Adevěrul, decembrie 1949 (Anul 63, nr. 17634-17655)
1949-12-02 / nr. 17634
Pagina Ihm ■ In fiecare aeari ora 8 — Matineuri ora 4 MATINEU TEATRUL DE REVISTĂ IO N. STROE în j J UBATE’N LEMN! jk Preţul Locurilor: 60—95—115 şi 145 Lei. — Bilete la „AGES şi Gassa Teatrului ! F rÎrEMIERÂN i[ la SCALA. CAPITOL, MAR- ji C0N1, MIORITA, FLACARA, i| I TOMIS,V0L6A, AVRIG jj ; * (I » C i C * Í 11 If IpltMHttW I ! > .■ tev.S.ŞHEKASIMOV * Muii^v.eusca».;» SCALA — ora: 14,45 - 17,15 - j , 19,45 - 22. ![ CAPITOL — ora: 9,30 - 11,45 — ’ | 14 — 16,30 — 19 - 21.15. | I MIORITA — ora: 15,30 — 18 — | | 20,30____________________II Pentru „SCALA” şi „CAPITOL“, ] [ bilete — și la — „AGES” • | AZI AZI I „SOVROMFILM” O PRODUCTIE [ , a studioului ■ KUm „LEN FILM" ] VARIETE I CONCERT CINEIMATOGRAFIC I .VALSUL FLORILOR” de P. I. CEAICOVSKI | | „GANTEG DE MASA SCOTIAN" de BEETHOVEN I „ NAVARA ” de I. ALBENIZ I I „MOARTEA LEBEDEI” de SAINT-SAENS , I „R I G O L E T T O” de VERDI < Bilete şi la Agenţia „AGES” TEATRUL EVREESC DE STAT din Bucureşti • în fiecare seară ora 19.30 precis [UMBRA STRĂINĂ Piesă în 4 acte (6 tablouri) de Constantin Simonov Traducere In idis de Ury Benador ! Direcţia de scenă: Decoruri şi schiţe de costume ! Gh. Teodorescu Perahim ! Asistent Dir. de scenă: Asistent decoruri: I Nina Stănculescu H. Novac ! Regia tehnică: Regizor de culise: I I. Lazăr A. Goldstein INFORMAŢII Comitetul Provizoriu al Capitalei, Secţiunea Culturală face cunoscut celor care doresc să ia parte la Cenaclul literar de azi 1 Decembrie ora 17, că acesta are loc în sala de şedinţe a Secţiunii Culturale, b-dul 0 Martie nr. 9, etajul II, (Agerpres). BLENORAGIE SIFILIS STREPTOMIGINA PENICILINA - SALVARSAN PROSTATA - OVARE Dr. CONSTANTIN TULITI-BlancanTelef. 37463 B-dul REPUBLICIIIOOrele 9.2 şi 2%-8 Linia tramvaiului 14 Staţia Armenească. Cu sprijinul Organizaţiei de Partid şi al Ministerului Sănătăţii, conducerea Institutului de Puericultura (Casa Copilului Nr. 1) a înfiinţat o secţie nouă, pentru copiii prematuri şi congenitali, care va funcţiona pe lângă acest Institut. Acest serviciu, are deocamdată o capacitate de 14 paturi, fiind dotat cu toate medicamentele şi aparatura necesară. El este deservit de dooi medic, trei surori şi o supraveghetoare. NERVOASE ENDOCRINE - PSIHICE PATOLOGIE SEXUALA Dr. B. SCHACHTER MEDIC PRIMAR Fost Intern al Spit. Charenton (Paris) Consult 3—61/a Str- Luterană 21. Telefon 4.98-71 A apărut „ARTA GRAFICA“ buletinul Centralei industriale a artelor grafice cu un bogat sumar decicat problemelor actuale ale industriei grafice. Imprimată în condiţii tehnice excepţionale, revista poate interesa, prin cuprinsul ei, cercuri largi de cetitori. B LEAflGIE Penicilină - Saharsan Po to II ©ga© sexiaolâ ir. UJPOLDVER 07 -CB-did 6 MacUo- "Y7 wf ftis-A-vitoei iţeuC'Â azAa) Cons.tO->ti V« Tt-rnvai 14^41^74 Institutul de Studii Româno-Sovietic (Calea Victoriei 141), anunţă pentru azi Joi 1 Decembre, următoarele şedinţe: la ora 18,30, în cadrul secţiei fiosofie, va vorbi prof. Ion Bălănescu, despre: ,,Teoria leninistă a reflectării şi psihologia”; la ora 19, în cadrul secţiei ştiinţele naturii grupa geologie, vor vorbi prof. Mircea Paucă şi asist. Gr. Răileanu despre „Date noui asupra carboniferului din Uralul