Adevěrul, mai 1950 (Anul 64, nr. 17758-17781)

1950-05-03 / nr. 17758

ADEVERUL O URIAŞA desfăşurare de basse în capitala manifestanţilor. De cealaltă par­te, înaintea tribunei publice înţe­sată de invitaţi, strălucesc alămu­rile muzicilor militare, cari vor a­­compania tot timpul parada. Megafoane umplu cuprinsul cu glasul vestitor al speakerilor, trans­portă departe, în Capitală şi din­colo,­­ rostirile conţinând semni­ficaţia evenimentului, nobilele în­ţelesuri legate de acest t Mai al păcii şi înfrăţirii dintre popoarele muncii, în centrul cărora stau URSS şi marele conducător I. V. Stalin. Meetingul a fost deschis de d. Gheorghe Stoica, membru supleant al C. C. al P.M.R., prim secretar al Organizaţiei de Bucureşti şi vice­preşedinte al C. G. M. Cuvân­tarea — al cărei text îl publicăm în altă parte —­ a fost rostită de d. Gheorghe Apostol, preşedintele C.G.M. După ce a arătat sem­nificaţia internaţională a zilei de 1 Mai, şi a trecut în revistă eveni­mentele importante, d-sa a subliniat eforturile depuse de clasa muncitoa­re pentru împlinirea şi depăşirea Planului de Stat, contribuţie esen­ţială la aşezarea socialismului, la consolidarea păcii. ★ Şi iată defilarea, deschisă de im­punătoarea coloană a partizanilor. Un freamăt trece prin mulţime. Trec apoi mii, sute de mii de re­prezentanţi ai muncii din fabrici, industrii, laboratoare, universităţi, şcoli, aşezăminte sociale. In frun­tea fiecărui grup, se poartă chipu­rile acelora care au contribuit la edificarea acestui eveniment sărbă­torit azi de milioane de oameni: în­văţătorii înaintaşi ai socialismului, Marx şi Engels; constructorii socia­lismului, Lenin şi Stalin şi toţi acei care îl înfăptuesc acuma în ţările cu democraţie populară. Gest omagial, de afecţiune şi re­cunoştinţă. Alt sentiment e procla­mat în tablourile satirice, prin care sunt înfieraţi uneltitorii răsboiului. Aproape fiecare grup de manifes­tanţi a ţinut să denunţe prin nu­meroase compoziţii şi desene cari­caturale, pe potrivnicii ideei de pace. Publicul a subliniat cu puter­nice aplauze aceste stigmatizări, cari au găsit şi o altă amuzantă şi originală interpretare. Astfel mun­citorii fabricii „Tungsram”, purtau două uriaşe becuri, pe creştetul că­rora stăteau contractaţi, electrocu­taţi de lumină,­­ pe unul minis­trul de externe britanic, pe celă­lalt, primul ministru italian. Ceasuri întregi a ţinut defilarea. Bărbaţi şi femei, tineret şi copii, au parcurs bulevardele, cântând, glă­­suind cuvinte de pace şi de mun­că, urări pentru popoarele sovietice conducător I. V. şi pentru marele Stalin. In faţa tribunelor, defilanţii in­tonau ritmic „Sta­lin”, nume care simbolizează lagărul păcii şi socia­lismului. Fiecare industrie, fiecare ramu­ră a muncii, s’a învrednicit să se înfăţişeze cât mai frumos, cu pa­nouri artistice, care alegorice. Re­marcăm carul alegoric simbolizând ajutorul sovietic. O sintetică şi u­­riaşă compoziţie, în care se văd va­riatele asistenţe date de industria sovietică, Republicii Populare Româ­ne. Panouri reprezentând sculele mecanice trimise, — sonde, eleva­toare, motoare, etc., precum şi ma­terii prime, — maldărul de bum­bac, înfăţişat aevea, minereuri,­­ şi alte d­irecte fabricate, din dome­niul electricităţii, autovehiculelor, instrumentelor acustice, etc. Excelent executat amplul panou al „Sovromfilmului”, cu deviza: „Cinematograful sovietic în slujba păcii”, deasemenea de mare efect locomobila în miniatură a uzinei „Steaua Roşie” şi globul pămân­tesc în chenar de catifea roşie pe un postament portativ, din acelaş material, opera Monetăriei Statu­lui. Isbutită emblema fabricii de chibrituri, — trei colosale cutii i­­negal rânduite în scară, — roşii şi negre, îmbujorate în creştet de flăcările progresului. Deasemenea a impresionat gru­pul grafic şi redacţional al „Scân­teii”, acompaniat de diagrame cu privire la presă şi de marea ima­gine înfăţişând casa ei în con­strucţie. Menţionăm lunga coloană a mun­citorilor de la Fermele de Stat, că­lăreţi şi pedestraşi, precedaţi de „carul agriculturii”, fete cu spice de grâu, tractor, plugari.* Dease­menea, reuşit carul uzinelor „7 No­embrie”, răsboiul de ţesut, din care se revarsă valuri de pânză. Sub raportul costumelor, remar­căm splendidele vestminte ale gru­pului reprezentând Asociaţia demo­cratică armenească. Femeile în largi rochii de mătase colorată pes­te care adiau văluri albe, bărbaţii în straie de atlas negru, suple cis­­muliţie roşii şi căciuliţe de astra­han cu fundul stacojiu. Numele lui Sta­lin, iniţialele Re­publicii şi ale Partidului, numele d-lui Gheorghiu Dej şi ale celor­lalţi secretari sunt tot timpul rit­mate de demonstranţi. Un mare succes au înregistrat coloanele sportive. Şi sub raport numeric — probabil câteva mii — şi sub raportul ţinutei. In frunte echipa de gimnastică a C. G. M., înco­njurând un vast glob pămân­tesc, în jurul căruia două braţe vânjoase muncitoreşti îşi strâng mâinile. Au urmat asociaţiile sportive, sub faldurii multicolori ai