Albina, 1944 (Anul 47, nr. 4-19)

1944-06-01 / nr. 4-6

ssss SJIRI DIN TOATÄ LUMEA sacs tnWVVWiWWVVWU___________________________________ WAAMAWWVMM PIN ȚARĂ CIFRĂ REGALĂ а швяпнннинян • MAJESTATEA SA REGELE MIHAII a vizitat pe neașteptate în ziua de 4 Mai a. c. câteva comandamente și uni­tăți de aeronautică. • Ne ajutăm unii pe alții, în aceste vremuri grele fiindcă așa e în firea ro­mânului, așa-i spune omenia, iată un caz din multe. In o comună din apro­pierea Bucureștilor, un avion dușman a căzut pe casa unui sătean. Primarul, cu sătenii au scos din casă tot ce se putea ca să scape ceva din avutul să­teanului, care lucra la câmp împreună cu familia. Tot atunci s'a făcut o co­lectă benevolă și s'au strâns 175.000 lei, dela săteni și trecători, sumă care a fost dată dăunatului. • DAȚI CU TOȚII la împrumutul a­­părării naționale în cursul lunilor Mai sau iunie a. c. pentru că astfel ajutăm țara și dăm putința ca să fie apărată contra dușmanilor . In luptele ce le duce ostașul ro­mân în Moldova, pentru apărarea ță­rii, vitejia lui este asemenea celei stră­moșești. Nu se dă învins, chiar când uneori este atacat de dușmani în nu­măr de zece ori mai mare. Dovezile se ivesc zilnic, astfel de­­curând două unități au distrus în lupte corp la corp 26 care blindate sovie­tice și au distrus cea mai mare parte a două divizii sovietice. Asemenea, în multe lupte, numărul morților în rân­durile armatei dușmane este de 20 și mai mare decât în rândurile noastre. Aceasta este vitejia strămoșească ce își apără „sărăcia", nevoile și Nea­mul". • in zilele de 2—5 Mai a. c. sovie­ticii au pierdut numai în sectorul Tg.­­Frumos, peste 300 care de luptă. —• Lupte crâncene se dau pe pămân­tul țării noastre. înaintarea armatei sovietice a fost oprită. Pe Siret, în Ba­sarabia și la nord de Iași, au avut loc lupte mari, în care sovieticii au pier­dut mult material de război, răniți, morți și prizonieri. Ostașii români se luptă înverșunat. La Tg. Frumos au fost nimicite 95 tancuri mari.­­ Mari lupte se așteaptă pe întreg frontul de răsărit, încât sovieticii pre­gătesc o nouă ofensivă. • Invazia anglo-americană în Eu­ropa se pregătește cu multă dârzenie și în amănunțime . Nu se știe când și unde se va pro­duce, poate că în Franța, sau Belgia, sau Danemarca, sau Olanda, sau Nor­vegia sau în Balcani, sau în mai multe părți de­odată. Germanii așteaptă in­vazia. Fiecare, atât anglo-americanii cât și germanii, crede că el va fi cel care va reuși. Bombardamentele dese și grele asupra ei, au fost un fel Germaniei și aliaților de pregătire a in­vaziei. Odată cu invazia anglo-americană, sovieticii vor deslănțui o mare ofen­sivă, pentru a cărei pregătire aduc pe frontul sudic și central, în Galiția și Moldova, mari cantități de arme, mu­niții și trupe. Armatele române și ger­mane, se pregătesc deasemenea. • Nu răspândiți, știri, căci veți păți ca Ion­­ Coșgarea false, din com. Vad-Brașov,­ care s­’a ales cu 6 luni închisoare și 5000 lei amendă. • Femeile să nu-și facă avort pen­tru că vor fi aspru pedepsite cu în­chisoare grea, cum va păți și Elena M. de 22 ani din cornl Galații-jud. Făgăraș. • A ascuns un dezertor o femeie din Sânpetru Mare jud. Timiș, pen­tru care faptă a fost condamnată la 4 luni închisoare. • Plătiți prestația pentru Apăra­rea Pasivă, pentru că ea ajută la a­­părarea țării contra boibardamente­­lor dușmane. • Nu vă atingeți de obiectele gă­site, căci iată ce puteți păți. La 7 Februarie eleva Maria Boghianu de 13 ani din Sucevița-Rădăuți a găsit, în ograjda­ casei un creion roș, ascuțit la capete, cu care a început să se joa­ce, dar creionul a explodat și i-a re­tezat patru degete dela mâna dreap­tă și două dela stânga, apoi a fost rănită grav la față și trup.