Apărarea Patriei, iulie 1953 (Anul 9, nr. 155-180)

1953-07-02 / nr. 155

^^Perofra patria noastrc­ Republica Populara Română­­ f*apararea patriei isjr ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL IX Nr. 155 (2150)­­ș i 2 Iulie 1953 • 4 PAGINI — 20 BANI ......................................................... I — ii mi I iii I ■ '■■III i|i —— ■TIlTiMIIIIIIIII IIM'I'I lllllllllllllll I ■llllllllll Activul de propagandă și agitație Munca de propagandă și agitație stă în centrul atenției întregii munci politice de partid din Forțele noastre Armate. In e­­tapa actuală, intensificarea muncii de pro­pagandă și agitație, desfășurarea cu ener­gie a unei temeinice munci politice de masă, constitue un factor principal pen­tru îndeplinirea în cât mai bune condi­­țiuni a sarcinilor multiple care stau în fata unităților și subunităților. In această pe­rioadă trebue să se manifeste cu putere o grijă deosebită din partea tuturor coman­danților și organelor politice pentru a rea­liza un conținut bogat și un nivel ideolo­gic înalt tuturor formelor muncii politice de masă. Pentru îndeplinirea tuturor cerințelor pe care Partidul Muncitoresc Român le pune în fața activiștilor din domeniul muncii de propagandă și agitație este absolut necesară îndrumarea atentă, zilni­că și efectivă a activității propagandiști­lor și agitatorilor. Este deosebit de im­portant ca în munca politică de masă să fie antrenați un număr cât mai mare de militari bine pregătiți, indiferent de sar­cinile speciale pe care le au. In ridicarea conținutului ideologic al muncii politice de masă, un rol de seamă îl au — așa cum o dovedește experiența muncii politice din Armata Sovietică — activele de propagandă și agitație. Aces­te active se creează pe lângă fiecare mare unitate. Ele sunt un ajutor de seamă în munca de răspândire a științei marxist­­leniniste, în munca de mobilizare a mili­tarilor pentru îndeplinirea conștientă a în­datoririlor lor militare. Activele de pro­pagandă și agitație sunt chemate să ducă în mod efectiv munca de educație comu­nistă a militarilor, folosind în acest scop conferințele, lecțiile, referatele, etc. Răspunderea pentru constituirea și con­ducerea activului de propagandă și agi­tație revine șefilor de secții politice. Ei sunt datori să atragă în aceste active ofițeri bine pregătiți, să-i îndrumeze în munca lor de propagandiști și agita­tori, să se îngrijească de creșterea nivelului lor ideologic și politic. Fiind con­vinși că un activ de propagandă și agita­ție puternic constitue un prețios­ ajutor în rezolvarea cu­ succes a sarcinilor muncii politice de masă,, șefii organelor politice sunt datori să sprijine din plin pe mem­brii activului, să se creeze condiții de muncă favorabile pentru desfășurarea ac­tivității lor. Trebue lichidată orice atitudine de ne­glijență față de activele de propaganda și agitație, atitudinea neadmisă de a con­sidera munca de constituire a acestor ac­tive ca o­ sarcină de mâna a doua. Ase­menea atitudini explică faptul că, pe alocuri, activele de propagandă și agitație există doar pe hârtie, că unii ofițeri din aceste active, nefiind chemați niciodată pentru a primi vreo sarcină, nu mai știu dacă fac parte din activul de propagandă și agitație. Sunt cazuri când activele­­ de propagan­dă și agitație nu se întrunesc decât foarte rar, din cauza lipsei de preocupare a ce­lor care răspund de ele. Așa, de pildă, lucrătorii politici din organul politic în care lucrează ofițerul Rusneac Vasile nu se ocupă deloc de activul de propagandă și agitație, lipsindu-se astfel de ajutorul prețios pe care acesta îl poate da în mun­ca de propagandă și agitație. Cauzele lipsurilor trebuesc căutate în orientarea greșită pe care au avut-o unii lucrători politici atunci când au constituit activul de propagandă și agitație. Ei nu au selecționat în active pe ofițerii cei mai corespunzători. In viitor, trecând la or­ganizarea mai temeinică a muncii active­lor de propagandă și agitație, trebue să se țină seama ca ele să cuprindă numai tovarăși capabili să facă față sarcinilor grele ale muncii din acest domeniu. Organul politic, în care activează ofi­țerul Zaharescu C., a rezolvat cu price­pere sarcina importantă a