celor mai fermecătoare flamuri de mătase. Violete cu irişii, roz, bleu-ciel, ca­feniu şi galben ca nişte enorme pansele, verzui şi albe, gingaşe ca aripile libelulei. Apoi toate echipele şcolare, în costume de cel mai bogat efect, bluze galbene şi pantalonaşi albaş­tri, tricouri roşii şi shorturi albe, într’o alternanţă plină de armonie şi tinereţe. Aiura lor, sprinteneala şi robusteţea lor,­­ au făcut o ma­re impresie asupra publicului, care i-a întâmpinat cu ropote de aplau­ze. Un t Mai pe care populaţia Capi­talei l-a serbat într-o desfăşurare de forţe necunoscute până azi, însufle­ţită de sentimentul păcii, de tot ce pacea aduce folositor progresului şi oamenlor­ cultural al muncitorilor şi funcţiona­rilor. Păstrând acelaş elan în muncă, cu care am luptat pentru îndeplinirea anga­jamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai şi luând ca punct de pornire în munca noastră viitoare nivelul de pro­ducţie realizat în zilele schimbului de onoare în cinstea zilei de 1 Mai, noi vom reuşi, nu numai să îndeplinim, dar să şi depăşim sarcinile Planului de Stat pe 1950. TOVARĂŞI, Cu ură sălbatecă, privesc duşmanii regimului nostru de democraţie populară înflorirea patriei noastre, întărirea a­­lianţei dintre clasa muncitoare şi ţără­nimea muncitoare, primele succese în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii. Ei uneltesc împotriva bu­nului trai al poporului nostru muncitor. Capitaliştii şi marii moşieri expropriaţi, chiaburimea nesăţioasă de la sate, ele­mentele naţionaliste, trădătoare, puse în slujba imperialismului anglo-ameri­­can, mai încearcă să frâneze mersul nostru înainte. Aparatul Statului nostru de democra­­­ie populară, cu sprijinul oamenilor muncii educaţi în spiritul vigilenţei re­voluţionare de către Partidul Muncito­resc­­ Român, descoperă, demască şi li­chidează toate uneltirile mârşave ale spionilor şi agenţilor imperialismului a­­merican şi englez, îndreptate împotriva eforturilor noastre de construire a so­cialismului. Poporul nostru muncitor iubeşte pa­cea şi este hotărît să lupte pentru apă­rarea ei. Cu un nestăvilit entuziasm au iscălit aproape 5 milioane de oameni ai muncii din oraşele şi satele Republicii Populare Române, apelul lansat în se­siunea de la Stockholm a Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, prin care s-a cerut Interzicerea necondiţionată a armei ato­mice ca armă de agresiune şi extermi­nare în masă a oamenilor. Poporul nos­tru muncitor va considera drept crimi­nal de război acel guvern care va folosi primul această armă împotriva altei ţări. Muncitorimea Republicii Populare Ro­mâne, care se află cu cinste in fruntea luptei din ţara noastră pentru apărarea păcii, va contribui neîncetat la întări­rea şi consolidarea unităţii mişcării muncitoreşti internaţionale, a cărei ex­presie este Federaţia Sindicală Mon­dială. Poporul muncitor român, masele mun­citoare ale naţionalităţilor conlocuitoa­re, întreaga clasă muncitoare aliată cu ţărănimea muncitoare, cu devotament ne­clintit urmează linia politică a Partidu­lui Muncitoresc Român şi a Comitetu­lui său Central, în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej, care conduce cu mână sigură eforturile poporului pentru apă­rarea păcii, pentru construirea socialis­mului în ţara noastră. Cu încredere neclintită în victoria lagărului democraţiei, socialismului şi păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, cu dragoste nemărginită faţă de Parti­dul Bolşevic, conducătorul popoarelor sovietice care construesc comunismul, cu recunoştinţă profundă faţă de elibe­ratorul şi prietenul deu­m­p al poporului nostru, faţă de Marele Stalin, înainte spre victoria socialismului în Republica Populară Română şi în lumea întreagă ! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii in­ternaţionale a clasei muncitoare, zi de trecere în revistă a forţelor de luptă ale oamenilor muncii din întreaga lume ! Trăiască Federaţia Sindicală Mon­dială ! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, forţa conducătoare în Republica Populară Română, organizatorul şi ins­piratorul victoriilor noastre! Trăiască U.R.S.S. bastionul patoii, de­mocraţiei şi socialismului ! Trăiască marele popor sovietic — constructorul comunismului,I Sila­ celui Intâi iubit prieten al po-, porului nostru,­ genialul învăţător al oamenilor muncii din întreaga lume, Marele Stalin! Unnare din pagina 1-a Numeroase coloane, după ce au defilat prin Fiaţa Victoriei, s-au în­dreptat spre Ambasada Sovietică, ovaţionând călduros şi cântând cântece închinate lui I. V. Stalin. Oamenii muncii din Capitală şi-au manifestat, odată mai mult, ataşa­mentul lor puternic faţă de invin­cibila Ţară a Socialismului, condu­cătoarea frontului mondial al păcii şi pentru genialul ei conducător, I. V. Stalin. In după amiaza zilei de 1 Mai, au avut loc în pieţele publice fru­moase serbări populare, în care s’au executat bogate programe ar­tistice. Au asistat zeci de mii de oameni ai muncii, întreaga Capi­tală