­­ Alt caz, la 1 Februarie flăcăul flicei <Gh. de 19 ani din Binăuți-Lip­­cani a găsit un toc rezervor care a explodat când a încercat să-l desfa­că. S’a ales cu frântura a trei degete dela mâna stângă și unul de la dreapta. — La Timișoara, un elev de liceu vestește pe gardianul public că, sub un copaie, se află un toc rezervor. Polițistul a luat tocul și l-a dus la poliție, unde specialiștii, l-au demon­tat, constatându-se ,că era un toc explosiv. Așai, să facă toți cum a fă­cut acest elev cuminte și ascultător. — La Livezeni, jud. Hunedoara, un mecanic de la căile ferate a găsit un stilou. Bucuros de pleașcă a încer­cat să-l desfacă, dar focul a făcut explozie, rupându-i degetele și făcân­­du-i­ răni multe. Așadar elevul de liceu a fost mai cuminte decât meca­nicul. Nu vă atingeți de nimic ce găsiți, căci sunt unelte de moarte împrăș­tiata de dușmani și ifabricate în fel de fel de forme, cai, stilouri, creioa­ne, bricege, pipe (lulele), cutiuțe, ju­cării și altele. • A născut în cinematograf. In ziua e 5 Martie ,„ o tânără femeie se afla într-un cinematograf din București, ca să vadă un film. Cum era însărcinată în ultima lună, au apucat-o durerile nașterii. O docto­riță care se afla în cinematograf i-a dat îngrijiri așa că femeia a născut în sală. A fost dusă apoi la spital. Atât ei cât și noului născut le mer­ge bine. Tânăra mamă a declarat că pe băiat o să-l facă artist de cinema când­ va fi mare, deoarece a fost năs­cut într-o sală de cinematograf. Ar fi făcut bine să nu fi mers la cine­matograf, știindu-se însărcinată în ultima lună. • Legea pedepsește pe cei găsiți în cârciumi, în alte localuri și pe drum. Prima pedeapsă e de 15 zile interna­re în lagăr, a doua oară 30 zile. A­­ceeași pedeapsă se dă cârciumarilor cari primesc în localurile lor pe cei beți sau cari vând băutură copiilor sub 16 ani. • Doi tâlhari de noapte au fost e­­xecutați prin împușcare la Jilava (București). • Camuflați luminile, ca să nu vă „Monitorul Oficial" publică înaltul Decret Regal: « MIHAI I,I Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României. La toți de față și viitori, sănătate: Asupra raportului d-lui Mareșal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, sub No. 351.533 din 1914. In baza dispozițiunilor decretului­­lege Nr. 3.072 din 7 Septembrie 1940, cu privire la prerogativele Regale: Am decretat și decretăm: ART. I. — „Cifra Mea Regală" va fi după modelul anexat: ART. II. — Prevederile decretului regal No. 3.088 din 9 Septembrie 1940 se abrogă: ART. III. — Conducătorul Statului _treziți cu bombe în­­ cap în timpul nopții. • Carne nu se mănâncă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri, nici din cea proaspătă, nici conservată, nici mezeluri. Numai carnea de pasăre e liberă și în aceste zile. Așa spune ordinul stăpânirii. • Legitimarea copiilor ascuți din concubinaj ai căror tați au căzut pe front.­­Mamele lor pot să se adreseze justiției pentru ca prin hotărîre ju­decătorească acești copii să fie asi­milați copiilor recunoscuți de tatăl lor, având apoi dreptul la pensie de pe urma tatălui lor asemenea copii­lor recunoscuți. Legea a fost publcată în Monitorul Oficial No. 143 din 23 Iunie 1­942. • Legea sinistraților, publicată în M. O. din 3 Mai a. c( arată după care se constată pagubele felul de către autorități și зi arată ajutoarele la cari au dreptul sinistrații (fie per­soane, fie întreprinderi de tot felul). • Și-a distrus pomii fructiferi din ogradă câțiva săteni din jud. Tulcea ca să-i pună pe foc.• Pentru aceasta ispravă au fost dați în judecată, de­oarece nu e îngăduit a distruge nici un soi de pom roditor. Scumpirea vieții în diferite țări In toate țările de pe glob viața s’a scumpit în cursul acestui război.. O statistică franceză arată această scumpire și anume: In Anglia viața s’a scumpit cu 28%, în Spania 66%, în Franța 57%, în Finlanda 86%, în Irlanda­ 145%, în­ Germania 11%, în Elveția 49%, în China 680%, în Japonia 33%, în Egipt 8%, în India 95%, în Turcia 275%, în India 203%, în Palestina ANTONESCU MIHAI Mareșal al României Și Conducătorul Statului 1эз)31ивнянвммвЕаванвввВ1 237%, în Statele Unite Americane 24%, în Chile 84%, în