selecționării și atragerii ofițerilor bine pregătiți în acti­vul de propagandă și agitație. Lucrătorii politici au ținut cont de capacitățile și înclinațiile fiecărui ofițer în parte. Ei au văzut că există mulți ofițeri care pot face față în bune condițiuni sarcinilor ce le revin ca membri ai activului de propa­gandă și agitație și care vor participa la munca activului cu însuflețire. Astfel, pen­tru întocmirea și expunerea lecțiilor, con­ferințelor și referatelor din domeniul știin­ței și artei militare au fost solicitați tova­răși competenți, care cunosc temeinic do­meniul respectiv ca, de exemplu, șeful statului major, iar pentru problemele de științe naturale, medicul șef. Șeful or­ganului politic s-a orientat bine atunci când a format activul de propagandă și agitație ; el a ținut seamă de faptul că acest colectiv poate să lucreze în bune condițiuni numai dacă efectivul lui nu depășește 15—20 de tovarăși.­­ Activul de propagandă și agitație tre­bue să-și axeze întreaga activitate pe pro­blemele cele mai arzătoare care stau în fața unității respective. El trebue să dea sprijinul cel mai operativ atunci când se ivește nevoia de a duce o campanie de lămurire a unor probleme teoretice sau când se desbat probleme deosebite din politica internă și internațională. Acest lucru nu înseamnă însă că activul de pro­pagandă și agitație trebue să duci o muncă sporadică, doar la anumite ocazii, așa cum se întâmplă în unitatea din care face parte ofițerul Rezeanu Marin. Activul de propagandă și agitație lu­crează pe baza unui plan de perspectivă, întocmit pe probleme. Organul politic în care activează ofițerul Zaharescu C. a în­tocmit un asemenea plan. La întocmirea acestui plan s’a ținut cont în primul rând de sarcinile legate de etapa respectivă de instrucție, de planurile de studiu din în­vățământul politic de masă, în special de planul de studiu de la pregătirea mar­xist-leninistă a ofițerilor și de sarcinile agitației politice. Organele politice trebue să aibă grijă să existe o proporție justă în extinderea care se va da diferitelor probleme conți­nute în plan. Astfel este necesar să se stabilească numărul de lecții care se țin în fiecare perioadă, la fiecare categorie de probleme. In actuala perioadă este nece­sar să se dea o atenție deosebită, în spe­cial, aprofundării documentelor Congresu­lui al XIX-lea și tezelor lucrării lui I. V. Stalin „Problemele economice ale socia­lismului în U.R.S.S.“. Problemele legate de practica muncii politice în unități, pro­blemele de educație ostășească, explica­rea cerințelor jurământului militar și a regulamentelor militare, explicarea eveni­mentelor politice interne și internaționale, trebue să ocupe de asemenea un loc im­portant în planul activului de propagandă și agitație. Astfel se pot ține referate și conferințe despre „Munca de propagandă și agitație pentru asigurarea politică aplicațiilor tactice“, „învățătura marxist- a leninistă despre disciplina militară“, „Patriotismul — izvor al înaltelor cali­tăți morale ale militarilor“, cât și altele din domeniul științei, artei, etc. Comandanții și lucrătorii politici, con­ducând munca activelor de propagandă și agitație, sunt datori să vegheze ca nu cumva problemele practice ale agitației să fie puse pe planul al doilea, să fie negli­jate. De aceea­ este necesar ca membrii activului de propagandă și agitație să fie atrași în toate acțiunile de agitație legate de sarcinile pregătirii de luptă și pregă­tirii politice, să participe în toate oca­ziile la lămurirea maselor de militari, la acțiunile de pregătire a unor evenimente importante din viața politică și economică a țării. In această privință munca activului de propagandă și agitație din care face parte ofițerul Zaharescu C. a avut o serie de lipsuri. In primul rând, chiar planul­­ de activitate al activului a oglindit slab pro­blemele agitației. In al doilea rând și pu­ținele sarcini din acest domeniu nu au fost duse până la capăt. Așa se explică și fap­tul că la ultima ședință a activului nu s’au desbătut decât problemele legate de munca de propagandă. Hotărîrea Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român cu privire la măsurile de îmbunătățire a agitației