Adevěrul, mai 1950 (Anul 64, nr. 17758-17781)
1950-05-03 / nr. 17758
ANUL 64 Nr. 17.758 Taxa postali platiti in numerar conform aprobarii Direcțiunii Generale P. T. T. Nr. 140.306/946 si 261.000/947 FONDATORI: Al. V. BELDIMAN 1888—1897 CONST. MILLE 1897—1920 CONST. GRAUR 1921 — 1936 B. BRANIȘTEANU 1897—1947 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 3 Mai 1950 Proprietari S. A. »Sărindar” EDITOAREA ZIARELOR „ADEVERUL“ ŞI „DIMINEAŢA" Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I. Com. Nr. 142/946 Director H. SOREANU BIROURILE: BUCUREŞTI I Str. BREZOIANU 14 Telefoane Redacţia 5.38.56 Secretariatul de redacţie 3.86.12 Ad-tia şi Publicitatea 5.57.63 Un ministru laburist a declarat că *.Anglia nu vrea alegeri noui. ..■Cucandidaţi vechi! Rezultatele primului trimestru " Trimestrul întâi al aplicării Placului de Stat pe anul 1950, încheiat acum o lună, a fost obiectulunui comunicat al Consiliului de Miniştri prin care sunt înfăţişate rezultatele sale, însoţite de constatări şi observaţiuni de cel mai mare interes. Avem sub ochi bilanţul unei noui etape parcurse pe drumul care duce la transformarea fundamentală a economiei noastre. Desfăşurarea producţiei industriale reprezintă capitolul de seamă al realizărilor, care, bineînţeles, atrage de la început privirile noastre. Planul producţiei industriale a fost realizat în proporţie de 104,6%, adică el a fost depăşit pe acest prim trimestru. Locul întâi în producţia industrială îl deţin întreprinderile care aparţin Ministerului Metalurgiei şi Industriei Chimice, cu un pro-cent de 110,8%. Dacă ne oprim iar cifre mai amănunţite, întâlnim la unele produse succese cu adevărat excepţionale. Producţia de motoare cu combustiune internă, producţia de tractoare agricole, cea de pluguri de tractoare, au fost dublate, depăşind cu 209,3*'/1, 259% şi 280% prevederile Planului. La strungurile aşa zise paralele ea a fost depăşită de aproape patru ori şi jumătate (442,8%), la cazanele numite Suhov de cinci ori (500®/»), iar la fabricarea de batoze ea este de nu mai puţin opt orii mai mare decât cea fixată prin Plan. In general, industria construcţiilor de maşini şi a metalurgiei prelucrătoare, ca şi industria de maşini agricole, au făcut un progres însemnat în acest trimestru faţă de primul trimestru al anului precedent, arătând prin aceasta că cele două accente semnificative ale Planului, acela al intenficării industrializării şi al mecanizării agricole, sunt la locul de cinste. Locul imediat următor întreprinderilor din cadrul Ministerului Metalurgiei îl ocupă acelea ale industriei alimentare, cu o proporţie de realizări de 106%. Produsele de larg consum au fost sporite deci faţă de trimestrul întâi al anului precedent şi acest lucru se datoreşte în parte şi creşterii numărului cooperativelor meşteşugăreşti şi deasemeni contribuţiei întreprinderilor economice locale, precum şi ajutorului de materii prime şi utilaj primit din Uniunea Sovietică. Paralel cu creşterea producţiei, s’au realizat în acest trimestru produse noui, prin lărgirea sortimentelor, şi s’au pus în lucru prototipuri de produse noui (tipuri de cazane cu aburi, compresoare de pompe centrifugale, ciocane de forjă, sau produse din sectorul fabricării hârtiei, din electricitate, chimie farmaceutică, etc.). Totodată sarcinile date în ce priveşte indicii tehnico-economici au fost înfăptuite într-o măsură care îngădue cele mai bune speranţe pe scara întregului Plan. Ni se comunică chiar că au fost întreprinderi care au depăşit indicii fixaţi ca sarcină anuală, încă de pe acest trimestru. Acest fapt dovedeşte că procedeurile de utilizare raţională intensivă a maşinilor intră cu rapiditate în patrimoniul muncitorilor noştri. Aceste realizări au fost posibile mulţumită unei serii de fapte dintre care reţinem următoarele: introducerea de maşini şi utilaje perfecţionate; folosirea metodelor de lucru sovietice într-o proporţie mult sporită faţă de trimestrul întâi al anului trecut; atenţia dată de întreprinderi problemelor cuprinse în planul tehnic referitoare