Adevěrul, martie 1950 (Anul 64, nr. 17706-17732)

1950-03-02 / nr. 17706

Pagina 2-0 «UJE WE JUU 1 PREMIERA I I A$A n (AUT­OTELUL j gg 76 tablouri de F. P. Bomdiarenco — după celebrul roman al Iul V. Ostrovschi M M Biletele s’au pus în vânzare la CASSA TEATRULUI deschisă între orele 10—1 a. m. și 4.30—8 H li seara si la AGES B-dul 6 Martie Nr- 6. LTeatrul Municipal I B-DUL SCHITU MAGUREA­NU I — TELEFON 4.60.60 I TRAMVAIE: 3-12-14-24. STATIE LICEUL LAZAR 7 și 8 STAȚIE PODUL ISVOR REPREZINTĂ ALTERNATIV: I Seara ora 8 11 iMiercuri 1 Martie [Joi 2 Martie O Rl C M 11 IT»« toams mică 5 Martie WWS^yi I Seara ora 8 ffe ft i m A I dti jMarfi 28 Fei­ruarie H 1 11 P IP pFineri 3 Martie li I­ 1 il 0 1 |f fjSămbătă 4 Martie B­orja. I Duminică matineu ora 10,30 dimineaţa Joi Sâmbătă Matineu ora 4 MIC PITIC A I Basm în 2 acte — 6 tablouri si prolog — de SERGIU­­ MILORIAN Direcţia de scenă: SORANA COROAMA. Muzica: ION FILIONESCU Coregrafie: ANAIDA si GELLU MATE! BILETELE LA CASSA TEATRULUI ŞI LA AGENŢIA AGES­T Grabiţi-va... 0 Cumpăraţi lozul ! LOTERIEI 1 POPULARE | Tragerea ar© loc Vineri 3­­ Martie orele 18, în sala Tea­­­­trului Savoy. A APĂRUT P. P­avi­enco $ IMPRESII AMERICA Colecţia ARLUS | Editura CARTEA RUAS­­ Loteria de Stat comunică La tragerea Loto-ului Săptă­mânal din 27 Februarie a. c., au ieșit din urnă următoarele 10 nu­mere câtigătoare: 39 21 87 64 37 prima categorie 3­4 78 56 58 60 a doua categorie Toate aceste 10 numere 39 21 87 64 57 4 78 56 58 60 a treia cate­gorie. Premiul s’a ridicat la suma de lei 8.992.080. Vâltoarea premieră Pace pe Pământ Piesă în 3 acte (9 tablouri şi 4 interludii) de George Sklar şi Albert Maltz. Traducere de: Alf. Adam­ P. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA URBANA ORADEA CITAŢIE Dani Adalbert domieniat în Komadl- I Unagria Pusta Dobai este citat la aeea­­■ stă instanţă camera nr. 20 pentru ziua­­ de 10 luna Martie 1950 era 8 în calitate­­ de pârât in procesul de divorț.­­ In caz de neprezentare judecata sa­­ va face conform legii, in lipsă.­­ Judecător, (ss) Dr. Szatm­ary Grefier, M. Dacin­­ Dosar nr. C. 4318 din 1949 M­ARIA CAPRU, Aleea Alexandru nr. 23, circa 7, Pierdut Buletinul de în­scriere la Biroul Populaţiei şi dovada de rămânere în Capitală. Le declar nule FURAT Buletinul de Identitate seria Dc. nr. 2.458.190, înregistrat nr. 15.960 pe numele Besnea Justina Eufrosina din Bucureşti str. Dr. V. Bab­eş nr. 24. Îl declar nul„ 3LENOHASTE MFIUS STREPTOMICINA PENICILINA, SOLUSALVARSAN PROSTATA — OVARE Dr. CONSTANTIN TULIU-Blanc B-du! REPUBLICII 58orele Asi^-S Linia tramvaiului 14. Stația Armenească PRIMAR Dr. H. GREIF PIELE - PAR­­­VARICE Blenoragie - SiSpis TRAT. PENICILINA, STREPTOMICINA Cons. 10-2 și 3—8. Tel. 6.30.68 CALARASII..OR 5! (coli Mircea Vodă) Sexuale, Venero-Siiilitice PENICILINA — ELECTROTERAPIE Doctorul CHIVICI Consult 11—2 Si 5—8, Str. Blănari Nr. 2 (Piața Sf. Gheorghe), Telefon 3.36.85 BLENORAGIE SIFILIS . BOI­I de FEMEI Dr. BRUNO, specializat la Paris. Tra­tamente Penicilină, Solusalvarsan, Neo- Streptomoină, Strada Poenaru Berdea Nr. ÎS (Tribunal), Consult. 