Almanah Auto, 1986
ducta de carburant,arderea unui bec, a unei siguranțe, a unui releu, a unui condensator și, in peste 90% din cazuri, apariția penelor nu este legată implicit de înrăutățirea parametrilor tehnici de exploatare a automobilului, pe cînd apariția unui defect constituie indiciul sigur al existenței unei stări tehnice necorespunzătoare a organului unde s-a produs defecțiunea O pană se rezolvă relativ simplu, pe cînd remedierea unei defecțiuni cere un timp mai mare și impune consumuri însemnate de materiale și energie, ca de exemplu: remedierea gripării unui motor sau rectificarea unui vilbrochen, a ruperii suspensiei sau a danturii unui pinion, a blocării diferențialului ș.a. Piesele obosite, îmbătrînite, cu grad mare de coroziune etc. duc la defecțiuni și nu la pene, deoarece cauza unei defecțiuni poate fi prevenită în cadrul controalelor și al reparațiilor preventive. Penele nu sunt provocate de nerespectarea prevederilor documentației de exploatare, de greșelile de proiectare și fabricare, de modificarea geometriei direcției etc. Defectul este reprovocat fie de reglaje incorect făcute, ce duc la uzuri anormale, fie de căderi determinate de schimbări ireversibile ale parametrilor unor organe, instalații sau sisteme, fie de erori grosolane de exploatare etc., care pot duce la ruperea oricăruia dintre organele de transmitere a fluxului de energie de la motor la puntea motrică, sau chiar la avarierea motorului sau a organelor de rulare. Rateul poate fi considerat ca o pană și nu un defect; de exemplu, existența unor impurități în combustibil poate provoca întreruperea alimentării și deci a funcționării neregulate a motorului pe perioade foarte scurte. O pană nu poate fi diagnosticată, pe cînd un defect poate fi diagnosticat în cadrul sistemului de control preventiv de efectuare a întreținerilor / reviziilor cu scop profilactic Datele statistice atestă, de exemplu, că din totalitatea defectelor ivite la transmisie, acestea au următoarea distribuție: 57% revin ambreiajului, 16% cutiei de viteze, 14% transmisiei principale și 13% transmisiei longitudinale. Tot datele statistice arată că din totalul cauzelor accidentelor de circulație, 17—22% revin funcționării defectuoase a geometriei direcției, 17% pneurilor necorespunzătoare, 40—45% instalației de frînare deficitare etc. Din cele cîteva date statistice arătate mai sus, putem avea o orientare privind frecvența defecțiunilor la un automobil — cu excepția motorului — și deci necesitatea efectuării periodice a unor teste cu aparatele de la atelierele auto-service, pentru a preveni apariția unor defecte în funcționarea automobilului. Din cele arătate succint mai sus, rezultă că există o diferențiere între înțelesul noțiunilor de pană și defect și că trebuie să manifestăm reținere atunci cînd relatăm despre anumite stricăciuni ivite la automobil, nedîndu-le acestora denumirea de pene. ing. Ion. D. MANU 143