la produsele noui, la procedeele tehnologice perfecţionate, la cercetările tehnico-ştiinţifice, la măsurile tehnico-organizatoriceîn forajul petrolifer, deşi au fost depăşite realizările perioadei corespunzătoare a anului trecut, planul pe trimestrul trecut nu a putut fi îndeplinit, tocmai din cauza neaplicării metodelor tehnologice raţionale); sporirea productivităţii muncii cu un procent de 13,5®/« faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. S’au folosit în mai largă măsură rezervele interne, s’a făcut deasemeni în chip mai frecvent apel la experienţele altor categorii fruntaşe, întrecerile socialiste au luat apoi un avânt deosebit în întâmpinarea zilei de 1 Mai. In fine nu trebue să uităm că numeroase inovaţii şi raţionalizări au fost introduse în muncă şi că deasemeni au fost reduse normele de timp învechite. ANDREI FIUMON (Continuare în pag. 2 a) GLOSE POLITICE Etape După cum arată l’Humanité, scriitorul colaboraţionist Henri Beraud, care a fost recent pus in libertate, a beneficiat de următoarele ,,etape” de îndulcire a sentinţei iniţiale de condamnare la moarte pentru trădare, la 29 Decembrie 1944. A fost mai întâi graţiat de către de Gaulle. Pe urmă i s’a redus pedeapsa la 20 ani muncă silnică, apoi la 10 ani de recluziune. „Pe când îl vom citi în „Figaro"?, se întreabă l’Humanité. Visuri ! Ministrul de externe al Arabiei Saudite se află de câteva zile la Paris. După diverse tratative, recepţii şi banchete, oaspetele a fost decorat şi i s’a înmânat, cu mare Schembfosfie, cravata Legiunii de Onoare. Un ziarist francez a întrebat pe ministru: — Ce visuri mai aveţi ? Acesta a răspuns, (făcând aluzie la cea mai mare decoraţie engleză): — Aş vrea ca după cravată să capăt şi o c jaretieră. Cum excelenţa sa pleacă de la Paris la Londra, iar discuţiile se duc în jurul... petrolului din, Arabia Saudită, n’ar fi exclus ca reprezentantul lui Abdallah să-şi vadă visul cu ochii. Dramă O nouă pereche este menită să devină celebră ca Romeo şi Julieta■ Este vorba de Seretze Kama şi soţia lui Ruth. Spre deosebire de ergii lui Shakespeare, nenorocirile celor doi îndrăgostiţi moderni nu se datoresc unui dintre familii, ci urii rasiale, nu bătrânului Montagnu, ci d-lui Attlee, care îi ţine îndepărtaţi. — Ce se va întâmpla acum ? întreabă lumea. Va triumfa dragostea lor sau asemeni eroilor din Verona. Seretze şi Ruth vor muri împreună, strâns îmbrăţişaţi ? . Un umorist răspunde: Ultima ipoteză este exclusă• Mai milos decât Shakespeare, d. Attlee a aranjat in aşa fel lucrurile încât cei doi nu se vor... întâlni niciodată. Seretze n’are voe să părăsească Londra, Ruth nu poate pleca din Bankwato.•• I MAI fi jstal l Minaju m & MN CAPITALA » u.vtUmm jiism&ng w defa mr&M smntivUQtj CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE Marile demonstraţii Parada de la Moscova Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită anul acesta sub semnul luptei pentru pace. In Uniunea Sovietică, in ţările de democraţie populară ca şi în Occident, unde partidele comuniste şi partizanii păcii au lansat apeluri şi au organizat uriaşe demonstraţii, pretutindeni, prima de zi de Mai a fost nu numai ziua înfrăţirii muncitorimii, solidarităţii ei, dar şi expresia unei nouă lupte: lupta pentru pace, lupta împotriva celor cari pregătesc răsboiul şi împotriva armelor atomice. De data aceasta ziua de 1 Mai a fost sărbătorită pentru prima oară în China şi tot pentru întâia dată în Republica Democrată Germană. Manifestaţiile impresionante din sectorul răsăritean al Berlinului — unde au participat în faţa vechiului palat, sute de mii de oameni — ca şi manifestaţiile de la Peking sau Shanghai, unde muncitorii, ţăranii şi intelectualii chinezi şi-au luat misiunea să construiască „o Chină nouă, independentă, liberă şi democrată” — sunt expresia a încă două victorii obţinute anul acesta de democraţia populară. La Moscova, marea paradă din Piaţa Roşie s-a desfăşurat în prezenţa Generalissmului Stalin, a conducătorilor Partidului Bolşevic şi a membrilor guvernului. După parada