Adevěrul, mai 1950 (Anul 64, nr. 17758-17781)

1950-05-03 / nr. 17758

ANUL 64­­ Nr. 17.758 Taxa postali platiti in numerar conform aprobarii Direcțiunii­­ Generale P. T. T. Nr. 140.306/946 si 261.000/947 FONDATORI: Al. V. BELDIMAN 1888—1897 CONST. MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1921 — 1936 B. BRANIȘTEANU 1897—1947 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 3 Mai 1950 Proprietari S. A. »Sărindar” EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL“ ŞI „DIMINEAŢA" Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I. Com. Nr. 142/946 Director H. SOREANU BIROURILE: BUCUREŞTI I Str. BREZOIANU 14 Telefoane Redacţia 5.38.56 Secretariatul de redacţie 3.86.12 Ad-tia şi Publicitatea 5.57.63 Un ministru laburist a declarat că *.Anglia nu vrea alegeri noui. ..■Cucandidaţi vechi! Rezultatele primului trimestru " Trimestrul întâi al aplicării Pla­cului de Stat pe anul 1950, în­cheiat acum o lună, a fost obiectul­­unui comunicat al Consiliului de Miniştri prin care sunt înfăţişate rezultatele sale, însoţite de con­statări şi observaţiuni de cel mai mare interes. Avem sub ochi bi­lanţul unei noui etape parcurse pe drumul care duce la transfor­marea fundamentală a economiei noastre. Desfăşurarea producţiei indu­­striale reprezintă capitolul de seamă al realizărilor, care, bine­înţeles, atrage de la început pri­virile noastre. Planul producţiei industriale a fost realizat în pro­­­­porţie de 104,6%, adică el a fost depăşit pe acest prim trimestru. Locul întâi în producţia indus­­­trială îl deţin întreprinderile care aparţin Ministerului Metalurgiei şi Industriei Chimice, cu un pro-­­cent de 110,8%. Dacă ne oprim iar cifre mai amănunţite, întâlnim la unele produse succese cu ade­vărat excepţionale. Producţia de motoare cu combustiune internă, producţia de tractoare agricole, cea de pluguri de tractoare, au fost dublate, depăşind cu 209,3*'/1, 259­% şi 280% prevederile Planu­­lui. La strungurile aşa zise para­lele ea a fost depăşită de aproape patru ori şi jumătate (442,8%), la cazanele numite Suhov de cinci ori (500®/»), iar la fabricarea de batoze ea este de nu mai puţin opt orii mai mare decât cea fixată prin Plan. In general, in­dustria construcţiilor de maşini şi a metalurgiei prelucrătoare, ca şi industria de maşini agricole, au făcut un progres însemnat în a­­cest trimestru faţă de primul tri­mestru al anului precedent, a­­rătând prin aceasta că cele două accente semnificative ale Pla­nului, acela al intenficării industrializării şi al mecanizării agricole, sunt la locul de cinste. Locul imediat următor întreprin­derilor din cadrul Ministerului Metalurgiei îl ocupă acelea ale industriei alimentare, cu o propor­ţie de realizări de 106%. Produ­sele de larg consum au fost spo­rite deci faţă de trimestrul întâi al anului precedent şi acest lucru se datoreşte în parte şi creşterii numărului cooperativelor meşte­şugăreşti şi deasemeni contribu­ţiei întreprinderilor economice lo­cale, precum şi ajutorului de ma­terii prime şi utilaj primit din Uniunea Sovietică. Paralel cu creşterea producţiei, s’au realizat în acest trimestru produse noui, prin lărgirea sor­timentelor, şi s’au pus în lucru prototipuri de produse noui (ti­puri de cazane cu aburi, compre­­soare de pompe centrifugale, cio­cane de forjă, sau produse din sectorul fabricării hârtiei, din electricitate, chimie farmaceutică, etc.). Totodată sarcinile date în ce priveşte