Bolivia 206%,­ în Peru 43%, în Argentina 21%, în Canada 18%, în Venezuela 14%, in Brazilia 10%. Deș­i ce România nu se amintește în această statistică. Căți oameni se pierd în războaie Războaiele omoară oamenii atât prin glonț cât și prin boli. Germanii au făcut o statistică din care se vede câți oameni au fost răniți în război și câți au murit în răsboaiele din veacurile 17­18-19-20. De pildă: In veacul 17, pierderile învingăto­rilor au fost de 15%, iar a învinșilor de 30%. In veacul 18, pierderile de amândouă părțile au fost de 23%. In veacul 19, pierderile învingătorilor au fost de 7%, iar a învinșilor de 12%. La războiul Crimeii (1853-1856) au fost câte 100 morți de boale la fiecare 20 morți prin răni. Holera, a nimicit a cincea parte din armata­ rusă. Armata lui Napoleon, în cam­pania din Rusia, a pierdut mai pu­țini oameni de gloanțe decât de frig și de tifos exantematic. In războaiele americane din 1861-1865 febra tifoidă a omorît 31.000 soldați din o armată fie 431.000. In războiul germano-fran­cez din 1870-1871 au murit de febră tifoidă 8904 soldați din 815.000, iar vărsatul a omorît 6300 soldați din 45.000 bolnavi. In războiul Burilor au murit de febră tifoidă 8000 din 208.000 ostași englezi. In veacul al 20-lea, a­­nume în războiul mondial (1914-1918) armata germană a pierdut anual in morți căzuți în luptă și morți din răni 63 soldați dintr-o mie luptători (pe când în războiul din 1870-71 au murt 69). Dintre răniți, medicii au însănătoșit 81% din cori 06% au a­­juns iar bani pentru front. Tot în acest război de boli au murit numai 100 (una sută) fată de 7000-8000 morți de pe urma rănilor. In războiul de azi bolile nu mai omoară așa mulți soldați ca în răz­boaiele din veacurile 17-18-19, pen­tru că aceste boli sunt combătute mi­nunat cu ajutorul infecțiilor (a vac­cinărilor), din care cauză nu se mai aude în Europa de ciumă, de holeră, de variolă, de febră tifoidă de dif­­terie, etc. în armată. Pe alte fronturi însă bolie omoară ca și în veacurile trecute, cum este de exem­plu cu armata anglo-ameri­­cana ce luptă cu japonezii în insula Noua Guinee (în­spre Australia), care pierde de 4-5 ori mai mulți soldați prin boală decât de pe urma rănilor. Bolile deci sunt din cele rele contra cărora încă nu s­a găsit leac sigur vindecător (boala somnului, paralizia infantilă spinală și altele) apoi ma­laria contra căreia există chinina, dar pământurile cu chinină sunt la stăpânirea japonezilor. Roman este însărcinat cu executarea decretului de față. Dai In Sinaia la 4 Martie 1944.­ ­ FELU 9 Ceapa, motiv de divorț. S’a în­tâmplat de curând că o nevastă din Elveția a intentat divorț soțului ei, pentru că acesta o săruta și după ce mânca ceapă. Mirosul nu-i putea suferi soția. Și s’ai­­ despărțit prin lege, apoi s’a căsătorit de­­ al doilea, dar alt bucluc, anume femeia capătă ea acum o poftă să­ mănânce ceapă. Și mănâncă zilnic cu mare poftă. So­țul ei de-al doilea însă nu vrea să o sărute când ea miroasă o ceapă. Neputându-se împăca soțul cere di­vorț. • Ce naționalitate are copilul care s’el născut nu de mult pe o corabie norvegiană, din mamă franceză și tată grec, în­ momentul când vapo­rul se află în apele Argentinei și purta steagul englez? Este oaie de naționalitate: france­ rTze­­­ ză, sau greacă, sau norvegiană, «nu argentiniană sau engleză? ghiciți. • Cinci gemeni a născut soția u­­nui italian din localitatea Belgiano com Argentina (America). Mama și copiii sunt sănătoși. La o altă naște­re dinainte a dat trei gemeni. Har­nică femeie! Bondarii lucrează organizat. Ei își fac cuibul din mușchii de pe copaci. Când au găsit mușchiul trebuitor, se așează unul lângă altul, în formă de lanț, și încep lucrul: cel dintâi smulge mușchiul și-l face ca un pa­chețel pe care îl dă bondarului de lângă el, acesta îl dă mai departe celui de al treilea, și așa mai de­parte până când mușchiul (material de construcție) ajunge la locul unde se face cuibul. Г ALBINA

Next