de Sud”, iar la secţia medicină dr. M. Lăzeanu, S. Stanciu şi N. Laurian; la ora 19,30, în cadrul secţiei economie, grupa planifificare. Va vorbi Al. Sobaru despre „Rolul balanţelor de materiale la întocmirea planului de Stat’’. (Agerpres). Dr. PAUL DAN PIELE — PAR — VENERICE BLENORAGIA - SIFILIS PENICILINA—NEO—BISMUT Strada Artei 9 (Tribunal) Cons. 8—11 șî 3—8 Telefon 3.53.35 SSS. Dl. Te greil PIELE - PAR — VARICE Blenoragie - Sifilis TRAT. PENICILINA Cons. 10—2 și 3-8. Tel. 6.30.68 CĂLĂRAȘILOR 51 (colt Mircea Vodă) BLENORAGIE SIFILIS - BOU DE FEMEI Dr. BRUNO, specializat la Paris. Tratamente Penicilină, Solusalvarsan, Neo- Streptonicină. Strada Poenaru Bordea Nr. 18 (Tribunal). Consult. 8—10, 1—8 Telefon 4.94.90 Dr. FRI "WATTS reia Consultaţiile 6—8 Glandulare Nervoase Sexuale — Grefe Hormonale B-dul Bălcescu 9 Telefon 5.55.22 1 PLĂMÂN! STOMAC ! Boli de femei — Sifilis Reumatism — Raze X Dr. Horia Băescu f 181 Calea Moşilor 131lângă Bulevardul Republicii' | Telefon 3.14.42 Cons. 8—1 şi 4—8 'SPECTACOLELE ZILEI TEATRE NAŢIONAL (Studio): M. Paharul cu apă; s. Iarbă rea; NAŢIONAL (Comedia): M. Minerii s. O noapte furtunoasă; MUNICIPAL: Un om obişnuit; ARMATEI (Bd. Magheru); Medicul de plasă; ARMATEI (13 (Sept.): Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei; CGM: Spectacol nou de dansuri şi cântece; MUNCITORESC CFR: Cale liberă; SAVOY: aten’n lemn; EVREESC DE STAT: Umbra străină; ALHAMBRA: T. de Estradă. CIRCUL KRATEIL (Piaţa N. Bălcescu, Program nou nr. 2. CINEMATOGRAFE PATRIA (fost Aro) Belache; SCALA, CAPITOL, MARCONI, MIORIŢA, FLACARA, TOMIS, VOLGA, AVRIG: Oraşul tinereţii; TRIANON, MAXIM GORKI: S’au întâlnit la Moscova; DACIA, FLORIDA, IZBANDA, MARNA, MILANO, MOŞILOR, ODEON, UNIC: întâlnire pe ring; LUMINA: Carnetul de partid; PAX: Baricada mută; VICTORIA: Balada Siberiei; TIMPURI NOUI: Actualităţi; AIDA: Reţeaua morţii; APOLLO: Cunoştinţa de stradă; CULTURAL: Omul 217; LIRA: Inima noastră; MODEL: Fericirea lor; NONI: Minin şi Pojarski; POPULAR: Canton; RAHOVA: Spre cer; TRIUMF: Trio Corona; UNIREA: A treia lovitură: 7 NOEMBRIE ,GRIVIŢA: Cornul de aur. R. P. R. JUDECĂTORIA 5 BUCUREŞTI Str. Nicolae Filipescu Nr. 19 Nr. 4425/1949 CITAŢIE D. Ion Pajor cu domiciliul necunoscut este chemat în ziua de 16 Decembrie 1949 la ora 8 dim. spre a răspunde ca pârât în proces de divorț cu Roji Pajor. Judecător, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil „EGA’» S. A. R. Import - Export Bilanțul final de lichidare al Soc. An. Rom. „EGA” din București ACTIV: Cheltuirii de lichidare 8243. Cheltuieli generale: Impozite si taxe 491.757. Total: 500.000 PASIV; Capital 500.000. Total: 500.000. Contabil: Ioan Buha „EGA” 5. A. R. Import - Export GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECTIA II CIVILA COMERCIALA Prezentul extras fiind trecut în registru de ordine la Nr. 591/949 se vizează de noi, spre a se publica într’un ziar de mare tiraj. Dosar Nr. 590/947 Dosar nr. 3687/1949, Noembrîe 26 R. P. R. CORPUIL PORTĂREILOR TRIB. ILFOV Publicaţia Nr. 3687 In baza adresei cu Nr. 5038/1943 din 22 Noembrîe 1949 a Judecătoriei Populare III-a Urbană Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Decembrie 1949 la orele 9 dim., se va vinde la licitaţie publică, la localitate, în