Apărarea Patriei, februarie 1953 (Anul 9, nr. 26-49)

1953-02-01 / nr. 26

!» XJ X­XJ N—' * ■*—' '— •* *- I Pentru patria noastră, Republica Populară Română / APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL IX Nr. 26 (2021)­­ Duminică 1 Februarie 1953 4 PAGINI — 20 BANI Aniversarea celei mai mărețe bătălii din istorie Se împlinesc 10 ani de la terminarea celei mai mărețe bătălii din istoria răz­boaielor, bătălia de la Stalingrad. La 2 Februarie 1943 a fost desăvârșită lichi­darea ultimelor resturi jalnice ale gru­pării de elită a armatei germano-fasciste, lansată de comandamentul hitlerist la asaltul nemuritorului oraș de pe Volga. Pe tot cuprinsul globului pământesc, de la Paris la Teheran, de la plantațiile Africii înrobite și până în tranșeele eroi­cei Coree, nu există om iubitor de pace și libertate la care numele Stalingradu­­lui să nu trezească simțăminte de adân­că dragoste și recunoștință pentru eroicii ostași care au salvat omenirea de barba­ria hitleristă. In anii celui de al doilea război mondial, drapelele încununate de glorie de la Stalingrad au sădit speranța izbăvirii rapide în inimile popoarelor Eu­ropei scufundate în bezna fascismului și au chemat la luptă hotărîtă și curajoasă. In zilele noastre, când popoarele lumii sunt angajate într’o luptă grandioasă îm­potriva dușmanilor celor mai crânceni ai omenirii, imperialiștii americano-englezi, orașul-erou, care poartă numele marelui conducător al oamenilor muncii, este un simbol dătător de forță și încredere al victoriei sigure a forțelor progresului și luminii asupra celor ale regresului și în­tunericului. In anii celui de al doilea război mon­dial, poporul sovietic, purtând pe umerii săi povara cea mai grea a războiului, a dat lumii întregi neîntrecute pilde de eroism și abnegație, de fermitate și dâr­zenie în luptă. Perioada luptelor de a­­parare dela Stalingrad a fost una din cele mai grele ale războiului. Folosind absen­ța unui al doilea front în Europa, coman­damentul hitlerist a masat forțe superioa­re ca număr și ca dotare în sectorul de Sud al Frontului de Răsărit, spre a răzbi până la Volga, a cuceri Stalingradul și a urca apoi de-a­ lungul fluviului, pentru a învălui dinspre Est Moscova, capitala Uniunii Sovietice. In felul acesta, guver­nul hitlerist spera să sdrobească Armata Sovietică, să lichideze Statul Sovietic și să-și deschidă calea spre dominația lumii. „Poporul sovietic, condus și însuflețit de marele său partid, în frunte cu I. V. Stalin, a dovedit în această grea încercare că este de­­ neînvins. Sub geniala conducere a tovarășului­ Stalin, Armata Sovietică a zădărnicit­ planurile hitleriste, a oprit și a decimat trupele hitleriste la Stalingrad, pentru a le lichida apoi într’o uriașă bătălie de încercuire strategică. „Stalingradul — a arătat, tovarășul Stalin — reprezintă declinul armatei fas­ciste germane. Se știe că după bătălia de la Stalingrad nemții nu și-au mai putut reveni“. Stalingradul a însemnat cotitura în mersul războiului, începând cu această istorică victorie, cucerită în luptă aprigă de ostașii Armatei Sovietice, de întregul popor sovietic, condus de Partidul Comu­nist al Un­iunii Sovietice și de marele Stalin, factorii temporari și accesorii pe care-și bazau hitleriștii calculele și-au pierdut orice eficacitate, impunându-se în întregime factorii permanenți și hotărîtori, care decid soarta războaielor. De la Sta­lingrad, Armata Sovietică a preluat ini­țiativa și nu a mai lăsat-o din puternicele ei mâini până în clipa când drapelul roșu al victoriei a fost împlântat deasupra cuibului sdrobit al fascismului, dându-se astfel popoarelor din