Adevěrul, noiembrie 1949 (Anul 63, nr. 17608-17632)
1949-11-01 / nr. 17608
III. TRANSPORTURI C. F. R. a realizat o depăşire de 6,8% la transportul de călători, datorită traficului sporit în sezonul de vară şi mai ales trenurilor speciale puse la dispoziţia salariaţilor pentru excursiile organizate de Confederaţia Generală a Muncii. Volumul de tone nete expediate, la transportul de mărfuri, a fost realizat cu o depăşire de 7,3%. Deasemenea planul de vagoane-marfă încărcate a fost realizat în proporţie de 101%. G. F. R. a realizat o mai bună utilizare a trenurilor, majorarea parcursului mediu zilnic al locomotivei, o scădere a cursei medii, a vagonului încărcat, cu 1,2%. S-a realizat o economie de circa 15.000 tone combustibil. Ceilalţi indici calitativi, rulajul vagonului de marfă, viteza meedie comercială, procentul cursei goale, nu au fost atinşi. R. A. T. A., a sporit reţeaua deservită cu 7% faţă de sarcinile de plan şi a depăşit planul de călători cu 35 % şi la transportul de mărfuri cu 37%. Parcursul mediu între 2 reparaţii periodice a fost de 27.000 km, faţă de 25.000 prevăzuţi în plan. VII. EVIDENŢA întreprinderea, Centralele, Ministe-i rele, Instituţiile şi organizaţiile econo- i mice ale Statului, nu au dat nici în 1 trim. 1. SUficientă atenţiune problemei ■importanţei evidenţeiîntr’un regim pla-; nificat al economiei. Cu toate că se * constată unele îmbunătăţiri faţă de trimestrele anterioare, nu s’au luat mă-, i suri suficiente pentru eliminarea în.' ] fârzierilor, greşelilor şi inexactităţii în!1 furnizarea datelor statistice. Institutul Central de Statistică şi-a îmbunătăţit tehnica de lucru, însă nu a 1 VI31. MUMCA iîî In vederea împlinirii nevoilor mereu • crescânde de noi cadre calificate ale in- • dustri-ri în cel de al IH-lea trimestru al anului 1949, un număr de aproxima- . ; tiv .24.000 muncitori au ajjsoluit *'unsurile de calificare profesională. Numărul total al salariaţilor a 6•esent cu circa 11% faţă de trimestrul II Datorită .creşterii producției şi a pro-. . ductivitaţii muncii, salariul mediu al muncitorilor a crescut. In unele sectoa- j r.e, (jseşterea fondului de salariu nu a. j fost însă proporţionale cu creșterea pro. , ducției, .datorită normelor nejuste în practica muncii în acord, rectifiărilor de salarii nejustificate şi deficienţei' , în aplicarea sistemului premiat. In urma întrecerilor socialiste, care s'au desfăşurat în toate sectoarele prin aplicarea raţionalizărilor, invenţiilor şi , Inovaţiilor şi prin ridicarea calificării munciior, productivitatea muncii a crescut în trim III faţă de trim. II în special în siderurgie, metalurgie prelucrătoare, ceramică şi materiale de construcţie, textile. Astfel la uzinele „Republica", „23 August”, „Vulcan”, productivitatea muncii a crescut cu 25- 35% în trim. III faţă de trimestrul I. La fabrica „Dinamo” creşterea este de 19% faţă de trimestrul II. In sectol.u.1, petrol-gaze, creşterea este 7 %, iar la „Lonea” (le 10% faţă de trimestrul I Numărul muncitorilor antrenaţi în întreceri socialiste a crescut în cursul tr,mestrulul III. In sectorul industriei au participat la întreceri socialiste circa 360.000 muncitori, adică 24,4% din totalul salariaţilor organizaţi în sindicate . La Sovrompetrol şi Centrala Fierului au participat 50% ifer sectorul cir- - bun« 78% din numărul muncitorilor. La Sovrompetrol -foraj normele au fost depăşit cu 12% în medie, la Centrala Fierului cu 18%, laCentrala Auro-Argentiferă cu 28%, înreterul cărbune Comăneşti cu 12%. Spiritul de inventivitate al oamenilor muncii s-a manifestat prin realizări importante de raţionalizări, inovaţii şi invenţii. Astfel, la C. F. R., s’au premiat «8. raţionalizări şi inovaţii în cursul triestrului JM, care prin punerea lor în aplicare realizează o economie de «aroximativ 18.500.000 lei în timp de 6 luni La Sogroiîi tractor s’au realizat peste 60 inovaţii care totalizează ca economii peste’2O.OOO.OOO lei. In sectorulcărbune, pe Valea Jiului, prin îmbunătăţirea dispozitivelor de transport al cărbunelui din abataje s’a realizat încărcarea şi transportul mecanizat al cărbunelui în proporţie de 80%. Deasemenea s’a realizat recondiţionarea a peste 400 ciocane de abataj. In cursul trimestrului III s’au organizat la majoritatea unităţilor servicii sau speţii de