Bucureşti, Str. Tunari nr. 33 A., averea mobilă urmărită a debit. Gh. Negrescu, care se compune din un covor şi altele anume specificate, în procesulverbal de sechestru definitiv, spre despăgubirea creditorului Vasile Stănescu. Portărel Şef, Coman R. Costicea HERVINUL IMPORTANŢA INTERNAŢIONALĂ A REZOLUŢIILOR BIROULUI INFORMATIV (Urmare din pag. l a) stimnţi scizionişti şi desorganizatori ai mişcării muncitoreşti”. ,,Această organizaţie — adaugă Rezoluţia — a devenit un centru de spionaj în slujba serviciilor de spionaj englez şi american”. A treia Rezoluţie se ocupă de situaţia din Iugoslavia, arătând că „dacă consfătuirea Biroului Informativ al Partidelor Comuniste din Iunie 1948 a constatat trecerea clicii Tito Rankovici de la democraţie şi socialism la naţionalism burghez, în timpul scurs după această consfătuire a Biroului Informativ s’a desăvârşit trecerea acestei clici dela naţionalismul burghez la fascism şi la trădarea directă a intereselor naţionale ale Iugoslaviei”. „Partidul comunist din Iugoslavia — declară Rezoluţia — în compoziţia sa actuală ajungând în mâinile duşmanilor poporului, asasinilor şi spionilor, a pierdut dreptul de a se numi Partid Comunist“ şi în aceste condiţii „este o datorie a Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti de a acorda ajutor din toate punctele de vedere clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare iugoslave, care luptă pentru readucerea Iugoslaviei în lagărul democraţiei şi socialismului”, după cum „Biroul Informativ consideră că una din sarcinile principale ale Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti este întărirea permanentă a vigilenţei revoluţionare în rândurile lor, demascarea şi stârpirea elementelor naţionalisto-burgheze şi a agenţilor imperialismului sub orice drapel s’ar ascunde”. După cum am spus, importanţa deosebită a acestor Rezoluţii nu poate scăpa nimănui. Ele constitue Începutul unei etape noui în lupta pentru pace şi socialism întreprinsă pe plan mondial de blocul de ţări şi popoare în frunte cu Uniunea Sovietică. Ad. Literatura Sovietică" Nr. I0 (Urmare din pag. l-a) sovietic în desvoltarea lui se reflectă mai ales în operele literare A trecut aproape un sfert de veac de la apariţia bine cunoscutului roman al lui Fedor Gladcov, „Cimentul”, dar personagile lui şi în special acel Gleb Tumalov are o mare semnificaţie istorică. Articolul analizează psihologia nouă a lucrătorului sovietic, din noul roman al lui Gladcov „Energia”, consacrat construirei celebrei staţiuni hidroelectrice de pe Dnipru şi în care autorul redă o mare massă de lucrători, un colectiv de 40 000 de constructori. El se ocupă de asemeni de romanul „Jurământul” tot al lui Gladcov, un roman al marelui răsboi naţional rus. L. Iacovlev analizează literatura Kazahstanului, a acelor pământuri care se întind de la lanţul muntos al Uralilor, până la munţii Altai. Până la revoluţie, poporul acesta nu avea nici cărţi, nici şcoală- Avea numai cântecele lui populare şi cântăreţii care, acompaniaţi de domra, cântau isprăvile eroilor luptători pentru o viaţă liberă-Revoluţia din Octombrie a transformat radical viaţa şi obiceiurile poporului kazah- S’au ridicat acolo industrii gigantice şi a început să pulseze o viaţă