Agenda, iulie-decembrie 1990 (Anul 1, nr. 22-47)

1990-09-15 / nr. 32

W** 0»MB € ă € M Săptămînal particular de informații și divertisment Anul I. TIMIȘOARA NR. 32 15 SEPTEMBRIE 1990 Apare sîmbătă Preț : 3 lei VOM AVEA ȘCOLI NOI ȘI MODERNE Pentru anii școlari 1991—1992, respectiv 1992—1993, se vor da în folosință cîteva școli noi, construi­te și utilate după cele mai mo­derne modele. Ele se află în faza de proiect la IPROTIM și vor fi construite, o parte de către TCMT Timișoara și o alta de către ICIM Brașov. Construcția, pentru cele ce urmează să fie date în folosin­ță anul viitor, va începe încă din luna octombrie 1990. Amplasarea și dotarea lor este următoarea : — în zona Timișoara Sud, o școală generală cu 24 săli de clasă anexe, sală de sport și bazin de înot acoperit, constructor TCMU­, pentru anul școlar 1991—1992 ; —­ în zona Ion Ionescu de la Brad, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport, constructor ICIM Brașov, pentru anul școlar 1991—1992 ; — in zona Simion Bărnuțiu, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport și bazin de înot acoperit, constructor TCMTT, pentru anul 1992 ; — în zona Torontal-Matei Basa­­rab, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport, constructor TCMTT, pentru anul 1992 ; — în zona Calea Aradului Est, o școală generală cu 24 săli de cla­să și anexe, constructor TCMTT, pentru 1992 ; — în zona Timișoara Sud, Li­ceul pentru informatică, construc­tor ICIM Brașov, pentru 1991 ; — în Bd. Tinereții, extinderea actualului Liceu maghiar, con­structor TCMTT ; — în orașul Lugoj, o școală cu 16 săli de clasă și anexe ; — în Moșnița­ Veche, o școală generală cu 8 săli de clasă. Se cor specificate cîteva aspec­te : proiectele sînt unicate pentru fiecare școală, nu se vor folosi de­­cît stîlpi și planșee din beton, pe­reții construindu-se din cărămidă sau BCA și se preconizează înlo­cuirea pardoselilor din parchet, a­­coperite cu linoleum, cu niște par­doseli din plăci de material plas­tic, lavabii. Acest material este în curs de asimilare la întreprinde­rea timișoreană „Dermatina“ poartă denumirea de — tartan — și se poate produce în toate nuan­țele, după preferința solicitantu­lui. Este ușor de întreținut și foar­te rezistent Singurul inconvenient este ace­la că, la cele mai multe din șco­lile proiectate nu li se pot asigu­ra spațiile de joc și terenurile de sport conform normelor. Acestea vor fi mai mici, datorită faptului că pe locurile respective s-au construit deja locuințe. Oricum noi sperăm ca acesta să fie chiar singurul neajuns, și să vedem, în sfîrșit, în cartierele noi de blocuri școlile mult așteptate. 1.1. CIOCOLATA — un vis neîmplinit al copiilor Pornind de la întrebarea „Ce se intîmplă cu ciocolata la sfîrșitul lunii august am efectuat un raid prin unitățile comerciale. Concluzia a fost că acest produs atît de solicitat, sosește sporadic, la cantități insuficiente, iar la unele magazine deloc. Pe această temă, ne-am adresat întreprinderi­ de specialitate „Kandia” care, prin factorii de conducere : ing. .