nyirică şi salarii Trebue însă luate măsuri pentru o mai bună funcţionare a acestor organe. In domeniul normării muncii, s’au realizat progrese importante în pregătirea cadrelor de normatori. La unele sectoare se constată o lipsă de norme tehnice şi neconcordanţă a normelor existente cu metodele tehnologice noi ca de exerplu: în sectorul metalurgiei prelucrătoare, pielărie, construcţii ateliere C. F. R. Contractele colective au cortituit un factor mobilizator în lupta pentru îndeplinirea planului. IX. MASURI SQRIAS-CULTURAPF" In domeniul învăţămânţi în cursul trimestrului III au fost învţate 300 instituţii preşcolare, 390 şcoli elimpnreuşit să cuprindă sarcinile ce-i revin în cadrul planificării economiei naţionale. In lucrările legate de evidenţa problemelor de muncă şi salarii, se observă o oarecare îmbunătăţire, totuşi mai con tinuă lipsuri în ceea ce priveşte înregistrarea şi transmiterea datelor cu privire la productivitatea muncii şi la numărul mediu de salariaţi. S’a introdus pentru experienţă, într’un număr de întreprinderi, noile formulare pentru evidenţa primară, tare, 1831 cămine de zi sezoniere rurale, 4 şcoli pentru pregătirea cadrelor administrative necesare Sfaturilor Popular, 3 şcoli medii speciale de 2 ani, care î-jr cuprinde 1000 de oameni ,ai muncii .p.c.întru pregătirea profesională, 2 Institute superioare, 2 Facultăţi noi. Numărul elevilor şcolarizaţi în anul 1 în şcolile tehnice medii ca" şi al studenţilor în institutele tehnice superioare a sporit cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Un număr de 800 muncitori urmează cursurile Institutelor tehnice superioare constituind prima serie de ingineri ce vor eşi din rândurile clasei muncitoare. In 508 Instituţii preşcolare, 2190 şcoli elementare , 72 şcoli medii, 1 U- 'S SALARII ADEVĂRUL Comunicatul Consiliului de Miniștri asupra realizării Planului de Stat pe trimestrul III al anului 1949 Consiliul de Miniștri al Republicii , rificării asupra realizării Planului de Popular® Române, pe baza raportului Stat în trimestrul al treilea al aru'ui prezentat de Comisiunea de Stat a Plan 1949, comunică următoarele: I. INDUSTRIE Planul de producție, pe întreaga industrie, a fost realizat în trimestrul III 1949, după datele Institutului Central de Statistica în proporție de 108,9 la sută. La principalele produse,, planul a fost realizat precum urmează: a) IN INDUSTRIA EXTRACTIVA Foraj petrolifer 105,8% Tiței 91,1% Prelucrarea produselor petrolifere 91,6% Gaz metan 110,7% Cărbuni 1 10,2% Minereu de fier 107,9% Aur 105 6% Argint 106,3% Cupru 137,6% Plumb 147,0% Concentrate zincoase 94,1 % M IN INDUSTRIA SIDERURGICA Montă 109,6% Otel 107,0% Laminate 111,8% c) IN INDUSTRIA METALURGICA PRELUCRĂTOARE Laminate, trefilate și presate neferoase 125,0% Țevi trase 151,1% Material rulant 95,0%, Utilaj petrolifer greu 97,0% Utilaj petrolifer mărunt 93,3% Utilaj agricol 135,1% Utilaj industrial 122,7 % d) IN INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE Energie electrică 111,0% e) IN INDUSTRIA ELECTROTEHNICA Mașini electrice rotative 121,3% Transformatori 132,5% Becuri 105,6% Aparate de radio 1230% f) IN INDUSTRIA CHIMICA Acid sulfuric 17,3% Acid clorihidric 130,3% Carbonat de sodiu 108,9% Hidrat de sodiu lQ.S.2.% Anvelope auto-moto 123,8% g) IN INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HÂRTIEI Celuloză 106,6%, Hârtie 103,5% h) IN INDUSTRIA MATERIALELOR DECONSTRUCȚIE Ciment 97,0% Cărămizi refractare 111,7% Geamuri trase 16,7% i) IN INDUSTRIALEMNULUI Cherestea rasinoasă si foioase 16,0% j) IN INDUSTRIA TEXTILA Fire de bumbac 90,1% Fire de lână 114,0% Fire de piătase 106,0% Ţesături de bumbac 97,4% Ţesături de lână 109,0% Ţesături de mătase 302,0% Tricotaje 81,5% k) IN INDUSTRIA PIELARIEI Piele 120,0%, Talpă 125/)% TncâU$[uiate )13,1% DIN INDISTRIA ALIMENTARA 1 Hei rafinat 169,0% Paste făinoase 104,0%Lame ce b®TMe 1 09,3% Preparate de carne 122,0% Lapte pasteurizat 111,4% Alcool 14,0% Tutun 135,1% Depășirea planului pe trimistrul Ilî sa datorează în primul rând efortului continuu și celor ce muncesc care consideră sarcina de a îndeplini şi depăşi Planul de Stat ca o datorie de onoare. Datorită acestor eforturi, deşi sarcinile date în acest trimestru au întrecut cu mult pe cel din trimestrul II, totuşi Planul a fost