intelectuală. Azi Kazahstanul are o uniune a scriitorilor, o literatură tradusă în toate limbile popoarelor Uniunii Sovietice şi 130 de scriitori printre care marele poet Djambul Djabaevitia Ehrenburg semnează un studiu asupra poetului chilian Pablo Neruda. Articolul cuprinde preţioase date biografice asupra acestui poet progresist, precum şi o analiză a operei lui. Pentru intelectualul român, paginile lui Ilia Ehrenburg constituiesc un bogat material informativ şi o prezentare complectă a lui Pablo Neruda- Interesant „Partidul american’ în literatura franceză. Revista cuprinde apoi o serie de cronici şi recenzii asupra cărţilor noui şi evenimentelor literare ale lumii-Demostene Botes Pe malul Amurului, în Extremul Orient, s’a luat iniţiativa construirii unui oraş. Construirea unui port într’o regiune pustie, în plină taiga, nu e o operaţie uşoară. Pentru a se atinge ţelul fixat e nevoie de muncă enormă, de multă răbdare, de perseverenţă, curaj, tărie de caracter. Piedici sunt nenumărate. Eşecuri parţiale, abandonări, deziluzii ’ sunt inevitabile. Unii vor părăsi măreaţa lucrare descurajaţi sau speriaţi. Dar cei mai mulţi vor merge până la capăt. Massa aceasta de oameni dârzi, conştienţi e alcătuită de comsomolişti, de tineri leninişti care — neînfricaţi, neobosiţi — luptă pentru ridicarea oraşului ce va purta numele Komsomolsk. ORAŞUL TINEREŢII e povestea acestei lupte, a acestei îndelungate răbdări, a acestei entuziaste perseverenţe. Regizorul n’a pierdut ocazia minunată ce i se înfăţişa de a descrie cele mai felurite tipuri omeneşti. In centrul acţiunii stă Volodia Soloviev, muncitorul încercat şi priceput, pentru care nu există specialitate care să nu poată fi stăpânită, pentru care nu încape muncă prea grea. De partea cealaltă stă Cecanov, trădătorul, sabotorul, omul distrugerii. Nataşa, eroina filmului, simbolizează faţa energică, pe care buna dispoziţie nu o părăseşte niciodată, care nu cunoaşte momente de slăbiciune şi îndoială. Soloviev, oricât e de ridicat şi de capabil, e totuşi o fire impresionabilă, pe care îl biruie uneori supărarea. Dar Nataşa e imaginea însăşi a constanţei şi a sufletului împăcat cu sine însuşi, care-şi cunoaşte datoria, care acceptă dificultăţile pentru că le concepe ca „vedici care există tocmai pentru a fi învinse“. Aci, dealtfel se află tema filmului şi secretul unei atât de gigantice întreprinderi ca ridicarea oraşului Komsomolsk. Pentru tinerii muncitorii de pe Amur greutăţile există pentru a fi doborite. Cu o asemenea mentalitate, e uşor de înţeles că pot înfrânge orice şi sunt gata de orice nouă înfăptuire. ORAŞUL TINEREŢII, de aceia, e o minunată lecţie morală, e un tonic psihic. Existenţa greutăţilor nu e ascunsă nici o clipă ; niciodată filmul nu încearcă a îmblânzi situaţiile, a vopsi lucrurile în roz. Par’că dimpotrivă, cu cea mai absolută sinceritate, toate piedicile sunt scoase în evidenţă, toate cauzele sunt arătate in nemiloasa lor realiate. Dar în faţa lor stă omul, omul tintă pe care curajul şi voinţa o tot pune deasupra oricărei încercări. Tinerii care construesc Komomolskul sunt astfel de oamenii care prin energie, hotărîre dau in lături frigul, taiga, îngheţul, nenorocirile, oboseala — şi înving. Victoria nu e obţinută din întâmplare