8­-10, 1—8 Telefon 4.94.90 Dr. I. Rapaport fost medic șef de Spital BOLI DE FEMEI VENERICE­­ sexuale mutat în Str. I. G. Duca 9 Cons. 8—12 și 7—9 R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Fustos Etelca, din copauna Dej, str. Gl­. Gheorghiu-Dej, a făcut cerere la această instanţă pentru a se declara de mort soţul său Füstös Mihail, fost cu ultimul domiciliu în acea comună dis­părut. Se publică aceasta conform art. 24 din legea 178/1941 modificată prin le­gea 293 din 1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi să ind­moştiinţe­­ze Parchetul Tribunalului Someş. Grefier, I. Budu Dos. nr. 522 din, 1050. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA DE­ EXTRAS Mora Maria, din comuna Batin, a făcut cerere la această instanţă pen­­tru a se declara de mort soţul său Mora Ioan, fost cu ultimul domiciliu în acea comună, dispărut. Se publică aceasta conform art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Sef (ss) I. Budu Dos. Nr. 292/950. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA TURDA EXTRAS Nr. 547/1950 Feb. 22. Din cererea pentru declararea de moarte prezumată: Subsemnata Nem­eti Rozalia, domic, în Con­. Turda Jud. Turda, prin ce­rerea înregistrată sub Nr. 547 la Jude­cătoria Populară Mixtă Turda, conform Decretului 339/948, cer declararea mor­ţii prezumate a lui Nemeti Ioan, dis­părut. Invit persoanele cari au cunoştinţă de existenţa sau decesul acestuia, să în­­cunoştiinţeze grefa acestei Judecătorii. Judecător Şef (ss) Valerian Tofănel Grefier Șef(ss) Vasile Isdrail FKFE (penicilină — Sam­arsan Patologie sex mol di ' ir. LUPUIQVER ^S-dul 6 Martie^ 07 IV/S A v/s pe ucfvt Ia'zAbi 1 Cons. 10­2 si 5-8 Tramvai 14.243.12.35.74 R. P. R. Tribunalul Cânc Dr. Szantay Eugen, lt..Colonel, din Armata Ungară, cu domiciliul necunos­cut, este chemat să vină în ziua de trei Martie 1950, ora 8, la Tribunalul Ciuc, camera Nr. 42, spre înfăţişare în pro­cesul pentru anularea actului, ca pârât, ce­­ s’a intentat de către reclamantul Cornişteanu Carol şi Soţia, cunoscând că dacă nu va răspunde la strigarea prici­­nei sale, în ziua și ora susarătată, se va proceda conform legii. Nr. Dosar 234/1/1947. 1950 Februarie 10 Președinte (ss) Dr. Minier Carol Grefier (ss) C. I. Grigorescu REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA OCOL. II MIXT BUCUREȘTI Dosar Nr. 609/1950. Data 25 . II - 1950. CITAȚIE Eugenia Mogâlea fost cu dom. în Bucu­reşti Str. Elena Cuza Nr. 93 este citată la această instanţă pentru ziua de 11 luna Martie 1950 ora 8 în calitate de pârâtă în proces cu Mogâlea Ioan, pen­tru divorţ. Judecător (ss) Indescifrabil. m­c... Grefier (ss) Olteanu R. P. R. 21/11/1950 JUDECĂTORIA 5 BUCUREȘTI Str. Nicolae Filipescu nr. 19 Nr. 4574/1949 CETATI­E D. Francisc Kohn cu domiciliul necu­noscut este citat în ziua de 7 Martie 1850 la ora 8 dim., spre a răspunde ca pârât în proces de divorț cu Ghizela Cohn. Judecător (ss) E. Dârdală Grefier (ss) Indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA OCOL. 3 POPULAR BUCURESTI Citaţie Nr. 77 950 27 11 Radu Mihalcea, cu domiciliul necu­noscut, este citat ca în ziua de 11 Mar­tie anul 1950 ora 8 a.m., să se prezinte la această judecătorie spre a răspunde ca pârât în procesul de divorț cu Zoe Mihalcea. Cunoscând că nefiind următor se va judeca în lipsă conform legii, Judecător, (ss) Indescifrabil Grefier (ss) Săvescu Dos. Nr. 77/950. Dosar nr. 148 din 1950 R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA II MIXTA ARAD CITATIE Rauch Iosif cu domiciliul necunoscut este citat a se prezenta înaintea acestei judecătorii în ziua de 8 Martie 1850, ora 8 dim. în calitate de