Polonia, Cehoslova­cia, Ungaria, România, Bulgaria și Al­bania libertate și posibilitatea de a trece la construirea unei vieți noi. In bătălia de la Stalingrad a­­ reieșit cu deosebită tărie superioritatea științei mi­litare sovietice asupra celei a statelor burgheze. Conducerea genială a operațiu­nilor de către tovarășul Stalin, pregăti­rea militară temeinică și forța morală a luptătorilor Armatei Sovietice au asigurat reușita deplină în această bătălie care nu-și găsește asemănare în istoria mili­tară. Bătălia de la Stalingrad, bătălie la care a participat întregul popor sovietic, a do­vedit din nou superioritatea omului, a tehnicii de luptă și a cadrelor de coman­dament ale Armatei­­ Sovietice. Ea a de­monstrat forța uriașă a Statului Sovietic și a Armatei sale, patriotismul înalt al oamenilor sovietici,, pe front sau în spa­tele frontului. In veci va rămâne întipă­rită în inimile popoarelor amintirea fap­telor eroice săvârșite de ostașii sovietici in luptele dela Stalingrad, în numele glo­riei și propășirii Patriei Socialiste, în numele eliberării popoarelor de sub ciima imperialismului hitlerist. Apărătorii ora­șului au rămas până­ la capăt credincioși jurământului făcut Generalissimului Stalin în ajunul celei de a 25-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie : „La Stalingrad noi apărăm Patria noa­stră, noi apărăm tot ce ne este mai scump și fără de care nu putem trăi. Aici, la Stalingrad, se hotărăște soarta Patriei noastre... Sub conducerea Dumneavoastră, pă­rinții noștri au învins în bătălia de la Ța­­rițîn, sub conducerea Dumneavoastră vom învinge și noi acum în marea bătălie de la Stalingrad !“. Forța morală de care au dat dovadă militarii sovietici în bătălia de la Stalin­grad își trage seva din caracterul Arma­tei Sovietice, armata muncitorilor și ță­ranilor eliberați, din conștiința clară a militarilor sovietici cu privire la justețea luptei duse de ei, pentru apărarea patriei, a libertății și a cuceririlor revoluționare ale poporului, pentru eliberarea celor că­zuți sub robia imperialistă. Stalingradul a demonstrat invincibilitatea unei armate inspirate de astfel de țeluri înalte. Exemplul glorios al ostașilor sovietici înflăcărează astăzi pe ostașii armatelor populare ale popoarelor care luptă c­u arma în m­ână împotriva cotropitorilor americani, englezi și francezi. Poporul coreean, ajutat de voluntarii chinezi, duce de peste doi ani, în pofida materialului enorm masat de imperialiștii americani pe frontul din Coreea, o luptă neînfrântă împotriva trupelor Statelor Unite și ale aliaților lor, măcinând forța vie și ma­terialul cotropitorilor. Zadarnic încearcă militariștii din S. U. A. să ridice moralul trupelor lor. Considerând profund nejust războiul la care au fost constrânși, soldații ameri­cani și ai trupelor celorlalte state cotro­pitoare și mercenarii din Coreea își fac pe front serviciul în mod formal, fără credință în dreptatea misiunii lor, fără însuflețire. Această stare scăzută a mo­ralului trupelor americane, și care este caracteristică pentru toate armatele impe­rialiste, constitue cauza principală a insuc­ceselor lor. Dar imperialiștii americano-englezi, n­eținând seamă de această slăbiciune a lor de nelocuit, neținând seamă de lecțiile istoriei recente, își intensifică uneltirile războinice, înjghebează noi blocuri agre­sive, accelerează cursa nebunească a înar­mărilor, refac armata reacționară a Ger­maniei de Vest, fac noi planuri de extin­dere a războiului din Coreea, de provo­care a unui nou război mondial. Tot mai nerușinate devin provocările lor și ale lacheilor lor la granițele Uniunii Sovie­tice și