Adevěrul, mai 1950 (Anul 64, nr. 17758-17781)
1950-05-03 / nr. 17758
ADEVERUL O URIAŞA desfăşurare de basse în capitala manifestanţilor. De cealaltă parte, înaintea tribunei publice înţesată de invitaţi, strălucesc alămurile muzicilor militare, cari vor acompania tot timpul parada. Megafoane umplu cuprinsul cu glasul vestitor al speakerilor, transportă departe, în Capitală şi dincolo, rostirile conţinând semnificaţia evenimentului, nobilele înţelesuri legate de acest t Mai al păcii şi înfrăţirii dintre popoarele muncii, în centrul cărora stau URSS şi marele conducător I. V. Stalin. Meetingul a fost deschis de d. Gheorghe Stoica, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim secretar al Organizaţiei de Bucureşti şi vicepreşedinte al C. G. M. Cuvântarea — al cărei text îl publicăm în altă parte — a fost rostită de d. Gheorghe Apostol, preşedintele C.G.M. După ce a arătat semnificaţia internaţională a zilei de 1 Mai, şi a trecut în revistă evenimentele importante, d-sa a subliniat eforturile depuse de clasa muncitoare pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat, contribuţie esenţială la aşezarea socialismului, la consolidarea păcii. ★ Şi iată defilarea, deschisă de impunătoarea coloană a partizanilor. Un freamăt trece prin mulţime. Trec apoi mii, sute de mii de reprezentanţi ai muncii din fabrici, industrii, laboratoare, universităţi, şcoli, aşezăminte sociale. In fruntea fiecărui grup, se poartă chipurile acelora care au contribuit la edificarea acestui eveniment sărbătorit azi de milioane de oameni: învăţătorii înaintaşi ai socialismului, Marx şi Engels; constructorii socialismului, Lenin şi Stalin şi toţi acei care îl înfăptuesc acuma în ţările cu democraţie populară. Gest omagial, de afecţiune şi recunoştinţă. Alt sentiment e proclamat în tablourile satirice, prin care sunt înfieraţi uneltitorii răsboiului. Aproape fiecare grup de manifestanţi a ţinut să denunţe prin numeroase compoziţii şi desene caricaturale, pe potrivnicii ideei de pace. Publicul a subliniat cu puternice aplauze aceste stigmatizări, cari au găsit şi o altă amuzantă şi originală interpretare. Astfel muncitorii fabricii „Tungsram”, purtau două uriaşe becuri, pe creştetul cărora stăteau contractaţi, electrocutaţi de lumină, pe unul ministrul de externe britanic, pe celălalt, primul ministru italian. Ceasuri întregi a ţinut defilarea. Bărbaţi şi femei, tineret şi copii, au parcurs bulevardele, cântând, glăsuind cuvinte de pace şi de muncă, urări pentru popoarele sovietice conducător I. V. şi pentru marele Stalin. In faţa tribunelor, defilanţii intonau ritmic „Stalin”, nume care simbolizează lagărul păcii şi socialismului. Fiecare industrie, fiecare ramură a muncii, s’a învrednicit să se înfăţişeze cât mai frumos, cu panouri artistice, care alegorice. Remarcăm carul alegoric simbolizând ajutorul sovietic. O sintetică şi uriaşă compoziţie, în care se văd variatele asistenţe date de industria sovietică, Republicii Populare Române. Panouri reprezentând sculele mecanice trimise, — sonde, elevatoare, motoare, etc., precum şi materii prime, — maldărul de bumbac, înfăţişat aevea, minereuri, şi alte directe fabricate, din domeniul electricităţii, autovehiculelor, instrumentelor acustice, etc. Excelent executat amplul panou al „Sovromfilmului”, cu deviza: „Cinematograful sovietic în slujba păcii”, deasemenea de mare efect locomobila în miniatură a uzinei „Steaua Roşie” şi globul pământesc în chenar de catifea roşie pe un postament portativ, din acelaş material, opera Monetăriei Statului. Isbutită emblema fabricii de chibrituri, — trei colosale cutii inegal rânduite în scară, — roşii şi negre, îmbujorate în creştet de flăcările progresului. Deasemenea a impresionat grupul grafic şi redacţional al „Scânteii”, acompaniat de diagrame cu privire la presă şi de marea imagine înfăţişând casa ei în construcţie. Menţionăm lunga coloană a muncitorilor de la Fermele de Stat, călăreţi şi pedestraşi, precedaţi de „carul agriculturii”, fete cu spice de grâu, tractor, plugari.* Deasemenea, reuşit carul uzinelor „7 Noembrie”, răsboiul de ţesut, din care se revarsă valuri de pânză. Sub raportul costumelor, remarcăm splendidele vestminte ale grupului reprezentând Asociaţia democratică armenească. Femeile în largi rochii de mătase colorată peste care adiau văluri albe, bărbaţii în straie de atlas negru, suple cismuliţie roşii şi căciuliţe de astrahan cu fundul stacojiu. Numele lui Stalin, iniţialele Republicii şi ale Partidului, numele d-lui Gheorghiu Dej şi ale celorlalţi secretari sunt tot timpul ritmate de demonstranţi. Un mare succes au înregistrat coloanele sportive. Şi sub raport numeric — probabil câteva mii — şi sub raportul ţinutei. In frunte echipa de gimnastică a C. G. M., înconjurând un vast glob pământesc, în jurul căruia două braţe vânjoase muncitoreşti îşi strâng mâinile. Au urmat asociaţiile sportive, sub faldurii multicolori