Almanah Cinema, 1970
fN SFÎRȘIT, DELON ȘI BELMONDO — De multă vreme doream să filmez cu Belmondo — a declarat Alain Delon, ca un motto la filmările «Borsalinei», în cadrul căruia cei doi joacă în sfîrșit împreună. Producătorul filmului este chiar Alain Delon. Omul știe în ce învestește banii. Jean-Paul nu i-a rezistat. Regizorul filmului este Jacques Deray cu care Delon a realizat un film prestigios, «Piscina». Deray rezumă scenariul astfel: — E povestea unei aventuri în 1930, romanța unei prietenii. E descrierea unei epoci și a unui mediu — epoca «anilor nebuni», a primelor hoții la lumina soarelui, a faimoaselor «cartiere» din Marsilia, realități care din fericire n-au supraviețuit celui de-al doilea război mondial. A trebuit să schimb numele celor doi gangsteri. Mi s-a cerut aceasta din motive sentimentale pe care le-am respectat. Aveam acum povestea lui Capella (Jean-Paul Belmondo) și a lui Roch Siffredi (Alain Delon). Titlul acesta — «Borsalino», pentru mine foarte evocator, a fost găsit de Delon, în esență vom avea un «thriller» în pură tradiție franceză. Alain Delon adaugă: — Deray a omis să sublinieze munca prodigioasă pentru reconstituirea vechii Marsilii din anii 1930, în plin centrul orașului. Următorul proiect al lui Alain Delon este deocamdată — așa cum a anunțat — «Cercul roșu» în regia lui Melville, cel cu care a realizat «Samuraiul». (MUȘTELE» LUI WAJDA Ultimul Wajda continuă filonul comic și grotesc al celebrului său scheci din «Dragoste la 20 de ani». «Vînătoarea de muște» este o comedie inspirată de o schiță a lui Janus Glowacki, unul din prozatorii marcanți ai Varșoviei, lansat cu volumul de nuvele «Centrifuga nonsensului». Tonul satiric și mușcător al prozatorului e perfect păstrat de Wajda care i se alătură, complice, în demascarea stilului de viață lipsit de idealism și profunzime în care se complac anumite grupuri de tineri. «Vînătoarea de muște» se duce prin baruri, prin cluburi ale tineretului, printre ființe mediocre sau extravagante. Wajda — în mare formă — a lucrat cu Zigmund Malanowicz — studentul memorabil din «Cuțitul în apă» și Malgorzata Braunek, a cărei frumusețe și stil de joc i-au adus renumele de «Catherine Deneuve a Poloniei». O întreagă galerie de personaje cunoscute în mediile artistice ale Varșoviei îi înconjoară, jucînd rolurile lor autentice. Pasiunea lui Wajda pentru a conduce actori neprofesioniști, nu se desminte.________________ RICHMAN ÎL SPERIE PE HITCHCOCK? «Șase fete-n negru» este o comedie cehoslovacă, povestea unei crime care nu a avut loc și a altor crime care au fost într-adevăr crime, cu toate că deocamdată autorii lor nu sunt urmăriți. Film în albnegru, în format clasic, ecranizare după o nuvelă a lui Josef Suvorecky, intitulată «O crimă în biblioteca manuscriselor». Regizorul Ladislaw Richman — autor al unor comedii muzicale de succes — asigură presa că va găsi în acest film «de toate...» Va fi un film polițist care va face părul măciucă spectatorului va fi o comedie nebună în care intriga polițistă nu va juca un rol prea mare, va fi o comedie nelipsită de sexy, va fi o parodie a erotismului și se va încerca realizarea unor clipe de oroare care să-l deruteze chiar și pe Hitchcock O oroare ironică, un joc de-a eroarea... STATUIA LIBERTĂȚII LA BARENTIN intr-un număr al revistei noastre apărut în 1969, am publicat «Statuia Libertății» — una din piesele de decor la «Creierul» — dormind, după filmări, în curtea interioară a unui studio. Putem anunța la sfîrșitul anului că această statuie a Libertății s-a trezit, «victimă» a unui straniu destin: într-adevăr, domnul André Marie, primarul orășelului normand Barantin, a aflat într-o zi că Gérard Oury, regizorul și producătorul filmului, va trimite la topit celebrul decor. Fabricată în Italia, statuia se găsea în Franța temporar, vama ei urcîndu-se la 15.000 fr. Mulțumită forței de convingere a primarului, societatea Gaumont îi cedă statuia pentru orășelul Barentin. Toate dificultățile financiare fură aplanate. vameșii nu cerură nici un franc. Statuia fu urcată într-un camion și convoiul acesta extraordinar trecu prin satul Damartin-en- Serve, unde Philippe de Broca turna «Capriciile Măriei». De Broca filmă cu voluptate trecerea «Libertății» prin sat. La Barentin, înconjurat de edili și în fața a 3.000 de cetățeni, primarul cinsti sosirea statuii cu surle și fanfare, în piața principală a orașului, cinerama % Â «* Capella... O piesă de decor?