poli­tice în rândurile oamenilor muncii atrage în special atenția asupra pericolului de subapreciere a muncii de agitație politică de masă și trasează sarcina întăririi ei prin toate mijloacele, întărind activele de propagandă și agitație, punând îndeosebi accentul pe problemele practice cele mai arzătoare, comandanții și organele poli­tice acționează în spiritul Hotărîrii Co­mitetului Central, sprijină ridicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii politice de ma­să din Forțele Armate ale R. P. R. Pentru înlăturarea lipsurilor existente, comandanții și organele politice care răs­pund de constituirea și conducerea active­lor de propagandă și agitație trebue să-și analizeze în spirit critic și autocritic acti­vitatea. Ele trebue să determine o cotitură în munca acestor active. Membrii active­lor de propagandă și agitație vor fi pro­gramați periodic cu lecții, conferințe sau referate, în unități și subunități. Organele politice, împreună cu organi­zațiile de partid, trebue să muncească zilnic cu membrii activului de propagan­dă și agitație, cu atât mai mult cu cât nu toți tovarășii care fac parte din acest activ au deprinderea metodică a pregă­tirii și expunerii lecțiilor și referatelor. De aceea, aceștia trebuesc ajutați. O mare atenție trebue acordată proble­melor de organizare a muncii activului. Planurile de muncă întocmite și aprobate în ședințele activului de propagandă și agitație trebuesc respectate cu stricteță. Comandanții și locțiitorii lor politici din unitățile în care au fost programate a se ține de către membrii activului de propa­gandă și agitație lecții, referate sau con­ferințe sunt datori să pregătească cele mai bune condițiuni pentru desfășurarea activității. Ei trebue să ducă în prealabil muncă de popularizare a temelor care se vor desbate și să asigure participarea militarilor în num­ăr cât mai mare. Folosind pentru întărirea activității ac­tivelor de propagandă și agitație totali­tatea metodelor indicate, comandanții și organele politice vor avea țn aceste active un sprijin prețios pentru ridicarea nive­lului ideologic al muncii politice de masă în Forțele Armate ale R.P.R. Pentru extinderea metodei Claudiei Baranovscaia IAȘI, (de la corespondentul nostru). — Zilele acestea s'a împlinit un an de când, din inițiativa unui grup de mecanici de lo­comotivă, s’a trecut la aplicarea în cadrul Depoului C.F.R.­Iași, a metodei Claudiei Baranovscaia, „planul financiar al locomoti­vei“. Analiza rezultatelor obținute prin aplica­rea acestei metode a scos la iveală faptul că astăzi în cadrul depoului " există 27 echi­pe de locomotivă care aplică cu succes me­toda Claudiei Baranovscaia. Numai în pri­mele 5 luni ale anului, aceste echipe au economisit 986 tone de combustibil con­vențional. Succesele obținute de mecanici și fochiști prin aplicarea metodei „planul financiar al locomotivei“ au dus, in același timp, la spo­rirea simțitoare a salariilor lor. Mecanicul Ion Dumitru, de pildă, a câștigat în luna Mai 2746 lei, Dumitru Dochița, 2591 lei, Nicolae Popa, 2212 lei, etc. Cu prilejul consfătuirii, colectivul depou­lui s’a angajat să extindă la toate locomo­tivele aplicarea metodei Claudiei Baranov­­scaia și să economisească, până la 23 Au­gust, 400 tone combustibil convențional. In numărul de azi: In ajutorul micilor comandanți — Metode pentru învățarea luptei corp la corp (pag. 2-a), Unele aspecte din munca mea cu agitatorii (pag. 2-a). Din experiența muncii politice de partid din Armata Sovietică. — Co­mandantul companiei și comuniștii (pag. 2-a). Două atitudini față de pregătirea marxist-leninistă (pag. 3-a). Pentru marea sărbătoare a tinereții și păcii. — Pe șantierul Muzical. — Pentru o bună Teatrului desfă­șurare a manifestărilor în cadrul Festivalului (pag. 3-a). Viața nouă a minorităților națio­nale din China (pag. 3-a). Folosirea celor mai bune metode de muncă este chezășia succesului (pag. 3-a). Scrisoarea gene­ralului-mai­or Di­­brova către comandanții sectoarelor occidentale ale Berlinului (pag. 4-a), înrăutățirea situației economice în țările capitalului (pag. 4-a). Se intensifică lupta muncii împotriva exploatării oamenilor­ (pag. 4-a). * Tratative în vederea formării noului