șef Ion Bălășoiu, șef contabil V­a­­sile Iordache, șef birou Maria Bogdan, ne-au informat la acea dată . In primul ninel ne-a lipsit materia primă, „zahărul“. In aces­te condiții, s-au programat repa­rații la instalațiile deja îmbătrî­­nite. Multă vreme fabrica n-a lu­crat decît la circa 1/3 din capa­citate. In plus, în urma pensio­nărilor și a plecării multor mun­citori din întreprindere, ne con­fruntăm cu lipsa forței de mun­ci calificate. In ce privește apro­vizionarea pieței județului Timiș, trebuie să avem în vedere urmă­torul aspect: dat fiind faptul că întreprinderea are contracte pe întreg teritoriul țării, fiecărui ju­deț ii este prevăzută o anumită cota. Noi desfacem local, marfa, prin I.C.R.A. Timișoara. Cantită­țile livrate în Timiș au fost peste contracte. Astfel, pe trimestrul al IlI-lea, dintr-un contract de total produse zaharoase de 241 t. am umai neta xz, 1. .n­u­imi ,și cio­colata table și specialități La ora actuală dispunem de materie pri­mă suficientă pentru ca unitatea să lucreze la întreaga capacitate, iar începînd cu 1 septembrie vom lansa pe piață o gamă diversifi­cată de­ produse de ciocolată La începutul lunii am consta­tat că, intr-adevăr, in unitățile alimentare „s-a dat" ciocolată table, in două-trei sortimente. Cantitățile au fost, t­anevurai mai mari, dar departe totuși de a fi suficiente. In plus, speciali­tățile nu prea au apărut in con­cluzie, am revenit la întreprinde­rea amintită, unde, de data aceas­ta, am purtat o discuție cu d-na directoare Margareta Jar. — D-nă directoare, am observat că au apărut, in sfîrșit, produse „Kandia" in magazine. Ce canti­tăți s-au liv­rat luna aceasta­­ — între 1—ii septembrie am livrat în județul Timiș 95 t pro­duse dintre care ar fi : caramele, bomboane, drajeuri incluzînd și circa 20 t de ciocolată în table și specialități . Totuși ciocolata, pe care o așteptam in mod special, n-a so­sit decît în cîteva sortimente. Ce se intîmplă cu specialitățile și cu ciocolata cu ingrediente ? — Trebuie să știți că secția de specialități a fost în reparație, ca atare, producția abia a început cu cursul sa plămini, viitoare coi apărea și acestea în magazine. Ciocolata cu ingrediente însă, se execută manual și producția in­­tr-o lună nu poate fi mai mare de 7—10 t, spre deosebire de cea de ciocolată table simplă și spe­cialități care împreună însumea­ză cam 350 t pe lună . Există posibilitatea sporirii cantității de produse livrate ju­dețului Timiș ? — Noi avem mari probleme cu contr­actele pe care nu­ le putem onora în țară. Cu toate acestea am livrat Timișului mai mult­­ de­cît contractele. Sperăm să putem face acest lucru în continuare. Noi ne străduim să încheiem con­tracte cu parteneri externi, să mo­dernizăm utilajele, eventual să diversificăm producția. Acestea sunt deocamdată acțiuni de per­spectivă, ale căror rezultate se vor vedea după­­ un timp mult mai îndelungat. — Vă mulțumim pentru infor­mații­ Am plecat cu un gust dulce , se aștepta o delegație străină și, intr-o mică expoziție se puteau admira produsele întreprinderii. Aș fi vrut să le pot regăsi într-o vitrină din Timișoara. Cel puțin într-una .. . Că la expoziții se ve­dem de ani de zile . . DOUA MACRI.S­ELENA TIȚA TELEX • TELEX • TELEX • TELEX • Revista „TIME“ anunță in­tenția cineastului austro-american de origine română Robert Dorn­­helm, de a prezenta la festivalul internațional de la Veneția un lung metraj intitulat „Recviem pentru Dominic", bazat pe unele fapte reale petrecute in timpul revoluției de la Timișoara. Fil­mul a costat 1,2 milioane de do­lari. Rolul principal este deținut de actorul Felix Molerer. Mai mulți jurnaliști joacă propriile roluri, l­a aceștia se adaugă și ac­tori de la Teatrul German din Timișoara. • • De la începutul anului Ro­mânia a participat la 24 de tir­­guri și expoziții internaționale. In luna septembrie respectiv in ul­timul t­im­­estru al anului țara noastră va participa la tirgurile și expozițiile internaționale de la Moscova, Brno, Plovdiv, Teheran, Santiago de Chile, L­agos, Havana, New Delhi, Dakar. In perioada 13—21 octombrie va avea loc Tir­­gul Internațional de la București, la care se anunță cea mai nume­roasă participare din ultimii ani. • Incepind din luna septembrie întreprinderea de Distribuirea Materialelor Sportive București comercializează prin magazinul Sport din Capitală, Șos. Panteli­­mon nr. 256 rachete de tenis de cîmp competiționale, mărcile „Heard Wining Pro“ și „Head 600 Tournament" cu plată în valută. Ca urmare a contractelor înche­iate in perioada următoare gama de mărfuri ce vor fi comerciali­zate pe valută se va lărgi, lDM­ București fiind in măsură să ofe­re vopsea auto import Italia in­tr-o paletă largă de culori, acu­mulatori ,echipamente sportive, unelte de pescuit etc. Aflăm că in momentul de față există in stoc caroserii simple și complete pentru autoturismele Trabant, la prețul­ de 8 300 lei și respectiv, 22 300 lei. Cei interesați se pot adresa la depozitul între­prinderii din București Str. V. Cascadelor nr. 24. • Biroul de primire a cererilor pentru vize de sejur sau de tran­zit pentru Italia se află la Com­plexul Expozițional din București, Piața Presei Libere, pavilionul B. La depunerea cererilor se cer 3 fotografii tip pașaport, 3 cereri completate, invitație in original sau cont in valută in bancă. Pen­tru vizele tranzit este nevoie de completarea unui formular, de o fotografie tip pașaport, viza de sejur pentru țara de destinație. Trebuie precizate in ambele cazuri punctele de frontieră ce vor fi tranzitate la intrare și ieșire din Italia. Pașapoartele se vor pre­zenta pentru vizare la sosirea a­­probării din Italia. Din sumar: SERIAL $ ZIDUL • BÎRFE • ȘCOLI DE ȘOFERI AMATORI DIN TIMIȘOARA # IN­VITAȚIE LA TEATRU­L BOUTIQUE ROYAL • ANCHETA SAPTAMINII ® DIN SĂLILE TRIBUNALULUI • NOUTĂȚI MUZICALE 0 NE DOR PICIOARELE ? OARE DE CE ? • TEST • MIC DICȚIONAR SEXOLOGIC • CONCURS • PROGRAM TV P TOAMNA A ȘI SOSIT. DAR CONFECȚIILE DE SEZON?! Convorbire cu domnul ing. CORNEL ȘANDOR, directorul întreprinderii de Confecții „Bega“ Timișoara — Domnule director, toamna bate la ușă. Ce fel de confecții purtînd marca dumneavoastră, vom găsi în magazinele de spe­cialitate ? — Fabrica noastră se bucură de un renume bun în rîndul fe­meilor, cărora le place să se îm­brace elegant și după ultima modă. .Cu toate acestea, din păca­te, la ora actuală produsele noas­tre sunt aproape inexistente în rafturile magazinelor. Vă pot insă informa că vina nu ne aparține. Pe primele 7 luni ale anului con­form contractelor incheiate tre­buia să livrăm pentru Timișoara marfă în valoare de 7,5 milioane lei. Prin eforturi deosebite am li­vrat cu circa 2,5 milioane lei marfă suplimentar. Creșterea ra­pidă a cererii se datorește unor condiții obiective, binecunoscute de toată lumea. — Odată cu sosirea toamnei, ce produse veți oferi comerțului ti­mișorean ". — Pentru acest sezon am și tri­mis primele loturi de impermea­­b­le și compleuri. In cursul săptă­­minii ce urmează vom livra bre­­zere și compleuri cu fuste-panta­­lon din stofă. Aceste produse vor apărea in circa 150—200 de mo­dele și in diferite culori; conti­nuăm tradiția de a lucra in serie mică, adică 500—2000 de exem­plare dintr-un model. — Mătasea se anunță a fi un material la modă și în sezonul toamnă-iarnă. Va fi producția în­treprinderii dumneavoastră în ton cu moda ? — Fără falsă modestie pot spune cu certitudine . Da ! In mo­mentul de față „Bega“ Timișoara deține circa 90 la sută din produc­ția de bluze și rochii din mătase­a țării. Este un „monopol“ pe care am reușit să-l obținem și să-l men­ținem in special prin nivelul de vîrf al creației noastre. — Vă rog să ne răspundeți sin­cer , care este în momentul de față ponderea exportului ? — întreprinderea noastră are o bună tradiție pe piețele externe. In momentul de față, circa 50—55 la sută din producția noastră to­tală este valorificată la export. Cei care contestă acum, trebuie să înțeleagă că exportul este necesar, altfel nu putem să creăm fondu­rile valutare necesare pentru im­porturile de bumbac, lină, colo­ranți etc., materiale fără de care industria ușoară nu ar putea exista . Știm că doriți să deschideți un magazin de prezentare. Puteți să ne oferiți unele detalii ? — Angajații noștri pot cumpăra unele produse ale întreprinderii noastre in cadrul unității ce func­ționează în fabrică. Dorim însă să ni se­­ înapoieze magazinul de prezentare din Piața Unirii, unde vom crea un fel de boutique, vîn­­zind, în lei, produse de serie foar­te mică, respectiv, unicate. — Mulțumim pentru informații VIOREL ALBII mQtlu­mlu­i DE CE SA i­nlilOuAȚIM­­ „ZESTREA" ALTORA? In ultimii ani, marea majo­ritate a populației țării noas­tre a fost frustrată de dreptul călătoriei în străinătate, invo­­cîndu-se, mai tot timpul, dife­rite motive, plauzibile sau mai puțin plauzibile. Așa că nu e de mirare că, acum cînd omul nostru are un pașaport în bu­zunar el a luat cu asalt fron­tierele țării, încercînd parcă să recupereze tot ce a pierdut pînă acum .. Pentru această mini-migra­­ție insă nimeni nu era pregă­tit, mai puțin firmele turisti­ce și cele de transport. Răs­punzând cererilor pe baza li­berei inițiative, s-au creat cu mare rapiditate firme particu­lare, nefiind nevoie de investi­ții prea substanțiale ; nu ace­lași lucru putem însă afirma și despre firmele de transport. In acest context s-a format o lipsă acută de mijloace de transport pentru derularea excursiilor. Soluția ? După u­nele experimente cu autocare închiriate de la LT.A. sau de la I.J.T.L., s-a trecut la închi­rierea autocarelor din străină­tate, comandînd, odată cu prestările de servicii (cazare, masă) și transportul de la fir­mele externe. Firesc, plata tre­buie făcută in valută, plată ce se suportă de turistul dornic să plece în călătorii peste mări și țări, chiar și cu acest sacri­ficiu. Totul este bine și frumos. Turistul își atinge scopul, fir­ma turistică prosperă, partene­rul străin este fericit de afa­cerea bună pe care o face zi de zi, iar păgubită rămîne doar țara... vasâzică, noi toți. De ce ? Simplu. Chiria unui autocar costă cîteva sute de mărci. Un autocar, nn nou, dar puțin folosit și în stare excep­țională costă 25—30 de mii de mărci. Avînd în vedere că în ultimele luni au plecat din ța­ră sute de grupuri cu autocare închiriate, putem face lesne un calcul simplu și să vedem cum cîte din ele am amorti­zat noi unor firme străine de transport, în timp ce noi în Timișoara am rămas tot la ce­le patru autocare venite la în­ceputul anilor șaptezeci, care trebuiau demult duse la ca­sare. Stau și mă gândesc ce se în­­tîmplă atunci dacă noi cum­păra­m­, să zicem, zece autoca­re, chiar eu bani din împru­muturi, și organizăm cu ei excursii cu plata în valută. Ce se întimplă ? Vă spun eu. Ele erau de mult plătite și astăzi zestrea noastră ar fi mai bo­gată. Turismul este încă în floare și probabil va mai fi multă vreme, încă nu este tîrziu să găsim o soluție. Sau, zicem noi că este mai bine să îmbogățim, d­n conti­nuare, cu valuta noastră aici de greu trudită — chiar cu riscul unui dezastru economic — zestrea altora ? ! Stau așa și meditez de unul singur

Next