ale țărilor de democrație populară, violările spațiului aerian și bombardarea teritoriului Chinei Populare. Ridicând spada ruginită a „cruciadei“ antisovietice, căzută din mâinile hitle­­riștilor, imperialiștii americani uită de avertismentul sever al Stalingradului, uită de propriile lor calcule greșite de atunci, legate de ofensiva germană din vara 1942. Sperând în înfrângerea Uniunii Sovietice, citadela, revoluției proletare, imperialiștii apuseni au întârziat mereu deschiderea celui de al doilea front. Dar, în ciuda politicii mârșave, trădătoare, a imperialiștilor din S. U. A. și Anglia, cotropitorii hitleriști au fost izgoniți și sdrobiți de către Armata Sovietică. Or­ganizând victoria poporului sovietic și salvarea popoarelor Europei și Asiei de primejdia robiei fasciste, Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice și-a îndepli­nit cu cinste sarcina sa de „brigadă de șoc“ a mișcării revoluționare și muncito­rești mondiale. Dacă imperialiștii dornici de aventuri războinice ar deslănțui un nou război mondial, atunci, alături de această primă glorioasă „brigadă de șoc“, vor lupta și țările de democrație po­pu­lară, pe care marele Stalin le-a numit noi „brigăzi de șoc", și-și vor face pe­ deplin datoria lor istorică, sdrobindu-i pe­ agresorii imperialiști.­­(Astăzi, Stalingradul renăscut, ca și în­treaga­ Uniune Sovietică, este un imens șantier de construcție a comunismului. Gândurile eroicilor stalingrădeni, ca și ale­ tuturor oamenilor sovietici și ale tutu­ror­ oamenilor muncii din țările lagărului socialismului și democrației, sunt con­centrate asupra muncii lor pașnice crea­toare. Dar dacă imperialiștii ar îndrăzni să­tulbure această muncă pașnică, mânia clocotitoare a constructorilor comunis­mului, a constructorilor socialismului, s’ar abate asupra lor ca un torent de foc nimicitor. <„Lagărul păcii și democrației, — a sub­liniat mareșalul Bulganin la cel de al XIX-lea Congres al P. C. U. S.,­­ care se întinde de la Elba până la Oceanul Pacific, este pătruns de entuziasmul con­strucției pașnice și de năzuința de a men­ține pacea pentru ani îndelungați. Este important de subliniat că în caz de nevoie, el dispune de forțe armate absolut mo­derne și suficient de puternice. Să știe și să țină minte domnii capita­liști că un nou război mondial este mai periculos pentru capitaliste decât pentru lagărul democrației. Dacă ei îl vor des­­lănțui, aceasta va provoca o puternică ripostă armată din partea tuturor po­poarelor iubitoare de libertate, care nu-și vor precupeți forțele pentru a termina pen­tru totdeauna cu capitalismul“. Luptând pentru menținerea și consoli­darea păcii în lume, popoarele slăvesc Stalingradul, care a însemnat începutul sfârșitului agresorilor hitleriști. Ele știu că, în cazul unui nou război mondial, des­­lănțuit de imperialiștii americani și englezi, armata care a făurit victoria dela Stalin­grad va fi în primele rânduri de luptă, va ști să dea riposta cuvenită dușmanilor omenirii, după toate regulile artei mili­tare sovietice. Poporul muncitor din țara noastră știe ce datorează eroilor de la Stalingrad, Ar­matei Sovietice, întregului popor sovie­tic, condus de P. C. U. S. și de marele Stalin. Datorită luptei plină de abnega­ție a oamenilor sovietici, țara noastră a scăpat de lanțurile robiei imperialiste, poporul nostru muncitor, condus de parti­dul său, a putut să-și ia soarta în pro­priile mâini și să pornească pe calea con­struirii unui viitor luminos, pe calea con­struirii socialismului. Ajutorului perma­nent al marii țări a constructorilor comu­nismului noi îi datorăm în cea mai mare măsură succesele considerabile