depăşit într-o măsură mai mare decât în trimestrele anterioare. Sub IrumiOc.? Partidului Muncitoresc Rourăn, întrecerile socialiste organizate de sindicate şi-au dovedit şi în acest trimestru fartilier mobilizatoare Datorită lor parvenţi pruncii au obţinut succese la depăşirea sarcinilor de producţie, în ridicarea productivităţii ramcii, şi , la multe locuri, în reducerea preţului decost, in scăderea rebuturilor. Echipe de ralnjite, secţii şi chiar 3.3 fabrici întregi lucrează din trimestrul III în contul anului ,1950. Numeroase sunt exemplele oamenilor muncii, care însuşindu-şi metodele sovietice, sparg veghite norme şi drescod drum centru un nivel mai înalt al productivităţii muncii, pentru noi succese, care dovedesc că atitudinea nouă faţă de muncă pătrunde din ce în ce mai adânc în conştiinţa celor ce muncesc. Un astfel de exemplu îl constitue iniţiativa tovarăşului Luigi Strenati, care introducând metodele sovietice de zidărie a fost uripat de numeroase echipe, care au obţinut succese remarcabile până acum. La fel iniţiativa muncitorilor de la Sovrommetal de a-şi gospodări uzinele prin mijloacele financiare propra a fost urmată de alte întreprinderi din sectorul siderurgic, fapt care contribue la reducerea preţului de cost înacest sector important. Avântului oamenilor muncii îi sunt asi furate succesele în producţie datorită ajutorului permanent şi frăţesc al Uniunii Sovietice, care ne trimite materii prime şi utilajul şi ne împărtăşeşte bogata ei expereinţă în construirea socialismului. Astfel, depăşirea planului de foraj se datorează în bună măsură şi faptului că o parte din materialul destinat industriei petrolifere ne-a fost trimis din Uniunea Sovietică înainte de termenul de livrare stabilit. Societăţile Sovieto-Române (Sovrom-uri), graţie metodelor tehnologice avansate şi bunei organizări a muncii, au depăşit şi în trimestrul acesta planul, fiind astfel întreprinderi fruntaşe Î11 economia noastră. In trimestrul II s‘au realizat serioase succese tehnice. Astfel, au fost introduse o serie de inovaţii care au contribuit la economia de timp, de lucru şi la reduceri de consumuri specifice. A fost fabricate produse noi şi au fost utilizate noi metode tehnologice. S‘au realizat numeroase prototipuri de maşini şi unelte fabricate pentru prima oară în ţară, de exemplu o intermediară de foraj cu 3 motoare Diesel de 190 H. P. pentru industria petroliferă, o combină cu o lăţime de lucru de 4,60 m., etc. Sunt trecut la fabricarea cărămizilor silica fasonate, utilizate pentru căptuşirea cuptoarelor în industria grea. S-a introdus întrebuinţarea cimentului metalurgic în industria construcţiilor., Uzinele Turda au realizat ,0 sârmă specială pentru producerea acelor de tricotat. Prima maşină de filat fabricată în ţară a fost pusă în funcţiune. In fabricile de confecţiuni s‘a introdus sistemul de lucru pe bandă şi s‘a extins recuperarea acelor defecte prin sudare. La Sovrommetal indicele de utilizare a volumului util al furnalelor a sporit cu 1,2 la sută faţă de trimestrul JL Resultatepozitive în acţiuneade reducere a preţului de cost a fost obţinute la această întreprindere ca urmare a introducerii evidenţei zilnice operative. La cuptoarele Siemens-Martin nr. 1 deia Hunedoara şi nr. 3 de la „Oţelul Roşu“ s-au obţinut în trimestrul IlI o media de peste 3 şarje de oţel pe zi, cuptorul nr. 1 de la Hunedoara dând în medie o şarjă în 7 ore. Deasemeni prin folosirea metodelor sovietice s-a realizat cea mai mare medie zilnică de foraj, depăşindu-se cu 44 la sută media zilnică din trimestrul I şi cu 15 la sută cea din trimestrul II. In trimestrul III întreprinderile au dat o atenţie mai mare calităţii produselor, in mune din ele s‘a introdus cu rezultate satisfăcătoare controlul calitativ al produselor. Pe lângă aceste realizări, s‘au constatat însă în cursul executării planului şi unele deficienţe. Deşi producţia medie zilnică de ţiţei a crescut în trimestrul III cu 10 la sută faţă de trimestrul I şi cu 3,5 faţă de trimestrul II, totuşi planul nu a fost îndeplinit. Aceasta se datorează rămânerii în urmă a Petroliferei „Muntenia“, in timp ,ce Sovrompetrol a depăşit plănul. La ,,Carbonifera“ absenţe nemotivate şi în unele mine lipsa de forţe de muncă au dus la nerealizarea planului de producţie la lignit