sau printr’o minune. Victoria isvorăşte exclusiv din munca şi capacitatea unui grup de oameni. Aşa trebuie înţeleasă lecţia ORAŞULUI TINEREŢII: totul depinde de noi, oamenii. Cât vom fi în stare să facem, atâta vom avea. Cu cât vom fi mai conştienţi de greutăţi, cu atât le vom putea învinge mai hotârît. Succesul asupra naturii depinde de un singur secret: munca omului. N. S. 1« Cronica cinematografică ORAŞUL TINEREŢII CARNETUL DE SĂNĂTATE (Urmare din pag. 1-a) Cpitale, unde salariaţii se vor prezintă în cazurile în care dorinţa de a mai consulta şi alt medic este în adevăr îndreptăţită şi nu constitue un abuz. Carnetele de sănătate s-au introdus deocamdată în Capitală. Desigur că foarte curând ele vor fi adoptate şi de către Comitetele Provizorii ale oraşelor mari de provincie precum şi in regiunile industriale „ Gama . „ALEGERI” PREZIDENŢIALE... (Urmare din pag. l a) popularitate.* Violenţele campaniei electorale au atins paroxismul în prima jumătate a lui Noembrie, când sate întregi au fost incendiate de bandele fasciste şi sute de victime au căzut din rândurile cetăţenilor atacaţi. Mii de cetăţeni înspăimântaţi s’au refugiat la Bogota. In aceste condiţii, liberalii intimidaţi au abandonat partida, candidatul lor Dario Echandia hotărându-se să se retragă din alegeri. In preajma zilei votării, a mai fost proclamată şi starea de asediu, iar pe străzile din Bogota s’au instalat şi baraje de sârmă ghimpată. Liberalii au hotărît să boicoteze „alegerile”, declarând că ele nu sunt decât o sinistră farsă. Farsa aceasta a adus însă, la 27 Noembrie pe Laureano Gomez la putere. Desigur că pentru un preşedinte sud-american nimic nu este mai efemer decât deţinerea supremei magistraturi. Gomez n’ar putea avea altă soartă decât au avut-o până acum, cu zecile, colegii săi din statele învecinate. Pentru populaţia din Columbia însă, venirea la putere a acestui reprezentant al extremei drepte fasciste va însemna nu o farsă, ci o adevărată dramă. S. M. SPORT Sfârşit de sezon... Activitatea sportivi In aer liber a anului 1949 In țara noastră, s’a sfârşit otfată cu consumarea ultimului joc international, care a*a disputat zilele trecute la Tîrtuna. ȘT,fiirjdcă... „toamna se numără bojbocii”, e bine să ne întoarcem privirile, trecând In revistă activitatea din’sezonul de „aer Uber” al anului în curs. Nici când, In ţara noastră, nu s’au petrecut evenimente sportive de măreţ amploare In icantitatea celor din 1949, sigurându-i.se o continuitate demită de organizată in optime condiţiuni, asigurându-i-se o continuitate demnă de remarcat, activitatea sportivă a dat roade ce s’au ridicat peste aşteptări, atât sub aspectul cantităţii, cât şi al calităţii din ce în ce mai ridicată. Cultura fizicădin ţara noastră, luată în totalitatea ei sau in parte, pe fiecare ramură sportivă, a înregistrat cu scurgerea acestui an salturi de mare importanţă. Cu permanenta grijă şi sprijinul dat de IPMR şi Guvern, şi călăuzită de experienţa sportului sovietic, s’a putut cu uşurinţă vedea progresul mişcării noastre sportive. Cei ,250.000 concurenţi ai crosului „Să întâmpinăm 1 ltral”, sau cei peste 300.000 participanţi ai celui de-al doilea cros al anului, „Să întâmpini,în 7 Noembrie’’, precum şi cei aproape 1.000.000 