obținute în toate domeniile. De aceea, poporul no­stru muncitor aniversează marea victorie de la Stalingrad plin de bucurie și dra­goste, ca pe o sărbătoare a sa proprie. Militarii Forțelor noastre Armate, care admiră eroismul sublim al apărătorilor Stalingradului și înalta lor măestrie mi­litară, învață mereu din experiența lor de luptă și din activitatea lor de instruc­ție du­p‘ tim­p de pace. Ei se­­ instruesc pe baza acestei experiențe glorioase și încer­cate în lupte, pentru a fi gata în caz de nevoie să apere natura noastră și să dea, cot la cot cu frățeasca Armată Sovietică și armatele țarilor de democrație popu­lară, lovituri nimicitoare noilor preten­denți la dominația mondială. In numărul de azi: Slavă Stalingradului, orașul-erou încununat de glorie nepieri­­­­toare (pag. 2-a) Spor la muncă colegiilor de redacție în noul concurs al ga­zetelor de perete pe armată (pag. 3-a). Intensă activitate sportivă pe timp de iarnă (pag. 3-a). Membrii Consiliul­ui Central al Sindicatelor din R. P. R. (pag. d-a). Apelul conducerii Partidului Comunist din Germania adresat­ă locuitorilor Germaniei Occidentale (pag. 4-a). esiunea plenarei Academiei de Științe a U.R.S.S. consa­crată cercetărilor științifice pe baza operei tovarășului Stalin „Problemele economice ale socialismului în U. R. S. S.” (pag. 4-a) 4 ani de la eliberarea Pechinului (pag. 4-a)­ezultatele îndeplinirii planului economic pe 1952 în R. Ce­hoslovacă (narr. 4-a). ontradicțiile anglo-americane în legătură cu problema re­giunii Ruhr (pag. 4-a). „...Poporul nostru va păstra pentru totdeauna amintirea apărării eroice a Sevastopolului și a Odesei, a luptelor îndârjite de lângă Moscova și de la poalele munților Caucaz, din regiunea orașului Rjev și de lângă Leningrad, a celei mai mărețe bătălii din istoria războaielor, bătălia de la Stalingrad. In aceste bătălii mărețe, vitejii noștri ostași, comandanți și instructori politici au acoperit de glorie nepieritoare drapelele de luptă ale Armatei Roșii. I. staun Generalissimul I. V. STALIN în fața hărții Stalingradului, în 1942 Tablou de F. P. REȘETNICOV Succesele petroliștilor din Valea Prahovei PLOEȘTI. — Avântul patriotic cu care petroliștii Văii Prahovei­ au pornit întrecerea­ socialistă se concretizează tot mai mult prin succesele pe care le obțin în lupta pentru realizarea înainte de termen a planului pe anul 1953 — anul hotărîtor al cincinalului.. Până la 28 ianuarie, muncitorii petro­liști de la schela Băicoi, au reușit să de­pășească planul lunar­­ de producție cu 4,26 la sută și să realizeze economii în valoare de 17.400 lei. Acest rezultat a fost obținut datorită aplicării metodelor sovietice de lucru, care au făcut ca pro­ductivitatea muncii să crească simțitor, iar prețul de cost să fie redus. In frun­tea întrecerii se află sectorul IV produc­ție, condus de comunistul Alexandru Moise, care prin aplicarea metodelor so­vietice Voroșin, Agafonova-Jandarova și-a depășit planul de extracție cu 16,15 la sută, și sectorul II producție, condus de inginerul fruntaș în producție Cor­nel Scurtu, care a dat cu 3,70 la sută mai mult țiței peste prevederile planului. Brigăzile de producție muncesc și ele cu elan mereu crescând. Brigada con­dusă de Gheorghe Brânzea, de pildă, a depășit planul de producție până la 28 ianuarie cu 19,36 la sută; însemnate succese au­ obținut și brigăzile 8 și 9, prima depășindu-și norma cu sută, iar a doua cu 6,77 la sută.4,26 la . Colectivul secției extracții de la schela „Sovrompetrol“-Ochiuri a depășit planul de producție în primele 25 zile ale ace­stei luni cu 2,89 la sută, a recuperat ma­teriale în valoare de 8.248 