militară, generalul Stemenko a vorbit trupelor care au luat parte la defilare, spunând între altele: „Forţele armate ale Uniunii Sovietice păzesc integritatea graniţelor Statului Sovietic şi stau ferm de strajă păcii şi securităţii patriei noastre. Să nu uite aţâţătorii la răsboi că cursa nebunească a înarmărilor, înjghebarea de blocuri agresive, crearea de baze militare în jurul Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară şi organizarea de tot felul de provocări nu vor intimida popoarele Uniunii Sovietice şi vor primi un răspuns hotărît din partea partizanilor păcii din lumea întreagă”. Un articol al ziarului ,,Pravda” ne arăta cu o zi înainte uriaşele pregătiri ce s’au făcut în vederea lui 1 Mai. „In toate cele 25 raioane, în toate colţurile marelui oraş, strălucesc pe fond roşu chemările pentru ziua de 1 Mai ale Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al U.R.S.S. Pe toate clădirile principale din Moscova a fost ridicat portretul tovarăşului Stalin. Peste tot strălucesc cuvintele: „Slavă Marelui Stalin!”. Apoi „Pravda” publică acest pasagiu din care se vede câtă importanţă are solemnitatea de 1 Mai pentru poporul sovietic: „Moscova— scrie ziarul — se pregăteşte pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, consacrând acestei zile măreţe, adunări solemne în toate cartierele, în uzine, fabrici, instituţii, institute de învăţământ şi unităţi militare. Mii de telegrame pornesc din Capitală spre toate colţurile ţării. Locuitorii din Moscova felicită pe rudele şi prietenii lor cu prilejul marii sărbători şi le urează noui succese în muncă şi in învăţătură”. Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită, după cum spuneam, şi în ţările occidentale. In Franţa, o imensă manifestaţie a avut loc în piaţa Bastiliei, din Paris, după ce în ajun, Partidul Comunist, şi alte 41 de organizaţii democrate au lansat un apel prin care se cere poporului francez să lupte pentru pace, împotriva răsboiului din Vietnam, împotriva pactului Atlantic. O grevă în transporturi a fost deasemenea organizată la Paris, la 1 Mai, pentru a se protesta împotriva întârzierii puse de guvern pentru ca muncitorimea să obţină prima de 3000 de franci. O altă demonstraţie impresionantă a avut loc la Roma, unde — cu toate forţele de poliţie aduse de guvern — muncitorimea italiană, condusă de fruntaşi comunişti şi socialişti de stânga, a protestat împotriva armamentului american şi pentru pace. Manifestaţia a fost cu atât mai semnificativă cu cât doar cu o zi înainte, la Neapole, sub o pază riguroasă făcută de carabinieri şi armată, fusese descărcat un al doilea vas american, „Piennier“ conţinând 200 tone de material de răsboiu pentru Italia. Ca şi cu 18 zile înainte, în cazul vasului „Exilone”, vasul „Pionnier” a intrat în port pe neaşteptate, cu un mare avans asupra orarului fixat. (Continuare în pag. 2-a) de 1 Mai din toată lumea în prezenţa Generalissintului Stalin Manifestările din celelalte capitale Aspecte noui în problema aprovizionării Odată cu venirea primăverii şi cu înaintarea noastră în anotimpul cald- problema aprovizionării cotidiane intră într’o nouă fază- In orice caz, am depăşit acel interval de tranziţie de care vorbeam într’un articol precedent, căci dacă proviziile de iarnă s-au terminat de mult, produsele primăverii şi-au făcut apariţia pe piaţă în cantităţi însemnate. Legumele şi zarzavaturile sporesc Proporţia lor cantitativă influenţează în mod firesc asupra preţurilor. îmbunătăţirea producţiei în toate ramurile este urmărită de aproape în desfăşurarea economiei noastre, astfel că ne putem aştepta ca aprovizionarea cu legume şi zarzavaturi să înregistreze anul acesta unele aspecte pozitive noui. Să nu uităm că experienţa gospodăriilor de Stat din jurul Capitalei, experienţa Aproziarului şi aceea în general a schimburilor dintre sat şi oraş, au progresat toate. Prin sporirea numărului de cooperative de consum, prin creşterea reţelei comerţului alimentar în formele lui legale, afluenţa de la sat la oraş a produselor alimentare de sezon va