indicii tehnico-econo­­mici au fost înfăptuite într-o mă­­sură care îngădue cele mai bune speranţe pe scara întregului Plan. Ni se comunică chiar că au fost întreprinderi care au depăşit in­dicii fixaţi ca sarcină anuală, încă de pe acest trimestru. Acest fapt dovedeşte că procedeurile de uti­lizare raţională intensivă a maşi­nilor intră cu rapiditate în patri­moniul muncitorilor noştri. Aceste realizări au fost posibile mulţumită unei serii de fapte din­tre care reţinem următoarele: in­troducerea de maşini şi utilaje perfecţionate; folosirea metodelor de lucru sovietice într-o proporţie mult sporită faţă de trimestrul întâi al anului trecut; atenţia dată de întreprinderi problemelor cu­prinse în planul tehnic referitoare la produsele noui, la procedeele tehnologice perfecţionate, la cer­cetările tehnico-ştiinţifice, la mă­surile tehnico-organizatorice­­în forajul petrolifer, deşi au fost depăşite realizările perioadei co­respunzătoare a anului trecut, planul pe trimestrul trecut nu a putut fi îndeplinit, tocmai din cauza neaplicării metodelor teh­nologice raţionale); sporirea pro­ductivităţii muncii cu un procent de 13,5®/« faţă de perioada cores­punzătoare a anului precedent. S’au folosit în mai largă măsură rezervele interne, s’a făcut dea­semeni în chip mai frecvent apel la experienţele altor categorii fruntaşe, întrecerile socialiste au luat apoi un avânt deosebit în întâmpinarea zilei de 1 Mai. In fine nu trebue să uităm că nume­roase inovaţii şi raţionalizări au fost introduse în muncă şi că dea­semeni au fost reduse normele de timp învechite. ANDREI FIUMON (Continuare în pag. 2­ a) GLOSE POLITICE Etape După cum arată l’Humanité, scriitorul colaboraţionist Henri Beraud, care a fost recent pus in libertate, a beneficiat de urmă­toarele ,,etape” de îndulcire a sentinţei iniţiale de condamnare la moarte pentru trădare, la 29 Decembrie 1944. A fost mai în­tâi graţiat de către de Gaulle. Pe urmă i s’a redus pedeapsa la 20 ani muncă silnică, apoi la 10 ani de recluziune. „Pe când îl vom citi în „Figa­ro"?, se întreabă l’Humanité. Visuri ! Ministrul de externe al Ara­­biei Saudite se află de câteva zile la Paris. După diverse tratative, recep­ţii şi banchete, oaspetele a fost decorat şi i s’a înmânat, cu mare Schemb­fosfie, cravata Legiunii de Onoare. Un ziarist francez a întrebat pe ministru: — Ce visuri mai aveţi ? Acesta a răspuns, (făcând alu­zie la cea mai mare decoraţie engleză): — Aş vrea ca după cravată să capăt şi o c jaretieră. Cum excelenţa sa pleacă de la Paris la Londra, iar discuţiile se duc în jurul... petrolului din, Arabia Saudită, n’ar fi exclus ca reprezentantul lui Abdallah să-şi vadă visul cu ochii. Dramă O nouă pereche este menită să devină celebră ca Romeo şi Ju­­lieta■ Este vorba de Seretze Kama şi soţia lui Ruth. Spre deosebire de ergii lui Shakespeare, nenorocirile celor doi îndrăgostiţi moderni nu se datoresc unui dintre familii, ci urii rasiale, nu bătrânului Mon­­tagnu, ci d-lui Attlee, care îi ţine îndepărtaţi. — Ce se va întâmpla acum ? întreabă lumea. Va triumfa dra­gostea lor sau asemeni eroilor din Verona. Seretze şi Ruth vor muri împreună, strâns îmbrăţi­şaţi ? . Un umorist răspunde: Ultima ipoteză este exclusă• Mai milos decât Shakespeare, d. Attlee a aranjat in aşa fel lucru­rile încât cei doi nu se vor... în­tâlni niciodată. Seretze n’are voe să părăsească Londra, Ruth nu poate pleca din Bankwato.