ai celor mai fermecătoare flamuri de mătase. Violete cu irişii, roz, bleu-ciel, cafeniu şi galben ca nişte enorme pansele, verzui şi albe, gingaşe ca aripile libelulei. Apoi toate echipele şcolare, în costume de cel mai bogat efect, bluze galbene şi pantalonaşi albaştri, tricouri roşii şi shorturi albe, într’o alternanţă plină de armonie şi tinereţe. Aiura lor, sprinteneala şi robusteţea lor, au făcut o mare impresie asupra publicului, care i-a întâmpinat cu ropote de aplauze. Un t Mai pe care populaţia Capitalei l-a serbat într-o desfăşurare de forţe necunoscute până azi, însufleţită de sentimentul păcii, de tot ce pacea aduce folositor progresului şi oamenlor cultural al muncitorilor şi funcţionarilor. Păstrând acelaş elan în muncă, cu care am luptat pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai şi luând ca punct de pornire în munca noastră viitoare nivelul de producţie realizat în zilele schimbului de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, noi vom reuşi, nu numai să îndeplinim, dar să şi depăşim sarcinile Planului de Stat pe 1950. TOVARĂŞI, Cu ură sălbatecă, privesc duşmanii regimului nostru de democraţie populară înflorirea patriei noastre, întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, primele succese în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Ei uneltesc împotriva bunului trai al poporului nostru muncitor. Capitaliştii şi marii moşieri expropriaţi, chiaburimea nesăţioasă de la sate, elementele naţionaliste, trădătoare, puse în slujba imperialismului anglo-american, mai încearcă să frâneze mersul nostru înainte. Aparatul Statului nostru de democraie populară, cu sprijinul oamenilor muncii educaţi în spiritul vigilenţei revoluţionare de către Partidul Muncitoresc Român, descoperă, demască şi lichidează toate uneltirile mârşave ale spionilor şi agenţilor imperialismului american şi englez, îndreptate împotriva eforturilor noastre de construire a socialismului. Poporul nostru muncitor iubeşte pacea şi este hotărît să lupte pentru apărarea ei. Cu un nestăvilit entuziasm au iscălit aproape 5 milioane de oameni ai muncii din oraşele şi satele Republicii Populare Române, apelul lansat în sesiunea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, prin care s-a cerut Interzicerea necondiţionată a armei atomice ca armă de agresiune şi exterminare în masă a oamenilor. Poporul nostru muncitor va considera drept criminal de război acel guvern care va folosi primul această armă împotriva altei ţări. Muncitorimea Republicii Populare Române, care se află cu cinste in fruntea luptei din ţara noastră pentru apărarea păcii, va contribui neîncetat la întărirea şi consolidarea unităţii mişcării muncitoreşti internaţionale, a cărei expresie este Federaţia Sindicală Mondială. Poporul muncitor român, masele muncitoare ale naţionalităţilor conlocuitoare, întreaga clasă muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare, cu devotament neclintit urmează linia politică a Partidului Muncitoresc Român şi a Comitetului său Central, în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej, care conduce cu mână sigură eforturile poporului pentru apărarea păcii, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Cu încredere neclintită în victoria lagărului democraţiei, socialismului şi păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, cu dragoste nemărginită faţă de Partidul Bolşevic, conducătorul popoarelor sovietice care construesc comunismul, cu recunoştinţă profundă faţă de eliberatorul şi prietenul deump al poporului nostru, faţă de Marele Stalin, înainte spre victoria socialismului în Republica Populară Română şi în lumea întreagă ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, zi de trecere în revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii din întreaga lume ! Trăiască Federaţia Sindicală Mondială ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare în Republica Populară Română, organizatorul şi inspiratorul victoriilor noastre! Trăiască U.R.S.S. bastionul patoii, democraţiei şi socialismului ! Trăiască marele popor sovietic — constructorul comunismului,I Sila celui Intâi iubit prieten al po-, porului nostru, genialul învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, Marele Stalin! Unnare din pagina 1-a Numeroase coloane, după ce au defilat prin Fiaţa Victoriei, s-au îndreptat spre Ambasada Sovietică, ovaţionând călduros şi cântând cântece închinate lui I. V. Stalin. Oamenii muncii din Capitală şi-au manifestat, odată mai mult, ataşamentul lor puternic faţă de invincibila Ţară a Socialismului, conducătoarea frontului mondial al păcii şi pentru genialul ei conducător, I. V. Stalin. In după amiaza zilei de 1 Mai, au avut loc în pieţele publice frumoase serbări populare, în care s’au executat bogate programe artistice. Au asistat zeci de mii de oameni ai muncii, întreaga Capitală a cunoscut, până noaptea târziu, o animaţie