pârât în procesul de divort intentat in contra sa de către reclamanta Rauch Elisabeta, dom. in comuna Vladimirescu jud. Arad. In caz de neprezentare se va proceda conform dispozitiunilor legale în vi­goare. Arad, la 15 Februarie 1950. Judecător Dr. I. Pentes Grefier, M. Vostinar R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA URBANA ORADEA CITAJS­E Lazăr Tiberiu, domiciliat în loc necu­noscut este citat a se prezenta la aceas­tă judecătorie, camera 20 parter în ziua de 13 (treisprezece) Martie 1350 ora 8, spre a răspunde ca pârât în procesul de despărțenie înaintat contra lui de către reclamanta Lazăr Iuliana, născ. Nagy, din Oradea, cunoscând că în caz contrar se va judeca în lipsă conform legii. Termen în fond. Dosar nr. 4951 din 1949 jud. Urb, Judecător ss­ Indescifrabil Grefier, Indescifrabil R P R, JUDECĂTORIA POP. MIXTA DEJ EXTRAS Boga Rozalia din comuna Reteag a făcut cerere la această instanţă pen­­tru a se declara de mort soţul său Boga Ludovic fost cu ultimul domi­ciliul în acea comună, dispărut. Se publică aceasta conform ?4 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi a în cunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef (ss) I. Budu Dos. Nr. 297/1950. Dosar nr. 2130 din 1946 R. P. R. TRIBUNALUL BIHOR ORADEA SECŢIA II-a Prin sentinţa de divorţ nr. 51 din 1947 Tribunalul admite acţiunea de divorţ a reclamantei Szentmiklossi Antonia născ. Kiss în contra pârâtului Szentmiklossi Zoltán dom. în loc necunoscut şi în ba­za art. 212 cod. civ, desface căsătoria încheiată de părţi la data de 23 August 1941 înaintea ofiţerului stării civile a comunei Vaida în favoarea reclamantei. Dispune plasarea copilei Antonia Ilea­na la reclamantă. Cu apel. Oradea, la 27 Februarie 1947. Președinte, ss) Dir. V. Câmpianu Asesori ss) Ștefan Gordán Grefier,ss) Carabiber R. P. R. JUDECĂTORIA 7 URBANA BUCUREȘTI Str. Sf. Apostoli Nr. 11 CITATIUNE Nr. 674 Anica Băiță cu domiciliul necunoscut, este citată ca în ziua de 9 luna Martie anul 1950 ora 8 să se prezinte la această judecătorie în persoană spre a răspunde ca pârâtă în procesul de divorț, în ca­binet. Cunoscând că în caz contrar se va judeca în lipsă. Judecător (ss) Indescifrabil Grefier (ss) Indescifrabil 1950 luna II ziua 25. ..Dosar 674/1080» tf. __ R P R JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Hermanoschi Margareta din comuna Reteag a făcut cerere la această instanță pentru a se declara de mort soțul său Hermanoschi Petru, fost cu ultimul do­miciliu în acea comună, dispărut. Se publică aceasta conform art. 24 din legea 173/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef (ss) I. Budu Dos. Nr. 300/1950. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA DE­ EXTRAS Antal Florica din comuna Batsag a făcut cerere la această instanță pen­tru a se declara de mort soțul său Antal Andrei fost cu ultimul domi­ciliu în acea comună, dispărut . Se publică aceasta conform art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef (ss) 1, Budu Dos. Nr. 294/1950, R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Lakatos Ana­dixa comuna Reteag a făcut cerere la această instanţă pen­tru a se declara de mort soţul său Lakatos Gavriil, fost cu ultimul domi­ciliul în acea comună, dispărut. Se publică aceasta conform art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut, sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef (ss) I, Budu Dos. Nr. 302/1950. R. P. R. JUDECAT. POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Câmpian Maria din comuna Batin a făcut cererea la această instanţă pentru a se declara de mort soţul său Câmpi­an Gavrilă fost cu ultimul domiciliu în acea comună dispărut. Se publică această conform art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier, I. Badu Dosar nr. 275 din 1359 P P PI JUDECAT. POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Kuba Mihail din comuna Dej, str. N. lorga 45 a făcut cerere la această ins­­tanță pentru a se declara de mort pe fiul său Kuba Mihail fost cu ultimul domiciliu în acea comună dispărut. Se publică această, conform, art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut sunt­ invitaţi a în cunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş Grefier Şef. I. Badu Dosar nr. 299/1950 R. P. R. JUDECAT. POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Tabacsnik Berta din comuna Reteag a făcut cerere la această instanţă pen­tru a se declara de mort soţul său Ta­­bscsnik Ludovic fost cu uiilioiul domi­ciliu în acea comună dispărut. Se publică această conform, art. 24 din legea 178/9141 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cu­­oştinţă despre dispărut sunt invitaţi a încunoştiinţa parchetul Tribunalului Someş. ■ Grefier Sef. I. Badu Dosar nr. 310/1950 R. P. R. JUDECAT. POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Vădi Florică din comuna Batin a fă­cut cerere la această instanţă pantru a se declara de mort soţul său Vădi Sam­son fost cu ultimul domiciliul in acea comună dispărut. Se publică această conform, art. 24 din legea 178/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut sunt invitaţi a încunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef. I. Badu Dosar nr. 277/1930 R. P. R. JUDECAT. POPULARA MIXTA DEJ EXTRAS Mureşan Anisia din co­­­una Batin a făcut cerere la această instanţă pentru a se declara de mort soţul său Mureşan Vasile, fost cu ultimul med­liu în a­­cea corpină, dispărut . Se publică această conform, art. 24 din legea 173/1941 modificată prin legea 293/1944. Toţi acei cari au cunoştinţă despre dispărut sunt invitaţi a în cunoştiinţa Parchetul Tribunalului Someş. Grefier Şef, I. Badu TEATRUL NATIONAL Sala Tineretul (fost Sf. Sava) Deschiderea stagiunii Sâmbătă 4 Martie, ora 7,30 seara Dosar nr. 276/1950 REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA VII POPULARA BUCUREŞTI Gert© tre jueriaeata d& îSsiîeNi'it Mr. 13552/1 949 Pentru aceste motive, In numele legii, Hotărăşte: Admite acţiunea de divorţ intentată cu petiţia inreg. la data de 7 Septembrie 1949, de reclamantul Ştefan Kircorian, din Bucureşti, str. Dr. Severin nr. 12, împotriva soţiei sale Victoria Kircorian născută Pârvu, cu domiciliul necunos­cut, şi îni consecinţă: Declară desfăcută căsătoria dintre nu­miţii soţi, contractată cu actul de căsă­torie nr. 209/947, încheiat de ofiţerul stării civile a­ Municipiului Bucureşti, secţia IV-a. Divorţul se ponunţă in favoarea soțu­lui reclamant. In baza, art. 81 pr. civilă, obligă pe soţia pârâtă să plătească Statului suma de lei 4000 cheltueli de judecată. Cu apel. Dată și citată în ședință pu­­blică azi 11 Octombrie 1949. Judecător (ss) M. Mitache. Asesori: (ss) Gh. Surugiu (ss) M. Popescu. Grefier (ss) Gh. Ciobănescu Dosar 