Apărarea Patriei, aprilie 1952 (Anul 8, nr. 78-103)

1952-04-01 / nr. 78

É H centrală UK.__vA| *M. EMINESCIT’ IASJ j »——Heniu­L^afara noastră, Republica Populară Romana­ fi Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. Din munca bibliotecarilor militari­­ ^Scrisori dela cores­ANUL Vili Nr. 78 (1762) Marți 1 Aprilie 1952 4 PAGINI — 20 BANI a «b% S «a Bww». japsa n b Bgpa WM Pregătirea din timp asigură buna desfășurare a muncii ® if m 617 m |m|k­|1|k1|7| sportive în tabără (pag­ 2) S M ijP|f M È li |||| Si S^k mWf 11 i -SC i Wim »ya Ehrenburg: Al nouălea val (fragment) (pag. 2) r »’BĂ Njg SI I W ||| | SI SI SI SI ^ i Luptăm pentru ridicarea nivelului muncii de învățământ Să folosim cu mult curaj critica și autocritica în adunările atemiste Partidul Muncitoresc Român a încredin­țat Uniunii Tineretului Muncitor sarcina de mare cinste și răspundere de a educa tineretul în spiritul comunismului, de a-i ridica conștiința revoluționară, de a-l an­trena la luptă activă pentru construirea socialismului în scumpa noastră patrie. Uniunea Tineretului Muncitor este în măsură să-și îndeplinească această sarcină numai printr’o intensă muncă ideologică și politică în rândurile tineretului, printr’o luptă permanentă pentru creșterea cadre­lor sale și a tuturor utemiștilor. Principa­la metodă de creștere a organelor condu­cătoare și a tuturor utemiștilor este criti­ca și autocritica. Și în organizațiile utemiste din Forțele noastre Armate trebuesc create toate con­dițiile pentru desfășurarea largă a criticii și autocriticii comuniste, cu scopul de a educa pe utemiști în spiritul răspunderii față de partid, față de organizație, față de îndeplinirea îndatoririlor lor statutare și de serviciu. in organizațiile utemiste din armată, critica și autocritica, folosite din plin, con­stitue un mijloc puternic pentru desvolta­­rea simțului de răspundere al fiecărui ate­­mist față de prima și cea mai importantă sarcină a sa, aceea de a urma exemplul comuniștilor de a fi fruntaș în pregătirea de luptă și politică, de a fi exemplu de disciplină și vigilență, de conduită mili­tară ireproșabilă. îndeplinirea cu succes a sarcinilor pe care organele politice, locțiitorii politici și organizațiile de partid le trasează orga­nizațiilor U. T. M. în vederea sprijinirii comandanților în munca de instruire și e­­ducare a militarilor­ depinde în mare măsură de felul cum este privită și între­buințată în activitatea organizației critica și autocritica. Recunoașterea fățișă și cin­stită a greșelilor și lichidarea nncă constitue una din condițiile lor grav­impor­tante ale rezolvării cu succes a sarcinilor care stau în fața organizațiilor utemiste. Adunările utemiste pentru dări de seamă și alegeri constitue un bun prilej de a des­fășura larg critica și autocritica, de a edu­ca pe utemiști în spiritul exigenței față de ei înșiși și față de organele conducătoare U. T. M., în spiritul exigenței față de în­­desfășurare­a activității ^rganiza­­ției utemiste. După cum prevăd și instruc­țiunile D. S. P. A., alegerile „...trebue să se desfășoare sub semnul criticii și auto­criticii, al intransigenței față de munca organizațiilor, a organelor de conducere și a fiecărui utemist în parte“. Adunările care au avut loc până acum dovedesc o simțitoare îmbunătățire a acti­vității utemiștilor, o sporire a exigențe față de ei înșiși și față de tovarășii lor în majoritatea adunărilor, membrii U.T.M care au avut lipsuri în activitatea lor, care au dovedit nepăsare față de sarcinile or­ganizației, au fost supuși unor critici aspre. Caracteristică în acest sens este adu­narea organizației de bază al cărei secre­tar a fost ofițerul Gafița. El nu a reușit ca în darea de seamă să-și analizeze lip­surile. La discuții, utemiștii din organiza­ția de bază au criticat cu tărie lipsurile secretarului, arătând că acesta s­a rupt de masa atemiștilor, a lucrat sectar și folosit metode de comandă în munca de­­ organizație. „Tovarășul secretar nu ne-a ajutat să lichidăm lipsurile pe care noi le-am avut, nu ne-a tras la răspundere în fața organi­zației pentru abaterile săvârșite“ — a spus unul dintre utemiști. Utemiștii din această organizație de bază s’au orientat just atunci când s a trecut la alegerea biroului organizației de bază. Ei nu l-au mai propus pe vechiul secretar, care n’a constituit exemplu per­sonal pentru ceilalți utemiști. Faptul că un utemist nu este reales în organul­ de conducere, constitue cea mai aspră critică ce i se face de către masa utemiștilor. Pretutindeni unde comandanții și loc­­țiitorii politici au dat atenția cuvenită pre­gătirii și desfășurării adunărilor pentru dări de seamă și alegeri, unde organiza­țiilor U. T. M. li s-a asigurat conducerea de către partid, unde utemiștii au fost a­­jutați să înțeleagă profund drepturile îndatoririle pe care le au, critica și auto­și critica a fost folosită din plin, constituind o chezășie a succesului în munca de viitor a organizațiilor atemiste. Așa de exemplu, în unitatea în care face serviciu ofițerul Ion Gheorghe, pre­gătirea și desfășurarea adunărilor pentru dări de seamă și alegeri a fost o preocu­pare zilnică a lucrătorilor politici și a or­ganizației de partid. In fața utemiștilor s’au ținut referate care au lămurit pe de­plin necesitatea desvăluirii cu curaj a lipsurilor. Dările de seamă ale organelor conducătoare U. T. M., discuțiile purtate, au fost pătrunse de spirit critic și auto­critic. Din adunările care s’au desfășurat ast­fel, utemiștii au învățat să-și analizeze mai temeinic munca,să mânuiască cu pri­cepere arma criticii și autocriticii. Orice utemist — ofițer, sergent sau sol­dat — indiferent de funcția pe care o deține, poate și trebue să fie criticat în adunările și conferințele utemiste pentru felul cum își îndeplinește sarcinile date de organizație, pentru felul cum se achită de datoria sa de utemist, aceea de a fi fruntaș la instruire, exemplu la pregătirea marxist-leninistă, la lecțiile politice, la în­vățământul politic U. T. M. Critica trebue făcută însă în așa fel, încât să nu știr­bească cu nimic autoritatea comandanți­lor, ci o întărească din ce în ce mai mult, să nu slăbească disciplina militară, ci, dimpotrivă, să contribue la întărirea ei prin toate mijloacele. Atemiștii trebue să aibă o atitudine justă față de critică. Tovarășii Platon Vir­gil și Sandru I., care în adunările pentru nări de seamă și alegeri au fost aspru cri­ticați pentru lipsurile ce le au, nu au luat o poziție justă față de critica ce li s’a adus. Au uitat ei pare că atitudinea unui atemist față de critică oglindește nivelul său politic și ideologic, exigența față de sine însuși ? Lucrătorii politici, membrii de partid, au datoria de a combate cu tărie astfel de ma­nifestări, de a combate pe acei tovarăși care mai obișnuesc să-și facă autocritică în mod formal, care-și iau diferite anga­jamente, dar nu le duc la îndeplinire. Se mai întâmplă pe alocuri și cazuri când unele organe conducătoare U.T.M. gâtuie critica venită de jos, din masă. In unele organizații U. T. M., atunci când un tovarăș se ridică în adunare să critice lipsurile din munca biroului, secretarul sau altcineva din birou îi spune sever de la început : „Tovarășe, vezi-ți mai bine lip­surile dumitile, despre aceasta să ne vor­bești și nu despre altceva“. Asemenea a­titudini sunt străine de spiritul organiza­ției revoluționare a tineretului. Fără în­doială, utemiștii trebuesc învățați să-și facă autocritica, dar ei trebue să fie U.