a cunoscut, până noaptea târziu, o animaţie deosebită, care reflecta entuziasmul cu care oa­menii muncii au participat la mă­reaţa sărbătoare de 1 Mai. (Ager­­pres). F. Brun­ea-Fox Manifestaţii de simpatie la Ambasada Sovietică CUVÂNTAREA D-LUI GH. APOSTOL TOVARĂŞI ŞI TOVARĂŞE, Oamenii muncii din lumea întreagă întâmpină ziua de 1 Mai sub semnul luptei pentru întărirea solidarităţii in­ternaţionale a clasei muncitoare, sub semnul luptei active pentru apărarea păcii împotriva imperialiştilor ameri­cani şi englezi, aţâţători la un nou război. Întâmpinăm 1 Mai 1950 în condiţii când 800 milioane oameni, o treime din populaţia globului pământesc, a scutu­rat jugul imperialismului şi înfăptueşte cu deplin succes nemuritoarele idei ale lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin. Cu avânt neîntâlnit în istorie, eroi­cele popoare sovietice, sub conducerea marelui Partid Comunist (Bolşevic), construesc comunismul, iar popoarele ţărilor de democraţie populară din Eu­ropa şi Asia, în frunte cu eroicul popor chinez, înaintează victorioase pe calea construirii bazelor socialismului. Uriaşele succese ale frontului păcii şi socialismului provoacă ură şi turbare în­ rândurile imperialiştilor. Imperialiştii americani şi englezi des­făşoară o nemaiîntâlnită cursă a înar­mărilor, aţâţă isteria războinică, conti­­­nuă şantajul cu bomba atomică şi hidro­­genicâ. Ei depun sforţări disperate pen­tru mobilizarea tuturor forţelor reac­­ţiunii mondiale, în vederea­­ realizării planurilor lor războinice de jaf şi co­tropire a lumii. Ura neîmpăcată a popoarelor iubitoare de pace şi libertate se îndreaptă împo­triva imperialiştilor asupritori şi agre­sivi. In Franţa, Italia şi celelalte ţări capitaliste, înrobite de imperialismul american prin planul Marshall, proleta­riatul condus de partidele comuniste, luptă eroic şi obţin© succese mari, îm­potriva pregătirilor războinice ale im­perialiştilor, împotriva mizeriei, foa­metei şi şomajului, care a atins pro­porţii nemai­întâlnite până în prezent. Popoarele din ţările coloniale care văd în eliberarea marelui popor chinez pră­buşirea întregului sistem colonial, ob­ţin succese strălucite în lupta lor ar­mată pentru eliberarea naţională. In ţările de democraţie populară unde se construeşte cu spri­jinu­l multilateral al Uniunii Sovietice o viaţă nouă, so­cialistă, nivelul de viaţă materială şi cul­turală a poporului muncitor este în con­tinuă creştere. Clasa muncitoare în alianţă cu ţără­nimea muncitoare, sub conducerea Par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, luptă cu fermitate pentru apărarea cuceririlor Sale revoluţionare, sdrobind fără cru­ţare orice încercare a duşmanului di­năuntru şi din afară de a restaura din nou domnia capitalului monopolist. In zilele noastre nu mai există astfel de forţe care să poată împiedica răs­pândirea tot mai largă a ideilor atot­biruitoare ale comunismului. car© Să poată opri creşterea dragostei fierbinţi faţă de Uniunea Sovietică, bastionul sigur al păcii, fortăreaţa mişcării de eliberare a popoarelor. Oamenii muncii şi popoarele­ asuprite din toată lumea, nu pot fi împiedicate a se inspira în lupta lor contra exploa­tării capitaliste, pentru libertate şi pace, de măreţele învăţături ale geniului o­­menirii, ale Marelui Stalin. In această zi scumpă lumii munci­toare, poporul nostru muncitor trans­mite salutul său de solidaritate fră­ţească eroicelor popoare din Franţa, Italia şi din celelalte ţări capitaliste şi coloniale, care luptă în condiţiile grele ale unor regimuri poliţiste şi de te­roare fascistă, pentru drepturile lor la viaţă, pentru independenţa naţională, pentru apărarea activă a păcii. Transmitem salutul nostru fierbinte patrioţilor din Spania şi Grecia care de atâţia ani sângerează pentru cuce­rirea independenţei naţionale şi liber­tatea popoarelor lor. Transmitem salutul nostru frăţesc vilase­ muncitoare şi popoarelor Iugosla­viei care în frunte cu comuniştii inter­r­aţionalişti luptă împotriva bandei de spioni şi asasini a călăului Tito, pen­tru readucerea Iugoslaviei în lagăru­l socialismului şi al păcii. TOVARĂŞI, 1 Mai 1950 este întâmpinat cu în­temeiată mândrie de oamenii muncii din oraşele şi satele patriei noastre dragi care îşi trec în revistă succesele obţi­nute sub conducerea Partidului Munci­toresc Român, în lupta pentru îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă, pentru construirea socialismului în ţara noastră. Datorită desfăşurării cu succes a în­trecerii socialiste organizată de Con­federaţia Generală a Muncii; Datorită inovatorilor, raţionalizatori­ lor şi fruntaşilor în producţie care îşi însuşesc tehnica avansată sovietică s­­e aplică cu hotărir© în toate ramu­rile de activitate ; Datorită creşterii conştiinţei de clasă a muncitorilor, muncitoarelor, ingineri­lor şi tehnicienilor care au înţeles să îmbine armonios sarcinile construcţiei socialismului cu lupta pentru apărarea păcii, planul de producţie industrială pe primul trimestru al anului 1950 a fost realizat în proporţie de 104,6 la sută. Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Român transmite un salut cald şi tovărăşesc tuturor oamenilor muncii şi fruntaşilor în producţie din fabrici, uzine şi ogoare, pentru eforturile de­puse în lupta pentru depăşirea Planului de Stat, pentru Consolidarea Republicii noastre, pentru apărarea păcii. Conducerea centrală a Confederaţiei Generale a Muncii salută călduros pe toţi membri organizaţi în sindicatele noastre şi întreg activul de bază al or­ganizaţiilor sindicale, pentru realizările obţinute în trimestrul întâi şi în cins­tea zilei de 1 Mai. Desfăşuraţi cu putere, dragi tovarăşi, întrecerea socialistă pept­li îndeplini­rea înainte de termen a Planului de Stat pe 1950. Popularizaţi şi introduceţi în proce­sul muncii tehnica aVutsala sovietică şi experienţa inovatorilor noştri în pro­ducţie. Sindicatele noastre, care trebue să devină şcoala com­unismului, trebue să dea dovadă de grijă neobosită pentru ridicarea nivelului de trai material şi Con­certe şi şezători în Capitală Ateneele Populare din Capitală şi din comunele suburbane au prezentat, Dumi­nni­ca, concerte şi şezători culturale în cinstea zilei de 1 Mai. Programele artistice precum şi con­ferinţele despre semnificaţia acestei măreţe zile au fost ascultate cu viu in­teres de către un mare număr de oameni al muncii. La Ateneul „Ana Cezar’' au fost viu aplaudate „Poem pentru ţară nouă“, „In numele vieţîi semnează’’ de Dan Deşliu, şi cântecele: ,,Salico­’, cântec georgian, ,,Pe sub flori mă le­­gănai’’, „Cântec despre pace“ de Du­­naevschi, „Moldoveanca“ şi „Pe Mu­reş şi pe Târnave". La Ateneul Popular „23 August“ din comuna Colentina au participat muncitori de la fabricile Ste­la, Donca Sima, Uzinele Vasile Roaită, etc. precum şi gospodine, elevi şi uce­nici din comună. După conferinţă a urmat programul artistic executat de orchestra „Ciprian Porumbescu’’, care a cântat „Frumoa­sa adormită“ de Ceaikovschi, „Tinere­tul în marş’’ de Dunaevschi, „Cântec pentru Stalin“ de Bianter. La Ateneul Popular „Olga Bande’’ din comuna Popeşti,Leordenii au exe­cutat un boga­t program artistic, An­samblul de Muzica Populară românea­scă dirijat de Constantin Găină şi echi­pa artistică a Sindicatului Comitetului Provizoriu Bucureşti. Tot în cursul zlei de Duminică au avut loc concerte populare la A­teneul Popular „Leonte Filipescu’’ din comu­na Dudeşti Cioplea, la Ateneul Popular „Tudor Vladimirescu’’ din Parcul Ra­hova;­ la Ateneul Popular „Mihai Ko­­gălniceanu’’ din comuna Griviţa Nouă, la Ateneul Popular „Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelimon, deasemeni la cinematografele „Avrig’’, „Noni“ şi „Flacăra’’. (A­ger­pres). 1 MAI IN ŢARĂ LA IAŞI IAŞI, 1 Mai (Agerpres).­­ De la un capăt la celălalt, Iaşul a îmbrăcat, în ziua de 1 Mai, haină de sărbătoare. Peste 50.000 de oameni ai muncii din oraşul şi judeţul Iaşi au manifestat cu acest prilej, încă odată voinţa lor ne­clintită de a întări frontul păcii şi al socialismului, condus de marea Uniune Sovietică. In tribuna frumos împodobită au luat loc: Ion Niculi, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, deputaţi ie­şeni, reprezentanţi ai Comitetului ju­deţean P.M.R., ai­ Comitetelor Provizo­rii judeţean şi orăşenesc, ai Armatei, ai organizaţiilor de massă, ai cultelor, fruntaşi în producţie, inovatori, oa­­meni de ştiinţă şi cultură. Deasemeni în tribună a luat loc şi consulul sovietic la Iaşi. A. Ivanov După Intonarea Imnului R.P.R­ şi a Imnului Sovietic, d. Cabas Constantin secretar adjunct al Comitetului jude­ţean P.M.R., a dat citire telegramei prin care C.C. al P.M.R. felicită pe oa­menii muncii din oraşul şi judeţul Iaşi, cu prilejul zilei de 1 Mai.­­ Apoi, d. Ion Niculi a vorbit despre­ însemnătatea zilei de 1 Mai In­ovaţiile manifestanţilor s’a dat a­­­noi citire telegramelor adresate cu pri­lejul zilei de 1 Mai de oamenii muncii din oraşul şi judeţul Iaşi, lui I. V. Stalin, învăţătorul şi conducătorul oa­menilor muncii din­ lumea întreagă Şi Comitetului Central al P.M.R. A urmat defilarea. La sfârşitul măreţei demonstraţii cei prezenţi au intonat Internaţionala. LA PLOEŞTI PLOEŞTI, 1 Mai (Agerpres).­­ Săr­bătorirea zilei de 1 Mai a prilejuit, la Ploeşti, o strălucită manifestaţie pen­tru pace. Din mii de piepturi au răsunat ura­le entuziaste pentru marea noastre prie­tenă şi eliberatoare, Uniunea Sovietică, bastionul păcii şi al libertăţii popoare­In tribuna oficială au luat loc: d. Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., ministru al Minelor şi Petrolului, pr­ecum ş­i membrii Com­i­tetului Judeţean al P.M.R. După intonarea Imnului R.P.R. şi a Imnului Sovietic, d. Ene Constantin, secretar adjunct al Comitetului Jude­ţean P.M.R. Prahova, a deschis men­tingul şi a dat cuvântul d-lui Gh. Va­­silichi,­­care a adus oamenilor muncii din judeţul Prahova salutul C.G. al P.M.R. şi al Guvernului. D. Gh. Vasîlichi a arătat apoi Însem­nătatea zilei de 1 Mai. S’a dat apoi citire, în ovaţiile entu­ziaste ale celor prezenţi, telegramei tri­mise de d. Gh. Gheorghiu-Dej, în nu­mele C.C. al P.M.R., muncitorilor pe­trolişti, care în cinstea zilei de 1 Mai au obţinut importante succese în pro­ducţie. Apoi, în aclamaţiile nesfârşite ale miilor de manifestanţi, s-a citit tele­grama omagială adresată de cetăţenii oraşului Ploeşti, lui I. V. Stalin. A urmat defilarea. Măreaţa manifestaţie a luat sfârşit prin intonarea Internaţionalei. După amiază, în faţa a zeci de mii de oameni­ ai muncii au a­vut loc pe cele două scene din centrul oraşului mari manifestaţii artistice. LA smr SIBIU, 1 Mai (Agerpres). — Marea demonstraţie pentru sărbătorirea zilei­­de 1 Mai a avut loc la Sibiu în Piata «7 Noembrie». Mii de muncitori au manifestat en­­tuziat, cu muzici şi drapele, purtând portretele marilor dascăli ai Omenirii muncitoare şi ale conducătorilor Par­tidului Muncitoresc Român. D. Vasile Dragomir, secretarul Co­­mitetului judeţean al P.M.R. a deschis m­eetingul, dând cuvântul d-lui Suder William, membru al C.C. al P.M.R., mi­­­nistru adjunct al Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R., care a arătat suc­­cese obţinute de oamenii muncii în lupta pentru realizarea şi depăşirea Pla­nului de Stat. D. Suder William a vor­bit apoi de amploarea nemaiîntâlnită pe care a luat-o mişcarea partizanilor pă­cii, care a cuprins peste 800 milioane oameni cinstiţi, iubitori de pace, din lumea întreagă. S-a dat apoi citire, în aclamaţiile ce­lor prezenţi, telegramei de felicitare adresată de d. Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenilor mun­cii din oraşul şi judeţul Sibiu. Apoi, în mijlocul nesfârşitelor ovaţii, s’a citit telegrama omagială adresată generalissimului Stalin. In coloane compacte, scandând lozinci pentru pace, pentru socialism, muncitorii din întreprinderile oraşului, intelectualii şi delegaţiile Gospodăriilor Agricole Colective din judeţ au defilat în faţa tribunei oficiale, manifestându-şi voinţa neclintită de a lupta pentru construirea socialismului, pentru apărarea păcii. După amiază a avut loc o serbare câmpenească în pădurea Dumbrava. In judeţ, la toate Căminele culturale, au avut loc conferinţe Închinate aces­tei măreţe zile, urm­ate de programe ar­tistice. LA OŢELUL ROŞU OŢELUL ROŞU, 1 Mai (Agerpres) —­ La Uzinele «Oţelul Roşu», manife­staţia închinată zilei de 1 Mai s’a transformat într’o hotărîtă demonstra­ţie de luptă pentru pace, împotriva a­­ţlţătorilor la un nou război, imperia­liştii anglo-americani. Pe terenul Casei Sporturilor, mii de muncitori, din diferite secţii ale uzi­nelor «Oţelul Roşu» au manifestat cu entuziasm pentru scumpa noastră Pa­trie, Republica Populară Română, pen­tru marea Uniune Sovietică şi iubi­tul conducător al popoarelor, Iosif Vissarionovici Stalin. Prin graficele purtate de coloanele de manifestanţi, muncitorii metailur­­gişti au arătat realizările cu care au întâmpinat ziua de 1 Mai, contribuind la construirea socialismului în ţara noastră, la întărirea marelui front al păcii. Inaugurarea noului post de radioemisiune Bucureşti 1 Cuvântarea d-lui Al. Petru Groza La ora 18, în sala de emisie, dr. Petru Groza a tăiat panglica roşie de pe masa de comandă. Luând cuvântul în faţa microfonului noului post de radio, dr. Petru Groza a arătat că această realizare a regimului de democraţie populară se adaugă nenumăratelor în­făptuiri, cărora poporul muncitor din ţara noastră le dă viaţă prin munca sa plină de elan şi abnegaţie, prin devo­tamentul său neţărmurit faţă de Patria noastră dragă, Republica Populară Română. „Graţie ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, mulţumită oamenilor sovietici creatori şi înfăptuitori ai ştiinţei şi teh­nicei celei mai înaintate din lume şi datorită muncii şi capacităţii muncito­rilor şi tehnicienilor din ţara noastră, postul de emisie de 150 kw. Bucureşti I, înzestrat cu aparatajul cel mai per­fecţionat, poate să intre acum în ex­ploatare experimentală. Guvernul preţuieşte din plin valoarea ajutorului tehnicienilor sovietici, care au lucrat la montarea şi reglarea pos­­tului şi va exprima gratitudinea sa printr-un „Act de Mulţumire" special. Astăzi când în lumea întreagă, toţi oamenii cinstiţi îşi încordează minţile şi braţele pentru a pune stavilă unelti­rilor războinice ale imperialiştilor an­glo-americani, când lagărul păcii, de­mocraţiei şi socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică şi condus de Marele Stalin îşi măreşte pe zi ce trece uria­şele sale forţe în lupta pentru pace, instalarea unui post puternic de radio­emisiune, pus în slujba acestei lupte este un fapt Îmbucurător şi bine venit. Aţâţătorii imperialişti la un nou război şi uneltele lor ticăloase de teapa fasciştilor titoişti, folosesc posturile de radio pentru propaganda lor calom­nioasă, deşănţată, mincinoasă şi plină de ură împotriva Uniunii Sovietice, a ţărilor de democraţie populară şi a tuturor oamenilor cinstiţi. In propa­ganda lor nemernică împotriva celor mai