concurenţi ai „Cupei Tineretului Muncitor”, sunt dovezi grăitoare decreşterea numerică considerabilă a mişcării noastre sportive, organizată pe bază de mase. La fel participarea a peste 30.000 sportivi In Canpionatul popular de nataţie, sport total neglijat In trecut, nu face altcevadecât săconfirme larga participare a maselor la sport, care pe zi ce trece devine tui bun fad întregului popordin ţara noastră. , In aceeaşi măsură, valoarea calitativă a culturii fizice şi sportului nostru, a cunoscut o permanentăascensiune. Privit prin prizma rezultatelor obţinute, atât de reprezentativele naţionale, cât ,şi de echipele de club, sau a performanţelor de răsunet mondial realizate de sportivii noştri, nivelul tehnic al sportului din RPR a marcat o permanentă creştere pe graficul valorilor internaţionale. Performanţa realizata de atletul Dumitru Tabnaciu, care a devenit campion mondial universitar la 800 m, plat, cu ocazia concursurilor de la Budapesta, rezultatele obţinute de trăgătorii noştri, I.Sârbu şi G. Lichiardopol, victoriile câştigate de reprezentativele de football, basket şi volley în nenumăratele întâlniri internaţionale, admirabila comportare a gimnaştilor, „ploaia’’ de recorduri stabiite de atleţii şi înotătorii noştri şi în deosebi răsunătoarei succese ale cicliştilor români în frunte cu Marin Niculescu, Norhadian şi C. Sandra, care s’au acoperit de glorie în turul ciclist al Poloniei, învingând pe unii din cei mai buni „rutieri” din Europa, sunt dovezicare vorbesc de la sine despre calitatea superioară a sportului din ţara noastră. Inaugurat cu o frumoasă dubla victorie a reprezentativei noastre de football In întâlnirea cu R. Polonă (Varşovia şi Bucureşti, ambele rezultate 2-1 în favoarea echipelor noastre) continuat cu nenumăratele succese amintite mai sus, splendida performanţă realizată defootballiştii RPR la Tirana, vine să mncunune rodnica activitate sportivă a sezonului de „aer liber” al anului 1949. Sad. A POŞTA REDACŢIEI L. Meyer. Loco. Nu Intră In competenţa noastră să ne ocupăm de chestiunile pe care le semnalaţi in scrisoalrea Dv. Ceasornicar de precizie. — Interesându-ne la Direcţia ’ generală CFR ni s’a comunicat că nu se fac acum angajamente de meseriaşi în specialitatea Dv. Vă recomandăm să vă adresaţi regionalei CFR din Galaţi, unde veţi primi unele detalii în această chestiune. Un pensionar bucureştean. Pensiile se calculează pe baza actualei legi, care le stabileşte în funcţie de salariul ultimului an. Pentru vechii pensionari, salariul ultimului an fiind foarte variat, se ia ca normă salariul de la 1 ianuarie 1949 pentru funcţia îndeplinită de pensionar în ultimul an de serviciu. Pentru funcţionarii particulari, aceste salarii sunt cuprinse în contractul colectiv. Ing. Teodorescu, Loco. — Vă răspundem : 1) Dacă ambele şantiere ţin de aceiaşi circumscripţie fiscală se face o singură listă de plată. Altminteri se face câte o listă separată pentru plata la fiecare circumscripţie financiară ; 2) e recomandabil să aveţi registre de salarii; 3) după ştiinţa noastră trebuie să treceţi în registrul de intrare şi esite absolut toate plăţile, deci şi salariile în care caz nu veţi avea la sfârşitul anului decât soldul real al casei. Magheru, T. Severin. — Este probabil că vom scrie ulterior, dând toate lămuririle cari vă interesează şi pe dr. Dr. petculescu Ioan. — Tehniceşte situaţia se prezintă astfel : Dv. achitaţi impozitul de 31.000 lei anual, la care aţi fost impus. La sfârşitul anului vi se recalculează impozitul şi dacă din cercetarea bonierului dv. rezultă cu certitudine că aţi încasat mai puţin decât 100. 