•.Emulați pentru a critica organele con­ducătoare U. T. M. Sunt nenumărate pri­lejuri când utemiștii pot fi educați în spirit autocritic. Dar atunci când ei se ri­dică să critice organele conducătoare U. T. M., a-i opri să facă aceasta, în­seamnă a gâtui critica. O condiție pentru desfășurarea în spirit critic și autocritic a adunărilor utemiste pentru dări de seamă și alegeri o constitue ajutorul locțiitorului politic și al organi­zației de partid dat biroului utemist în ceea ce privește întocmirea dării de seamă. Este știut că darea de seamă dă tonul discuțiilor ce vor urma ; dacă ea ri­dică cu curaj problemele în fața utemiști­lor, discuțiile vor fi și ele vii, combative. Un alt mijloc important prin care loc­u­itorii politici și membrii de partid pot și trebue să contribue la crearea unei at­mosfere sănătoase, partinice, în adunările și conferințele utemiste, este participarea lor activă la­ discuții. Ei trebue să constitue exemplu în ceea ce privește felul cum pun problemele, cum analizează munca în spirit critic și autocritic. „Nu putem să ne lipsim de autocritică. — spunea tovarășul Stalin într’o scrisoare către A. M. Gork­i. Nu putem cu niciun chip, Alexei Maximovich Fără autocritică este inevitabilă stagnarea,... creșterea biro­cratismului, zădărnicirea inițiativei crea­toare a clasei muncitoare“. Aceste cuvinte luminoase ale tovarășu­lui Stalin trebue să fie mereu vii în inima și mintea fiecărui atemist și în primul rând în inima și mintea membrilor din or­ganele de conducere U. T. M. înarmate cu bogatele învățăminte trase din adunările pentru dări de seamă și a­­legeri, organele de conducere U. T. M. trebue să pornească cu elan în munca, h­otărîte să dea urmare criticilor făcute cu prilejul adunărilor, să-și desfășoare în­treaga lor activitate punând la baza ei cri­tica și autocritica partinică, să educe cu perseverență pe toți utemiștii în spiritul luptei împotriva stagnării și automulțu­­mirii, în spiritul unei înalte combativități revoluționare. Folosind cu pricepere și în mod perma­nent arma criticii și autocriticii, întărind necontenit spiritul combativ în viața activitatea organizațiilor utemiste din ar­?­­mată, vom face din acestea ajutoare tot mai prețioase ale comandanților și loc­țiitorilor politici, ale organizațiilor de partid,pârghii tot mai importante în lupta pentru­ ridicarea continuă a capacității de luptă a unităților și subunităților. Delegația română la Consfătuirea economică internațională a plecat la Moscova Luni dimineața a plecat la Moscova delegația română la Consfătuirea econo­mică internațională ce va avea loc în Capitala Uniunii Sovietice. Delegația­­ este compusă din tovarășii: Gh. Savin, președintele Camerei de Co­merț Exterior,­a .R.P.R., șeful delegației, prof univ. P Bălăceanu, economist, C. Agiu, președintele Centrocoop-ului, N. Angh­el, directorul Societății „Industrial- Import”, $t. Vicol, directorul Societății „Agroexport”, f prof. univ. Barbu Zaha­rescu, economist, Stelian Moraru, mem­bru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., G. Filoreanu, membru în Co­mitetul Executiv al C.G.M., și conf. univ. Șt. Arsene, secretarul delegației. Pe aeroportul­­ Băneasa, delegația fost salutată de reprezentanți ai C.G.M., a ai organizațiilor noastre economice, etc. De asemenea, a fost de față M. A. Fi­latov, secretar al Ambasadei Uniunii So­vietice. (Agerpres), pondenți)" (pag. 3) In romarul de azi: Eroul național grec Nikos Beloiannis asa­sinat mișelește de călăii americani dela Atena (pag. 3) $&.■ Schimb de scrisori între militari și colectiviști (pag. 3)" Declarația lui I. A. MALIC în ședința din 28 Martie a Comisiei O. N. U. pentru desarmare (pag. 4) Comunicatul Biroului Consiliului Mondial al Păcii (pag. 4)­ Grevă generală în Tunisia (pag. 4) O nouă reducere de prețuri în Uniunea Sovietică MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : A fost dată publicității Hotărîrea Consi­liului de Miniștri al U.R.S.S. și a Comite­tului Central al Partidului Comunist (bol­șevic) al Uniunii Sovietice cu privire noua reducere a prețurilor de stat cu amă­la­muntul la mărfurile alimentare. In Hotărire se spune: In legătură cu succesele obținute in 1951 în domeniul producției industriale și agricole, în legătură cu creșterea produc­tivității muncii și reducerea prețului cost al produselor, Guvernul Sovietic de și Comitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au socotit posibil să înfăptuiască, cu în­cepere de la 1 Aprilie 1952, o nouă redu­cere — a cincea la număr — a prețurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimen­tare de larg consum. Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și Co­mitetul Central al P.C. (b) al U.R.S.S. au hotărît: 1. — Să reducă începând dela 1 Aprilie 1952 prețurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare după cum urmează: PÂINE, FAINA ȘI MACAROANE Pâine de secară — cu 12%. Pâine din făină de grâu integrală — cu 12%. Pâine din făină măcinată mărunt cu 15% Pâine din făină de grâu de calitate su­perioară, franzele, covrigi și alte produse de brutărie — cu 15%. FAINA Făină de secară — cu 12%. Făină de grâu integrală — cu 12%. Făină de secară măcinată mărunt și cernută — cu 15%. Făină de grâu de calitate superioară și alte sorturi de făină — cu 15%. Macaroane, fidea și alte paste făinoase cu 15%. Drojdie de bere — cu 20%. CRUPE, OREZ, PASTAIOASE ȘI CON­CENTRATE ALIMENTARE Griș, arpacaș și fulgi de ovăz — cu %. Crupe de meiu, hrișcă, orez, saga și alte crupe și păstăioase — cu 15%. Concentrate alimentare — cu 10%, Amidon — cu 15%. CEREALE ȘI NUTREȚ Secară — cu 12%. Grâu, ovăz, orz și alte cereale — cu 15%. Tărâțe, turte oleaginoase, șroturi, nutre­țuri mixte, fân­ și paie — cu 15%. CARNE ȘI PRODUSE DE CARNE Carne de vacă, de berbec, de porc, sa­lamuri, cremvurști, cârnați, găini și alte produse de carne — cu 15%. Rațe, gâște și curci — cu 20%. Conserve de carne, conserve de legume cu carne —­ cu 20%. GRĂSIMI, BRÂNZETURI ȘI PRODUSE LACTATE Unt — cu 15%. Slănină — cu 20%. Lapte, produse lactate și lapte conden­sat — cu 10%. Brânză sovietică, șveițer, brânză de Olanda și alte brânzeturi —­ cu 20%. Brânzeturi locale — cu 10%. Ulei vegetal — cu 20%. Ulei de arahide și din sâmburi — cu 311%. Margarina — cu 15%. Sosuri­ maioneze — cu 30%. înghețată — cu 15%. Ouă - cu 15%. ZAHAR, PRODUSE DE COFETĂRIE ȘI COLONIALE Zahăr tos și rafinat — cu 10%. Caramele învelite, fondante, șocolată și alte produse zaharoase de cofetărie — cu 10%. Caramele neînvelite — cu 15%. Biscuiți, diferite prăjituri, turtă dulce, pesmeți și alte produse făinoase de cote­rie — cu 12%. Dulceața, jam și jeleuri — cu 10%. Vitamine — cu 10%. Ceai natural — cu 20%. Cafea naturală și cacao — cu 15%. Băuturi pe bază de cafea — cu 10%. Sare — cu 30%. Esență de oțet — cu 15%. FRUCTE­­ Here, pere și struguri — cu 20%. Fructe congelate — cu 20%. Fructe uscate și nuci — cu 20%. CONSERVE DE LEGUME ȘI FRUCTE Conserve de legume naturale: castra­veți, ardei, mazăre verde, tomate și legu­me congelate — cu 20%. Conserve de fructe: compoturi, pure și pastă, legume marinate, tomate-pastă, to­­mate-puré, sucuri de fructe și tomate cu 10% Sucuri naturale: de struguri, de mere, prune și de tomate — cu 20%. 2. — Să se reducă în mod corespunză­tor prețurile la restaurante, cantine și la alte întreprinderi de alimentație publică. 3. — Să se reducă cu începere de la 1 Aprilie 1952 prețurile cu amănutul la cărți, inclusiv manuale, în medie — cu 18% 4. — Să se reducă de asemenea cu În­cepere de la 1 Aprilie 1952 tarifele la hoteluri in medie — cu 15%. O. Pentru consa succesului reformei bănești Primele roade ale școlii stahanoviste BACAU (dela corespondentul nostru), In dorința de a da tot mai mult cărbune pentru întărirea patriei, minerii din Va­lea Trotușului duc, în cadrul întrecerii socialiste, o luptă susținută pentru apli­carea și extinderea celor mai înaintate metode de muncă. Sprijiniți de organizația de partid, mi­nerul stahanovist Vasile Gherasim, îm­preună cu inginerul D. Radu, au orga­nizat la mină o școală stahanovistâ In cadrul acestei școli, șefii de echipe și minerii fruntași în producție învață cum să aplice metodele stahanoviștilor sovie­tici. Rezultatele nu au întârziat să se arate organizându-și mai