Agenda Magazin, iulie-decembrie 2003 (nr. 28-52)

2003-07-12 / nr. 28

XXxx baraj gigantic Barajul de pe langize este cel mai mare proiect hidroelectric din lume. Situat în provincia Hubei, în locul în care fluviul iese din defileul celor Trei brațe, un peisaj spectaculos și legendar, pentru a ajunge în câmpia Chinei centrale, barajul este un colos de beton de aproape 200 m înălțime. Umplerea cu apă a început la 1 iunie, iar în 15 iunie apa a ajuns la 135 m deasupra nivelului mării, dar abia în 2009 va atinge înălțimea definitivă - 175 m. Giganticul lac se întinde pe 436 km de-a lungul fluviului și are o suprafață de 634 kmp. Producția de electricitate va trebui să ajungă în 2009 la 84,7 miliarde kW/h. Pentru lacul de acumulare au fost înghițite t----------—-------­de ape 13 orașe și 116 sate, cei 724 000 de locuitori fiind strămutați în orașele nou construite la înălțime sau în alt colț de țară. Nu a fost deloc o întreprindere ușoară, mulți oameni fiind efectiv luați pe sus pentru a-și părăsi casele. La rezistența de înțeles a locuitorilor s-au adăugat fondurile insuficiente alocate pentru mutare, „roase“ și acestea de administrația coruptă. Lansată acum 10 ani, construcția a întâmpinat vii opoziții, nu numai din partea ecologiștilor, dar chiar și a unor deputați, lucru rar în­­tr-un stat în care guvernul contro­lează tot ce mișcă. Fondurile tota­le necesare proiectului sunt pe măsura anvergurii construcției: a­­proape 25 de miliarde de dolari, încă din primele zile de la înce­perea umplerii, s-a observat că în baraj există în jur de 80 de fisuri, ceea ce a însemnat lucrări urgente de remediere, pentru ca apa să nu pătrundă în ele, provocând scurgeri periculoase. Existența fisurilor a fost recunoscută de înșiși res­ponsabilii chinezi, fapt rarisim într-o țară comunistă. Guvernul vorbește de crăpături de 1,25 m, în timp ce specialiștii susțin că au­ 10 m... Astfel, gigantul de beton a generat întrebări privind soliditatea sa. Mai grav încă, experții independenți sunt de părere că, din cauza nisipului, se pune sub semnul întrebării capacitatea barajului de a rezolva problema cronică a inundațiilor provocate de langize în China centrală; fluviul cel mai lung din această țară a făcut în secolul al XX-lea zeci de mii de morți și a lăsat milioane de oameni fără adăpost. Nici problema depoluării acestei imense cantități de apă din rezervor nu pare să fie rezolvată, potrivit ecologiștilor; în ciuda opozițiilor, proiectul intră anul acesta în ultima fază: montarea turbinelor. Printre așezările înghițite de lacul artificial se numără Fengdu, „cetatea demonilor“ sau „a fantomelor“ în mitologia taoistă. Apele lacome ale fluviului au acoperit o vatră de civilizație a vechilor chinezi, cântată de mari poeți. De Fengdu se leagă credințe imemoriale privind lumea cealaltă. încă din secolul al Vll-lea, cătunul era loc sfânt pentru taoiști, asociat cu intrarea în lumea morților. Tulburător este felul premonitoriu în care era evocat Fengdu în mituri, un munte luxuriant, plin de boabe de orez cu gust de castană, care plutește pe mări. Acum, așezarea „plutește“ sub mări... Vechii chinezi credeau că pe insula-munte se aflau sufletele celor care n-au putut ajunge de pe pământ în cer, pentru a se uni cu stelele. ---------------­—■■■■ Cu timpul, mitul s-a suprapus pe existența reală a muntelui Fengdu, unde se credea că sălășluiesc cei morți înainte de vreme (de boală, uciși sau în accidente), pentru că forțele lor vitale nu erau epuizate, ei sunt sortiți unei veșnice rătăciri, încă și la începutul sec. al XX-lea veneau aici­­ pelerini însoțiți de șamani pentru a încerca să „re­cupereze“ forțele vitale ale cuiva drag, pentru a nu mai fi rătăcitoare. Adevărata credință s-a pierdut as­tăzi, s-a luat locul un folclor de tip kitsch și turismul trivial, care au încercat să scoată un profit din figura demonului. Astfel, a fost construit un fel de muzeu Grevin cu orori care reconstituie coborârea în infern: celule cu călăi fioroși care decapitează, smulg dinți, taie cu fierăstrăul, pe un fundal sonor con­stituit de răcnetele victimelor sau horcăiturile demonilor. Arsenalul este completat de schelete care cad pe trenulețul electric cu care se trece prin acest Disneyland al ororii. Afară, comer­cianții vând măști copios inspirate din filmografia americană. Deși era unicul lucru din Fengdu care merita să fie inundat, muzeul a scăpat, pentru că se află la o înălțime de peste 175 m, cât va avea în final lacul. Noul Fengdu, de pe culmi, are un sediu faraonic pentru administrația locală, luminat în albastru, verde și roz și un stadion de 25 000 de locuri (jumătate din populație). Orașul nou a produs celui vechi mari stricăciuni, inclusiv distrugerea a 23 de morminte din timpul dinastiei Han. Obiectele de artă și figurinele au fost trimise la muzeul din Chongqin, dar cavourile au fost distruse. Totuși, localnicii vor încerca în continuare să ademenească turiștii cu legendele demonilor din Fengdu. Nici efigia lui Buddha, sculptată într-o stâncă enormă, la intrarea în oraș, nu a scăpat: s-a tăiat din ea doar o porțiune, pentru muzeul din Chongqin, unde se află acum, bucății, patrimoniul din Fengdu. m.­;. 2 — reflector

Next