•• I MAI fi jstal l Min­aju m & MN CAPITALA » u.vtUmm jiism&n­g w defa mr&M smntivUQtj CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE Marile demonstraţii Parada de la Moscova Ziua de 1 Mai a fost sărbăto­rită anul acesta sub semnul luptei pentru pace. In Uniunea Sovieti­că, in ţările de democraţie popu­lară ca şi în Occident, unde par­tidele comuniste şi partizanii păcii au lansat apeluri şi au organizat uriaşe demonstraţii, pretutindeni, prima de zi de Mai a fost nu nu­mai ziua înfrăţirii muncitorimii, solidarităţii ei, dar şi expresia unei nouă lupte: lupta pentru pace, lup­ta împotriva celor cari pregătesc răsboiul şi împotriva armelor ato­mice. De data aceasta ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima oară în China şi tot pentru întâia dată în Republica Democrată Ger­mană. Manifestaţiile impresionan­te din sectorul răsăritean al Ber­linului — unde au participat în faţa vechiului palat, sute de mii de oameni — ca şi manifestaţiile de la Peking sau Shanghai, unde muncitorii, ţăranii şi intelectualii chinezi şi-au luat misiunea să con­struiască „o Chină nouă, indepen­dentă, liberă şi democrată” — sunt expresia a încă două victorii obţinute anul acesta de democra­ţia populară. La Moscova, marea paradă din Piaţa Roşie s-a desfăşurat în pre­zenţa Generaliss­mului Stalin, a conducătorilor Partidului Bolşevic şi a membrilor guvernului. După parada militară, generalul Ste­­menko a vorbit trupelor care au luat parte la defilare, spunând în­tre altele: „Forţele armate ale U­­niunii Sovietice păzesc integritatea graniţelor Statului Sovietic şi stau ferm de strajă păcii şi securităţii patriei noastre. Să nu uite aţâţăto­rii la răsboi că cursa nebunească a înarmărilor, înjghebarea de blocuri agresive, crearea de baze militare în jurul Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară şi organizarea de tot felul de pro­vocări nu vor intimida popoarele Uniunii Sovietice şi vor primi un răspuns hotărît din partea parti­zanilor păcii din lumea întreagă”. Un articol al ziarului ,,Pravda” ne arăta cu o zi înainte uriaşele pregătiri ce s’au făcut în vederea lui 1 Mai. „In toate cele 25 raioa­ne, în toate colţurile marelui oraş, strălucesc pe fond roşu chemările pentru ziua de 1 Mai ale Comite­tului Central al Partidului Comu­nist (bolşevic) al U.R.S.S. Pe toa­te clădirile principale din Moscova a fost ridicat portretul tovarăşului Stalin. Peste tot strălucesc cuvin­tele: „Slavă Marelui Stalin!”. Apoi „Pravda” publică acest pa­sagiu din care se vede câtă impor­tanţă are solemnitatea de 1 Mai pentru poporul sovietic: „Mosco­va— scrie ziarul — se pregăteşte pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, consacrând acestei zile măreţe, a­­dunări solemne în toate cartierele, în uzine, fabrici, instituţii, institute de învăţământ şi unităţi militare. Mii de telegrame pornesc din Ca­pitală spre toate colţurile ţării. Lo­cuitorii din Moscova felicită pe rudele şi prietenii lor cu prilejul marii sărbători şi le urează noui succese în muncă şi in învăţă­tură”. Ziua de 1 Mai a fost sărbători­tă, după cum spuneam, şi în ţările occidentale. In Franţa, o imensă manifestaţie a avut loc în piaţa Bastiliei, din Paris, după ce în a­­jun, Partidul Comunist, şi alte 41 de organizaţii democrate au lan­sat un apel prin care se cere po­porului francez să lupte pentru pa­ce, împotriva răsboiului din Viet­nam, împotriva pactului Atlantic. O grevă în transporturi