lei și a strâns 2.138 kg. fier vechi. Tot în această pe­rioadă, muncitorii de la secția recondițio­­nare tubinguri au realizat o depășire a normelor de 140 la sută. La depășirea normelor au contribuit în mod deosebit maiștrii mecanici Ion Bălțaru și Dumi­tru Modolea, precum și sondorii Tudor Toma și Nicolae Ștefan. Cu același avânt luptă și muncitorii din cadrul secției extracții de la schela „Sovrompetrol“-Târgoviște, care, antre­nați în întrecerea socialistă, au reușit ca până la 25 ianuarie să obțină o depă­șire a planului de 1,7 la sută. S’au evi­dențiat brigăzile conduse­ de brigadierii Ștefan Meșterul și Ion Țapu, care au de­pășit planul de producție cu 1,6 la sută. Aplicând metoda brigadierului stahano­­vist Dumitru Arsan, Erou al Muncii So­cialiste, echipele de intervenție de sub conducerea maiștrilor sondori Nicolae Ti­­seanu, Ion Năstăsescu, Petre Silișteanu, Ilie Oprescu, Gheorghe­ Petre și Nicolae Ianculescu au obținut zilnic depășiri de normă între 30—60 la sută. In aceeași perioadă, și brigăzile com­plexe din schela „Sovrompetrol“ Șuța Seacă au obținut însemnate succese în lupta pentru realizarea planului pe anul 1953 înainte de termen. Brigada condusă de Constantin Croitoru a dat peste pla­nul de producție­ cu 3 la sută mai mult țiței și a economisit 200 kg. parafină. La oficiul de foraj din schela „Sovrom­petrol“ Boldești s-au realizat în aceeași perioadă economii în valoare de 250.000 lei. Totodată, prin aplicarea metodei de folosire maximală a tehnicii, brigăzile de foraj au mărit simțitor capacitatea de u­­tilizare a agregatelor. Ședința științifică a Academiei R. P. R. închinată sărbătoririi lui N. Bălcescu Academia R. P. R. a ținut Vineri după amiază, o ședință științifică în cadrul săr­bătoririi centenarului marelui luptător re­voluționar al poporului nostru, Nicolae Băl­cescu Au fost de fa(ă acad. prof. dr. C. I. Parhon, președinte de onoare al Academiei R. P. R., academicieni și membri corespon­denți ai Academiei R. P. R. și numeroși alți oameni ai științei și culturii. Ședința a fost prezidată de acad. prof. Traian Săvulescu, președintele Academiei R. P. R. Cele șase comunicări științifice făcute în ședință au prezentat pe larg marea perso­nalitate a lui Nicolae Bălcescu ca luptător democrat pentru desrobirea poporului, ca istoric și ca literat. Acad. prof. P. Constantinescu-Iași, în co­municarea intitulată „Ideile democrat-revolu­­ționare­ ale lui N. Bălcescu“, a subliniat patriotismul înflăcărat al lui Bălcescu, iu­birea sa fierbinte pentru poporul obidit, ura sa înverșunată împotriva boierimii reacțio­nare. Bălcescu a luptat dârz pentru desfiin­țarea iobăgiei, considerând aceasta ca pro­blema fundamentală a întregii desvoltări so­­cial-economice a țării românești. Conf. V. Maciu a desvoltat apoi comuni­carea profesorului V. Rață, conferenția­rului V. Maciu și asistentului universitar N. Huscaru, intitulată „N. Bălcescu ca istoric". Vorbitorul a arătat că în lupta împotriva istoriografiei idealiste și obiecti­­viste burgheze, în acțiunea pentru desvol­­tarea unei adevărate științe istorice puse în serviciul poporului, cercetătorii din țara noa­stră găsesc un sprijin de seamă în opera istoricului N. Bălcescu. N. Bălcescu a desfășurat în mai puțin de zece ani o bogată activitate ca istoric Opera sa, „Istoria Românilor sub Mihai Vodă Viteazul“, este una dintre cele mai valoroa­se lucrări­ de istorie " ce­ s’au scris în limba română Prof. C. Ionescu-Guțian, desvoltând comu­nicarea : „Concepția filozofică,­ social-politi­­că a lui N. Bălcescu“, a subliniat că deabia astăzi, în condițiile regimului de democra­ție populară, putem