltuielilor de deplasare Autorităţile superioare de resort au comunicat organelor fiscale în subordine, că instituţiile şi între­prinderile prevăzute la art. 16 din legea I. V. P. — este vorba aci des­pre societăţile anonime şi orice alte persoane juridice — atunci când plătesc o sumă de bani unui mese­riaş, liber-profesionist sau oricărui alt profesionist, pentru lucrări efec­tuate sau servicii prestate, trebuie să reţină impozitul aferent venitului realizat de meseriaş sau liber-pro­­fesioni­st şi să-i verse fiscului în pri­mele zece zile ale lunii m­p.toare aceleia In care s’a făcut plata veni­­tului. La sumele plătite r meseriaşilor sau oricărui profesionist de către sala­riații in deplasări ai persoanelor ju­ridice, prevăzute de art. 16 al legii I. V. P. pentru transportul acestor salariaţi cu trenul, maşina, birja, căruţa, taxiuri, etc. sau pentru caza­rea lor (dormitul etc.) nu se reţine şi nu se varsă impozitul pe venit, nici de salari­at şi nici de instituţie sau întreprindere, intrucât serviciul mi este fă­cut pentru instituţie sau întreprindere, c. pentru sal­arietu d in deplasare, iar venitul esî.e obţi­nut cela acesta (dela salariat). Fredi;''m că soluţia este aceiaşi, fie că deplasarea se face in oraşul de reşedinţă sau în afara acestuia şi fie ci cheltuiala este făcut­ă de sala­riat dia diurna dc .deplasare sau1 este ramb­urs­ată de instituţie sau în-1 treprindere pe bază de acte, pește, diurna de deplasare. 1 PAG. 3-a 4fi$sitA­u­­sowie­­i tie ^Bcfiozka“ so­seşte mâine în Csfîsială Marii 1 N1cembrie soseşte in tara noastr$ Ansamblul Sovieti­c de dan­suri populare ,Beriozkaii pentru, a participa la festivităţile care vor a­­vea foc in ca­drul­­sărbătoririi Săp­­tăptânii Prieteniei Ro­mâno-Sovie­tice. Acest Ansamblu care s’a formet, dintr’un grav de aimtori dimr­uvivi din edlfi­zuri­le regiunii Kalinin, s’a evidenţiat la concursă/ ţa pionaj de­ dansuri populare din U.R.S.S. La Festivalul Mondial al Tinere­tului care a avut foc la Budapesta acest Ansamblu­ a fost distins cu Premiu­l I. Ansamblul „Befiozha­’ va da o se­rie de spectacole în Capitală cât şi în câteva oraşe din ţară. In cadrul ciclului de conferinţei organizat de Societatea pentru Răs­pândirea Ştiinţei şi Culturii, acad. prof. univ. Mie Ardeleanu va confe­renţia astăzi Luni, or­ele 18 în sala, Dallas, despre „■Organizarea apărării săn­ătăiţîi în UR­SS’’. Intrarea liberă. La US­IC Federaţia „U.S.I.C.” şi Cercul­ „Arlus” din „Usic” au organizat patru festivităţi, în decada 20—30 Octombrie. Programul fiecărei festivităţi a fost alcătuit dintr’o conferinţă, pro­ducţii artistice, film, etc. Ultima din acest ciclu a avut lor­uri. Duminică, la ora 10 a. m. In întâmpinarea zilei de 7 Noem­­brie se va ţine la sediul „U.S.I.C.”, din str. V. Boerescu 8. Duminică 6. Noembrie o importantă manifestare­ similară, cu scopul de a se eviden­ţia marile realizări ale U.R.S.S. pe tărâm economic, cultural, politic şi ideologic. CĂRŢI NOI „Trei oameni în mnţţiala cenuşii” «re VI. Dofibrovolschi (Editura Tineretului) Romanul lui VI. Dobrovolschi, distins cu premiul , Stalin”, este o replică la romanul „Trei oameni în haine noui” al scriitorului englez Priestley. Subiectul cărţii este legat de problema atât de importantă a reconstrucţiei postbelice şi de integrare în această operă a celor înapoiaţi de pe front. Acţiunea se pe­trece, în atmosfera vieţii studenţeşti , uitul oraş din Uniunea Sovietică, imer­diat după terminarea războiului. Studen­tul Victor Cercuşin şi tovarăşul său de pe front tânărul muncitor Saşa, se îna­poiază la căminurile lor şi-şi reiau ocu­paţiile întrerupte de anii războiului. Dar înainte de a se gândi la situaţia lor personală, ei găsesc că este necesar să se preocupe de reconstrucţia oraşului lor, participând la muncile voluntare pentru­­refacerea­­cât mai grabnică a ce­lor distruse de război. În această mun­că spui antrenaţi toţi studenţii înapo­iaţi de pe front. Ceea­­ce pe prezenta in­­tre­cut pentru toți aceşti tineri, datoria de a apăra Patria, devine astăzi dato­ria de a se reconstrui, de­­a nu rămâne închişi la­­cercul preocupărilor lor spe­cifice şi de a se interesa de tot ce con­­tri­bue la propăşirea Patriei. Cercaşin, Saşa şi­ Cemezov între care se leagă o strânsă­­prietenie, se bucura din plin de