guvern în Italia (pag. 4-a). Militarii întâmpină cu entuziasm marea sărbătoare a tineretului Un „Colț al Festivalului”. Elanul pregătirilor pentru Festival a cu­prins și pe militarii unității din care face parte ofițerul Miron Dumitrescu. Pentru a cunoaște cât mai multe lucruri în legătură cu felul cum este întâmpinat Festivalul de către întreg tineretul lumii, la clubul unității s’a amenajat un frumos „Colț al Festivalului“. In fotomontajele expuse se arată aspecte ale vieții fericite a tinerilor din U.R.S.S. și tarile de democrație populară, pe de o parte, iar pe de altă parte, aspecte ale vieții grele, de șomaj și mizerie, la care este osândit ti­neretul din țările capitaliste și din colonii. Tot la „Colțul Festivalului“ se găsesc zia­rele „Scânteia Tineretului“ și „Festival“, re­viste, printre care și revista „Tineretul lu­mii“, broșuri în legătură cu Congresul și Festivalul, etc. De asemenea, se mai găsesc aci două mape - una cu articole decupate din ziare și alta cu fotografii în legătură c­u Festivalul, pre­cum și un caiet de întrebări și răspunsuri. Calendarul de la „Colțul Festivalului“ a­­rată militarilor câte zile îi mai despart de marea sărbătoare a tinereții. Pe lângă „Colțul Festivalului“ s-a ame­najat un bogat stand de cărți care funcțio­nează în permanență. Cele mai multe cărți și broșuri au fost cumpărate până în prezent de către ofițerii Berea Valeriu, Hogea Va­sile, Herlei Arseni și alții. In munca de organizare și înfrumusețare a „Colțului Festivalului“ s’au evidențiat ute­­miștii : ofițerul Miron Dumitrescu, sergen­tul Kerekeș Vasile și caporalul Traian Va­sile, care duc și o intensă muncă de popu­larizare a Festivalului în rândurile militari­lor. Locotenent V. VOCHIȚU La „Colțul Festivalului“ din unitatea noa­stră se desfășoară o intensă activitate de popularizare a marii sărbători a tinereții și păcii. Sergentul Smarandache Vasile, agitator, dă explicații militarilor în legătură cu Festi­valul. El a studiat cu atenție articolele legate de această temă, care au apărut în „Scânteia“, „Apărarea Patriei“ și „Scânteia Tineretu­lui“. Comitetele de club își desfășoară activita­tea în această privință conform planului de muncă stabilit împreună cu locțiitorul poli­tic și cu secretarul organizației U.T.M. La „Colțul Festivalului“ sergentul Tom­i Virgil, agitator de subunitate, a ținut referatul „Să urmăm exemplul tineretului nostru muncitor și să întâmpinăm Festivalul cu noi realizări în muncă“. In cinstea Festivalului s’a intensificat și activitatea sportivă din unitate. Subunitatea noastră a concurat la probele atletice și s-a clasat pe locul 3. Diploma c­u care au fost distinși sportivii noștri a fost expusă la „Col­țul Festivalului“. Printre militarii care au contribuit la acest succes sunt caporalul Tu­­nisiu Mihai și soldatul fruntaș Druță. La rândul lor, echipele artistice muncesc și ele c­u însuflețire, p­regătindu-se pentru Festival. Sergentul major Tănase Mihai, sergentul Catruța Ioan, soldatul fruntaș Nițu Teodor și alții repetă piesa de teatru „Mărăcinii satu­lui“ în care este redată rodnica muncă de lămurire pe care o desfășoară la sate tine­rii care se reîntorc din armată. Se simte puternic în unitatea noastră en­tuziasmul cu care militarii întâmpină marea sărbătoare a tineretului lumii — Festivalul de la București. SIMION RÄCARU Popularizează sărbătoarea din August Până la 2 August Strungarii și frezorii marinari din atelie­rele unității „N“ sunt angrenați in luptă pentru depășirea normelor, pentru asigura­rea funcționării perfecte a motoarelor și a aparatelor. Ei se străduesc ca reparațiile pe care le execută să fie cât mai trainice și de o calitate superioară. N­u demult, ofițerul Alexandru Dumitriu, unul dintre cei mai buni specialiști meca­nici ai atelierului, a făcut o nouă raționa­lizare. El a pregătit schițele necesare pen­tru executarea unui banc de reglare a pom­pelor de combustibil de la motoarele Diesel. Acest banc perfecționat este foarte necesar atelierelor unității deoarece, cu ajutorul lui, mecanicii au posibilitatea, să­­ nu inflrtim­eze mersul motoarelor și să regleze cu precizie debitul pompelor. Totodată acest aparat permite descoperirea cu ușurință a uzurii