temeinic locul de muncă, întărind disciplina în muncă și punând în practică sfaturile primite de la inginerul D. Radu și de la minerul V. Gherasim, echipa minerului Gheorghe Purcaru dă zilnic cu 70 la sută cărbune peste plan. Celelalte echipe, conduse de minerii Neculai Marcu, Simion Cojocaru și Dumitru Cojocaru, obțin zilnic depă­șiri de normă de peste 40 la sută. Sub conducerea organizației de partid, minerii din Valea Trotușului muncesc cu însuflețire pentru sporirea producției și productivității muncii, pentru consolida­rea succesului reformei bănești, TÂRGOVIȘTE, (dela corespondentul nostru). — Odată cu cel de al doilea an al cincinalului, muncitorii, tehnicienii și inginerii din schela „Sovrompetrol“ — Târgoviște și-au intensificat eforturile pentru a îndeplini cu cinste sarcinile de plan. Hotărîrea guvernului și partidului cu privire la reforma bănească a consti­tuit un puternic imbold în lupta lor pen­tru mărirea producției, pentru reducerea prețului de cost al produselor. In cele trei luni ale primului trime­stru, până la 26 Martie,­­petroliștii schelei Târgoviște au realizat sarcinile de plan în proporție de 103,45 la sută. Acest succes se datorește aplicării pe scară tot mai largă a celor mai înaintate me­tode de lucru, metodele stahanoviștilor so­vietici. Bunăoară, aplicându-se la patru bri­găzi metoda stahanovistei sovietice Jan­­darova, de preluare a schimbului din mers, se câștigă în fiecare schimb circa 15-20 minute, timp care poate fi folosit la grăbirea intrării sondei în producție. Numeroși sondori se califică după metoda Cotlear, iar numărul lor crește zilnic. Prin folosirea metodelor sovietice, pe­troliștii schelei „Sovrompetrol” să extragă zeci și sute tone țiței izbutesc peste plan. In fruntea celor care au contribuit din plin la îndeplinirea sarcinilor pe pri­mul trimestru al anului se găsește brigada de intervenție condusă de stahanovistul Arjan Dumitru, comuni­stul David Constantin și mulți alți fruntași în producție. In lunile Ia­nuarie și Februarie, brigada stahanovi­­stului Arjan a scurtat, în medie, timpul de intervenție al sondei cu peste 20 la sută, iar în cursul lunii Martie, la unele sonde au obținut o depășire de peste 200 la sută. De asemeni, în cadrul schelei, se des­fășoară o intensă luptă pentru descope­rirea și folosirea rezervelor interne. In cursul primului trimestru s’au desgropat, recondiționat și în parte folosit circa 5.000 metri țeava, ventile, șuruburi, etc. Importante succese în muncă la „Sovrompetrol"-Târgoviște Noi întovărășiri agricole permanente GALAȚI, (de la corespondentul no­stru).­­ Imediat după ce a apărut sta­tutul model al întovărășirilor agricole, comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional Fău­­rei au pornit să desfășoare mai intens munca de lămurire a țărănimii sărace și mijlocașe în vederea constituirii lor în înto­vărășiri agricole permanente. Ca urmare a acestei munci și a demascării zvonuri­lor veninoase ale chiaburilor, tot mai mulți țărani muncitori au făcut cereri de a intra în asemenea întovărășiri agricole. Printre primii înscriși au fost știi. In comuna C. A. Roseti, de comuni­pildă, din cei 61 țărani muncitori care au ce­rut să intre în întovărășire agricolă, 15 sunt comuniști. In raionul Făurei s’au constituit, pe baza statutului model 13 întovărășiri în care au intrat 838 țărani muncitori cu o suprafață de 1896 hectare pământ ara­­h. Comitetele de conducere alese au în­cheiat contracte cu S.M.T.-urile, iar pri­mele tractoare au și sosit pe tarlalele noilor întovărășiți. GIURGIU, (de la corespondentul no­stru). — Datorită muncii de lămurire dusă de organizația de partid din co­muna Putenia-Giurgiu în rândurile ță­rănimii muncitoare, 24 de țărani munci­tori, dintre care 11 membri de partid, au format o întovărășire în suprafață de 43 ha Printre primii care s-au înscris în în­­­tovărășire au fost comuniștii. Feroviarii depoului Craiova realizează importante economii CRAIOVA (de la corespondentul no­stru).