în acest trimestru, la aceasta au contribuit şi deficienţele Direcţiunii Centrale Industriale a Lemnului, care nu a livrat la timp şi în calităţi corespunzătoare materialul lemnos necesar. In industria metalurgiei prelucrătoare ţin s’a dat suficientă atenţie producţiei de utilaj petrolifer, din care cauză cantitatea de astfel de utilaj livrat industriei petrolifere a rămas sub prevederile planului. Plaf,ul transporturilor maritime ,de pasageri şi al celor fluviale de mărfuri a fost depăşit cu 68,1% respectiv 81,5%. Traficul în porturi a fost deasemenea peste plan ,cu 8,8%. La transporturile maritime de mărfuri planul nu a fost realizat, în special ,din cauza lipsei unei Ritmul lucrărilor de investiţii s’a Îmbunătăţit în cursul trim. MI, realizându-se 28 % din planul anual. Cu toate că nu s-a reuşit să se recupereze integral rămânerea în urmă din trimestrele anterioare, totuşi, volumul lucrărilor de investiţii depăşeşte pe cel din trim. II cu 43,7%, ceea ce arată intensificarea efortului depus în acest sector. In cursul trim. III au Început lucrările pentru construirea Canalului Dunăplanificări operative a tonajului de transportat. T. A. R. S. .a depăşit .plănul in Irtot. III la mărfuri cu 85%., însă nu a rea. Uzat .planul .de calători cu 4 %. Traficul de călători s’a îmbunătăţit faţă de trimestrele anterioare. In trim. III, prevederile bugetare la venituri, au fost depăşite cu 13,5% iar la cheltueli s’au realizat economii de 4,9% faţă de prevederile planului, cu toate că pentru finanţarea economiei naţionale s’au alocat sume cu 22,9% peste plan. Realizările au fost posibile datorită producţiei mereu în creştere, sporirii veniturilor oamenilor muncii şi a economiilor realizate prin reforma asigurărilor sociale. Vărsămintele în contul beneficiilor s-au realizat peste preverire din plan, în urma îmbunătăţirii situaţiei financiare a întreprinderilor. In trimestrul III, volumul mărfurilor vândute în mediul urban reprezintă o depăşire de 10% a planului şi în mediul rural de 9%. Totuşi, faţă de creşterea volumului total al fondului de salarii şi al veniturilor băneşti în mediul rural, cantitatea de mărfuri pusă în circulaţie a fost insuficientă. Deşi volumul desfacerilor a crescut, cererile nu au putut fi integral acoperite la produsele textile, petrolifere şi alimentare. Reţeaua magazinelor de desfacere a crescut în trim. III cu 1127 unităţi. Colectările prevăzute în această perioadă nu au fost realizate în întregime, în special la produsele agricole din cota liberă. Operaţiunile de colectare au mers greu datorită între altele şi lipseide coordonare pe teren între Comerţul de Stat şi Cooperaţie. Aprovierea — Marea Neagră, care se desfăşoară in ritm crescând. Trimestrul al IV-lea va trebui să Insemne o continuare şi o creştere a eforturilor pentru a se asigura realizarea planului de investiţii, in care scop este necesar ca Ministerele, Centralele şi , şi întreprinderile să acorde mai multă atenţiune problemei investiţiilor, de a căror executare sunt condiţionate reproducţia lărgită şi ridicarea" nivelului de ■ trai "al oamenilor muncii. In cursul acestui trimestru s-au desfăşurat lucrările de stabilire pe baze ştiinţifice a normativelor fondului de rulment pentru întreprinderile industriale şi comerciale, care vor servi la dotarea acestora cu fonduri proprii de rulment şi la întărirea gospodăriei chibzuite. Au fost dotate cu fonduri de rulment o primă serie de 20 de întreprinderi. Situaţia depunerilor pe livrete deeconomii continuă să rămână nesatisfăcătoare, situaţie compensată numai parţial prin certificatele de economii. Zionarea cu fructe şi zarzavaturi s-a făcut nesatisfăcător şi în mod neregulat, din cauză că nu au fost luate la timp măsuri de organizare potrivite de către Ministerul Comerţului şi Alimentaţiei şi de Cooperaţie. Prin întcheereacontractelor decătre Cooperaţie, cu sectorul industrial s’a intensificat ritmuldesfacerilor în mediul rural. Cooperaţia, deşi a făcut progrese, nu a reuşit totuşi să ducă la îndeplinire toate sarcinile pe trim. III. Numărul total de centre de închirieri de unelte agricole ale Cooperaţiei a fost, la sfârşitul trimestrului III, de 3.200. In rezolvarea problemelor economiei locale, trebue îmbunătăţită colaborat dintre Comitetele Provizorii, organele