3617/1949. Leu­-Săliam» Sucursala Bucureşti In urma predării buletinelor dela tragerea din 20 Februarie 1950 şi a confruntării duplicatelor cu uni­catele s’au găsit: La categoria l­ a 76 buletine câş­tigătoare, revenind fiecăruia suma de lei 44.008. La categoria II-a 82 buletine câștigătoare, revenind fiecăruia su­ma de lei 36.388. La categoria III-a 825 buletine câștigătoare, revenind fiecăruia suma de lei 1807. LA BIBLIOTECI (Urmare, din pag. l­a) temberg, de dinainte de invenţia literei, a tiparului, a cărţii. Omul care citeşte, care stu­diază, e o altă vietate. Uşa de intrare era o uşă micii tocmai departe de locul meu, în fond, în dreapta. I-am urmărit pe cei care in­trau: toţi aveau un fel de sfii­ciune, de intimidare. Poate că ar­­eau şi capul mai înclinat. Pă­şeau cu mare grijă. Unul căruia îi scârţăiau tălpile, — numai una — ar fi vrut parcă să meargă într’un picior. Se vedea bine că-i extrem de jenat. Aproape neno­rocit. Vorbele lui erau numai şoap­te. Gesturile erau şi ele mai re­ţinute. Poate că se şi abţineau să nu strănute, ca într’o sală de concert, înainte de a începe, când dirijorul se întoarce puţin cu faţa spre uşi. Lectura este o oficiere. E o co­muniune care cere linişte şi res­pect. Demosteae Batea CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE (Urmare­­din pag. l­ar fi luat mită de l­a diverse firme, precum şi amestecul unor persoa­ne deţinând posturi importante. Cazul Revers-Mast care se a­­flă în anchetarea comisiei parla­mentare, pune în joc personalităţi politice şi sgomotul stârnit este cu atât mai mare cu cât afacerea are contingenţe directe cu Vietna­mul şi cu răsboiu­l din Indochina, Un element nou în ansamblul si­tuaţiei politice din Franţa îl aduce recenta rezoluţie a Biroului Poli­tic al Partidului Comunist Francez publicată acum două zile, prin care guvernul Bidault este denun­ţat că împreună cu gruparea De Gaulle ar pregăti un complet fas­cist. T. S. — uliţa gJ-S&s5 guroi« meîbw» SiSwi&B — D. prof. univ. Silviu Brucan, redactor responsabil adjunct al ziarului „Scân­­teia‘l a ţinut Luni după amiază în sala Delles, sub auspiciile Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii, o con­ferinţă intitulată „Despre situaţia inter­­naţională“. Conferenţiarul a înfăţişat lupta ascu­ţită între cele două tabere, în care s-a scindat lumea după cel de al doilea războiu mondial , oprindu-se asupra câtorva aspecte actuale ale acestei lupte. D. Silviu Brucan a analizat contrastul puternic dintre democraţia socialistă sovietică, şi democraţia de tip occiden­tal. Conferenţiarul s-a oprit apoi asupra nouilor isrh­ie, de o deosebită eficacitate, pe care le îmbracă lupta pentru pace a masselor muncitoare din apusul Europei. D. Silviu Brucan a încheiat arătând că în fruntea forţelor mondiale ale păcii înaintează într'un mers, invincibil, ma­rele Stat Sovietic, în fruntea căruia se află genialul conducător I. V. Stalin. Conferinţa a fost urmărită cu un deo­sebit interes de numeroasa asistenţă. Sfsreme­ de salarizare (Urmare din pag. l-a) plată urmează să fie aprobate de către Consiliul de Miniştri. înde­plinirea normelor de către munci­tori va fi asigurată prin măsuri tehnico-organizatorice şi mai a­­mănunţite, care să sporească pro­­­activitatea muncii, prin justa planificare a muncii pe schimburi, prin pregătirea la timp a lucrări­lor, prin regulamente interne pen­tru