Albina, iulie-decembrie 1949 (Anul 52, nr. 78-104)
1949-07-03 / nr. 78
lune textilii Mașini de plantat păduri înfăptuirea planului stalinist de transformare a naturii în sovhozul de grâne „PRACTICA ÎNVĂȚĂTURII “ din ținutul Rostov. In primăvara aceasta a sădit asemenea fâșii de împădurire pe o întindere de 30 hectare. La sfârșitul verii vor fi sădite încă 50 de hectare în contul anului 1950. In clișeu: Gheorghe Șkurko, Erou al Muncii Socialiste, la sădirea perdelelor împădurite de apărare. El conduce mașina care sădește, mecanic, pe cinci linii, a câte două cutii de plantat. „Ploaia de stele" din La 12 Iunie, ora 8 dimineața, locuitorii raionului Kunașaks, din regiunea Celiabinsk (U.R.S.S.), au fost martorii unei mari „ploi de stele“. Fenomenele acestea au fost întovărășite de trei surzitoare care tunete aaminteau de salvele de artilerie. Pe cer s-au putut vedea niște linii albe luminoase iar după 3—4 minute a început să cadă o ploaie cu piatră. La fața locului s’a dus o comisie a Institutului meteorologic din Celiabinsk. Intr’o convorbire cu corespondentul ziarului „Izvestia“, conducătorul comisiei, candidatul în științe geografice, A. Susoev, a declarat următoarele : „Cercetările făcute au arătat că „ploaia de stele“ a fost rezultatul exploziei unui mare meteorit (o stea mare) care a pătruns în regiunea Celiabinsk straturile superioare ale atmosferei. La Celiabinsk au fost aduse 5 bucăți de meteorit. Cercetarea lor a arătat că ele conțin fier în stare pură și nichel“. Un nou SOIU de cartofi Colhoznicul Nicolod Efremovici Orlov, din ținutul Kuibâșev, încrucișând două soiuri de cartofi, a obținut un astfel de cartof care are o greutate de 1.700 grame fiecare. In clișeul nostru sunt arătați acești cartofi, alături de o cutie cu chibrituri. Duminecă 3 iulie 1949 Cărți noui apărute în Editura P.M.R. In editura P.M.R. au apărut următoarele cărți: „întrecerea între Cosma Vasile și Lup Ioachim“ de VALERIU BUDURE; „Presa stegarul sovietică, luptei pentru adevăr, pace și progres“ de SORIN ТОМА; „Să facem din cooperație o largă organizație de masă“, de A. CLEJA; „Desvoltarea capitalismului în Rusia și începutul mișcării muncitorești“ de CLARA CÙSNIR - MIHAILOVICI; „Cosmopolitismul, armă ideologică a reacțiunii americane“ de I. PAVLOV și „Cosmopolitism și internaționalism“ de A. LEONTIEV. „Glorioasele fiice ale poporului sovietic" Editura C.G.M. Această carte înmănunchiază laolaltă mărturiile luptătoarelor partizane, comisari politici, cercetașe sau colhoznice, cu privire la experiența și isprăvile lor din timpul războiului de apărare a Patriei. Mărturiile acestea sunt înduioșătoare, fiindcă ne arată cum femeile sovietice au intees să-și facă datoria și ne mișcă prin felul cum ele își istorisesc isprăvile. IH. Buch monov . , Mesteacsnui roman editura alb’’, „Cartea Rusa” Acțiunea acestui roman se petrece pe râul Vazuza, în fața Moscovei. Și în el ni se povestește viața unui sat rusesc sub ocupație nemțească, cât și pățaniile lui Andrei Lopuhov, al cărui regiment are menirea să se strecoare printre armatele inamice, până la pozițiile sovietice. Săteanul Andrei Lopuhov, eroul de seamă al acestui roman, dă dovadă, alături de tovarășii săi de luptă, de un cald patriotism și în clipele cele mai grele isbutește să înfrângă rezistența dușmanului, și să-i închidă drumul spre Moscova, către care tindeau hitleriștii. Romanul ne arată cât de îndurerați erau locuitorii de faptul că nemții cotropitori le părăduiau livezile, dădeau iarna prin orătănii și nimiciau grădinile, purtându-se peste tot într’un mod barbar. Dar stăpânindu-și amărăciunea, locuitorii satelor, ocupate vremelnic de dușman, se întovărășesc cu partizanii și isgonesc nemții de pe meleagurile lor. Mestecenii care au rămas neciopârțiți de focul dușman, sunt martorii înfrângerii cerbiciei germane. „Povestiri despre eroii tineri". Editura de Stat In această carte sunt povestite isprăvile unor băieți, eroi din marele război de apărare a Patriei. Din ea aflăm cum copii, între 13—15 ani, au ajutat, uneori cu prețul vieții lor, la salvarea unor unități militare încercuite. Dar cele mai frumoase istorisiri de isprăvi sunt cele ale elevilor marinari, de pe insula Valaam, și mai cu seamă isprava unuia din ei