deosebită, care reflecta entuziasmul cu care oamenii muncii au participat la măreaţa sărbătoare de 1 Mai. (Agerpres). F. Brunea-Fox Manifestaţii de simpatie la Ambasada Sovietică CUVÂNTAREA D-LUI GH. APOSTOL TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, Oamenii muncii din lumea întreagă întâmpină ziua de 1 Mai sub semnul luptei pentru întărirea solidarităţii internaţionale a clasei muncitoare, sub semnul luptei active pentru apărarea păcii împotriva imperialiştilor americani şi englezi, aţâţători la un nou război. Întâmpinăm 1 Mai 1950 în condiţii când 800 milioane oameni, o treime din populaţia globului pământesc, a scuturat jugul imperialismului şi înfăptueşte cu deplin succes nemuritoarele idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Cu avânt neîntâlnit în istorie, eroicele popoare sovietice, sub conducerea marelui Partid Comunist (Bolşevic), construesc comunismul, iar popoarele ţărilor de democraţie populară din Europa şi Asia, în frunte cu eroicul popor chinez, înaintează victorioase pe calea construirii bazelor socialismului. Uriaşele succese ale frontului păcii şi socialismului provoacă ură şi turbare în rândurile imperialiştilor. Imperialiştii americani şi englezi desfăşoară o nemaiîntâlnită cursă a înarmărilor, aţâţă isteria războinică, continuă şantajul cu bomba atomică şi hidrogenicâ. Ei depun sforţări disperate pentru mobilizarea tuturor forţelor reacţiunii mondiale, în vederea realizării planurilor lor războinice de jaf şi cotropire a lumii. Ura neîmpăcată a popoarelor iubitoare de pace şi libertate se îndreaptă împotriva imperialiştilor asupritori şi agresivi. In Franţa, Italia şi celelalte ţări capitaliste, înrobite de imperialismul american prin planul Marshall, proletariatul condus de partidele comuniste, luptă eroic şi obţin© succese mari, împotriva pregătirilor războinice ale imperialiştilor, împotriva mizeriei, foametei şi şomajului, care a atins proporţii nemaiîntâlnite până în prezent. Popoarele din ţările coloniale care văd în eliberarea marelui popor chinez prăbuşirea întregului sistem colonial, obţin succese strălucite în lupta lor armată pentru eliberarea naţională. In ţările de democraţie populară unde se construeşte cu sprijinul multilateral al Uniunii Sovietice o viaţă nouă, socialistă, nivelul de viaţă materială şi culturală a poporului muncitor este în continuă creştere. Clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea Partidelor comuniste şi muncitoreşti, luptă cu fermitate pentru apărarea cuceririlor Sale revoluţionare, sdrobind fără cruţare orice încercare a duşmanului dinăuntru şi din afară de a restaura din nou domnia capitalului monopolist. In zilele noastre nu mai există astfel de forţe care să poată împiedica răspândirea tot mai largă a ideilor atotbiruitoare ale comunismului. car© Să poată opri creşterea dragostei fierbinţi faţă de Uniunea Sovietică, bastionul sigur al păcii, fortăreaţa mişcării de eliberare a popoarelor. Oamenii muncii şi popoarele asuprite din toată lumea, nu pot fi împiedicate a se inspira în lupta lor contra exploatării capitaliste, pentru libertate şi pace, de măreţele învăţături ale geniului omenirii, ale Marelui Stalin. In această zi scumpă lumii muncitoare, poporul nostru muncitor transmite salutul său de solidaritate frăţească eroicelor popoare din Franţa, Italia şi din celelalte ţări capitaliste şi coloniale, care luptă în condiţiile grele ale unor regimuri poliţiste şi de teroare fascistă, pentru drepturile lor la viaţă, pentru independenţa naţională, pentru apărarea activă a păcii. Transmitem salutul nostru fierbinte patrioţilor din Spania şi Grecia care de atâţia ani sângerează pentru cucerirea independenţei naţionale şi libertatea popoarelor lor. Transmitem salutul nostru frăţesc vilase muncitoare şi popoarelor Iugoslaviei care în frunte cu comuniştii interraţionalişti luptă împotriva bandei de spioni şi asasini a călăului Tito, pentru readucerea Iugoslaviei în lagărul socialismului şi al păcii. TOVARĂŞI, 1 Mai 1950 este întâmpinat cu întemeiată mândrie de oamenii muncii din oraşele şi satele patriei noastre dragi care îşi trec în revistă succesele obţinute sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, în lupta pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Datorită desfăşurării cu succes a întrecerii socialiste organizată de Confederaţia Generală a Muncii; Datorită inovatorilor, raţionalizatori lor şi fruntaşilor în producţie care îşi însuşesc tehnica avansată sovietică se aplică cu hotărir© în toate ramurile de activitate ; Datorită creşterii conştiinţei de clasă a muncitorilor, muncitoarelor, inginerilor şi tehnicienilor care au înţeles să îmbine armonios sarcinile construcţiei socialismului cu lupta pentru apărarea păcii, planul de producţie industrială pe primul trimestru al anului 1950 a fost realizat în proporţie de 104,6 la sută. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român transmite un salut cald şi tovărăşesc tuturor oamenilor muncii şi fruntaşilor în producţie din fabrici, uzine şi ogoare, pentru eforturile depuse în lupta pentru depăşirea Planului de Stat, pentru Consolidarea Republicii noastre, pentru apărarea păcii. Conducerea centrală a Confederaţiei Generale a Muncii salută călduros pe toţi membri organizaţi în sindicatele noastre şi întreg activul de bază al organizaţiilor sindicale, pentru realizările obţinute în trimestrul întâi şi în cinstea zilei de 1 Mai. Desfăşuraţi cu putere, dragi tovarăşi, întrecerea socialistă peptli îndeplinirea înainte de termen a Planului de Stat pe 1950. Popularizaţi şi introduceţi în procesul muncii tehnica aVutsala sovietică şi experienţa inovatorilor noştri în producţie. Sindicatele noastre, care trebue să devină şcoala comunismului, trebue să dea dovadă de grijă neobosită pentru ridicarea nivelului de trai material şi Concerte şi şezători în Capitală Ateneele Populare din Capitală şi din comunele suburbane au prezentat, Duminnica, concerte şi şezători culturale în cinstea zilei de 1 Mai. Programele artistice precum şi conferinţele despre semnificaţia acestei măreţe zile au fost ascultate cu viu interes de către un mare număr de oameni al muncii. La Ateneul „Ana Cezar’' au fost viu aplaudate „Poem pentru ţară nouă“, „In numele vieţîi semnează’’ de Dan Deşliu, şi cântecele: ,,Salico’, cântec georgian, ,,Pe sub flori mă legănai’’, „Cântec despre pace“ de Dunaevschi, „Moldoveanca“ şi „Pe Mureş şi pe Târnave". La Ateneul Popular „23 August“ din comuna Colentina au participat muncitori de la fabricile Stela, Donca Sima, Uzinele Vasile Roaită, etc. precum şi gospodine, elevi şi ucenici din comună. După conferinţă a urmat programul artistic executat de orchestra „Ciprian Porumbescu’’, care a cântat „Frumoasa adormită“ de Ceaikovschi, „Tineretul în marş’’ de Dunaevschi, „Cântec pentru Stalin“ de Bianter. La Ateneul Popular „Olga Bande’’ din comuna Popeşti,Leordenii au executat un bogat program artistic, Ansamblul de Muzica Populară românească dirijat de Constantin Găină şi echipa artistică a Sindicatului Comitetului Provizoriu Bucureşti. Tot în cursul zlei de Duminică au avut loc concerte populare la Ateneul Popular „Leonte Filipescu’’ din comuna Dudeşti Cioplea, la Ateneul Popular „Tudor Vladimirescu’’ din Parcul Rahova; la Ateneul Popular „Mihai Kogălniceanu’’ din comuna Griviţa Nouă, la Ateneul Popular „Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelimon, deasemeni la cinematografele „Avrig’’, „Noni“ şi „Flacăra’’. (Agerpres). 1 MAI IN ŢARĂ LA IAŞI IAŞI, 1 Mai (Agerpres). De la un capăt la celălalt, Iaşul a îmbrăcat, în ziua de 1 Mai, haină de sărbătoare. Peste 50.000 de oameni ai muncii din oraşul şi judeţul Iaşi au manifestat cu acest prilej, încă odată voinţa lor neclintită de a întări frontul păcii şi al socialismului, condus de marea Uniune Sovietică. In tribuna frumos împodobită au luat loc: Ion Niculi, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, deputaţi ieşeni, reprezentanţi ai Comitetului judeţean P.M.R., ai Comitetelor Provizorii judeţean şi orăşenesc, ai Armatei, ai organizaţiilor de massă, ai cultelor, fruntaşi în producţie, inovatori, oameni de ştiinţă şi cultură. Deasemeni în tribună a luat loc şi consulul sovietic la Iaşi. A. Ivanov După Intonarea Imnului R.P.R şi a Imnului Sovietic, d. Cabas Constantin secretar adjunct al Comitetului judeţean P.M.R., a dat citire telegramei prin care C.C. al P.M.R. felicită pe oamenii muncii din oraşul şi judeţul Iaşi, cu prilejul zilei de 1 Mai. Apoi, d. Ion Niculi a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai Inovaţiile manifestanţilor s’a dat anoi citire telegramelor adresate cu prilejul zilei de 1 Mai de oamenii muncii din oraşul şi judeţul Iaşi, lui I. V. Stalin, învăţătorul şi conducătorul oamenilor muncii din lumea întreagă Şi Comitetului Central al P.M.R. A urmat defilarea. La sfârşitul măreţei demonstraţii cei prezenţi au intonat Internaţionala. LA PLOEŞTI PLOEŞTI, 1 Mai (Agerpres). Sărbătorirea zilei de 1 Mai a prilejuit, la Ploeşti, o strălucită manifestaţie pentru pace. Din mii de piepturi au răsunat urale entuziaste pentru marea noastre prietenă şi eliberatoare, Uniunea Sovietică, bastionul păcii şi al libertăţii popoareIn tribuna oficială au luat loc: d. Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministru al Minelor şi Petrolului, precum şi membrii Comitetului Judeţean al P.M.R. După intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Sovietic, d. Ene Constantin, secretar adjunct al Comitetului Judeţean P.M.R. Prahova, a deschis mentingul şi a dat cuvântul d-lui Gh. Vasilichi,care a adus oamenilor muncii din judeţul Prahova salutul C.G. al P.M.R. şi al Guvernului. D. Gh. Vasîlichi a arătat apoi Însemnătatea zilei de 1 Mai. S’a dat apoi citire, în ovaţiile entuziaste ale celor prezenţi, telegramei trimise de d. Gh. Gheorghiu-Dej, în numele C.C. al P.M.R., muncitorilor petrolişti, care în cinstea zilei de 1 Mai au obţinut importante succese în producţie. Apoi, în aclamaţiile nesfârşite ale miilor de manifestanţi, s-a citit telegrama omagială adresată de cetăţenii oraşului Ploeşti, lui I. V. Stalin. A urmat defilarea. Măreaţa manifestaţie a luat sfârşit prin intonarea Internaţionalei. După amiază, în faţa a zeci de mii de oameni ai muncii au avut loc pe cele două scene din centrul oraşului mari manifestaţii artistice. LA smr SIBIU, 1 Mai (Agerpres). — Marea demonstraţie pentru sărbătorirea zileide 1 Mai a avut loc la Sibiu în Piata «7 Noembrie». Mii de muncitori au manifestat entuziat, cu muzici şi drapele, purtând portretele marilor dascăli ai Omenirii muncitoare şi ale conducătorilor Partidului Muncitoresc Român. D. Vasile Dragomir, secretarul Comitetului judeţean al P.M.R. a deschis meetingul, dând cuvântul d-lui Suder William, membru al C.C. al P.M.R., ministru adjunct al Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R., care a arătat succese obţinute de oamenii muncii în lupta pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat. D. Suder William a vorbit apoi de amploarea nemaiîntâlnită pe care a luat-o mişcarea partizanilor păcii, care a cuprins peste 800 milioane oameni cinstiţi, iubitori de pace, din lumea întreagă. S-a dat apoi citire, în aclamaţiile celor prezenţi, telegramei de felicitare adresată de d. Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenilor muncii din oraşul şi judeţul Sibiu. Apoi, în mijlocul nesfârşitelor ovaţii, s’a citit telegrama omagială adresată generalissimului Stalin. In coloane compacte, scandând lozinci pentru pace, pentru socialism, muncitorii din întreprinderile oraşului, intelectualii şi delegaţiile Gospodăriilor Agricole Colective din judeţ au defilat în faţa tribunei oficiale, manifestându-şi voinţa neclintită de a lupta pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. După amiază a avut loc o serbare câmpenească în pădurea Dumbrava. In judeţ, la toate Căminele culturale, au avut loc conferinţe Închinate acestei măreţe zile, urmate de programe artistice. LA OŢELUL ROŞU OŢELUL ROŞU, 1 Mai (Agerpres) — La Uzinele «Oţelul Roşu», manifestaţia închinată zilei de 1 Mai s’a transformat într’o hotărîtă demonstraţie de luptă pentru pace, împotriva aţlţătorilor la un nou război, imperialiştii anglo-americani. Pe terenul Casei Sporturilor, mii de muncitori, din diferite secţii ale uzinelor «Oţelul Roşu» au manifestat cu entuziasm pentru scumpa noastră Patrie, Republica Populară Română, pentru marea Uniune Sovietică şi iubitul conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. Prin graficele purtate de coloanele de manifestanţi, muncitorii metailurgişti au arătat realizările cu care au întâmpinat ziua de 1 Mai, contribuind la construirea socialismului în ţara noastră, la întărirea marelui front al păcii. Inaugurarea noului post de radioemisiune Bucureşti 1 Cuvântarea d-lui Al. Petru Groza La ora 18, în sala de emisie, dr. Petru Groza a tăiat panglica roşie de pe masa de comandă. Luând cuvântul în faţa microfonului noului post de radio, dr. Petru Groza a arătat că această realizare a regimului de democraţie populară se adaugă nenumăratelor înfăptuiri, cărora poporul muncitor din ţara noastră le dă viaţă prin munca sa plină de elan şi abnegaţie, prin devotamentul său neţărmurit faţă de Patria noastră dragă, Republica Populară Română. „Graţie ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, mulţumită oamenilor sovietici creatori şi înfăptuitori ai ştiinţei şi tehnicei celei mai înaintate din lume şi datorită muncii şi capacităţii muncitorilor şi tehnicienilor din ţara noastră, postul de emisie de 150 kw. Bucureşti I, înzestrat cu aparatajul cel mai perfecţionat, poate să intre acum în exploatare experimentală. Guvernul preţuieşte din plin valoarea ajutorului tehnicienilor sovietici, care au lucrat la montarea şi reglarea postului şi va exprima gratitudinea sa printr-un „Act de Mulţumire" special. Astăzi când în lumea întreagă, toţi oamenii cinstiţi îşi încordează minţile şi braţele pentru a pune stavilă uneltirilor războinice ale imperialiştilor anglo-americani, când lagărul păcii, democraţiei şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică şi condus de Marele Stalin îşi măreşte pe zi ce trece uriaşele sale forţe în lupta pentru pace, instalarea unui post puternic de radioemisiune, pus în slujba acestei lupte este un fapt Îmbucurător şi bine venit. Aţâţătorii imperialişti la un nou război şi uneltele lor ticăloase de teapa fasciştilor titoişti, folosesc posturile de radio pentru propaganda lor calomnioasă, deşănţată, mincinoasă şi plină de ură împotriva Uniunii Sovietice, a ţărilor de democraţie populară şi a tuturor oamenilor cinstiţi. In propaganda lor nemernică împotriva celor mai luminoase şi măreţe idei ale omenirii progresiste, împotriva