trece la valorificarea gândirii progresiste a lui Bălcescu, care a împietit lupta dârză pentru drepturile ma­selor largi cu desvoltarea unor idei înain­tate. Gândirea lui înaintată cuprinde teze materialiste prețioase, despre rolul Maselor în istorie, despre importanța fenomenelor economice. Prof. T. Bugnariu, în comunicarea inti­tulată­„Nicolae Bălcescu și problema națio­nală”, a arătat că, întocmai ca și în cele­lalte probleme social-politice care l-au fră­mântat și pentru care­­ a luptat, Bălcescu a ajuns și în problema națională la o con­cepție înaintată, opusă concepției mistice și șovine despre națiune și mișcare națională a burgheziei liberale. Atitudinea lui Bălcescu în problema na­țională este o tradiție prețioasă pentru ci­mentarea frăției între popoare și o puternică armă în lupta împotriva șovinismului și a cosmopolitismului. In comunicarea intitulată „Concepția lui N. Bălcescu despre rolul maselor populare în istorie“, prof. D. Prodan și prof. L. Banyai au subliniat că pentru Bălcescu isto­ria era istoria maselor populare, istoria po­porului, și nicidecum istoria domnitorilor, a conducătorilor. Bălcescu vedea, că societatea se împarte în clase, unele exploatatoare, altele exploatate, în veșnică luptă unele cu altele. Pentru el procesul de desvoltare isto­rică e un­ proces revoluționar. ■ Desvoltând comunicarea „Contribuția lui N. Bălcescu la desvoltarea limbii și litera­turii române“ de prof. J. Livescu și prof. N. Popa, prof. J. Livescu a arătat că opera literară a lui Bălcescu reprezintă o bogată contribuție la desvoltarea tradițiilor culturale și revoluționare românești. Folosirea conti­nuă de expresii simple și­­ puternice, cu as­pect popular, îmbogățite cu zicale și pro­verbe, o regăsim continuu în activitatea li­terară a lui Bălcescu. Rostind cuvântul de închidere a ședinței, acad. prof. Traian Săvulescu a arătat că bogata moștenire transmisă de Bălcescu este o comoară dragă poporului muncitor din țara noastră. Președintele Academei R. P. R. a relevat amploarea sărbătoririi centenarului lui N. Bălcescu, care a fost comemorat nu numai în țara noastră, ci și peste hotare la Mos­cova și la Budapesta, ceea ce dovedește că marele patriot român este o figură strălu­citoare, cunoscută și iubită și de alte po­poare. Poporul muncitor român — a arătat vor­bitorul în încheiere — nu numai că a îm­plinit visul marelui luptător revoluționar, dar pășește acum pe drumul luminos al unei vieți noi și fericite, pe drumul construirii unei patrii socialiste. (Agerpres) Cântec nou de dragoste pentru Stalingrad FRAGMENT de PABLO NERUDA Am scris despre vreme și despre apă, Am zugrăvit zăbranicul și umbrele tristeței, Am scris despre mere și despre cer, și astăzi, scriu despre Stalingrad, Iubita îmi păstra într’o năframă, lumina dragostei mele fierbinți, dar azi inima mea e pe pământ, în fumul și lumina Stalingradului Cu mâna eu am mângâiat mantia amurgurilor despletite și albastre , dar azi eu mângâi răsăritul vieții care cu soarele odată crește'n Stalingrad Eu sufletul mi-l port pe unde vreau Nu mă hrănesc cu pergamente'mbătrânite tivite cu cerneală și călimări. Eu m’am născut să cânt Stalingradul Glasul meu năzuia să-i preamărească pe eroii morți sub zidurile tale. Glasul meu, clopot l-am făcut și vijelie în fața suferinței tale, Stalingrad. Astăzi sub lespedea cea grea a răzbunării zac dușmanii fără de număr , s’a risipit in praf trupul acelor care au cutezat să te atingă, Stalingrad Slavă­­ ie pentru veștile ce ne aduci, pentru ceea ce este și va fi slăvit, slavă mamelor și fiilor tăi și nepoților tăi, slavă, Stalingrad I Muncitorii din Londra slăvesc