întărirea disciplinei muncii, prin introducerea indicilor tehni­­co-economici de consum de mate­riale, combustibil, manoperă, ener­gie, prin stimularea inițiativei cre­atoare a muncitorilor şi tehnicie­nilor, prin introducerea unui re­gim sever de economii, prin in­troducerea metodelor juste de cal­cul al productivităţii muncii pentru o bună urmărire a ei. In fine, unul din capitolele cele mai de seamă care trebue perfecţionate este acela al pregătirii cadrelor califi­cate. Măsurile Comitetului Central al P.M.R. şi ale Consiliului de Mi­niştri au în vedere două obictive: acela al creşterii productivităţii muncii şi acela, deosebit de im­portant, al îmbunătăţirii condiţii­lor de trai ale muncitorilor. In a­­cest din urmă scop se prevăd sar­cini precise­ Până la 1 Mai Mini­sterul Construcţiilor va elabora pentru fiecare regiune a ţării ti­puri de locuinţe muncitoreşti, care să poată fi construite cu forţe de muncă şi cu mijloace locale, dând preferinţă centrelor industriei grele şi extractive. Se stabileşte deasemeni o dată precisă (1 iunie) pentru lărgirea reţelei de maga­zine în centrele muncitoreşti, pen­tru a asigura aprovizionarea (SIf prioritate a acestor centre­ cu pro­duse de larg consum- Ministerul Agriculturii urmează a crea gos­­podarii agricole anexate pentru a a­provizionarea cantinelor muncitor­­eşti, pe lângă toate instituţiile şi întreprinderile. Pentru a crea un personal competent în serviciile de muncă şi salarii, se vor orga­niza şi întări cu deosebită atenţie serviciile şi secţiile de muncă şi salarii din întreprinderi, acest lu­cru răsfrângându-se în chip direct atât asupra gospodăririi chibzuite a întreprinderii cât și asupra in­tereselor directe ale muncitorilor, în raport cu punerea în aplicare cât mai justă a principiilor sala­rizării socialiste. Hotărîrea Comi­tetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniştri stabileşte d * că până la data de 1­1 mai 1950 toate întreprinderile trebue să ducă la bun sfârşit încheerea contractelor, colective, arătându-se în acelaş timp un interes permanent şi în­­cheerii contractelor colective şi individuale în sectorul particular. Deasemeni, toţi salariaţii vor avea până la data de 1 Aprilie 1950 carnete de muncă ce vor cu­prinde toate datele în ce priveşte calificarea şi muncile efectuate de ei. Pentru avântul producţiei este necesară stimularea iniţiativelor. Hotărîrea C-C. al PMR şi a Con­siliului de Miniștri dă această pon­sibilitate.­­ Andrei Filiman " ACTORUL ANDREESCU (Urmare din pag. l-a) captivant, o magie care aparţine numai marilor iniţiaţi. Carului cu boi albi, ciobănaşu­­­lui clasic, casei cu ceardacul în­­florit ale meşterului Niculaie, — aceste replici ale Rodicăi şi ale peisagiului senin al bardului de la Mirceşti — Andreescu le opune chipuri trudite, tristeţea covârşi­toare a căsuţelor de la periferia provincială , o viziune realista (realismul nu însemnează, oare, sinceritate ?) un aspect neformat­, o interpretare neprefăcută a stă­rilor româneşti din preajma răz­­boiului de la 1873. Horelor luxuriante ale lui A­­man, primăverilor înflorite ale lui Grigorescu — cei doi maeştri şi preţuitori ai elevului — Andre­­escu le dă replica peisajului rural înfiorat de apropierea ier­nii, ceruri cenuşii pe pământuri sgrunţuroase sau înaroiate, amur­guri de o­ melancolie dusă până la dezolare, arbori scheletici, ierni