luminoase şi măreţe idei ale ome­nirii progresiste, împotriva ţărilor şi popoarelor iubitoare de pace, ei împroa­­şcă şi ţara noastră cu noroiul minciu­nii şi calomniei. De aceea, posturilor noastre de radio­­şi între ele, postului pe care 11 inaugu­răm astăzi, le revine nobila sarcină de a servi în primul rând luptei măreţe pentru pace, de a lovi fără cruţare, de a zdrobi nimicitor monstruoasa propa­gandă duşmană, de a lupta cu hotărîre împotriva ideologiei putrede imperia­liste, puse în slujba răspândirii urii dintre popoare, a crimei şi des­frâului, de a demasca şi combate cu vigoare, planurile războinice şi tâlhăreşti ale imperialiştior. Glasul care răsună la posturile noa­stre, şi va răsuna de acum încolo şi la noul post pe care îl inaugurăm, va fi, ca şi până acum, glasul adevărului, care înflăcărează inimile şi mobilizează milioanele de oameni ai muncii din sa­tele şi oraşele Patriei noastre, la luptă şi la muncă pentru construirea socia­lismului, pentru apărarea păcii. Duminică la orele 18 a fost inaugurat într’un cadru festiv noul post de ra­­dioemisiune de 150 kw. Bucureşti 1. Au fost de faţă: dr. Petru Groza, pre­­şedintele Consiliului de Miniştri, Iosif, Chişinevschi, secretar al C. C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de­ Miniştri, S. I. Kavtaradze a­­basadorul Uniunii Sovietice, A. V. Zotov, prim consilier al Ambasadei Sovetice, Ofelia Guvernul Republicii Populare Ro­mâne, apreciind importanţa radiodifu­ziunii ca armă puternică de luptă pe frontul ideologic, ca mijloc important de luminare a masselor, de ridicare a nivelului lor cultural şi politic In desfă­şurarea revoluţiei culturale în ţara noa­stră, a luat măsuri pentru desvoltarea radiodifuziunii şi reţelei de radioficare, printre care şi aceea de construire a Casei Radiofoniei, care alături de Casa Scânteii va fi un factor dintre cei m­ai importanţi de educare a masselor şi de răspândire a culturii. Fie ca noul nostru post de radio — pe care II inaugurăm astăzi — a spus dr. Petru Groza în încheiere — să-şi îndeplinească cu cinste îndatoririle sale nobile, să aducă o contribuţie valoroa­­să în lupta pentru pace, democraţie şi socialism, să mobilizeze bravul nostru popor la luptă şi la muncă pentru În­tărirea şi înflorirea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română“. GaivassÎEtirea et-Susi Roatei Socor A luat apoi cuvântul d. Matei So­cor, preşedintele Comitetului de Radio­difuziune şi Radioficare, care vorbind Manole, membru supleant al C. C. al P.M.R., N. Voiculescu, preşedintele Comitetului Provizoriu al Capitalei. Din partea Comitetului de Radioidifu­­ziune şi Radioficare, de pe lângă Con­siliul de Miniştri au participat: Matei Socor, preşedinte al Comitetului, dr. C. Dimitriu, Paul Luchian şi M. Viera, vicepreşedinţi, membrii Comitetului şi alţii, de desvoltarea radiodifuziunii în R.P.R., a arătat că numărul aparatelor de re­cepţie a crescut cu 230 la sută şi s’au pus bazele producţiei interne de apara­te. S’a început după exemplul sovietic radioficarea ţării care lărgeşte consi­derabil reţeaua de ascultători. Puterea emiţătorilor s’a dublat, s’au construit actualele studiouri şi s’a început con­­struirea Casei Radiofoniei care va per­mite in curând o considerabilă desvol­tare cantitativă şi calitativă a progra­melor noastre. „Inaugurarea acestui emiţător de mare putere, cu sprijinul frăţesc al Uni­­unii Sovietice, va spori considerabil mjloacele radiodifuziunii noastre. Prin radioficare şi prin instalarea a­­cestui post de emisie de mare putere păşim pe drumul îndeplinirii unei sar­cini de căpetenie,, aceea de a face ca propaganda şi agitaţia noastră pentru pace, contra imperialismului incendia­tor să pătrundă din casă în casă, să mobilizeze ori, cu om, împotriva mon­ştrilor omenirii, imperialiştii prădalnici şi lacheii lor, pentru consolidarea păcii şi libertăţii popoarelor“. * In numele muncitorilor şi tehnicieni­lor care au muncit la instalarea noului post, a vorbit d. Oprea Anton care după ce a subliniat că acest post va ajuta poporul nostru muncitor în lupta pen­tru construirea socalismului a expri-­imat dragostea şi recunoştinţa faţă de Marea Uniune Sovietică, ce ne-a dat ajutorul ei neprecupeţit pentru constru­irea noului post. *• Noul post a intrat in exploatare în­locuind vechiul post de emisie Bucu­rești I. (Agerpres­) împărţirea premiilor A urmat apoi împărţirea premiilor câştigătorilor concursului. Premiul I la coruri a fost câştigat de echipele: Sindicatului Transporturi şi Cermunicaţii C.F.R. Iaşi, Sindicatului Sovrommetal Reşiţa, Sindicatului Uzi­nelor „23 August“ Bucureşti, Sindicatu­­lui întreprinderii Mecano-Naval Brăila, Sindicatului Salariaţilor din învăţământ Sibiu. La jocuri premiul I a fost acordat echipelor: Sindicatului „Flamura Roşie“ Arad, Sindicatului Sovrommetal Reşiţa, Sindicatului Instituţiilor Administrative de Stat (secţia grădini) Bucureşti, Sin­dicatului Salariaţilor Agricoli Mereşti Odorhei. Premiul II la coruri a fost câştigat de echipele: Sindicatului „Griviţa Ro­­şie“ Bucureşti, Sindicatului Gării de Nord Bucureşti (cor categoria II),­­Sin­dicatului Sovromtractor Braşo­v, Sin­dicatului întreprinderii „Vulcan" Bucu­­­reşti, Sidicatu­lui întreprinderii „Janoş Herbac" Cluj, Sindicatului Băncii de Stat Bucureşti, Sindicatului Rafinăria nr. 5 Teleajen (cor categoria II), Sindi­catului Mineri Petroşani, Sindicatului Alimentar Alexandria. R P îl. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA CAMPULUNG-MOLD. Dos. No. 539/50. Publicaţii. Nr. 535/50 Se aduce la cunoştinţa tuturor celor cari pretind calitatea de moştenitori sau legatari după defunctul Vasile Ce­­guş, cu ultimul domiciliu în oraşul Câmpulung-Mold. că s’a fixat la această judecătorie termen de judecată pentru ziua de 16 iunie 1950, ora 8 a.m., pen­­­tru eliberarea certificatului de moşte­nitor. Cei interesaţi sunt rugaţi să se prezinte la termenul fixat înaintea in­stanţei înfăţişând în­scrisurile dovedi­toare cu privire la calitatea lor de moştenitori sau legatari. Judecător, Indescifrabil, Grefier, Indescifrabil REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA POPULARA RURALA BECLEAN, JUDEȚUL SOMES Dosar Nr. 614-1950, PUBLICAT­IUNE Prin cererea înregistrată la Nr. 1317-1950 Rusu Otilia din Floreşti a cerut constata­rea po­rţii prezumate dispărutului ei soţ, Rusu Sever fost cu ultimul domiciliu îr.­ Floreşti, jud. Someş, dispărut. Cei cari deţin ştiri despre numitul, sunt invitaţi a le comunica de urgenţă Par­­chetului Tribunalului Someş în Dej. Boolean 12 Aprilie 1950. Judecător-şef, indescifrabil, grefier, indescifrabil R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA RURALA CEICA, JUD. BIHOR Dos. nr. 585/1950 Moraru Sofia născută Haralambie, fost cu domiciliul în com. Gruilung, jud. Bihor, în prezent cu domiciliul ne­cunoscut, este citată a se prezenta la această judecătorie, în calitate de pâ­râtă, în procesul de divorţ intentat de Moraru Teodor, în ziua de 19 Mai 1950. Judecător, (ss) Tiberiu Buziu Grefier, (ss) Petre Ionuţiu Dosar nr. 200/950. R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA MOINESTI, JUD. BACAU OSTATIE Eleonora P. Mândru născută Baciu, cu ultimul domiciliu în Moineşti, str. Rafinăria Moineşti, azi cu domiciliu ne­cunoscut, este citată a se prezenta la termenul de 11 Mai 1950, ora 8 dim., în procesul de divorţ intentat contra sa de către soţul său Inginer Petru Mân­dru, cu domiciliul în Moineşti. Dosar nr. 200/950 a rud. populare mixte Moi­nești. Căsătoria contractată la 16 Iunie 1937. Extract de căsătorie nr. 381 pri­măria Ploeşti. Din căsătorie au rezultat 2 copii minori: Titus și Cezar. Act do­tat nu există. Judecător șef, ( 3) Indescifrabil Grefier, (ss) Indescifrabil Dosar nr. 287/1950 R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA RURALA NADLAC, JUDETUL ARAD ,STA­r­ÎME Pârâta Wagner Elisabeta fost domici­liată în comuna Semlac-Arad actual­mente în loc necunoscut în Germania este citată la această judecătorie în ziua de 16 Mai 1950 ora 8 dimineaţa în pro­­cesu i intentat de soţul său Reinschroth Mihai din Semlac pentru divorț. La ne­­prezentare se va judeca în lipsă. Nădlac, 18 Aprilie 1950. Judecător, Handa Octavian Grefier, Vatau C-tin R. P. R. JUDECĂTORIA POPULARA MIXTA NASAUD, JUD. NASAUD Sediul Secundar Telciu CITATIUNE Mo. 3740 Nr. 1740 din 22 Aprilie 1950 D-na Cracău Ana născută Banu, de profesiune casnică, cu domiciliul necu­noscut, este citată a se prezenta la se­diul acestei instanțe, în localul Comite­­tului Provizoriu al com. Telciu, jud. Năsăud, în ziua de 16 Mai 1950, ora 8 dim., în calitate de pârâtă în proces cu soțul său Cracău Ioan, pentru divorț. In caz de neprezentare, judecata se va face în lipsă conf. legii. Judecător, (ss) loan Neda Grefier, (ss) L. Martin Dosar Nr. 1740/1949. «STAȚIE NOI ADEZIUNI LA APELUL PENTRU INTERZICEREA ARMEI ATOMICE Campania de strângere de semnături la Apelul Comitetului Permanent al Congresului Mondial al Partizanilor Păcii continuă cu avânt in întreaga ţară Pe listele de la Ministerul Comunica­ţiilor au mai semnat: Prof. ing. Nicolae Profiri, ministrul comunicaţiilor; Mihai­ Leonte, consilier ministerial; Bourea­­nu Rodica, director adjunct la Dir. Con­tabilităţii; Ionescu Nadhila, contabil prin­cipal; Dr. Baroş, responsabilul policli­nicii; Cătălui Maria, dactilografă Dir. Planificării; Moraru Vasile, referent teh­nic Dir. Planificării; Gheorghe Cristache referent tehnic Dir. Planificării; Dianu Maria, dactilografă Dir. G.T.G., Marcu Sânziana, director al Centralei Transpor­turi şi Comunicaţii; Olteanu Vasilica, îngrijitoare Dir. Administrativă; Almaru Paulina, şef serviciu Dir. Administra­tivă; Marinescu Gheorghe, litograf Cu­­clui Presel, fruntaş în muncă; Mardare Petre, director; Cuculescu Valenti­na, referent special Director; Oşa­­nu Ilie, şef serviciu, Director; Bâcu Natalia, dactilografă şefă; Ing. Eugen Balasopol, direcţia Secretariatului; G. Georgescu, şef serviciu Dir. Marine Comerciale; Ionescu Dumitru, căpitan