Cooperaţiei, Comerţul de Stat şi alte organe economice.niversitate, 1 Institut şi 3 Facultăţi, cursurile se predau în limbile naţionalităţilor conlocuitoare. In cursul trimestrului al IH-lea s’au terminatcursurile de alfab,etizare care au fost absolvite 405.QOO cwsis,ii, realizându-se integral sarcina de plan. Ministerul Sănătăţii a realizatpe Ursu,l .trimestrului J),L 362,5 paturi (e spital, 56 case de naşteri şi 106 ser- Vicii (de consultaţii pentru copii, 82 servicii de pot)difiică, 150 dispensare dintre care 15 T.B.C., 4 centre contra guşei, 7 centre de transfuzie,6 servicii; .de salvare, 4 centre reumatologie® în centre frumcftoreşc, 5 laboratoare de higiena 1 5 bucătării dietetice. Nu s’a dat însă suficientă atenţiune aprovizionării cu obiecte şi instrumente medicale de largă întrebuinţare ca de exemplu: ochelari, termometre, etc. S-au executat aproximativ 360.000 vaccinuri contra tuberculozei. Au fost făcute desinfectări contra malariei în 901 localităţi. Ministerul Artelor a înfiinţat în cursul trimestrului III, 145 cinematografe şi 7 caravane cinematografice. Numărul căminelor culturale a fost sporit cu 3522, atingând în total 8923, depăşind sarcinile planului anual cu 53 Un număr de 937 cămine culturale au fost dotate cu biblioteci. In sectorul artelor grafice, planul a fost executat şi depăşit cu 19 %. Comitetul de radioficare şi radiodifuziune a realizat lucrări de reţea şi repartizări de aparataje în 7 centre muncitoreşti. In total a înfiinţat până la finele trimestrului, 16 staţiuni de radiofiecare din col© 25 prevăzute în planul anual. Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale a trimis în cursul trimestrului III la staţiunile de odihnă 10.000 ucenici, 10.000 copii şi 3.200 invalizi. Capacitatea de cazare a căminelor a crescut în trimestrul III de la 7.100 la 8.000 locuri Ministerul Sănătăţii a Internat îin cursul trimestrului III 22.400 salariaţi în staţiunile balneo-climaterice, şi 20.000 copii în colonii de vară. Prin grija Confederaţiei Generale al Muncii au fost trimlişi în cursul trime-strului III 65.500 salariaţi 11.600 copii, 5.000 ucenici la case de odihnă. Astfel, totalul celor trimişi in cursul acestui trimestru la odihnă si în staţiunile balneo-climatedee se ridică la 147.700 salariaţi, ucenici şi copii. Confederaţia Generală a Muncii a organizat excursii cu trenul şi cu autobuzele R.A.T.A., la sfârşit de săptămână pentru recreereaoamenilor muncii, excursii la care au participat aproximativ 600.000 salariaţi în cursul trimes- trului III. Comitetul pentru cultură fizică şi sport a organizat numeroase competitiuni sportive în care a fost antrenat şi tineretul de la sate. ★ In cursul trimestrului IV, Ministerele, Departamentele, Instituţiile, Organizaţiile Economice şi întreprinderile sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru înlăturarea lipsurilor semnalate în acest comunicat şi pentru asigurarea realizării şi depăşirii Planului de Stat pe întregul an, premisele fiind create prin realizarea şi depăşirea planului pe trimestrul al III-lea. Muncitorii şi tehnicienii de la Atelierele Griviţa-Locomotive, după îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor pe anul în curs Şi-au luat noi anu-amente precise şi ferme in cinstea zilei de 21 Decembrie, aniversarea a 79 de ani de la naşterea marelui geniu al omenirii muncitoare General Issirmil I. V. Stalin Răspunzând chemărilor pentru îndeplinirea înainte de termen a Planului de Stat, menţinând aceeaşi hotărîre şi dârzenie a muncii, clasa muncitoare va reuşi să, siin de,alhvească şi această sarcină şi prin îndeplinirea şi depăşirea plan"ci pe trimestrul IV va asigura condiţiile necesare pentru începerea noului Plan de Stat pe 1950. II. AGRICULTURA Şl SILVICULTURA . In cursul trimestrului III, efortul ţărănimii muncitoare şi al salariaţilor agri-coli din sectorul de Stat s-a concentrat asupra campaniei de recoltare şi asupra pregătirii însămâjiţarilor de toamnă în condiţii climatice grele. In vederea campaniei de însămânţăr de toamnă s’a distribuit ţăranilor muncitori din judeţele deficitare, cantitatea de 46.300 tone ,seminţe. In trimestrul III s‘a dat o deosebită atenţie condiţionării seminţelor în care scop au fost organizate 32.827 centre de condiţionare şi dl.lt.41 centre de tratare. In