ţărilor şi popoarelor iubitoare de pace, ei împroaşcă şi ţara noastră cu noroiul minciunii şi calomniei. De aceea, posturilor noastre de radioşi între ele, postului pe care 11 inaugurăm astăzi, le revine nobila sarcină de a servi în primul rând luptei măreţe pentru pace, de a lovi fără cruţare, de a zdrobi nimicitor monstruoasa propagandă duşmană, de a lupta cu hotărîre împotriva ideologiei putrede imperialiste, puse în slujba răspândirii urii dintre popoare, a crimei şi desfrâului, de a demasca şi combate cu vigoare, planurile războinice şi tâlhăreşti ale imperialiştior. Glasul care răsună la posturile noastre, şi va răsuna de acum încolo şi la noul post pe care îl inaugurăm, va fi, ca şi până acum, glasul adevărului, care înflăcărează inimile şi mobilizează milioanele de oameni ai muncii din satele şi oraşele Patriei noastre, la luptă şi la muncă pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. Duminică la orele 18 a fost inaugurat într’un cadru festiv noul post de radioemisiune de 150 kw. Bucureşti 1. Au fost de faţă: dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Iosif, Chişinevschi, secretar al C. C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, S. I. Kavtaradze abasadorul Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovetice, Ofelia Guvernul Republicii Populare Române, apreciind importanţa radiodifuziunii ca armă puternică de luptă pe frontul ideologic, ca mijloc important de luminare a masselor, de ridicare a nivelului lor cultural şi politic In desfăşurarea revoluţiei culturale în ţara noastră, a luat măsuri pentru desvoltarea radiodifuziunii şi reţelei de radioficare, printre care şi aceea de construire a Casei Radiofoniei, care alături de Casa Scânteii va fi un factor dintre cei mai importanţi de educare a masselor şi de răspândire a culturii. Fie ca noul nostru post de radio — pe care II inaugurăm astăzi — a spus dr. Petru Groza în încheiere — să-şi îndeplinească cu cinste îndatoririle sale nobile, să aducă o contribuţie valoroasă în lupta pentru pace, democraţie şi socialism, să mobilizeze bravul nostru popor la luptă şi la muncă pentru Întărirea şi înflorirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română“. GaivassÎEtirea et-Susi Roatei Socor A luat apoi cuvântul d. Matei Socor, preşedintele Comitetului de Radiodifuziune şi Radioficare, care vorbind Manole, membru supleant al C. C. al P.M.R., N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei. Din partea Comitetului de Radioidifuziune şi Radioficare, de pe lângă Consiliul de Miniştri au participat: Matei Socor, preşedinte al Comitetului, dr. C. Dimitriu, Paul Luchian şi M. Viera, vicepreşedinţi, membrii Comitetului şi alţii, de desvoltarea radiodifuziunii în R.P.R., a arătat că numărul aparatelor de recepţie a crescut cu 230 la sută şi s’au pus bazele producţiei interne de aparate. S’a început după exemplul sovietic radioficarea ţării care lărgeşte considerabil reţeaua de ascultători. Puterea emiţătorilor s’a dublat, s’au construit actualele studiouri şi s’a început construirea Casei Radiofoniei care va permite in curând o considerabilă desvoltare cantitativă şi calitativă a programelor noastre. „Inaugurarea acestui emiţător de mare putere, cu sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice, va spori considerabil mjloacele radiodifuziunii noastre. Prin radioficare şi prin instalarea acestui post de emisie de mare putere păşim pe drumul îndeplinirii unei sarcini de căpetenie,, aceea de a face ca propaganda şi agitaţia noastră pentru pace, contra imperialismului incendiator să pătrundă din casă în casă, să mobilizeze ori, cu om, împotriva monştrilor omenirii, imperialiştii prădalnici şi lacheii lor, pentru consolidarea păcii şi libertăţii popoarelor“. * In numele muncitorilor şi tehnicienilor care au muncit la instalarea noului post, a vorbit d. Oprea Anton care după ce a subliniat că acest post va ajuta poporul nostru muncitor în lupta pentru construirea socalismului a expri-imat dragostea şi recunoştinţa faţă de Marea Uniune Sovietică, ce ne-a dat ajutorul ei neprecupeţit pentru construirea noului post. *• Noul post a intrat in exploatare înlocuind vechiul post de emisie București I. (Agerpres) împărţirea premiilor A urmat apoi împărţirea premiilor câştigătorilor concursului. Premiul I la coruri a fost câştigat de echipele: Sindicatului Transporturi şi Cermunicaţii C.F.R. Iaşi, Sindicatului Sovrommetal Reşiţa, Sindicatului Uzinelor „23 August“ Bucureşti, Sindicatului întreprinderii Mecano-Naval Brăila, Sindicatului Salariaţilor din învăţământ Sibiu. La jocuri premiul I a fost acordat echipelor: Sindicatului „Flamura Roşie“ Arad, Sindicatului Sovrommetal Reşiţa, Sindicatului Instituţiilor Administrative de Stat (secţia grădini) Bucureşti, Sindicatului Salariaţilor Agricoli Mereşti Odorhei. Premiul II la coruri a fost câştigat de echipele: Sindicatului „Griviţa Roşie“ Bucureşti, Sindicatului Gării de Nord Bucureşti (cor categoria II),Sindicatului Sovromtractor Braşov, Sindicatului întreprinderii „Vulcan" Bucureşti, Sidicatului întreprinderii „Janoş Herbac" Cluj, Sindicatului Băncii de Stat Bucureşti, Sindicatului Rafinăria nr. 5 Teleajen (cor categoria II), Sindicatului Mineri Petroşani, Sindicatului Alimentar Alexandria. R P îl. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA CAMPULUNG-MOLD. Dos. No. 539/50. Publicaţii. Nr. 535/50 Se aduce la cunoştinţa tuturor celor cari pretind calitatea de moştenitori sau legatari după defunctul Vasile Ceguş, cu ultimul domiciliu în oraşul Câmpulung-Mold. că s’a fixat la această judecătorie termen de judecată pentru ziua de 16 iunie 1950, ora 8 a.m., pentru eliberarea certificatului de moştenitor. Cei interesaţi sunt rugaţi să se prezinte la termenul fixat înaintea instanţei înfăţişând înscrisurile doveditoare cu privire la calitatea lor de moştenitori sau legatari. Judecător, Indescifrabil, Grefier, Indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA POPULARA RURALA BECLEAN, JUDEȚUL SOMES Dosar Nr. 614-1950, PUBLICATIUNE Prin cererea înregistrată la Nr. 1317-1950 Rusu Otilia din Floreşti a cerut constatarea porţii prezumate dispărutului ei soţ, Rusu Sever fost cu ultimul domiciliu îr. Floreşti, jud. Someş, dispărut. Cei cari deţin ştiri despre numitul, sunt invitaţi a le comunica de urgenţă Parchetului Tribunalului Someş în Dej. Boolean 12 Aprilie 1950. Judecător-şef, indescifrabil, grefier, indescifrabil R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA RURALA CEICA, JUD. BIHOR Dos. nr. 585/1950 Moraru Sofia născută Haralambie, fost cu domiciliul în com. Gruilung, jud. Bihor, în prezent cu domiciliul necunoscut, este citată a se prezenta la această judecătorie, în calitate de pârâtă, în procesul de divorţ intentat de Moraru Teodor, în ziua de 19 Mai 1950. Judecător, (ss) Tiberiu Buziu Grefier, (ss) Petre Ionuţiu Dosar nr. 200/950. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA MOINESTI, JUD. BACAU OSTATIE Eleonora P. Mândru născută Baciu, cu ultimul domiciliu în Moineşti, str. Rafinăria Moineşti, azi cu domiciliu necunoscut, este citată a se prezenta la termenul de 11 Mai 1950, ora 8 dim., în procesul de divorţ intentat contra sa de către soţul său Inginer Petru Mândru, cu domiciliul în Moineşti. Dosar nr. 200/950 a rud. populare mixte Moinești. Căsătoria contractată la 16 Iunie 1937. Extract de căsătorie nr. 381 primăria Ploeşti. Din căsătorie au rezultat 2 copii minori: Titus și Cezar. Act dotat nu există. Judecător șef, ( 3) Indescifrabil Grefier, (ss) Indescifrabil Dosar nr. 287/1950 R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA RURALA NADLAC, JUDETUL ARAD ,STArÎME Pârâta Wagner Elisabeta fost domiciliată în comuna Semlac-Arad actualmente în loc necunoscut în Germania este citată la această judecătorie în ziua de 16 Mai 1950 ora 8 dimineaţa în procesu i intentat de soţul său Reinschroth Mihai din Semlac pentru divorț. La neprezentare se va judeca în lipsă. Nădlac, 18 Aprilie 1950. Judecător, Handa Octavian Grefier, Vatau C-tin R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA NASAUD, JUD. NASAUD Sediul Secundar Telciu CITATIUNE Mo. 3740 Nr. 1740 din 22 Aprilie 1950 D-na Cracău Ana născută Banu, de profesiune casnică, cu domiciliul necunoscut, este citată a se prezenta la sediul acestei instanțe, în localul Comitetului Provizoriu al com. Telciu, jud. Năsăud, în ziua de 16 Mai 1950, ora 8 dim., în calitate de pârâtă în proces cu soțul său Cracău Ioan, pentru divorț. In caz de neprezentare, judecata se va face în lipsă conf. legii. Judecător, (ss) loan Neda Grefier, (ss) L. Martin Dosar Nr. 1740/1949. «STAȚIE NOI ADEZIUNI LA APELUL PENTRU INTERZICEREA ARMEI ATOMICE Campania de strângere de semnături la Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii continuă cu avânt in întreaga ţară Pe listele de la Ministerul Comunicaţiilor au mai semnat: Prof. ing. Nicolae Profiri, ministrul comunicaţiilor; Mihai Leonte, consilier ministerial; Boureanu Rodica, director adjunct la Dir. Contabilităţii; Ionescu Nadhila, contabil principal; Dr. Baroş, responsabilul policlinicii; Cătălui Maria, dactilografă Dir. Planificării; Moraru Vasile, referent tehnic Dir. Planificării; Gheorghe Cristache referent tehnic Dir. Planificării; Dianu Maria, dactilografă Dir. G.T.G., Marcu Sânziana, director al Centralei Transporturi şi Comunicaţii; Olteanu Vasilica, îngrijitoare Dir. Administrativă; Almaru Paulina, şef serviciu Dir. Administrativă; Marinescu Gheorghe, litograf Cuclui Presel, fruntaş în muncă; Mardare Petre, director; Cuculescu Valentina, referent special Director; Oşanu Ilie, şef serviciu, Director; Bâcu Natalia, dactilografă şefă; Ing. Eugen Balasopol, direcţia Secretariatului; G. Georgescu, şef serviciu Dir. Marine Comerciale; Ionescu Dumitru, căpitan Port Principal D. M. G ; Răcăşanu N, şef serviciu