000 lei în cursul anului, vi se bonifică diferenţa de impozit pe care aţi plătit-o în plus. Bonificaţia constă fie din înapoierea plusului, fie — mai ales — din compensarea acestui plus cu impozitul pe care îl veţi avea de plată anul viitor. Herman Segall, Botoşani. — Vi se va răspunde peste câteva zile. P. V. TEODORESCU, Brăila. — Certificatele trebue neapărat vizate de sindicat, în urma investigaţiilor pe care le face. Regulamentul legii pensiilor care urmează să apară va aduce precizări in acest sens. Comunicaţi motivul pentru care sindicatul a refuzat acordarea vizei. PENSIONARA, Galaţi.— Conform legii nu puteţi încasa pensia de urmaşă odată cu pensia Dv. ca fostă salariată. Veţi alege pensia maimare. Propunerea Dvs. a fost înaintată locului în drept. C. D-MOCANU, Bacău. — Dosarele respective au fost preluate de direcţia pensiilor militare (fosta Casă a Oştirii din str. Cobălcescu) unde trebue să vă adresaţi pentru a obţine răspunsul aşteptat. ION N. DUMITRIU, Sibiu. — Comercianţii care au lichidat întreprinderile datorează plata restanţelor de impozit. Anulările datoriilor restante pentru impozite private cu totul alte categorii de foşti comercianţi (dispăruţi, etc.). A. DAVID, Loco. — Nu se pot face, sub nici un motiv, transporturile vinurilor de hibrizi şi plăştină. Chiar şi tainul trebue consumat la cramă. SAM. SCHEFLER, Bacău. — Trebue să cereţi lămuririle autorităţii de resort din localitatea dv. CONTRIBUABIL NELĂMURIT. Pentru toate mărfurile pe care le-aţi comercializat trebue să plătiţi cifra de afaceri şi impozitul pe beneficiu, plus taxa de consumaţie. Pentru cele care v’au rămas — dat fiind făptui că fuseseră cumpărate tot în scop de comercializare — datoraţi numai cifra de afaceri, nu însă şi celelalte sarcini fiscale, In cazul când le veţi consuma pentru uzul propriu. G. DUMITRAŞCU-HUŞI. Pensia dv. a fost recalculată la 1500 lei prin decizia nr. 181863949. Cererea de adăugire a anilor la vechimea in câmpul muncii, după pensionare nu e admisibilă. P. DELEGEANU, Galaţi. — Cererea dv. a fost dată la calculare. GHINEA SAVU, Buzău. — Nu puteţi primi o pevi® lunară mai mare de 2770 lei. RONEA, Slăvoic. — Interesându-ne to. Direcţia pensiilor ni s’a comunicat că n’aţi primit niciodată o pensie de 6000 lei. Prin decizia nr. 175264949 vi s-a stabilit pensia de 2180 lei recalculat la pensia veche de 2713 lei. Lucrările pentru întocmirea Codului Muncii Lucrările pentru întocmirea Codului muncii — care să cuprindă toate sau cea mai mare parte a dispoziţiilor de ocrotire a muncii — sunt avansate. La redactarea Codului lucrează — aşa cum anunţă d. consilier T. Mălăescu într’un articol publicat în Revis - Muncii — o comisie formată din reprezentanţii Ministerului Muncii, ai Comisiei de Stat a Planificării şi ai C.G.M-ului. Necesitatea elaborării acestui Cod apare evidentă faţă de numeroasele legi muncitoreşti din trecut — multe