a fost deasemenea organizată la Paris, la 1 Mai, pentru a se protesta îm­potriva întârzierii puse de guvern pentru ca muncitorimea să obţină prima de 3000 de franci. O altă demonstraţie impresio­nantă a avut loc la Roma, unde — cu toate forţele de poliţie adu­se de guvern — muncitorimea ita­liană, condusă de fruntaşi comu­nişti şi socialişti de stânga, a pro­testat­ împotriva armamentului american şi pentru pace. Manifestaţia a fost cu atât mai semnificativă cu cât doar cu o zi înainte, la Neapole, sub o pază riguroasă făcută de carabinieri şi armată, fusese descărcat un al doilea vas american, „Pien­­nier“ conţinând 200 tone de mate­rial de răsboiu pentru Italia. Ca şi cu 18 zile înainte, în cazul vasului „Exilone”, vasul „Pionnier” a in­trat în port pe neaşteptate, cu un mare avans asupra orarului fixat. (Continuare în pag. 2-a) de 1 Mai din toată lumea în prezenţa Generalissintului Stalin Manifestările din celelalte capitale Aspecte noui în problema aprovizionării Odată cu venirea primăverii şi cu înaintarea noastră în anotim­pul cald- problema aprovizionă­rii cotidiane intră într’o nouă fază- In orice caz, am depăşit acel interval de tranziţie de care vorbeam într’un articol prece­dent, căci dacă proviziile de iar­nă s-au terminat de mult, pro­dusele primăverii şi-au făcut apariţia pe piaţă în cantităţi în­semnate. Legumele şi zarzavatu­rile sporesc­ Proporţia lor canti­tativă influenţează în mod firesc asupra preţurilor. îmbunătăţirea producţiei în toate ramurile este urmărită de aproape în desfăşurarea eco­nomiei noastre, astfel că ne pu­tem aştepta ca aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi să înregis­treze anul acesta unele aspecte pozitive noui. Să nu uităm că ex­perienţa gospodăriilor de Stat din jurul Capitalei, experienţa Apro­­ziarului şi aceea în general a schimburilor dintre sat şi oraş, au progresat toate. Prin sporirea numărului de cooperative de consum, prin creşterea reţelei co­merţului alimentar în formele lui legale, afluenţa de la sat la oraş a produselor alimentare de sezon va trebui să se adapteze cu o desinvoltură crescândă la cerinţele pieţii orăşeneşti. Primăvara aduce cu sine două momente tipice în economia ge­nerală : unul este acela al cam­paniei însămânţărilor, care se referă la întregul populaţiei ţă­rii şi la nevoile ei; al doilea este reluarea în ritm viu a schimbu­rilor dintre sat şi oraş, astfel ca alimentarea masselor muncitoa­re să se facă în condiţiuni sufi­ciente. Şi cum campania însă­mânţărilor este aproape încheia­­tâ, examenul cel de-al doilea este în curs de desfăşurare şi toţi fac­torii de resort participă la el. Din punctul de vedere al schimburilor dintre sat şi oraş, economia noastră se află desigur într’o situaţie specială. Aşa cum a arătat d- ministru Gh. Gheor­­ghiu-Dej în „Lupta de clasă în România în etapa actuală”, ne găsim într’o fază de tranziţie în această privinţă, caracterizată prin aceea că comerţul de Stat, socialist şi cooperatist, care se extinde din ce în ce mai mult, şi desfacerea directă pe piaţă a produselor micilor producători, coexistă unul alături de altul. Prin aceasta, comerţul din sec­torul particular este sortit să-şi restrângă activitatea speculativă. Tot aşa orice obstacol rigid care tinde s­ă stânjenească capacita­tea de circulaţie a produselor de origină agricolă, prin interdicţii nepractice aplicate micilor pro­ducători este înlăturat. Agricul­tura are sarcina ca în aceste mo­dalităţi de tranziţie să ducă la capăt realizarea obiectivului ei actul de a susţine cu îndestulare opera de aprovizionare cu ali­mente paralel cu aceea de a fur­niza cât mai multe materii pri­me de origină vegetală industriei­ Momentul de faţă, aşa de ca-­­racteristic, al reluării schimbu­rilor mai active dintre sat şi oraş, trebue să găsească la pos­tul lor pe toţi factorii care pot să o însufleţească. Trei sunt sco­purile lui principale: o aprovizi­onare îndestulată, o aprovizio­nare promptă şi, drept consecin­ţă­ o stăvilire din faşă a orică­rui posibilităţi de speculă. Sezo­nul se anunţă dealminteri fertil, căci căldura şi ploile alternează­­Angrenarea dintre o capacitate sporită de producţie — care fără îndoială există — şi dintre un ritm viu de circulaţie, prin orga­nizarea desfacerii şi transportu­rilor, poate duce la trecerea cu succes a acestui examen de se­zon care se referă la ameliora­rea imediată a condițiilor de trai ale tuturora. A. ERI, IN PIAŢA VICTORIEI Defilarea prin faţa tribunelor oficiale Carnetul nostru IN VORBĂ D­­IN SCRIS „Cum vorbim” e titlul unei excelente reviste care urmăreşte popularizarea scrisului şi a vor­birii corecte. Limba românească e într’o permanentă evoluţie. Graiul nos­tru nu e încă fixat. Fiecare sun­tem datori să aducem o contri­buţie cât de modestă la crearea şi definitivarea unei glosei cât mai apropiate de perfecţiune Scriind corect noi înşine, să su­praveghem şi scrisul altora­ In coloanele acestui ziar, cole­gul Emi Socol a tipărit, nu oda­tă, observaţii juste, privitoare la unele greşeli comise de publi­cişti contemporani. Am spicuit şi noi, în ultima vreme, câteva abateri de la re­gulile bunului linguist. Cineva scria deunăzi „Calom­niatorii împotriva ţării”. Corect este, cred, „calomniatorii ţării”. Vorbeşti sau scrii împotriva cui­va, dar calomniezi pe cineva. „Falşii patriotarzi..." scrie alt­cineva. Nu e nimeni fals patrio­tard. Patriotardul este, prin defi­niţie, un patriot fals: „Fals pa­triotard”, nu e nici măcar un pleonasm. E o erezie. Am citit într’o carte apărută de curând fraza : „Vântul de dimineaţă adia uşor­.”, de VICTOR EFTIMIU Poţi spune m’am sculat de di­mineaţă, am plecat la drum de dimineaţă, dar vântul nu e de di­mineaţă, e vântul dimineţii. Intr’o pagină de amintiri din Italia altul scrie : „In sala X a muzeului din Flo­renţa, am admirat o statuie în mărime naturală a lui Jupiter”­Care va fi fiind mărimea na­turală a zeului suprem, e ştie sculptorul căruia i-a pozat stă­pânul Olimpului■ Noi, simpli mu­ritori, nu-i putem realiza propor­ţiile. Unii spun „un ţărm îndepăr­tat“, în loc de depărtat. Un poet de mare talent a tradus „La princesse lointaine” a lui Ed­mond Rostand sub titlul „Prin­ţesa îndepărtată”. Corect este ,,Prințesa de de­parte”. „îndepărtat” e înlăturat, e cineva care a fost trimis unde­va, departe, fără voia lui, un exi­lat, îndepărtat de la curte, înde­părtat din serviciu. In romanul unui admirabil sti­list am citit „El flueră primele acorduri din Simfonia V". Un acord numi pot fluera decât cel puţin doi• Unul singur nu poate fluera decât primele note (Continuare în pag. 2-3*) O URIAŞĂ DESFĂŞURARE RE MASSE IN CAPITALĂ — Aspecte şi imagini — Ziua de 1 Mai a avut în Capitală proporţii grandioase, neintâlnite la demonstraţiile anterioare. Participarea extraordinară de em­, entuziasmul, freamătul de tinereţe şi puternicul accent din