Dir. Marinei Comerciale; Scripcaru Zamfira, bucătar Căminul de Zi; Victorian Victor, director adjunct la Dir. C.T.G.; Deac Amalia, şefă secţie; Dir. Secretariatului; Iordan Marin, referent şef Dir. Secretariatului. Pe listele de la Teatrul Naţional au mai semnat: Elena Negreanu, actor ; Pârâta Nicolae, Petre Nicolae, Avram Gheorghe, tehnicieni; Virgil Popovici, Paluca Zamfirescu, Teodora Anca, Mihalache George, Alex. Ciprian, actori; George Nicolae, recuzitor; Duţu Ion, pictor; Lepădaţu Nicolae, tapiţer; Achimescu Ion intendent; Popa Constantin, electrician, Mihai. St. Mihai, tâmplar; Gross Emil, pictor; Ecaterina Artăreanu, croitoreasă; Ionel popa, croitor; Florica Scârţan, Natalia Manolescu, croitorese; Lazăr Dumitru, șef mecanic; Nica Luter, mecanic; Maxim Nicolae, director de scenă; Vasluianu Teodor, regisor; Acsente Gheorghe, regisor; Ciocăltor Teodor, regisor; Vasile Bălălău, Gheorghe Ignat, Voinea Nicolae, plasatori; Sălceanu Alexei, Tenică Ion, Băişan Ştefan, tapiţeri; Cornescu Traien, pictor; Dragalia Natalia, pictor; Franz Medvestchi, Spineanu Ion, Borcănescu Marin, tâmplari; Vasiliu Birlic, Horaţiu Ionescu, Baldovin Gheorghe, Muşcau Gheorghe, Dănciulescu Gheorghe, Berechet Mihai, actori; Constantin Glomnicu, Pârvuiescu Haralambie, Ispas Ion, plasatori; Aurade Alexandru, intendent; Ioana Bălălău, Saropa Ana, Vasilica Ionescu, cabiniere; Bărbulescu Constantin, Vasile Lăzărescu, Stroe Atanasiu, Codrescu Nicolae, Alexandru Giugaru, Ion Focşăneanu, Jeni Argeşeanu, Tanţi Sovianu, Matilda Bărbulescu, Iulian Necşulescu, actori. închiderea celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor Festivitatea de la Arenele Libertăţii Festivitatea de închidere a celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, concurs organizat de Confederaţia Generală a Muncii în cinstea zilei de 1 Mai, s-a desfăşurat Duminică după amiază pe Arenele Libertăţii. La sărbătorescul spectacol au luat parte Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, Liuban Chişinevschi, L. Răutu, Petre Borilă, şi alţi membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului. Au luat deasemeni parte reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, numeroşi muncitori, muncitoare, fruntaşi in producţie, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Au mai participat delegaţiile străine sosite in ţara noastră cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Din partea Comitetului Executiv al C.G.M., a vorbit d. Stelian Moraru, care a arătat că participarea la acest concurs a celor aproape 100.000 de muncitori şi funcţionari din toate ramurile de producţie, constituie o dovadă a creşterii avântului cultural în ţara noastră, cât şi a caracterului de massă pe care l-a luat activitatea culturală a sindicatelor. Vorbitorul a arătat mai departe că echipele de amatori ale sindicatelor au dat la iveală zeci de talente artistice din sânul clasei muncitoare şi au pus în valoare numeroase bucăţi muzicale din folklorul nostru. Minunatele cântece sovietice au fost învăţate şi răspândite în massele largi de ascultători. Concursul — a spus dânsul în continuare — a dovedit o creştere simţitoare a calităţii corurilor sindicatelor. ★ Pe scena mare a Arenelor Libertăţii au luat loc apoi numeroase coruri, care laolaltă au cântat la deschiderea festivalului Imnul R.P.R. şi Imnul Sovietic. Rând pe rând, apoi, au fost prezentate diferite programe artistice. Premiul II la jocuri de echipele: Sindicatului „Cooperativa Victoria“ Cluj, Sindicatului Salariaţilor din Centralele Comerciale de Stat Bucureşti, Sindicatului Combinatului Hunedoara, Sindicatului Salariaţilor Sovromchim Ucea, Sindicatului ETACS-Iaşi, Sindicatului PTT Bucureşti, Sindicatului Constructori Alejd Bihor, Sindicatului Salariaţilor Agricoli Sărăsău Maramureş. Premiul III a revenit corurilor: Sindicatului Combinatului Hunedoara, Sindicatului Imprimeriilor Centrale Bucureşti, Sindicatului C.F.R. Braşov, Sindicatului întreprinderii „Prima Banat“ timişoara, Sindicatului Întreprinderii „Vasile Roaită“ Bucureşti (cor categoria II), Sindicatului Transport şi Comunicaţii P.C.A. Constanţa, Sindicatului Uzinelor Cugir Hunedoara, Sindicatului Dunărea-Marea Neagră, Sindicatului Transporturi şi Comunicaţii C.F.R. Cluj, Sindicatului Centrocoop-Bucureşti. Premiul III la jocuri a fost acordat echipelor: Sindicatului îmbrăcăminte Timişoara, Sindicatului Lemn Forestier Vatră Dornei, Sindicatului Vânători Pescari-Tulcea, Sindicatului Salariaţilor Agricoli Folteşti-Covurlui, Sindicatului „Electra“ — Bucureşti, Sindicatului „Flacăra Roşie" Bucureşti, Sindicatului Întreprinderii UNIC Satu Mare, Sindicatului Întreprinderii „Partizanul“ Bacău, Sindicatului Salariaţilor din Palatul Administrativ CFR Bucureşti. Festivitatea închiderii celui de al doilea concurs pe ţară al echipelor de cântece şi jocuri ale sindicatelor a luat sfârşit prin intonarea „Internaţionalei“. (Agerpres).