Almanah Luceafărul, 1983

lângă acestea că acest popor român nu este vreo populație neînsemnătoare, ci o nație tare și compactă în cuprinsul țărilor sale , și, apoi, cifrele de mai jos, scoase cu cea mai scrupuloasă exactitudine din protocoalele diferitelor autori­tăți civile și ecleziastice, sunt tot într-o vreme și o dovadă îndestulătoare despre aceasta și pot fi de o oarecare oportu­nitate. Românii locuiesc în : Moldavia și România proprie (Muntenia) peste 4 000 000, Basarabia 1 000 000, (deci) 5 000 000. Iar în : Transilvania­­ 1 486 000, Banat, Ungaria și Bucovina 2 385 000, (deci) 3 871 000. Acum, de va interveni țarul, aceasta negreșit nu va fi cu scop de a aduce un ajutor sincer și fără alte cugete unui suveran constituțional ; nu, a­­ceasta va fi ca să facă un pas mai mult în păsurile sale de cotropire. A se amesteca, în circumstanțele actuale, în tre­burile Austriei este a se face arbitrul acestei din urmă pu­teri și a se pune totodată și în contact direct cu populațiile slave din acest imperiu. Apoi, acea utopie de a face din O­­rient un întins imperiu slav, deși nu ne temem de dînsa căci o credem irealizabilă, totuși nu este pentru aceasta mai puțin adevărat că, ca să fie echilibru durabil în aceas­tă parte a Europei, trebuie a reconstitui naționalitățile în astfel de chip ca populațiile slave să renunțe pentru tot­deauna la visul de panslavism, dacă vis asemenea a fi exis­tat vreodată. Spre acest sfîrșit dar și in­tr-un interes atît maghiar cit și român vin, domnule președin­te, a-ți prezenta pe scurt ba­zele pe­ care s-ar putea tare întocmi (cimenta) o uniune nedespărțită între marea nați­une maghiară și între cele nouă milioane de români care o învecinesc. Aceste baze sunt cuprinse în­­ paragrafii urmă­tori : 1. Recunoașterea imediată a naționalității și a drepturilor politice ale poporului român din Transilvania, Banat și Un­garia și sancționarea acestui act printr-un statut organic e­­manat după regulă de la gu­vernul maghiar și promulgat oficialmente de către dînsul. Din parte-le, românii din aces­te trei contracte (privi­ncii) s-ar lega firește a face cauză comună cu nația maghiară și ar numi agenți cu depline pu­teri spre a stipula cu onorabi­lul guvern maghiar în numele națiunei.* 2. Popular român și maghiar sunt singurii în Orient care strîns uniți într-o alianță fede­rativă ofensivă și defensivă ar putea să prezenteze o barieră tare sclaviilor de la nord, și numai trecînd peste cadavru­­rile lor ar putea să se împreu­­ne cu cei de la miază-zi. Poar­ta otomană - pe care o ame­nință aceleași pericole și care pre a se teme totul de la nord, — nu poate și nu trebuie decit a dori fierbinte o asemenea . Aici e locul, domnule pre­ședinte, a-ți certifica că în­­tr-un voiaj întreprins într-adins p­ între populațiile slave de la miază-zi, am căpătat convic­­ția, din convorbiri și întreve­deri ce-am avut cu capii lor cei mai influenți și cetățenii tor cei mai luminați, că și ele, cu această condiție, ar face cauză comună cu nația ma­ghiară în contra oricărui ina­mic, oricare ar fi el (nota ge­neralului Gh. Magheru). Avram lanca ' ■­ ^'i.w«i­ T»ii<mm­mmmmmm Kossuth Lajos — litografie de Barabás Miklós George Barit Simion Barnutlu LUCEAFĂRUL • ALMANAH 1983 147

Next