pe eroicii apărători ai Stalingradului LONDRA, 31 (Agerpres). — TASS trans­mite : Cu prilejul celei de a 10-a aniversari a marii bătălii de la Stalingrad, două organi­zații sindicale din Londra au adresat mesaje de salut oamenilor muncii din Stalingrad. In mesajul său, Consiliul districtual din Londra al sindicatului unit al muncitorilor constructori își exprimă admirația față de „minunata și istorica apărare a Stalingra­dului“. Mesajul sp­une în continuare: „Nu vom uita niciodată cât de profund ne-a emoțio­nat și cât de mult ne-a încurajat măreața voastră victorie care a fost admirată de în­treaga lume. Ca muncitori constructori, noi avem motive deosebite pentru a adm­­ira pe cetățenii Stalingradului, care au obținut succese minunate în reconstruirea marelui lor oraș. Trăiască cetățenii Stalingradului ! Trăiască pacea și prietenia între popoarele englez și sovietic !“ Organizația locală din Hackney (cartier din Londra) a sindicatului unit al muncito­rilor din industria de mobilă și tapițerie a adresat președintelui Sovietului orășenesc din Stalingrad de deputați ai oamenilor muncii un mesaj de salut semnat de secretarul or­ganizației. In mesaj se spune : „Marea bătă­lie de la Stalingrad a fost o epopee glorioasă care a schimbat întregul curs al războiului trecut. Membrii organizației noastre își iau angajamentul să facă tot ce le stă în pu­tință pentru a lupta împotriva propagandei urii față de Uniunea Sovietică și pentru a obține convocarea unei conferințe a marilor puteri în scopul reglementării tuturor pro­blemelor litigioase. Trăiască pacea !“ Consfătuirea de la Comitetul pentru Așezămintele Culturale din R. P. R. cu delegația culturală a R. P. Chineze In cadrul schimbului de experiență cu in­stituțiile și așezămintele culturale din țara noastră, delegația culturală și de învăță­mânt a R P. Chineze în frunte cu Wei Cio membru în Comitetul pentru Cultură și În­vățământ de pe lângă Guvernul Central Popular al R P. Chineze și ministru al în­vățământului, a avut Sâmbătă dimineața o consfătuire cu membrii conducerii Comitetu­lui pentru Așezămintele Culturale din R.P.R. Oaspeții au fost întâmpinați de tovarășii D. Mihalache și I. Avramescu, vicepreșe­dinți ai Comitetului pentru Așezămintele Culturale, și de alte cadre de conducere din Comitet. Cei prezenți s’au întreținut îndelung asu­pra desvoltării culturii de mase în patria noastră, delegația R. P. Chineze interesân­du-se de multiplele aspecte ale modului de organizare a muncii căminelor culturale, clu­burilor și bibliotecilor populare orășenești și sătești din țară. Vizita delegațiilor sindicale străine la Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii" Delegația Federației Sindicale Mondiale în frunte cu Louis Saillant, secretar general al F.S.M., și reprezentanții sindicatelor frățești din alte țări în frunte cu delegația sovie­tică condusă de Ivan Petrovici Gureev, care au participat la lucrările celui de al III-lea Congres al Sindicatelor din R.P.R.,­­au vizi­tat în cursul dimineții de Sâmbătă Combi­natul Poligrafic „Casa Scânteii“. Oaspeții au fost întâmpinați la sosire de către colectivul de conducere al Combinatu­lui, precum și de un grup de stahanoviști, care le-au adresat un călduros salut. Vizitând secțiile Combinatului, membrii delegațiilor sindicale străine au admirat mo­dernele instalații poligrafice și s-au întreți­nut îndelung cu muncitorii stahanoviști și fruntași în producție. înainte de a părăsi mărețul edificiu de răspândire a științei și culturii, oaspeții străini și-au înscris impresiile în cartea de aur a Combinatului Poligrafic „Casa Scânteii“. (Agerpres).,

Next