Port Principal D. M. G ; Răcăşanu N, şef serviciu Dir. Marinei Comerciale; Scripcaru Zamfira, bucătar Căminul de Zi; Victorian Victor, director adjunct la Dir. C­.T.G.; Deac Amalia, şefă secţie; Dir. Secretariatului; Iordan Marin, refe­rent şef Dir. Secretariatului. Pe listele de la Teatrul Naţional au mai semnat: Elena Negreanu, actor ; Pârâta Nicolae, Petre Nicolae, Avram Gheorghe, tehnicieni; Virgil Popovici, P­aluca Zamfirescu, Teodora Anca, Mi­­halache George, Alex. Ciprian, actori; George Nicolae, recuzitor; Duţu Ion, pictor; Lepădaţu­ Nicolae, tapiţer; Achi­­mescu Ion intendent; Popa Constantin, electrician, Mihai. St. Mihai, tâmplar; Gross Emil, pictor; Ecaterina Artăreanu, croitoreasă; Ionel popa, croitor; Florica Scârţan, Natalia Manolescu, croitorese; Lazăr Dumitru, șef mecanic; Nica Lu­ter, mecanic; Maxim Nicolae, director de scenă; Vasluianu Teodor, regisor; Acsente Gheorghe, regisor; Ciocăltor Teodor, regisor; Vasile Bălălău, Gheor­­ghe Ignat, Voinea Nicolae, plasatori; Sălceanu Alexei, Tenică Ion, Băişan Ştefan, tapiţeri; Cornescu Traien, pic­tor; Dragalia Natalia, pictor; Franz Medvestchi, Spineanu Ion, Borcănescu Marin, tâmplari; Vasiliu Birlic, Hora­­ţiu Ionescu, Baldovin Gheorghe, Muş­cau Gheorghe, Dănciulescu Gheorghe, Berechet Mihai, actori; Constantin Glomnicu, Pârvuiescu Haralambie, Is­pas Ion, plasatori; Aurade Alexandru, intendent; Ioana Bălălău, Saropa Ana, Vasilica Ionescu, cabiniere; Bărbulescu Constantin, Vasile Lăzărescu, Stroe A­­tanasiu, Codrescu Nicolae, Alexandru Giugaru, Ion Focşăneanu, Jeni Arge­­şeanu, Tanţi Sovianu, Matilda Bărbules­cu, Iulian Necşulescu, actori. închiderea celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor Festivitatea de la Arenele Libertăţii Festivitatea de închidere a celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, concurs organizat de Confederaţia Generală a Muncii în cinstea zilei de 1 Mai, s-a desfăşurat Duminică după amiază pe Arenele Libertăţii. La sărbătorescul spectacol au luat parte Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, Liuban Chişinevschi, L. Răutu, Petre Borilă, şi alţi membri ai C.C. al P.M.R. şi ai Guvernului. Au luat deasemeni parte reprezentanţi ai Confederaţiei Generale a Muncii, numeroşi muncitori, muncitoare, frun­taşi in producţie, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Au mai participat delegaţiile străine sosite in ţara noastră cu prilejul sărbă­toririi zilei de 1 Mai. Din partea Comitetului Executiv al C.G.M., a vorbit d. Stelian Moraru, care a arătat că participarea la acest concurs a celor aproape 100.000 de muncitori şi funcţionari din toate ramu­rile de producţie, constituie o dovadă a creşterii avântului cultural în ţara noastră, cât şi a caracterului de massă pe care l-a luat activitatea culturală a sindicatelor. Vorbitorul a arătat mai departe că echipele de amatori ale sindicatelor au dat la iveală zeci de talente artistice din sânul clasei muncitoare şi au pus în valoare numeroase bucăţi muzicale din folklorul nostru. Minunatele cântece sovietice au fost învăţate şi răspândite în massele largi de ascultători. Concursul — a spus dânsul în conti­nuare — a dovedit o creştere simţi­toare a calităţii corurilor sindicatelor. ★ Pe scena mare a Arenelor Libertăţii au luat loc apoi numeroase coruri, care laolaltă au cântat la deschiderea festi­­valului Imnul R.P.R. şi Imnul Sovietic. Rând pe rând, apoi, au fost prezen­tate diferite programe artistice. Premiul II la jocuri de echipele: Sin­dicatului „Cooperativa Victoria“ Cluj, Sindicatului Salariaţilor din Centralele Comerciale de Stat Bucureşti, Sindica­tului Combinatului Hunedoara, Sindica­­tului Salariaţilor Sovromchim Ucea, Sindicatului ETACS-Iaşi, Sindicatului PTT Bucureşti, Sindicatului Construc­­tori Alejd Bihor, Sindicatului Salariaţi­lor Agricoli Sărăsău Maramureş. Premiul III a revenit corurilor: Sindi­catului Combinatului Hunedoara, Sindi­catului Imprimeriilor Centrale Bucu­­reşti, Sindicatului C.F.R. Braşov, Sin­dicatului întreprinderii „Prima Banat“ timişoara, Sindicatului Întreprinderii „Vasile Roaită“ Bucureşti (cor catego­ria II), Sindicatului Transport şi Comu­nicaţii P.C.A. Constanţa, Sindicatului Uzinelor Cugir Hunedoara, Sindicatului Dunărea-Marea Neagră, Sindicatului Transporturi şi Comunicaţii C.F.R. Cluj, Sindicatului Centrocoop-Bucureşti. Premiul III la jocuri a fost acordat echipelor: Sindicatului îmbrăcăminte Timişoara, Sindicatului Lemn Forestier Vatră Dornei, Sindicatului Vânători Pescari-T­ulcea, Sindicatului Salariaţilor Agricoli Folteşti-Covurlui, Sindicatului „Electra“ — Bucureşti, Sindicatului „Flacăra Roşie" Bucureşti, Sindicatului Întreprinderii UNIC Satu Mare, Sindi­catului Întreprinderii „Partizanul“ Ba­cău, Sindicatului Salariaţilor din Pala­­tul Administrativ CFR Bucureşti. Festivitatea închiderii celui de al doilea concurs pe ţară al echipelor de cântece şi jocuri ale sindicatelor a luat sfârşit prin intonarea „Internaţionalei“. (Agerpres).

Next