care, primit, în mod excepțional, pe un vas de război, într’o bătălie navală, în care comandantul torpilorului este greu rănit și vasul în mare primejdie, ia postul de conducâtor, izbutind să salveze vasul și echipajul. De ce se cutremură pământul? Știința ne pune la îndemână un răspuns pe înțelesul tuturor Oamenii de știință au constatat că de obicei cutremurele au loc mai ales, în regiunile muntoase. In regiunile muntoase din Asia Centrală, în ultimii o sută de ani au fost vreo 1000 de cutremure. In Crimeea, în anul 1927, a avut loc un cutremur puternic și pământul nu s‘a putut liniști multă vreme. In doi ani au fost simțite încă vreo 200 de cutremure, mai slabe însă. Multe explicații s’au dat cauzelor acestor cutremure dealungul anilor. Aproape în fiecare țară oamenii încercau să le explice altfel. La noi în țară se obișnuia a ne spune că pământul este așezat pe un pește, care se numește Chit și că ori de câte ori el se mișcă, se produce un cutremur. Explicația asta nu mulțumea pe nimeni. Oamenii voiau să știe adevărul și adevărul ni l-a pus la îndemână știința, care a descoperit mai întâi care este origina pământului. Fără această importantă descoperire n’ar fi fost posibilă și aflarea cauzelor din care se produc cutremurele. Știm că pământul s’a rupt din soare și de aceea, la început, cu mii și milioane de ani în urmă, el era fierbinte ca și soarele care ne dă nouă astăzi căldura mântul . Cu timpul păînceput să se răcească și a prins pe deasupra o pojghiță groasă, solidă. Acum vine întrebarea : ce legătură există între felul în care s’a născut pământul și cutremure? Tot oamenii de știință au arătat însă că nu tot pământul este rece. In străfundurile lui el este fierbinte și această materie fierbinte se răcește mereu. Cu cât se răcește mai mult pământul în străfundurile lui, el devine mai mic și atunci scoarța rece a pământului se dă și ea după miez, adică se face mai mică. Și când se întâmplă lucrul acesta, se produce și un cutremur. Putem să înțelegem cum se întâmplă un cutremur dacă ne gândim la felul în care sunt șinuite roțile carelor noastre. Cât timp fierul de șină este rece, el nu poate fi îmbrăcat pe roată. Dacă însă fierarul îl încălzește, șina se dilată, adică se mărește, și poate să îmbrace roata. Mai apoi, când se răcește, se prinde bine pe roată, fiindcă a devenit mai mică. Tot așa se petrec lucrurile și cu Pământul se cutremurele, răcește în străfundurile lui din ce în ce mai mult și atunci scoarța pământului trebue să se dea după miezul, care a devenit mai mic, tocmai fiindcă s’a răcit. Ca să se dea după miez, scoarța pământului începe să se miște, să crape, să se prăbușească în unele locuri și noi spunem atunci că s’a cutremurat pământul. Numeroși oameni de știință din lumea întreagă și mai ales cei din Uniunea Sovietică, se ocupă îndeaproape de studierea cutremurelor. Până astăzi s’a aflat că dacă un cutremur se produce la adâncime de 30—40 km. în pământ, atunci el este foarte puternic. Majoritatea lor însă se produc la vreo 10 km. adâncime. In afară de cutremurele care se produc din cauzele despre care am vorbit, mai sunt și unele care se produc din pricina surpării. Fiecare a observat cum este alcătuit malul unei ape. Am putut vedea că pământul este alcătuit din straturi diferite, care în regiunile de șes sunt așezate orizontal. Fiecare din aceste straturi au o compoziție diferită. Unele din ele sunt alcătuite din calcar, sau piatră de var. Datorită acestui fapt apa ploilor, când pătrunde în pământ dizolvă o parte din straturile alcătuite din piatră de var și în scoarța pământului se produc anumite goluri. Golurile acestea aduc cu timpul o surpare a straturilor ce sunt deasupra lor și atunci noi spunem că se produc cutremure prin surpare. Unele cutremure se produc atunci când se surpă bolțile unei peșteri, altele atunci când erupe un vulcan. Știința a învățat pe oameni să cunoască natura care îi înconjoară și a dat astfel o lovitură de moarte feluritelor superstiții cu care dușmanii poporului muncitor încercau să le împue capul. Și cu cât vom cunoaște mai bine natura, cu atât vom ști să ne-o facem mai supusă, astfel încât ea să nu ne mai poată face nici un rău, ci dimpotrivă să ne slujească pentru a ne construi o viață tot mai bună.