viaţa ,cea nouă ce îi se des­chide înainte. Devntpaipnt­ul pe care-1 au un v­ fail de celălalt, ca şi încrederea în forţele lor îi ajută să-şi făurească fericirea. Romanul ,Trei oameni în mantale ,cenuşii” a apărut in Editura Tineretu­lui în cinstea­­cel­ei de a 32-a aniversari a Marei Revoluții Socialiste din Octom­brie și a celei de a 31-a aniversări a Comsomolului -leninist-stalin­ist. (Comfe­rințe în întâmpinarea Săptămânii Prieteniei Romă ) an.Tcernâi evskîi — Csitfei’siifa acad. prof« P. Con­stan­tÎB8$c«-Iaşs — Sub auspiciile Institului de Studii Româno-Sovîetic. Sâmbătă după a­­miază­­în aula institutului, acad. pred. P. Constantiiescu-Iaşi, director ge­neral al Institutului, a ţinut o docu­mentată conferinţă despre ,,N. G. Cernâşevski’’ cu ocazia împlinirii a 60 ani dela moartea acestuia. După prezentarea datelor biogra­fice vorbitorul s’a ocupat pe larg de C­ernâşevski ca luptător revolu­ţionar, filosof, critic şi literat. Sub­liniind rolul avut de către Nicolae Cernâşevski în perioada desvoltării luptei revoluţionare a poporului rus, vorbitorul a relevat nepreţuita contribuţie adusă prin concepţiile sale democratice la desfăşurarea lup­tei claselor exploatate împotriva re­gimului tiranic al ţarismului auto­­crat. Alături de Belinski şi Dobro­liubov, Cernâșevski a adus un uriaş aport în desvoltarea filosofiei ma­terialiste în Rusia, la pregătirea condiţiilor asimilării şi promovării marxismului de către proletariatul rus. Inaugurarea expoziţiei închinate celei de a 31-a aniversări a Comsomolului Sâmbătă 29 Octombrie s-a deschis la sediul circ. XV-a UTIM, expoziţia sectorului 11 Negru B, închinată ce­lei de a 31-a aniversări a Comsomo­­lului­ In faţa tinerilor evidenţiaţi in producţie şi învăţătură, a vorbit d­. Ion Mazilu, responsabilul sec­­ţiei de propagandă şi agitaţie a sec­torului, care a înfăţişat diferite aspecte din lupta şi munca Comso­molului, care constitue exemple strălucite pentru tineretul muncitor din ţara noastră. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 8—13 și 15—20, până în ziua de 5 Noembrie. RĂSPUNSUL GENERAllAIM COLONEL EIER HM LA TELEGRAMA SE FELICITARE TRUSA DE D. GEHERAL COLO1L EMU INDEMS Cisternei Es?sil Bocănăraş Minis­tri­l Apărării Naţio­nale al R. P. R. Bucureşti Va mulţumesc călduros Dvs. şi Armatei Populare Române pentru urările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia aniversării zilei mele de naş­tere. Poporul albanez şi Armata lui, ur­măresc cu mare simpatie progresele Republicii Populare Române şi im­tărirea Armatei sale Populare, care devin astăzi un factor important şi contribuiesc la apărarea păcii şi a democraţiei în lume. Prietenia şi frăţietatea care exis­tă între cele două ţări ale noastre, su­nt adânc înrădăcinate în inima Armatelor noastre populare, apără­­to­are vigilente ale victoriilor reali­zate de popoarele noastre pe calea democraţiei şi care, după exemplul glorioasei Armate Sovietice, au de­venit luptătoare hotărîte contra aţâ­ţătorilor la un nou războiu, pentru întărirea lagărului păcii, al demo­craţiei şi socialismului, călăuzite de puternica Uniune Sovietică şi de Marele Stalin. General Colonel Enver Redi­a Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Forţe­lor Armate al Republicii Populare Albania [TEHNICIENI^ I A APĂRUT î I fiznia woian­ Rr li Organ al Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnideetilor |j§ iîj Sa ne obişnuim a gospodări cu 1­­jjj chibzuinţă fiecare ban, să stârpim OJ E risipa. ifi Ifi (Scânteia 1S.VI.1949) ^ E SĂ URMĂM CU HOTĂRÂRE ACEST ÎNDEMN. f[| IES DEFINÂND ECONOMIILE PE LI¥RET LA = C = _ III | i • L* Li f. iti CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI 1” ~ DEPUNERI Şl RESTITUIRI ifj IN CAPITALĂ: La Cetifraîa C. E. C.—dir. E ££ Calea Victoriei Nr. 73 şi la sucursalele III jjj din: Şos. Ştefen-cel-Meere Nr. 2 , Calea ~ ~ Moşilor Nr. 327; Calea Gri­viţei Nr. 130; III fii Calea Rahovei Nr. 183 ; Calea Văcăreşti E. B Nr. 41; la Oficiile P.T.T. IN PROVINCIE: llj IIj La Sucursalele şi Aberaţiile C. E. C. din “ capitolele de judet; la Agentive B.R.P.R. Hi Hî şi la Oficiile F. T.’î, ' ’ ~ Şi SALARIAŢII pot face depuneri şi cere restituiri HI jJ la ghişeele C.E.C din întreprinderi şi instituţii. «S­ 5HI=UI=HI=IH5HI=HI5IHEHI=IH=lll5HI=lll=iiî

Next