Almanah Luceafărul, 1990
sau Gatscher de medicina legala, luind parte chiar $i la lect ii practice, la disectii. La Berlin, el va frecventa cursurile de fiziologie generala ale lui E. du Bois-Reymond, H. Munk, neurofiziologie s i ale altui medic $i fizician H. von Helmholz, specialist recunoscut in fiziologia organelor de simt. Mai mult, chiar filozoful sau preferat, A. Schopenhauer, poseda o vasta cultura biologica, filozoful german insuss urmind un an studii medicate. Profesorul Sutzu isi examina cu aceeasi atentie pacientii in fiecare zi, uneori venea si dupaamiaza la contra vizita. Al. Vlahutä reiateazä ultima vizitä la sana toriu din primavara lui 1889...........era asa din martie — m-am dus intr-o zi sa vad pe Eminescu la ospiciul din strada Plantelor, unde era de curind internat. M-a cunoscut si s-a parut bine cind m-a vazut. (...) M-a intrebat de prieteni citindu-i si vorbind de ei cu mila, ca de niste oameni pierduti sau foarte nenorociti. Arata pentru unele lucruri de nimic un interes si o mirare exagerata. Privirea ii era dusa, obrajii palizi si cazuti, glasul tarägonat ,?i somnoros. Avea mai mult aerul unui om ostenit din cale afara. Imi spuse, cu un ton important, despre un plan al lui de reorganizare sociala, la care se gindea te $i care-i da nopi de insomnie ?i dureri de cap ucigatoare“. I. Sutzu ii acorda lui Eminescu n.e o atentie deosebita, dar ii continua tratamentul mercurial cu toate ca-si dadea seama ca poet IEtul se afla intr-un declin total $i RI■ prapädtul decaderii sale fizice 5. P spirituale nu va intirzia sa se WßB declanseze. Oricum, ii mai acorda o perioada de viata asa cum rezulta dintr-o relatare din presa vremii, amintind insa de o boala accidentala care i-ar putea grabi sfirsitul. Hie (n. la 1 iulie 1846) urmeaza acelasi destin scolar cernautean al Bralestilor, apoi scoala lui Davila la sectia militara s i moare ca intern la spitalul Colentina, imbolnavindu-se de tifos exantematic in iarna 1862 sau 1863, nu in Spitalul Militar ci chiar in incinta Spitalului Colentina, unde se gaseau pavilioane de infectioase. Cunoscindu-se regimul sever al internilor este cit se poate de plauzibil ca fie sa fi contractat imbolnavirea chiar in spitalul unde isi efectua stagiul si nu la Spitalul Militar care nu avea secie de contagioase. De altfel, chiar Eminescu avea o cultura medicalä temeinicä. Astfel, la Viena el frecventeaza cursurile de anatomie descriptivä ale lui Hyrtl, de fiziologie ale lui E. Brücke (care a fost de altfel profesorul lui E. Freud, pe care l-a influentat) cu șase ani mai tiner decit poetul. Fundalul curtii cu numarul 13. In plan indepartat se afla corpul de case care strajuiau in spate sanatorium Trepied de jardiniera din epoca. • Element decorativ din fier forjat, recuperat din partea distrusa de seism a cladirii principale. ALM A NAM • 1990 • LUCEAFARUL • 19