despodobite de faldurile imaculate ale omătului, imagini sobre, eliberate de orice roman­tism dulceag, dar nu degradate de naturalism, nu lipsite de taim­ful unei intense poezii. Stângaci la început, ca şi Emi­­nescu înfruntând lihiba şi forma literară, cu ezitări şi greşeli ca şi el, Andreescu a luptat din greu cu linia ei cu pasta, frământând materia rebelă şi dominând-o până la urmă. Amândoi au ciocănit greu cre­­menele, ca să scapere scânteia de aur. N’au­ cunoscut acea facili­tate a precursorilor, măiestria iar aproape spontană, isvorâtă din­­tr’un temperament fericit şi ali­mentat de norocul unei existenţe mai puţin îndurerate. (Vorbim din nou de Alecsandri şi Grigo­­rescu). începuturile lui Andreescu, ca şi ale lui Luchian, Pătraşcu, şi ale altor pictori români de la sfârşi­tul veacului trecut se resimt de influenţa patriarhului de la Câm­­pina. Către sfărştul scurtei sale vieţi, Andreescu începe să se des­­robească, să devină el însuşi. Un record fiindcă pictura este o artă a maturităţii, a bătrâneţei chiar. Mai mult decât poetul sau­ muzi­cantul, pictorul întârzie în tri­butul plătit înaintaşilor şi nu-şi află personalitatea, nu-şi dă mă­sura geniului decât în a treia treime a vieţii sale. Precocitatea în artele plastice e mult mai rară. Tizzian a zugrăvit capodopere în al nouălea deceniu al binecuvăn­­tatei sale vieţi. Rafael şi Bottice­lli sunt excepţii care confirmă re­­gu­la­ Mozart nu este o excepţie: muzica e mai generoasă cu sluji­torii ei. Ion Andreescu moare sărac şi bolnav la treizeci şi doi de ani, şapte ani mai tânăr ca Eminescu, în anul când şi Eminescu înce­pea să moară, fiindcă mintea lui genială orbăcăia pe meleagurile întunecării. Unul nebun, celălalt tuber­culos. Iată sentinţa cea mai ruşinoa­să , care pătează o societate în plină prosperitate materială, dar egoistă, superficială, meschină, cu sufletul sterp de orice înţele­­gere şi intraripare, şi pentru care o frunte inspirată n’are dreptul decât la lumina târzie a soarelui morților. Victo** EffsMîi&s ­tatoarele băneşti posstra asiguraţi (Urmare din pag. 1­ a.) ce în două luni şi dacă are un salariu mai mic- Nu se spune însă dacă acestor salariaţi li se acordă ajutorul întreg în afară de salar, sau există un plafon-La ajutoarele de maternitate s-au introdus de asemenea modi­ficări. Se acordă 100 la sută ce­lor cu munci grele și color cu o vechime de doi ani și 75 la sută celorlalte salariate cu o vechime de trei luni din sectorul socialist, și un ajutor de 75 la sută celor din sectorul particular cu o ve­chime de 12 luni. Ajutorul de alăptare, pe timp de 9 luni, se acordă salariatelor cu un salar de maximum 9776 lei lunar şi este fix, de 1500 lei, pe când până acuma era egală cu 50 la sută din salariul de bază şi nu putea depăşi 2250 lei lunar. In fine, în sectorul socialist pri­mesc ajutorul de naştere şi ieu­­zie, şi salariaţii ale căror soţii nasc, chiar dacă nu sunt în câmpul muncii sau sau vechimea cerută, ceea ce până acuma nu era cazul. Ajutorul de înmormântare a fost sporit la 8000 lei în sectorul socialist și 6000 lei în cel parti­cular­ Decizia dă ample lămu­riri asupra felului cum se calcu­lează vechimea în câmpul muncii și in întreprindere, cu mici dife­renţe între situaţia celor din sec­torul particular faţă de cei din sectorul socialist­­La dispoziţiuni finale se arată că decizia nu pri­veşte pe salariaţii cooperatori ai cooperativelor de producţie, pe lucrătorii la domiciliu şi pe pen­sionarii reintraţi în câmpul mun­cii, pentru care se va da o decizie nouă. Avem de făcut o , observaţie: la art 3 al deciziei se fixează pen­tru cei care urmează să fie scoşi la pensie termene până când li se plăteşte ajutorul şi se adaugă: „Inlăuntrul acestor termene, în­treprinderea este obligată a în­tocmi dosarul de pensie şi a-l de­pune la Comitetul Provizoriu, sec­­ţia muncă şi prevederi sociale“. Această dispoziţie trebue nea­părat lărgită şi pentru cazurile când se acordă pensii urmaşilor­ Ni s-a relatat un caz în care, de­şi de la moartea prin accident de muncă a unui salariat au trecut aproape patru luni, urmaşii nici până azi n‘au primit pensia­ pen­tru pierderea susţinătorului şi nici acontul de pensie din partea întreprinderii, pentru că n‘a avut cine să facă demersurile necesa­re. Lărgirea dispoziţiei arătate, l la toate felurile de pensie, ar în­lătura astfel de deficiențe. I­BETUL, PRA CELOR 300.000 1 .» (Urmare din pag. l­a­ lui de China“, deşi însuşi Pandit Nehru a ezitat în atitudinea sa, mulţumindu-se să­­declare în chip echivoc că „poziţia Chinei în Ti­bet n’a fost niciodată exact defi­nită“ Aceste încercări de a-şi asigura complicitatea autorităţilor din Lhassa în vederea despărţirii Ti­betului de China, au întâmpinat rezistenţa energică a guvernului Republicii Populare Chineze, pe cale să lichideze şi ultimele insule de rezistenţă ale Kuomintanguhi. Comandantul şef al armatei de e­­liberare, Ciu-Deh, a declarat că Ti­betul va fi eliberat la fel ca în­tregul teritoriu al Chinei. Agen­ţia oficială a Republicei Populare Chineze „China Nouă“ a dat pu­blicităţii declaraţiile, făcute de re­prezentantul ministerului de afa­ceri externe al R. P. Chineze, in legătură cu „misiunile” plecate din Lhassa să demonstreze „inde­pendenţa“ Tibetului, subliniând că Tibetul este un teritoriu al Repu­blicii Populare Chineze. Poporul tibetan numărând aproape patru milioane de suflete, cere încadra­rea sa printre celelalte popoare din Republica Populară Chineză și înfăptuirea autonomiei regiunii respective sub conducerea unică a guvernului central popular al a­­cesteia, încă din Octombrie Tasi Lama — care alături de Dalai Lama re­prezintă cea mai înaltă autoritate religioasă a Tibetului, amândoi fiind „incarnaţii ale lui Buda“ — a adresat o scrisoare lui Mao Tse Dun prin care cere „eliberarea Tibetului şi nimicirea elementelor trădătoare“. Mao Tse Dun a dat în răspunsul său asigurări că guvernul central şi armata eliberatoare a R. P. Chineze vor ţine seama de aspi­raţiile poporului tibetan. ___________________S. Sra. INFORMAŢII Duminică a avut loc inaugurarea localului Institutului de Studii r Ro­­mâno-Sovietic, filiala Iaşi. Au participat la festivitate­­a. P. Ivanov, consulul sovietic la Iaşi, re­­prezentanţi ai Comitetului ju­­deţean P.M.R., ai Comitetului Provizoriu judeţean, ai omganizaţîilor de m­assă, reprezentanţi ai vieţii culturale, etc. Programul cursurilor la Institutul de energetică al Academiei R. P. R., azi Marţi 28 Februarie, ora 18 19: Incalitrea prin curenţi de înaltă frecvenţă cu p­caţii, Aplicaţiile Statistice mate­r­­­­e în industria sovietică, ora 10,15—20,15. Probleme de bază ale electricității. Apli­carea statisticei industriei sovietice la industria R. P. R^ /T“' —

Next