Almanahul Ziarului Satul Socialist, 1973
IUL. 2005 O femeie spuse într-o zi vecinei sale: — Peste trei luni împlinesc 60 de ani. Deși mă simt în putere și nu am nici un beteșug, totuși vîrsta e vîrsta. Uite, din munca mea, am adunat 3 000 de lei. De banii aceștia nu ma ating. Fiica mea, Viorica, are copii în școli și alte greutăți. Cînd voi muri, nu vreau ca ea să simtă vreo greutate. Vecina îi răspunse: — Bine te-ai gîndit, dar să știi că ai o cale mai bună ca să ajungi la același rezultat. Pînă nu împlinești 60 de ani, poți încheia la ADAS o asigurare de deces, plătind de la început tot ce trebuie să plătești, pentru ca, atunci cînd nu vei mai fi, fiica d-tale să primească 3 000 de lei. — Vezi, îmi vine greu să dau banii din mînă! Spune-mi ce avantaj am eu cu asigurarea ? — Ai un avantaj mare, căci, pentru ca Viorica să primească atunci 3 000 de lei de la ADAS, d-ta trebuie să plătești acum la ADAS o sumă mult mai mică. Așteaptă o clipă, că scrie în polița mea, pe care am încheiat-o acum un an. Vecina dispăru și peste puțin apăru cu o poliță de asigurare în mînă. Se uită pe ea și zise: — Uite, la vîrsta de 60 de ani neîmpliniți, pentru 1 000 de lei sumă asigurată la deces, plătești 638 de lei. Care va să zică, pentru 3 000 de lei ai de plătit 1 914 lei. — Cum se poate minunea asta ? De unde ia ADAS-ul diferența de peste 1 000 de lei ca să-i plătească fie-mii 3 000 de lei ? — Și totuși așa este. Așa m-am mirat și eu cînd m-am asigurat și agentul de asigurare mi-a spus că ADAS ține banii la bancă și primește dobinda. Știi, unii oameni trăiesc mai mult, alții mai puțin și, de cînd se plătește prima de asigurare și pînă la deces, una peste alta, diferența se adună din dobînda. — Atunci să fac și eu ca d-ta! — Dar să știi, că pentru ca ADAS să plătească toată suma, decesul nu trebuie să se petreacă mai devreme de un an de la încheierea asigurării, în afară de cazurile cînd decesul este provocat de accidente și de unele boli molipsitoare, cînd se plătește totuși toată suma chiar la decese petrecute pînă la un an. — Dar asta ce mai e? — Este și aici o socoteală, dacă n-ar fi așa, care cum ar simți că i se apropie sfîrșitul, s-ar duce să se asigure la ADAS. — D-ta cînd te-ai asigurat? — Ți-am spus acum un an. Aveam 40 de ani și am plătit 1 820 de lei, asigurîndu-mă pentru 5 000 de lei. — Te rog frumos să mergi mîine cu mine să mă asigur și eu.