elementelor pompei. Lucrările pentru punerea în practică a acestei raționalizări au și început. Astfel, un colectiv de marinari condus de cartnicul major Baki Gheza, unul dintre cei mai pri­cepuți ajustori ai atelierului, s-a angajat să confecționeze piesele necesare bancului de reglare a pompelor de combustibil și să termine această lucrare până în ziua de 2 August, zi în care se va deschide Festiva­lul Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie Locotenent VIOREL LUPU Răspund Apelului C.C. al U.T.M. Răspunzând Apelului C.C. al U.T.M., mi­litarii din unitatea noastră și-au intensifi­cat munca în vederea întâmpinării cu noi realizări a celui de al 4-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Astfel, din inițiativa organizației U.T.M., pe un loc viran situat în incinta unității, a început construirea unui teren sportiv, care să asigure trecerea în cât mai bune condițiuni a normelor G.M.A. Militarii unității noastre, în frunte cu co­muniștii și utemiștii, au reușit să termine într'un timp scurt construirea acestui teren. Pe marginea lui, de jur împrejur, s’a a­­menajat o pistă de atletism. In interiorul terenului s’au construit două terenuri de volei, o groapă cu nisip pentru sărituri in lungime, o pistă G.M.A., iar în prezent se construește un teren de baschet. Dintre militarii unității noastre care și-au dat concursul la construirea acestui teren sportiv s-au evidențiat ofițerii Balașa Cezar, Petreuș Zachei, caporalul Forț Nico­lae și soldații Stan Nicolae, Rodeanu Nico­lae, Rusu Constantin și Rădoiu Victor. PETRE NOVACONI Darurile lor Militarii care urmează cursurile școlii de alfabetizare din unitatea noastră întâmpină Festivalul cu rezultate din ce în ce mai bu­ne la învățătură. In sprijinul lor vin în permanență Coman­danții de subunități și locțiitorii lor politici, care își dau tot interesul să le asigure cele mai bune condiții de învățătură. Astfel, ofi­țerii Polifrenie Dumitru, comandantul une subunități, și David Laurențiu, locțiitorul său politic, manifestă o permanentă grijă față de militarii din subordine care urmează cursu­rile școlii de alfabetizare. Ei se străduesc să le pună la dispoziție cărți, rechizite și săli pentru a putea învăța cât mai bine. De ase­menea, pentru buna reușită a muncii de al­fabetizare ei țin o strânsă legătură cu învă­țătorii militari. Organizația U.T.M. a mobilizat pe cei mai buni utemiști în sprijinul militarilor ne­știutori de carte. Astfel, soldații Nistor Dumitru, Mencu I., Lovin C. și Andronie D., care la venirea în armată nu știau carte, astăzi citesc și scriu corect, iar la pregătirea de luptă și la pregă­tirea politică ei se numără printre militarii fruntași. Succesele la învățătură ale acestor mili­tari constitue darurile lor prețioase cu care întâmpină Festivalul Mondial al Tinere­tului. MARIUS LORDER In atelierul de reparații al unității Militarii din unitatea noastră desfășoară o muncă intensă pentru a întâmpina c­el de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, cu noi succese. In cadrul atelierului de reparat materiale de transmisiuni se dă bătălia pentru eco­nomii prin folosirea materialelor vechi, scoa­se din uz. Caporalul Duma Pavel a reparat într-o lună mai multe telefoane, reușind să-și îndeplinească planul lunar cu 8 zile înainte de termen. El s-a angajat ca până la Festival să re­pare întregul material telefonic. Caporalul Grozav Dumitru și-a luat anga­jamentul să facă din cele 40 de baterii ano­­dice reformă, baterii bune pentru întrebuin­țare. Prin munca neobosită, el a reușit să pună din nou în funcție 75 la sută din ba­terii, realizând astfel economii importante.. Sergentul Iordac­he Vasile, sergentul Dineș Ioan și soldatul Olah S­amoil au realizat la atelierul de reparare a materialelor de trans­misiuni, într-o singură lună, economii în va­loare de 1500 lei prin recuperarea materiale­lor trecute la reformă. Locotenent major RADU TÂNȚU Un tânăr profesor Când ziua de muncă s’a sfârșit și seara își lasă umbrele peste sat, din clădirea unde se află colțul roșu al gospodăriei a­­gricole colective din comuna Popești se aud până departe vocile colectiviștilor care repetă noi cântece. Băieții și fetele au prins drag de meșteșugul acordurilor și cântă, ducând până departe ecoul bucu­riei vieții noi. Cel care animă munca culturală a colec­tiviștilor din Popești este tânărul profesor Virgil Ien­, de la clasele 5-7 ale școlii de șapte ani din sat. El este preocupat mereu de întărirea muncii artistice a colectiviș­tilor, de ridicarea nivelului lor cultural. Corul gospodăriei a fost format de el și tot cu ajutorul lui a fost pusă în scenă și piesa „Soacra cu trei nurori“, cu care colectiviștii se prezintă adesea la serbă­rile pe care le dau în satele învecinate. Deși e abia de un an prin partea locu­lui, atemistul Virgil Ien­ a devenit apro­piat și drag colectiviștilor și țăranilor muncitori din sat. Mereu stă de vorbă cu ei, îndrumă pe țăranii muncitori să intre în colectivă, stă la sfat cu colecti­viștii și le vorbește despre minunata viață a colhoznicilor sovietici, despre a­­­­plicarea noilor metode agrotehnice și de­spre multe altele. Tânărul profesor este mândru că și el, Virgil loi­, ca și mulți alții, face parte din marea armată de învățători educați de regimul democrat-popular pentru răspândi în masa poporului muncitor lu­a mina științei marxist-leniniste. El știe că și el este chemat să meargă, alături de toți intelectualii devotați poporului, pe drumul participării active la făurirea vie­ții fericite ce ne-o aduce construirea socia­lismului în patria noastră. Și într’adevăr, pentru tânărul Virgil lon­ aceste gânduri înseamnă însuși țelul vieții sale. El are misiunea de a lupta pentru stârpirea analfabetismului, pentru stârpi­­rea înapoierii culturale, moștenire lăsată de regimul burghezo-moșieresc. Virgil leii — ca și toți învățătorii și profesorii — are înălțătoarea misiune de a crește oameni devotați cu trup și suflet poporului muncitor, patriei noastre, de a crește cetățeanul de tip nou. De multe ori el stă seara și se gândește la elevii lui, se gândește că, peste câțiva ani, elevii aceștia care acum învață isto­ria, geografia sau matematica, vor construi terme și hidrocentrale, alții vor face pictură sau vor scrie romane fru­moase. Mulți dintre elevii lui poate vor fi agronomi sau președinți de colective, alții vor lucra în fabrici, în uzine, vor fi inovatori și raționalizatori. Atunci, când se gândește că vreun elev de-al lui și-ar alege meseria de a învăța la rândul lui pe alții — inima îi tresaltă mai mult de bucurie. Poate chiar parcă aici, în școala, în clasa în care predă el acum, atunci, când el va fi bătrân, locul i-l va lua un fost elev al lui! Virgil leu­ se gândește cu emoție că poate peste câțiva ani, când va deschide ziarul, va vedea că inițiatorul unei noi me­tode este fostul său elev. Tare mult se va bucura atunci, pentru că știe că o părticică din succesul acelui tânăr i se datorește și lui Și visând așa la anii care vor veni, la zilele fericite și pline de bucurii pe care le trăiesc azi elevii lui, în mintea tânăru­lui profesor apar crâmpeie din copilăria lui, din mizeria pe care a îndurat-o pentru a putea învăța la școală. De multe ori, în loc să învețe, a trebuit să pască oile pe moșia Siculeștilor. In anii de învățământ a trebuit să-și împartă timpul de studiu pentru a câștiga cele ne­cesare întreținerii. De aceea azi, în regimul democrat-popular, când sunt create toate condițiile pentru educarea cât mai bună a copiilor, el depune toate eforturile pentru îndeplinirea misiunii de educator al ti­nerelor vlăstare. Dar nu numai atât. El luptă din răsputeri pentru lichidarea anal­fabetismului. Bezna neștiinței de carte în care țăranii muncitori au fost ținuți de regimul burghezo-moșieresc a lăsat urme adânci. Și el este chemat să lupte cu en­tuziasm pentru ștergerea cât mai grabnică a acestor urme. In această muncă nobilă, profesorul leii nu-și precupețește efor­turile. Tânărul profesor își amintește cu drag de zilele petrecute în timpul când și-a fă­cut stagiul militar. In armată a învățat și mai mult să prețuiască omul, a învățat să se apropie cu drag de el, să-l ajute, să­­ muncească pentru a-i împărtăși din cuno­ștințele sale. Acolo, în unitatea în care și-a făcut el stagiul militar, erau și câțiva ostași care nu știau să deslușească budiile cărții. A stat o zi, două, s‘a tot gândit și apoi s’a dus la locțiitorul politic al comandantului și i-a vorbit despre gândul ce-l frământa. Așa a început în unitate ieri să învețe carte pe cei care nu știau. Și tânărul în­vățător aștepta cu emoție rezultatul muncii sale. Intr'o zi, un ostaș care prinsese mai repede decât ceilalți a citi și scrie a venit și l-a rugat să-i asculte cartea pe care el o scrisese acasă. Și așa, rând pe rând, toți aceia de care el s-a ocupat au deprins a citi și scrie. Dorința de a sluji operei de luminare a poporului, de a învăța carte pe copiii oa­menilor muncii, i-a adus încă de la început una din cele mai mari bucurii. Cursurile de limba română pe care le predă la cla­sele a 6-a și a 7-a au fost dela început deosebit de atrăgătoare pentru elevi, știut cu răbdare să atragă interesul copii­i­lor pentru învățătură. Curând, aceste cla­se au devenit fruntașe pe școală. Când a venit în sat, tânărul profesor a găsit destui țărani muncitori neștiutori de carte. Cine nu-l știe în sat pe Ilie Mărgineanu? Om harnic și priceput în munca câmpului. Dar chiaburul Ion Ihaia, la care a argăsit o viață întreagă, l-a împiedicat să învețe carte. Virgil l­u­ l-a ajutat însă cu dra­goste pe Mărgineanu. Nu mică a fost mi­rarea țăranilor muncitori din sat când, în serile trecute, la una din șezătorile cămi­nului cultural, cu vocea lui domoală, Ilie Mărgineanu le-a citit cu pricepere un frag­ment din „Nicoară Potcoavă“. Să dezlege bub­ea cărții, leii i-a învățat și pe țăranii muncitori Maria Rusu, pe Zamfira Andrei și Ion Hostaș. 12 oameni de care el s-a ocupat și pe care i-a ajutat cu drag și-au trecut cu succes examenul de alfabetizare. Când tineretul patriei noastre a început să se pregătească cu entuziasm pentru Festivalul Mondial al Tineretului, Virgil I­u­ s’a gândit la ce ar putea face el mai deosebit în întâmpinarea măreței săr­bători. „Mă pricep la muzică, a spus el într’o zi președintelui colectivei. Aș putea ajuta corului gospodăriei colective din sat. Nu se poate să stau deoparte“. Și seară de seară, el își petrecea timpul liber în mijlocul colectiviștilor. Corul devenit locul de recreare pentru colectivi­­­știi și țăranii muncitori din sat. In ultimul timp, el a ajutat tinerilor colectiviști să pună în scenă o nouă piesă de teatru. E­­chipa artistică ia parte de multe ori și la șezătorile de la căminele culturale din sa­tele învecinate. Tinerii colectiviști, însuflețiți de gândul că în zilele lui August în Capitala patriei noastre se vor întâlni tineri din lumea în­treagă, muncesc cu mult elan pentru a în­văța noi melodii, pentru a se pregăti, a­­lături de ceilalți tineri din țară, să întâm­pine cu noi realizări marea sărbătoare a tineretului. Ansamblul de cântece și dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. a dat primul spectacol la Moscova (PRIN TELEFON DE LA TRIMISUL NO­STRU). — In monumentalul palat de cultură al com­binatului „Pravda“, în prezența muncitori­lor, tehnicienilor și redactorilor ziarului „Pravda“, ziarul iubit al marelui Partid al lui Lenin și Stalin, Ansamblul de Cântece și Dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. a prezentat, în ziua de 30 iunie a. c., pri­mul său spectacol la Moscova. Au fost prezenți tovarășul Tviordohrebov, director adjunct al Direcției Generale pentru Problemele Artei de pe lângă Ministerul Cul­turii al U. R. S. S., membri ai Ambasa­dei R.P.R. la Moscova în frunte cu Mihail Dalea, ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al R.P.R. în U.R.S.S., precum și numeroși reprezentanți ai vieții culturale din Moscova. Tovarășul N. A. Abalkin a adus salutul colectivului ziarului „Pravda“, arătând că dragostea cu care artiștii Ansamblului au fost înconjurați în sala „Pravdei“ o vor găsi­­ pretutindeni în Moscova și în cele­lalte orașe ale Uniunii Sovietice în care vor da spectacole. Din partea Ansamblului a răspuns locote­­nent-colonelul Ion Gheorghe. A urmat prezentarea programului artistic. Fiecare număr din program a fost răsplătit cu aplauze îndelungi. Dansurile românești și sovietice au fost bisate. Un deosebit succes au obținut soliștii Nicolae Trofin și Nistor Tocariu. La sfârșitul spectacolului, membrii Ansam­blului au fost felicitați de o delegație a colec­tivului ziarului „Pravda“, care, urcând pe scenă, a îmbrățișat frățește pe­ artiștii ro­mâni. Tovarășul P. A. Satiacov, mulțumind ar­tiștilor români, a spus printre altele : „Co­laboratorii ziarului „Pravda“ salută frățește pe artiștii români cu ocazia spectacolului dat­­ în sala noastră. Ideile artei tuturor popoare­lor libere sunt idei internaționaliste. Ele sunt întâmpinate în U.R.S.S. cu cele mai călduroa­se sentimente“. In încheiere, tovarășul Satiacov a urat succes Ansamblului. In numele Ansamblului, generalul-maior Mănescu Corneliu a mulțu­mit colectivului ziarului „Pravda“, pentru călduroasa și frățeasca primire. Astăzi, Ansamblul de Cântece și Dansuri al Forțelor Armate ale R.P.R. va da al doi­lea concert la Casa Centrală a Armatei So­vietice. Moscova, 1 iulie 1953. Maior Nicolae TAUTl „Concursul tinerilor soliști“ De la începutul lunii iunie s'a desfășurat în principalele orașe ale țării noastre „Con­cursul tinerilor soliști“ organizat de Comi­tetul pentru Artă în cinstea celui de al IV-lea­ Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. La acest concurs au participat soliști vo­cali, instrumentiști și dansatori din întrea­ga țară, membri ai institutelor de artă și ai instituțiilor culturale. In prima etapă a concursului, care a avut loc între 1 și 5 Iunie, la Iași, Cluj, Bucu­rești și Timișoara, au participat peste 500 de tineri soliști din diferite centre ale țării. Dintre aceștia au fost selecționați un mare număr pentru etapa finală, care s’a desfă­șurat la București între 25 iunie și 1 iulie. La concursurile de canto s’au prezentat în etapa finală 69 de soliști, la concursul in­strumentelor de coarde 33 de soliști, la con­cursul instrumentelor de suflat 40 de tineri, la concursul de muzică de cameră, 5 formații care au cuprins 23 persoane, iar la con­cursul de pian au participat peste 50 de soliști. „Concursul tinerilor soliști“ este încă unul din succesele artei noastre muzicale care se desvoltă din plin, în condițiile minunate create de regimul nostru democrat-popular. Comunicatul Comitetului Internațional pentru pregătirea celui de al IV-lea Festival Mondial Comitetul Internațional pentru pregătirea celui de al IV-lea Festival Mondial al Ti­neretului și Studenților pentru Pace și Prie­tenie a dat publicității următoarea decla­rație : In Iran, zeci de mii de tineri din toate regiunile țării sunt preocupați de pregătirea Festivalului.­­ Cei mai buni poeți, scriitori, muzicieni, pictori, miniaturiști, sportivi cu renume mondial, cluburi sportive, conducători ai mișcării de tineret, asociații și cercuri cul­turale, ziare­ de cel mai mare tiraj și-au dat adeziunea și sprijinul activ Festivalului. Pentru a răspunde acestei primiri gene­rale și entuziaste, Comitetul Național de Pregătire și-a propus să organizeze o dele­gație cuprinzând 1.000 membri, care să fie trimisă la București. Dar, recent, măsuri represive ale autori­tăților iraniene vin să se opună acestei ho­­tărîri și activității pline de înflăcărare a ti­neretului. Poliția și forțele armate au tras asupra sutelor de tineri din Mahabad (Kurdistan) care organizaseră o reprezentație culturală în cinstea Festivalului, într-o grădină si­tuată în afara orașului. Doi tineri au fost uciși și mai mulți răniți. Tinerii au trans­portat victimele și răniții în oraș, unde s-a desfășurat o manifestație spontană expri­mând ostilitatea populației față de aceste represiuni. Concomitent cu aceste brutalități împotri­va tinerilor — a căror singură crimă este aceea că vor să fie liberi și fericiți, că vor să-și întâlnească frații din alte țări, că do­resc prietenia între popoare — autoritățile iraniene au luat în mod deschis măsuri pen­tru a face imposibilă participarea tineretului iranian la Festival. Aceleași autorități au in­terzis să se elibereze pașaport celor care au mai puțin de 30 de ani. Aceste măsuri brutale și nedrepte au stâr­nit pretutindeni un val de proteste și in­dignare. Comitetul Internațional de Pregă­tire a Festivalului și tineretul din numeroa­se țări au adresat Primului Ministru ira­nian proteste, au cerut pedepsirea celor răs­punzători și încetarea represiunilor împotri­va tinerilor care doresc să participe la Fe­­stival. (Agerpres),

Next