­­­ Consolidarea succesului refor­mei bănești constitue obiectivul de seamă în cadrul întrecerii socialiste inițiată la depoul de locomotive Craiova. Mecanicii cincișutiști au pornit cu eforturi sporite la muncă, aplicând în mai mare măsură metodele feroviarilor sovietici Lunin, Crivonos, Coropcov. Datorită aplicării pe scară largă a a­cestor minunate metode, cât și avântului cu care au muncit, ei au reușit să ob­țină în cursul lunii Martie însemnate e­­conomii de combustibil. Astfel, în decurs de 26 zile, s-au economisit peste 730 tone combustibil convențional, precum și în­semnate cantități de ulei mineral și spe­cial. Colectivul de muncitori de pe locomo­tiva 230.065. Condusă de mecanicii Olaru Sandu și Trufașu Aurel, precum și ute­miștii de pe „locomotiva tineretului”, ca mecanicii Ionescu Titu și Fluture Florea, datorită rezultatelor obținute, au devenit fruntași în realizarea de economii. Succese deosebit de importante au obținut, de asemeni mecanicii cincișutiști Băbeanu Marin, Marin Vasile și Horo­­schevici Constantin, de pe locomotiva 230.163, care nu au precupețit niciun efort pentru a economisi cât mai mult combustibil. Ei au folosit în mod just regulatorul de parcurs și au pus în prac­tică îndrumările primite din partea tehni­cienilor. Au îndeplinit planul trimestrial global la 25 Martie CLUJ (de la corespondentul nostru). Conștienți de importanța traducerii în viață a sarcinilor trasate de guvern și partid muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii de la uzinele „Industria Sâr­mei" au intensificat și mai mult întrece­rea socialistă, utilizând pe scară tot mai largă minunatele metode de muncă so­vietice. Datorită acestui fapt, ei au reu­șit să obțină o însemnată victorie în pro­ducție, îndeplinind până la 25 Martie planul global de producție al uzinei pe primul trimestru. In fruntea tuturor secțiilor s’a situat turnătoria care a îndeplinit sarcinile trimestriale de plan încă de la 21 Februarie. Echipele de muncitori din­­ această secție au desfășurat tot timpul muncă rodnică, evidențiindu-se mai ales echipa stahanovistului Mihail Boaru. O însemnată contribuție la reali­zarea planului trimestrial au adus și e­chipele de laminoriști și oțelari. Antrenați zilnic în întrecere pentru reducerea pre­țului de cost al fiecărei faze de producție, muncitorii din echipele de oțelari conduse de Augustin Stanciu și Dănilă Boaru ca și cei din echipele de la minoriști conduse de Gheorghe Tușa și Alexandru Drăgan, au fost exemple în muncă pentru toți to­varășii lor în ceea ce privește felul cum au înțeles să lupte pentru îndepli­nirea și depășirea ritmică a planului de producție, pentru mărirea productivității muncii, micșorarea procentului de rebu­turi și deșeuri, îmbunătățirea calității produselor și pentru reducerea prețurilor de fabricație. Frumoase succese au obținut în acest trimestru și stahanoviștii Simion Mazăre, Veronica Crișan, Vasile Copil și Ileana Văcar, care au realizat­­ în mod permanent însemnate depășiri ale sarcinilor de plan, Ansamblul Artistic al Tineretului din R.P. Chineză a părăsit Capitala, plecând spre Sofia După o ședere de 40 de zile în țara noastră, Ansamblul Artistic al Tineretu­lui din R. P. Chineză a părăsit Dumini­ca dimineața Capitala, plecând spre So­fia In gara Băneasa erau prezenți, la ple­care, reprezentanți ai Institutului Ro­mân pentru Relațiile Culturale cu Străi­nătatea, ai Comitetului Central și ai Organizației de București U.T.M., artiști,, delegați ai ansamblurilor artistice, etc.. De asemeni, se aflau de față repre­zentanți ai Ambasadei R. F. Chineze și ai Ambasadei R. P. Bulgaria. Un mare număr de tineri muncitori, studenți și elevi din Capitală au venit să aducă salutul lor călduros solilor, dragi ai artei chineze. In numele tineretului din țara stră, tovarășul Gh. Smoleanu, prim nou­se­cretar al Organizației de București U T.M., a adresat tinerilor artiști chinezi un călduros cuvânt de salut, exprimând bucuria cu care ei au fost primiți în țara noastră, nenumăratele învățăminte pe care tineretul nostru le-a putut trage din măestria lor artistică. Răspunzând în numele membrilor an­samblului, Ciu Vei­ și conducătorul An­samblului, a mulțumit pentru cu care artiștii chinezi au fost dragostea înconju­rați în țara noastră. Toți cei prezenți au aclamat îndelung pentru conducătorul marelui popor chi­nez, Mao Tze-dun, pentru iubitul condu­cător al poporului nostru, tovarășul Gh.