această perioadă s-au continuat eforturile de îmbunătăţire a tehnicii agricole, prin întrebuinţarea pe scară mai largă a îngrăşămintelor naturale şi păşunatul sistematic. Combaterea paraziţilor animali şi vegetali a contribuit la o abundentă recoltă de fructe. Planul s-a realizat integral la secerat şi s’a trecrat 76,4 la suta din total, restul urmând a se termina în luna octombrie. Desmiriştitul, început imediat după sesecriş s-a executat la proporţie de 89,6 la sută dincare îhsă .o suprafaţă de aproximativ 630.000 ha a fost realizată cu întârziere faţă de termenele arabilite. In trimestrul III, ca urmare a Rezoluţiei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 Martie 1949 privitoare la transformarea socialistă a agriculturii, au luat fiinţă 55 gospodării agricole colective. Entuziasmul ,cu care ţărănimea muncitoare a primit înfiinţarea primelor gospodării colective, ajutorul frăţesc dat de muncitorimea de la oraşe, colaborarea strânsă cu S.M.T., dovedesc întărirea din ce în ce mai strânsă a alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. Staţiunile de Maşini şi Tractoare au avut ca sarcină executarea de lucrări pentru 640 000 ha. exprimate în arătură normală şi au realizat faţă de plan 98 la sută la secerat şi 103 la sută la arat. Gospodăriile Agricole de Stat au executat la timp lucrările de recoltare a păioaselor iar la desmirişuri s’a efectuat 74 la sută din plan în condiţiuni superioare faţă de agricultura privată. In sectorul zootehnic, Gospodăriile Agricole de Stat au realizat, faţă de electivul prevăzut, 13% la cabaline, 103 % la bovine, 127% la ovine 130% la porcine, însă numai 60% din efectivul total de păsări. Cu toate acestea, tigrărle de animate îngrăşate nu au fost satiofăcâtoare. Gospodăriile Agricolede Stat nu au realizat în întregime sarcina trasată in vederea reţinerii întregii suprafeţe de plante furajea pentru recoltarea de seminţe. In silvicultură, planul pe trimestru III a fost depăşit la lucrările de pepiniere, culegeri de seminţe, corecţiatorenţilor, în schimb la îngrijiri de arborate tinere planul nu a fost realizat integral. Lucrările de teren pentru întocmiri deamenajamente au fost terminate înainte de termen, depășindu-se planul ap.just, cu 6%. Deasemenea, lucrările de întocmiri de acte de punere în valoare a materialului lemnos s’au executat în trimestrul III cu 9% peste plan, depăşindu-se astfel planul anual cu 24%. IV. INVESTIŢII V. FINANŢE VI. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR Telegrama adresată de C. C. al P. M. R. C. C. al Partidiai Comunist din St. Unite , zmiieríílw a Lese trail al Partidului Cominist Statele Ucr |ts r'SQ Ampri'icii DRAGI TOVARĂŞI, In numei oamenilor muncii din Republica Populară Română ne exprimăm revolta şi indignarea faţă de monstrelarii sentinţă fase faţă dată împotriva fruntaşilor comu- nişti americani cât şi împotriva apărătorilor lor. Relativ întreaga omenire iprogresistă este evident că această sentinţă infamă a fost diveztă de stăpânii marilor bănci şi monopoluri capitaliste, de incendiatorii de război im:criligii, duşmani de moarte ai libertăţii şi indestendenţei altor popoare şi totodată duşmani de moarte ai libertăţii şi prosperităţii rr-T.-nului lor popor. Partidul vostru, care a cunoscut decenii de prigoană şi teroare fascistă sălbatică, vă triimite un frăţesc salut de îmbărbătare şi solidaritate. Suntem ferm convinşi că până la urmă poporul muncitor din America va face să triumfe în ţara voastră idealurile libertăţii, democraţiei şi păcii. Comitet?!l Central al Partidului Msînâituesc Român IMPUNEREA PRODUSELOR SĂTEŞTI VÂNDUTE COMERCIANŢILOR PENTRU REVÂNZARE Produsele puse în circulaţie de săteni, realizate în cadrulgospodăriilor lor proprii, fără instalaţii speciale având caracterul de industrie, cum sunt: brânzeturile, untul, carnea afumată, magiunul, prunele uscate sau afumate, mierea faguri de ceară, când sunt puse în circulaţie de săteni, sunt asimiliate produselor agricole şi urmează regimul de plată a impozitului pe cifra de afaceri, prevăzut pentru acestea. Astfel, dacă aceste produse sunt vândute în pieţe, direct consumatorilor persoane fizice, ele sunt scutite de impozit conform art. 8 lit. f. din legea No. 4 din 1949. In cazul când produsele puse in circulaţie de către Săteni