anacronice şi cu caracter reacţionar — a căror aplicare nu mai e posibilă din cauza realităţilor sociale şi economice actuale. întregul capitol al legii contractelor cu muncă privitor la contractul colectiv de muncă din 5 Aprilie 1929 — de pildă — nu se mai poate aplica azi, în sectorul socialist şi într’o mare măsură şi în sectorul particular. De altă parte, rectificarea legilor în vigoare n’ar avea niciun sens de vreme ce aceste legi urmează a fi abrogate şi înlocuite cu noul legi corespunzătoare transformărilor radicale în viaţa noastră economică şi socială. Noul cod va fi redactat pe înţelesul oamenilor frucii şi va fi difuzai până în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. ŞEZĂTOARE LITERARĂ Consiliul Sindical Judeţean Ilfov organizează astăzi Joi 1 Decembrie 1949 ora 17, în sala Teatrului CGM, strada Lipscani nr. 53, o şezătoare literară a Cenaclului „Ion Păun-Pincio”. Va conferenţia scriitorul Marcel Breslaşu despre „Drumul poeziei noastre tinere”. Scriitori și poeți tineri vorbitl din lucrările lor. Intrarea liberă. CONCERTE ARLUS — Filiala Bucureşti, anunţă pentru Sâmbătă 3 Decembrie, orele 20, la Casa de Cultură a Filialei din Calea Victoriei nr. 42, un concert de muzică rusă, sovietică şi românească. Prezentarea: Virgil Gheorghiu. Vor da concursul: prof. V. S. Jianu (flaut), Irina Lăzărescu ((pian), Mitzi Locker (canto), prof. Anton Adrian Sarvaş, Wiffly Berger, Gh. Ştefănescu şi Constanţa Aurelia Sarvaş (quartet de controle), Anton Gutman (canto), Bella Stein (pian). In program: Cealkovski, Rlmskl Kor. sakov, Liadov, Borodin, Glazunov* Rachmaninov, Dumltrescu, etc. Biletele se găsesc de vânzare la Ages b-dul 6 Martie nr. 6, Telefoni 3.45.75. (Agerpres). Comitetul Democrat Evreesc.-Bucureşti organizează Sâmbătă 3 Decembrie ora 20.30, în sala Ateneului RPR, un concert simfonic cu concursul orchestrei simfonice şi a corului Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune. Conducerea muzicală: Matei Socor. In program Simfonia IX-a de Beethoven.Biletele se găsesc la Comitetul Democrat Evreesc Bucureşti — str. Călăraşi nr. 55 (Agerpres). CONFERINŢE Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa d-lui prof. univ. Al. Sencovîci, ministru adjunct la Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale, cu subiectul „Social-democraţia de dreapta, duşman al poporului muncitor’’. Conferinţa va avea loc azi, joi 1 Decembrie, ora 18, în sala Societăţii Ateneul R. P. R. (Agerpres). ★ Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu URSS — ARLUS — anunţă conferinţa d.lui prof. univ. dr. Vaier Novacu, cu subiectul: „Realizările ştiinţei sovietice în domeniul energiei atomice au pus capăt şantajului atomic al imperialiştilor anglo-americani”. Conferinţa va avea loc azi Joi 1 Decembrie ora 18, la Casa Prieteniei Româno- Sovietice din str. Batiştei 14. (Agerpres). ■F Institutul de Studii Româno-Sovietice anunţă, pentru astăzi Joi 1 Decembrie, ora 19, conferinţa acad. prof. D. Danielopolu, cu subiectul: ,,Centenarul naşterii lui I. P. Pavlov şi organizarea cercetării ştiinţifice in URSS" (relatări din vizita făcută în URSS). Conferinţa va avea loc în amfiteatrul mare al Institutului Medico-Farmaceutic, din B-dul Ardealului nr. 8. (Agerpres). Upfanfurt.