­­Gheorghiu-Dej. Din sute de piepturi au isbucnit ovații înflăcărate pentru marele stegar al pă­cii, I. V. Stalin. Expoziția de Artă Plastică a R. P. Ungare se va deschide la 3 Aprilie în sălile Palatului Republicii La 3 Aprilie se va deschide în sălile Palatului Republicii „Expoziția de Artă Plastică a Republicii Populare Ungare“, încadrându-se în clauzele acordului cul­tural dintre R.P.R. și R. P. Ungară, acea­stă expoziție, care cuprinde 108 picturi, desene și gravuri, 29 sculpturi și 28 pla­chete, este menită să înfățișeze iubitorilor de artă din țara noastră cele mai valoroa­se creații ale artei plastice maghiare. Expoziția va înfățișa în mod sintetic 2Sp<?.d­cl~ C2ÎC­rn;1î .1ÎC artei plastice maghiare, începând de la marii clasici și terminând cu aceia care, astăzi, oglindesc în operele lor modul în care se ridică pe tot întinsul Ungariei noi mărețul edificiu al socialismului. Pictura, sculptura și gravura clasică maghiară, vor fi bogat reprezentate în cadrul expoziției. După eliberarea poporului maghiar de sub asuprirea milenară, de către Armatele Sovietice, arta plastică maghiară a făcut progrese însemnate pe drumul unei repre­zentări realiste a vieții.­­ O puternică influență asupra pictorilor și sculptorilor maghiari l-a avut primul contact cu arta plastică orientată după principiile realismului socialist, prilejuit de expoziția de artă plastică sovietică or­ganizată în toamna anului 1949 la Buda­pesta. Având sprijinul partidului și al to­varășului Matyas Rakosi, care au arătat artiștilor plastici drumul pe care trebue să-l urmeze, în lupta cu curentele estetice antipopulare, artiștii plastici au obținut succese importante. Expoziția, care se va deschide la 3 A­­prilie, va expune pânze valoroase inspirate din viața nouă a poporului maghiar, sem­nate de Eli Sandor, Poor Bertalan, lau­reați ai Premiului Plastic „Munkacsi Mi­­haly“, și alții, care reflectă noile succese obținute în lupta pentru o artă națională în formă și socialistă în conținut, o artă care să servească cauza nobilă a sociali­smului și a păcii. (Agerpres). 12 ani dela înființarea R.S.S. Carelo-Fine CONFERINȚA ȚINUTA DE TOVARĂ­ȘUL LADISLAU BANYAI, MEMBRU IN PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE Cu prilejul împlinirii a 12 ani dela în­ființarea Republicii Socialiste Sovietica Carelo-Fine. Luni după amiază a avut loc, la Casa Prieteniei Româno-Sovietice din str. Batiște nr. 14, conferința tovară­șului Ladislau Banyai, membru în Prezi­diul Marii Adunări Naționale, intitulată : „Constituirea R.S.S. Carelo-Fine“. „După Marea Revoluție Socialistă din Octombrie — a arătat conferențiarul — poporul carelian­ care se afla în mizerie și înapoiere sub regimul țarist, a străbă­­tut în desvoltarea sa un drum uriaș, dru­mul glorios al tuturor popoarelor sovie­tice. Acest popor, abia o jumătate milion la număr, care înainte de revoluție nu avea scrierea sa proprie și nu avea mai mult de 10 la sută știutori de carte, po­sedă astăzi o cultură înaintată. R.S.S. Carelo-Fină a devenit o republică în care analfabetismul a fost complet lichidat. U­­niversitatea carelor fină, cu 4 facultăți, creată în anul 1940, s’a transformat as­tăzi într’un important centru științific. Toate aceste izbânzi — a arătat confe­rențiarul — se datoresc marelui partid al bolșevicilor, iubitului și înțeleptului con­ducător I. V. Stalin“. (Agerpres),

Next