sunnt vândute comercianţilor pentru revânzare, impozitul este achitatde comercianţii cumpărători pe măsura vânzării produselor, la prețul lor de vânzare. Regnul chieltuielilor de deplasare Autorităţile superioare de resort au comunicat organelor fiscale în subordine, că instituţiile şi întreprinderile prevăzute la art. 16 din legea I. V. P. — este vorba aci despre societăţile anonime şi orice alte persoane juridice — atunci când plătesc o sumă de bani unui meseriaş, liber-profesionist sau oricărui alt profesionist, pentru lucrări efectuate sau servicii prestate, trebuie să reţină impozitul aferent venitului realizat de meseriaş sau liber-profesionist şi să-i verse fiscului în primele zece zile ale lunii mp.toare aceleia In care s’a făcut plata venitului. La sumele plătite r meseriaşilor sau oricărui profesionist de către salariații in deplasări ai persoanelor juridice, prevăzute de art. 16 al legii I. V. P. pentru transportul acestor salariaţi cu trenul, maşina, birja, căruţa, taxiuri, etc. sau pentru cazarea lor (dormitul etc.) nu se reţine şi nu se varsă impozitul pe venit, nici de salariat şi nici de instituţie sau întreprindere, intrucât serviciul mi este făcut pentru instituţie sau întreprindere, c. pentru salarietu d in deplasare, iar venitul esî.e obţinut cela acesta (dela salariat). Fredi;''m că soluţia este aceiaşi, fie că deplasarea se face in oraşul de reşedinţă sau în afara acestuia şi fie ci cheltuiala este făcută de salariat dia diurna dc .deplasare sau1 este rambursată de instituţie sau în-1 treprindere pe bază de acte, pește, diurna de deplasare. 1 PAG. 3-a 4fi$sitAusowiei tie ^Bcfiozka“ soseşte mâine în Csfîsială Marii 1 N1cembrie soseşte in tara noastr$ Ansamblul Sovietic de dansuri populare ,Beriozkaii pentru, a participa la festivităţile care vor avea foc in cadrulsărbătoririi Săptăptânii Prieteniei Româno-Sovietice. Acest Ansamblu care s’a formet, dintr’un grav de aimtori dimruvivi din edlfizurile regiunii Kalinin, s’a evidenţiat la concursă/ ţa pionaj de dansuri populare din U.R.S.S. La Festivalul Mondial al Tineretului care a avut foc la Budapesta acest Ansamblu a fost distins cu Premiul I. Ansamblul „Befiozha’ va da o serie de spectacole în Capitală cât şi în câteva oraşe din ţară. In cadrul ciclului de conferinţei organizat de Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, acad. prof. univ. Mie Ardeleanu va conferenţia astăzi Luni, orele 18 în sala, Dallas, despre „■Organizarea apărării sănătăiţîi în URSS’’. Intrarea liberă. La USIC Federaţia „U.S.I.C.” şi Cercul „Arlus” din „Usic” au organizat patru festivităţi, în decada 20—30 Octombrie. Programul fiecărei festivităţi a fost alcătuit dintr’o conferinţă, producţii artistice, film, etc. Ultima din acest ciclu a avut loruri. Duminică, la ora 10 a. m. In întâmpinarea zilei de 7 Noembrie se va ţine la sediul „U.S.I.C.”, din str. V. Boerescu 8. Duminică 6. Noembrie o importantă manifestare similară, cu scopul de a se evidenţia marile realizări ale U.R.S.S. pe tărâm economic, cultural, politic şi ideologic. CĂRŢI NOI „Trei oameni în mnţţiala cenuşii” «re VI. Dofibrovolschi (Editura Tineretului) Romanul lui VI. Dobrovolschi, distins cu premiul , Stalin”, este o replică la romanul „Trei oameni în haine noui” al scriitorului englez Priestley. Subiectul cărţii este legat de problema atât de importantă a reconstrucţiei postbelice şi de integrare în această operă a celor înapoiaţi de pe front. Acţiunea se petrece, în atmosfera vieţii studenţeşti , uitul oraş din Uniunea Sovietică, imerdiat după terminarea războiului. Studentul Victor Cercuşin şi tovarăşul său de pe front tânărul muncitor Saşa, se înapoiază la căminurile lor şi-şi reiau ocupaţiile întrerupte de anii războiului. Dar înainte de a se gândi la situaţia lor personală, ei găsesc că este necesar să se preocupe de reconstrucţia oraşului lor, participând la muncile voluntare pentrurefacereacât mai grabnică a celor distruse de război. În această muncă spui antrenaţi toţi studenţii înapoiaţi de pe front. Ceeace pe prezenta intrecut pentru toți aceşti tineri, datoria de a apăra Patria, devine astăzi datoria de a se reconstrui, dea nu rămâne închişi lacercul preocupărilor lor specifice şi de a se interesa de tot ce contribue la propăşirea Patriei. Cercaşin, Saşa şi