trebui să se adapteze cu o desinvoltură crescândă la cerinţele pieţii orăşeneşti. Primăvara aduce cu sine două momente tipice în economia generală : unul este acela al campaniei însămânţărilor, care se referă la întregul populaţiei ţării şi la nevoile ei; al doilea este reluarea în ritm viu a schimburilor dintre sat şi oraş, astfel ca alimentarea masselor muncitoare să se facă în condiţiuni suficiente. Şi cum campania însămânţărilor este aproape încheiatâ, examenul cel de-al doilea este în curs de desfăşurare şi toţi factorii de resort participă la el. Din punctul de vedere al schimburilor dintre sat şi oraş, economia noastră se află desigur într’o situaţie specială. Aşa cum a arătat d- ministru Gh. Gheorghiu-Dej în „Lupta de clasă în România în etapa actuală”, ne găsim într’o fază de tranziţie în această privinţă, caracterizată prin aceea că comerţul de Stat, socialist şi cooperatist, care se extinde din ce în ce mai mult, şi desfacerea directă pe piaţă a produselor micilor producători, coexistă unul alături de altul. Prin aceasta, comerţul din sectorul particular este sortit să-şi restrângă activitatea speculativă. Tot aşa orice obstacol rigid care tinde să stânjenească capacitatea de circulaţie a produselor de origină agricolă, prin interdicţii nepractice aplicate micilor producători este înlăturat. Agricultura are sarcina ca în aceste modalităţi de tranziţie să ducă la capăt realizarea obiectivului ei actul de a susţine cu îndestulare opera de aprovizionare cu alimente paralel cu aceea de a furniza cât mai multe materii prime de origină vegetală industriei Momentul de faţă, aşa de ca-racteristic, al reluării schimburilor mai active dintre sat şi oraş, trebue să găsească la postul lor pe toţi factorii care pot să o însufleţească. Trei sunt scopurile lui principale: o aprovizionare îndestulată, o aprovizionare promptă şi, drept consecinţă o stăvilire din faşă a oricărui posibilităţi de speculă. Sezonul se anunţă dealminteri fertil, căci căldura şi ploile alterneazăAngrenarea dintre o capacitate sporită de producţie — care fără îndoială există — şi dintre un ritm viu de circulaţie, prin organizarea desfacerii şi transporturilor, poate duce la trecerea cu succes a acestui examen de sezon care se referă la ameliorarea imediată a condițiilor de trai ale tuturora. A. ERI, IN PIAŢA VICTORIEI Defilarea prin faţa tribunelor oficiale Carnetul nostru IN VORBĂ DIN SCRIS „Cum vorbim” e titlul unei excelente reviste care urmăreşte popularizarea scrisului şi a vorbirii corecte. Limba românească e într’o permanentă evoluţie. Graiul nostru nu e încă fixat. Fiecare suntem datori să aducem o contribuţie cât de modestă la crearea şi definitivarea unei glosei cât mai apropiate de perfecţiune Scriind corect noi înşine, să supraveghem şi scrisul altora In coloanele acestui ziar, colegul Emi Socol a tipărit, nu odată, observaţii juste, privitoare la unele greşeli comise de publicişti contemporani. Am spicuit şi noi, în ultima vreme, câteva abateri de la regulile bunului linguist. Cineva scria deunăzi „Calomniatorii împotriva ţării”. Corect este, cred, „calomniatorii ţării”. Vorbeşti sau scrii împotriva cuiva, dar calomniezi pe cineva. „Falşii patriotarzi..." scrie altcineva. Nu e nimeni fals patriotard. Patriotardul este, prin definiţie, un patriot fals: „Fals patriotard”, nu e nici măcar un pleonasm. E o erezie. Am citit într’o carte apărută de curând fraza : „Vântul de dimineaţă adia uşor.”, de VICTOR EFTIMIU Poţi spune m’am sculat de dimineaţă, am plecat la drum de dimineaţă, dar vântul nu e de dimineaţă, e vântul dimineţii. Intr’o pagină de amintiri din Italia altul scrie : „In sala X a muzeului din Florenţa, am admirat o statuie în mărime naturală a lui Jupiter”Care va fi fiind mărimea naturală a zeului suprem, e ştie sculptorul căruia i-a pozat stăpânul Olimpului■ Noi, simpli muritori, nu-i putem realiza proporţiile. Unii spun „un ţărm îndepărtat“, în loc de depărtat. Un poet de mare talent a tradus „La princesse lointaine” a lui Edmond Rostand sub titlul „Prinţesa