gesturile, din lozincile manifestanţilor, imen­sul tablou plin de viaţă şi de cu­loare întins asupra întregului oraş, — iată ce a dat populaţia Capita­lei. Dar caracterul dominant al imensei manifestaţii de solidarizare internaţională a oamenilor muncii, a fost imprimat de masiva idee a păcii, pe care au proclamat-o Com­pactele coloane, în înflăcărate stri­găte, în expresive pancarte, în tot ce poate traduce constructiv şi u­­man, factorul păcii, de la roadele felurite ale muncii cu care se mân­dresc grupurile, la minunatul avânt al sportivilor, la bucuria de viaţă a pionierilor. In freamătul zorilor de primăvară încă răcoroase, vibrează diapazonul pregătitor al demonstraţiei, ton ce se va amplifica spre amiază, în u­­riaşele urale, cântece şi muzici in­strumentale, in decorul exaltat al soarelui şi florilor. Pâlcuri răsleţe traversând străzile încă adormite, care vor deveni imediat nesfârşite şiruri; crâmpeie de marşuri din goa­na camioanelor, ce vor creşte în corul gigant al miilor de glasuri în­soţind defilarea; svâcnirile mati­­nale ale grupurilor ce vor imita mai târziu rumoarea talazurilor, încă devreme... Şi totuşi în bule­vardele spre Piaţa Victoriei, în stră­zile laterale, s-au masat participan­ţii la defilare, spectatorii. Fugare repetiţii, în limita repaosului. Gru­puri sportive punându-şi la punct pasul, sincronizându-şi mişcările, orchestre parcurgând pentru ultima oară, partitura, tarafuri fredonând pianisime, bucăţi animate. Şi momente de desfătare improvi­zate în marea desfătare, se dan­sează. Perechi evoluează pe pavajul dintre două grupuri de manifes­tanţi, încă imobilizaţi. La colţuri camioane cu alimente debitează franzeluţe, prăjituri, ouă, fructe, limonadă... Viu şi nuanţat tablou. Policrome costume, în armonie cu cadrul flo­ral al naturii, cu fastul ornamental al clădirilor. Stindarde parţial des­făşurate, cami peste puţin vor îlu­­ura la nesfârşit, roşii şi multico­­j­ore, peste capetele defilanţilor, un­­ parc uriaş de bujori, trandafiri şi liliac, alunecând aerian ca o fulgu­­rie de petale, când se vor pune în­ mers flamurile de mătase ale aso­ciaţiilor sportive. Şi toată lumea aceasta desfăşu­rată pe kilometri, va porni ca trei fluvii, din trei direcţii deosebite, ca să se întâlnească în Piaţa Victoriei, unde va defila pe trei coloane pa­­ralele, pe dinaintea tribunelor ofi­­ciale. Piaţa Victoriei. In faţă, dominând cuprinsul, portretul uriaş al lui I. V. Stalin. Pe laturi, deasupra tribunei oficiale, alt panou de aceleaşi pro­porţii, înfăţişând pe cei doi mari conducători ai popoarelor sovietice, Lenin şi Stalin. Sus, o lungă linie de fanioane roşii, învolburate de boarea dimineţii. Drapele mari se salută din toate părţile. In tribuna centrală: Prezidiul Marii Adunări Naţionale, în frunte cu d. prof. Dr. C. I. Parhon, guver­nul în frunte cu d. dr. Petru Groza, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pau­ker, Vasile Luca, Teohari Georges­­cu, Lotar Rădăceanu, Iosif Chişi­­nevschi, Al. Moghioroș. In primul rând, ambasadorul Uniunii Sovietice, d. S. I. Kavta­­radze, aclamat mereu de mulțimea ___ F. BROM­EA-FOX (Continuare în pag. 3-a) Citiţi în pagina 3-a: • Cuvântarea d-lui Gh. Apostol la meetingul din Piaţa Victoriei • Sărbătorirea Zilei de 1 Mai în ţară. • Inaugurarea noului post de radioemisiune Bucureşti 1. • închiderea celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echi­­pe de joc ale sindicatelor

Next