Cemezov între care se leagă o strânsăprietenie, se bucura din plin de viaţa ,cea nouă ce îi se deschide înainte. Devntpaipntul pe care-1 au un v fail de celălalt, ca şi încrederea în forţele lor îi ajută să-şi făurească fericirea. Romanul ,Trei oameni în mantale ,cenuşii” a apărut in Editura Tineretului în cinsteacelei de a 32-a aniversari a Marei Revoluții Socialiste din Octombrie și a celei de a 31-a aniversări a Comsomolului -leninist-stalinist. (Comferințe în întâmpinarea Săptămânii Prieteniei Romă ) an.Tcernâi evskîi — Csitfei’siifa acad. prof« P. ConstantÎB8$c«-Iaşs — Sub auspiciile Institului de Studii Româno-Sovîetic. Sâmbătă după amiazăîn aula institutului, acad. pred. P. Constantiiescu-Iaşi, director general al Institutului, a ţinut o documentată conferinţă despre ,,N. G. Cernâşevski’’ cu ocazia împlinirii a 60 ani dela moartea acestuia. După prezentarea datelor biografice vorbitorul s’a ocupat pe larg de Cernâşevski ca luptător revoluţionar, filosof, critic şi literat. Subliniind rolul avut de către Nicolae Cernâşevski în perioada desvoltării luptei revoluţionare a poporului rus, vorbitorul a relevat nepreţuita contribuţie adusă prin concepţiile sale democratice la desfăşurarea luptei claselor exploatate împotriva regimului tiranic al ţarismului autocrat. Alături de Belinski şi Dobroliubov, Cernâșevski a adus un uriaş aport în desvoltarea filosofiei materialiste în Rusia, la pregătirea condiţiilor asimilării şi promovării marxismului de către proletariatul rus. Inaugurarea expoziţiei închinate celei de a 31-a aniversări a Comsomolului Sâmbătă 29 Octombrie s-a deschis la sediul circ. XV-a UTIM, expoziţia sectorului 11 Negru B, închinată celei de a 31-a aniversări a Comsomolului In faţa tinerilor evidenţiaţi in producţie şi învăţătură, a vorbit d. Ion Mazilu, responsabilul secţiei de propagandă şi agitaţie a sectorului, care a înfăţişat diferite aspecte din lupta şi munca Comsomolului, care constitue exemple strălucite pentru tineretul muncitor din ţara noastră. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 8—13 și 15—20, până în ziua de 5 Noembrie. RĂSPUNSUL GENERAllAIM COLONEL EIER HM LA TELEGRAMA SE FELICITARE TRUSA DE D. GEHERAL COLO1L EMU INDEMS Cisternei Es?sil Bocănăraş Ministril Apărării Naţionale al R. P. R. Bucureşti Va mulţumesc călduros Dvs. şi Armatei Populare Române pentru urările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia aniversării zilei mele de naştere. Poporul albanez şi Armata lui, urmăresc cu mare simpatie progresele Republicii Populare Române şi imtărirea Armatei sale Populare, care devin astăzi un factor important şi contribuiesc la apărarea păcii şi a democraţiei în lume. Prietenia şi frăţietatea care există între cele două ţări ale noastre, sunt adânc înrădăcinate în inima Armatelor noastre populare, apărătoare vigilente ale victoriilor realizate de popoarele noastre pe calea democraţiei şi care, după exemplul glorioasei Armate Sovietice, au devenit luptătoare hotărîte contra aţâţătorilor la un nou războiu, pentru întărirea lagărului păcii, al democraţiei şi socialismului, călăuzite de puternica Uniune Sovietică şi de Marele Stalin. General Colonel Enver Redia Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru al Forţelor Armate al Republicii Populare Albania [TEHNICIENI^ I A APĂRUT î I fiznia woian Rr li Organ al Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnideetilor |j§ iîj Sa ne obişnuim a gospodări cu 1jjj chibzuinţă fiecare ban, să stârpim OJ E risipa. ifi Ifi (Scânteia 1S.VI.1949) ^ E SĂ URMĂM CU HOTĂRÂRE ACEST ÎNDEMN. f[| IES DEFINÂND ECONOMIILE PE LI¥RET LA = C = _ III | i • L* Li f. iti CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI 1” ~ DEPUNERI Şl RESTITUIRI ifj IN CAPITALĂ: La Cetifraîa C. E. C.—dir. E ££ Calea Victoriei Nr. 73 şi la sucursalele III jjj din: Şos. Ştefen-cel-Meere Nr. 2 , Calea ~ ~ Moşilor Nr. 327; Calea Griviţei Nr. 130; III fii Calea Rahovei Nr. 183 ; Calea Văcăreşti E. B Nr. 41; la Oficiile P.T.T. IN PROVINCIE: llj IIj La Sucursalele şi Aberaţiile C. E. C. din “ capitolele de judet; la Agentive B.R.P.R. Hi Hî şi la Oficiile F. T.’î, ' ’ ~ Şi SALARIAŢII pot face depuneri şi cere restituiri HI jJ la ghişeele C.E.C din întreprinderi şi instituţii. «S 5HI=UI=HI=IH5HI=HI5IHEHI=IH=lll5HI=lll=iiî