îndepărtată”. Corect este ,,Prințesa de departe”. „îndepărtat” e înlăturat, e cineva care a fost trimis undeva, departe, fără voia lui, un exilat, îndepărtat de la curte, îndepărtat din serviciu. In romanul unui admirabil stilist am citit „El flueră primele acorduri din Simfonia V". Un acord numi pot fluera decât cel puţin doi• Unul singur nu poate fluera decât primele note (Continuare în pag. 2-3*) O URIAŞĂ DESFĂŞURARE RE MASSE IN CAPITALĂ — Aspecte şi imagini — Ziua de 1 Mai a avut în Capitală proporţii grandioase, neintâlnite la demonstraţiile anterioare. Participarea extraordinară de em, entuziasmul, freamătul de tinereţe şi puternicul accent din gesturile, din lozincile manifestanţilor, imensul tablou plin de viaţă şi de culoare întins asupra întregului oraş, — iată ce a dat populaţia Capitalei. Dar caracterul dominant al imensei manifestaţii de solidarizare internaţională a oamenilor muncii, a fost imprimat de masiva idee a păcii, pe care au proclamat-o Compactele coloane, în înflăcărate strigăte, în expresive pancarte, în tot ce poate traduce constructiv şi uman, factorul păcii, de la roadele felurite ale muncii cu care se mândresc grupurile, la minunatul avânt al sportivilor, la bucuria de viaţă a pionierilor. In freamătul zorilor de primăvară încă răcoroase, vibrează diapazonul pregătitor al demonstraţiei, ton ce se va amplifica spre amiază, în uriaşele urale, cântece şi muzici instrumentale, in decorul exaltat al soarelui şi florilor. Pâlcuri răsleţe traversând străzile încă adormite, care vor deveni imediat nesfârşite şiruri; crâmpeie de marşuri din goana camioanelor, ce vor creşte în corul gigant al miilor de glasuri însoţind defilarea; svâcnirile matinale ale grupurilor ce vor imita mai târziu rumoarea talazurilor, încă devreme... Şi totuşi în bulevardele spre Piaţa Victoriei, în străzile laterale, s-au masat participanţii la defilare, spectatorii. Fugare repetiţii, în limita repaosului. Grupuri sportive punându-şi la punct pasul, sincronizându-şi mişcările, orchestre parcurgând pentru ultima oară, partitura, tarafuri fredonând pianisime, bucăţi animate. Şi momente de desfătare improvizate în marea desfătare, se dansează. Perechi evoluează pe pavajul dintre două grupuri de manifestanţi, încă imobilizaţi. La colţuri camioane cu alimente debitează franzeluţe, prăjituri, ouă, fructe, limonadă... Viu şi nuanţat tablou. Policrome costume, în armonie cu cadrul floral al naturii, cu fastul ornamental al clădirilor. Stindarde parţial desfăşurate, cami peste puţin vor îluura la nesfârşit, roşii şi multicojore, peste capetele defilanţilor, un parc uriaş de bujori, trandafiri şi liliac, alunecând aerian ca o fulgurie de petale, când se vor pune în mers flamurile de mătase ale asociaţiilor sportive. Şi toată lumea aceasta desfăşurată pe kilometri, va porni ca trei fluvii, din trei direcţii deosebite, ca să se întâlnească în Piaţa Victoriei, unde va defila pe trei coloane paralele, pe dinaintea tribunelor oficiale. Piaţa Victoriei. In faţă, dominând cuprinsul, portretul uriaş al lui I. V. Stalin. Pe laturi, deasupra tribunei oficiale, alt panou de aceleaşi proporţii, înfăţişând pe cei doi mari conducători ai popoarelor sovietice, Lenin şi Stalin. Sus, o lungă linie de fanioane roşii, învolburate de boarea dimineţii. Drapele mari se salută din toate părţile. In tribuna centrală: Prezidiul Marii Adunări Naţionale, în frunte cu d. prof. Dr. C. I. Parhon, guvernul în frunte cu d. dr. Petru Groza, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în frunte cu d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lotar Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Al. Moghioroș. In primul rând, ambasadorul Uniunii Sovietice, d. S. I. Kavtaradze, aclamat mereu de mulțimea ___ F. BROMEA-FOX (Continuare în pag. 3-a) Citiţi în pagina 3-a: • Cuvântarea d-lui Gh. Apostol la meetingul din Piaţa Victoriei • Sărbătorirea Zilei de 1 Mai în ţară. • Inaugurarea noului post de radioemisiune Bucureşti 1. • închiderea celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor