Agenda, iulie-decembrie 1990 (Anul 1, nr. 22-47)
1990-09-15 / nr. 32
W** 0»MB € ă € M Săptămînal particular de informații și divertisment Anul I. TIMIȘOARA NR. 32 15 SEPTEMBRIE 1990 Apare sîmbătă Preț : 3 lei VOM AVEA ȘCOLI NOI ȘI MODERNE Pentru anii școlari 1991—1992, respectiv 1992—1993, se vor da în folosință cîteva școli noi, construite și utilate după cele mai moderne modele. Ele se află în faza de proiect la IPROTIM și vor fi construite, o parte de către TCMT Timișoara și o alta de către ICIM Brașov. Construcția, pentru cele ce urmează să fie date în folosință anul viitor, va începe încă din luna octombrie 1990. Amplasarea și dotarea lor este următoarea : — în zona Timișoara Sud, o școală generală cu 24 săli de clasă anexe, sală de sport și bazin de înot acoperit, constructor TCMU, pentru anul școlar 1991—1992 ; — în zona Ion Ionescu de la Brad, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport, constructor ICIM Brașov, pentru anul școlar 1991—1992 ; — in zona Simion Bărnuțiu, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport și bazin de înot acoperit, constructor TCMTT, pentru anul 1992 ; — în zona Torontal-Matei Basarab, o școală generală cu 16 săli de clasă, anexe, sală de sport, constructor TCMTT, pentru anul 1992 ; — în zona Calea Aradului Est, o școală generală cu 24 săli de clasă și anexe, constructor TCMTT, pentru 1992 ; — în zona Timișoara Sud, Liceul pentru informatică, constructor ICIM Brașov, pentru 1991 ; — în Bd. Tinereții, extinderea actualului Liceu maghiar, constructor TCMTT ; — în orașul Lugoj, o școală cu 16 săli de clasă și anexe ; — în Moșnița Veche, o școală generală cu 8 săli de clasă. Se cor specificate cîteva aspecte : proiectele sînt unicate pentru fiecare școală, nu se vor folosi decît stîlpi și planșee din beton, pereții construindu-se din cărămidă sau BCA și se preconizează înlocuirea pardoselilor din parchet, acoperite cu linoleum, cu niște pardoseli din plăci de material plastic, lavabii. Acest material este în curs de asimilare la întreprinderea timișoreană „Dermatina“ poartă denumirea de — tartan — și se poate produce în toate nuanțele, după preferința solicitantului. Este ușor de întreținut și foarte rezistent Singurul inconvenient este acela că, la cele mai multe din școlile proiectate nu li se pot asigura spațiile de joc și terenurile de sport conform normelor. Acestea vor fi mai mici, datorită faptului că pe locurile respective s-au construit deja locuințe. Oricum noi sperăm ca acesta să fie chiar singurul neajuns, și să vedem, în sfîrșit, în cartierele noi de blocuri școlile mult așteptate. 1.1. CIOCOLATA — un vis neîmplinit al copiilor Pornind de la întrebarea „Ce se intîmplă cu ciocolata la sfîrșitul lunii august am efectuat un raid prin unitățile comerciale. Concluzia a fost că acest produs atît de solicitat, sosește sporadic, la cantități insuficiente, iar la unele magazine deloc. Pe această temă, ne-am adresat întreprinderi de specialitate „Kandia” care, prin factorii de conducere : ing. .șef Ion Bălășoiu, șef contabil Vasile Iordache, șef birou Maria Bogdan, ne-au informat la acea dată . In primul ninel ne-a lipsit materia primă, „zahărul“. In aceste condiții, s-au programat reparații la instalațiile deja îmbătrînite. Multă vreme fabrica n-a lucrat decît la circa 1/3 din capacitate. In plus, în urma pensionărilor și a plecării multor muncitori din întreprindere, ne confruntăm cu lipsa forței de munci calificate. In ce privește aprovizionarea pieței județului Timiș, trebuie să avem în vedere următorul aspect: dat fiind faptul că întreprinderea are contracte pe întreg teritoriul țării, fiecărui județ ii este prevăzută o anumită cota. Noi desfacem local, marfa, prin I.C.R.A. Timișoara. Cantitățile livrate în Timiș au fost peste contracte. Astfel, pe trimestrul al IlI-lea, dintr-un contract de total produse zaharoase de 241 t. am umai neta xz, 1. .nuimi ,și ciocolata table și specialități La ora actuală dispunem de materie primă suficientă pentru ca unitatea să lucreze la întreaga capacitate, iar începînd cu 1 septembrie vom lansa pe piață o gamă diversificată de produse de ciocolată La începutul lunii am constatat că, intr-adevăr, in unitățile alimentare „s-a dat" ciocolată table, in două-trei sortimente. Cantitățile au fost, tanevurai mai mari, dar departe totuși de a fi suficiente. In plus, specialitățile nu prea au apărut in concluzie, am revenit la întreprinderea amintită, unde, de data aceasta, am purtat o discuție cu d-na directoare Margareta Jar. — D-nă directoare, am observat că au apărut, in sfîrșit, produse „Kandia" in magazine. Ce cantități s-au livrat luna aceasta — între 1—ii septembrie am livrat în județul Timiș 95 t produse dintre care ar fi : caramele, bomboane, drajeuri incluzînd și circa 20 t de ciocolată în table și specialități . Totuși ciocolata, pe care o așteptam in mod special, n-a sosit decît în cîteva sortimente. Ce se intîmplă cu specialitățile și cu ciocolata cu ingrediente ? — Trebuie să știți că secția de specialități a fost în reparație, ca atare, producția abia a început cu cursul sa plămini, viitoare coi apărea și acestea în magazine. Ciocolata cu ingrediente însă, se execută manual și producția intr-o lună nu poate fi mai mare de 7—10 t, spre deosebire de cea de ciocolată table simplă și specialități care împreună însumează cam 350 t pe lună . Există posibilitatea sporirii cantității de produse livrate județului Timiș ? — Noi avem mari probleme cu contractele pe care nu le putem onora în țară. Cu toate acestea am livrat Timișului mai mult decît contractele. Sperăm să putem face acest lucru în continuare. Noi ne străduim să încheiem contracte cu parteneri externi, să modernizăm utilajele, eventual să diversificăm producția. Acestea sunt deocamdată acțiuni de perspectivă, ale căror rezultate se vor vedea după un timp mult mai îndelungat. — Vă mulțumim pentru informații Am plecat cu un gust dulce , se aștepta o delegație străină și, intr-o mică expoziție se puteau admira produsele întreprinderii. Aș fi vrut să le pot regăsi într-o vitrină din Timișoara. Cel puțin într-una .. . Că la expoziții se vedem de ani de zile . . DOUA MACRI.SELENA TIȚA TELEX • TELEX • TELEX • TELEX • Revista „TIME“ anunță intenția cineastului austro-american de origine română Robert Dornhelm, de a prezenta la festivalul internațional de la Veneția un lung metraj intitulat „Recviem pentru Dominic", bazat pe unele fapte reale petrecute in timpul revoluției de la Timișoara. Filmul a costat 1,2 milioane de dolari. Rolul principal este deținut de actorul Felix Molerer. Mai mulți jurnaliști joacă propriile roluri, la aceștia se adaugă și actori de la Teatrul German din Timișoara. • • De la începutul anului România a participat la 24 de tirguri și expoziții internaționale. In luna septembrie respectiv in ultimul timestru al anului țara noastră va participa la tirgurile și expozițiile internaționale de la Moscova, Brno, Plovdiv, Teheran, Santiago de Chile, Lagos, Havana, New Delhi, Dakar. In perioada 13—21 octombrie va avea loc Tirgul Internațional de la București, la care se anunță cea mai numeroasă participare din ultimii ani. • Incepind din luna septembrie întreprinderea de Distribuirea Materialelor Sportive București comercializează prin magazinul Sport din Capitală, Șos. Pantelimon nr. 256 rachete de tenis de cîmp competiționale, mărcile „Heard Wining Pro“ și „Head 600 Tournament" cu plată în valută. Ca urmare a contractelor încheiate in perioada următoare gama de mărfuri ce vor fi comercializate pe valută se va lărgi, lDM București fiind in măsură să ofere vopsea auto import Italia intr-o paletă largă de culori, acumulatori ,echipamente sportive, unelte de pescuit etc. Aflăm că in momentul de față există in stoc caroserii simple și complete pentru autoturismele Trabant, la prețul de 8 300 lei și respectiv, 22 300 lei. Cei interesați se pot adresa la depozitul întreprinderii din București Str. V. Cascadelor nr. 24. • Biroul de primire a cererilor pentru vize de sejur sau de tranzit pentru Italia se află la Complexul Expozițional din București, Piața Presei Libere, pavilionul B. La depunerea cererilor se cer 3 fotografii tip pașaport, 3 cereri completate, invitație in original sau cont in valută in bancă. Pentru vizele tranzit este nevoie de completarea unui formular, de o fotografie tip pașaport, viza de sejur pentru țara de destinație. Trebuie precizate in ambele cazuri punctele de frontieră ce vor fi tranzitate la intrare și ieșire din Italia. Pașapoartele se vor prezenta pentru vizare la sosirea aprobării din Italia. Din sumar: SERIAL $ ZIDUL • BÎRFE • ȘCOLI DE ȘOFERI AMATORI DIN TIMIȘOARA # INVITAȚIE LA TEATRUL BOUTIQUE ROYAL • ANCHETA SAPTAMINII ® DIN SĂLILE TRIBUNALULUI • NOUTĂȚI MUZICALE 0 NE DOR PICIOARELE ? OARE DE CE ? • TEST • MIC DICȚIONAR SEXOLOGIC • CONCURS • PROGRAM TV P TOAMNA A ȘI SOSIT. DAR CONFECȚIILE DE SEZON?! Convorbire cu domnul ing. CORNEL ȘANDOR, directorul întreprinderii de Confecții „Bega“ Timișoara — Domnule director, toamna bate la ușă. Ce fel de confecții purtînd marca dumneavoastră, vom găsi în magazinele de specialitate ? — Fabrica noastră se bucură de un renume bun în rîndul femeilor, cărora le place să se îmbrace elegant și după ultima modă. .Cu toate acestea, din păcate, la ora actuală produsele noastre sunt aproape inexistente în rafturile magazinelor. Vă pot insă informa că vina nu ne aparține. Pe primele 7 luni ale anului conform contractelor incheiate trebuia să livrăm pentru Timișoara marfă în valoare de 7,5 milioane lei. Prin eforturi deosebite am livrat cu circa 2,5 milioane lei marfă suplimentar. Creșterea rapidă a cererii se datorește unor condiții obiective, binecunoscute de toată lumea. — Odată cu sosirea toamnei, ce produse veți oferi comerțului timișorean ". — Pentru acest sezon am și trimis primele loturi de impermeable și compleuri. In cursul săptăminii ce urmează vom livra brezere și compleuri cu fuste-pantalon din stofă. Aceste produse vor apărea in circa 150—200 de modele și in diferite culori; continuăm tradiția de a lucra in serie mică, adică 500—2000 de exemplare dintr-un model. — Mătasea se anunță a fi un material la modă și în sezonul toamnă-iarnă. Va fi producția întreprinderii dumneavoastră în ton cu moda ? — Fără falsă modestie pot spune cu certitudine . Da ! In momentul de față „Bega“ Timișoara deține circa 90 la sută din producția de bluze și rochii din mătasea țării. Este un „monopol“ pe care am reușit să-l obținem și să-l menținem in special prin nivelul de vîrf al creației noastre. — Vă rog să ne răspundeți sincer , care este în momentul de față ponderea exportului ? — întreprinderea noastră are o bună tradiție pe piețele externe. In momentul de față, circa 50—55 la sută din producția noastră totală este valorificată la export. Cei care contestă acum, trebuie să înțeleagă că exportul este necesar, altfel nu putem să creăm fondurile valutare necesare pentru importurile de bumbac, lină, coloranți etc., materiale fără de care industria ușoară nu ar putea exista . Știm că doriți să deschideți un magazin de prezentare. Puteți să ne oferiți unele detalii ? — Angajații noștri pot cumpăra unele produse ale întreprinderii noastre in cadrul unității ce funcționează în fabrică. Dorim însă să ni se înapoieze magazinul de prezentare din Piața Unirii, unde vom crea un fel de boutique, vînzind, în lei, produse de serie foarte mică, respectiv, unicate. — Mulțumim pentru informații VIOREL ALBII mQtlumlui DE CE SA inlilOuAȚIM „ZESTREA" ALTORA? In ultimii ani, marea majoritate a populației țării noastre a fost frustrată de dreptul călătoriei în străinătate, invocîndu-se, mai tot timpul, diferite motive, plauzibile sau mai puțin plauzibile. Așa că nu e de mirare că, acum cînd omul nostru are un pașaport în buzunar el a luat cu asalt frontierele țării, încercînd parcă să recupereze tot ce a pierdut pînă acum .. Pentru această mini-migrație insă nimeni nu era pregătit, mai puțin firmele turistice și cele de transport. Răspunzând cererilor pe baza liberei inițiative, s-au creat cu mare rapiditate firme particulare, nefiind nevoie de investiții prea substanțiale ; nu același lucru putem însă afirma și despre firmele de transport. In acest context s-a format o lipsă acută de mijloace de transport pentru derularea excursiilor. Soluția ? După unele experimente cu autocare închiriate de la LT.A. sau de la I.J.T.L., s-a trecut la închirierea autocarelor din străinătate, comandînd, odată cu prestările de servicii (cazare, masă) și transportul de la firmele externe. Firesc, plata trebuie făcută in valută, plată ce se suportă de turistul dornic să plece în călătorii peste mări și țări, chiar și cu acest sacrificiu. Totul este bine și frumos. Turistul își atinge scopul, firma turistică prosperă, partenerul străin este fericit de afacerea bună pe care o face zi de zi, iar păgubită rămîne doar țara... vasâzică, noi toți. De ce ? Simplu. Chiria unui autocar costă cîteva sute de mărci. Un autocar, nn nou, dar puțin folosit și în stare excepțională costă 25—30 de mii de mărci. Avînd în vedere că în ultimele luni au plecat din țară sute de grupuri cu autocare închiriate, putem face lesne un calcul simplu și să vedem cum cîte din ele am amortizat noi unor firme străine de transport, în timp ce noi în Timișoara am rămas tot la cele patru autocare venite la începutul anilor șaptezeci, care trebuiau demult duse la casare. Stau și mă gândesc ce se întîmplă atunci dacă noi cumpăram, să zicem, zece autocare, chiar eu bani din împrumuturi, și organizăm cu ei excursii cu plata în valută. Ce se întimplă ? Vă spun eu. Ele erau de mult plătite și astăzi zestrea noastră ar fi mai bogată. Turismul este încă în floare și probabil va mai fi multă vreme, încă nu este tîrziu să găsim o soluție. Sau, zicem noi că este mai bine să îmbogățim, dn continuare, cu valuta noastră aici de greu trudită — chiar cu riscul unui dezastru economic — zestrea altora ? ! Stau așa și meditez de unul singur