Apărarea Patriei, august 1953 (Anul 9, nr. 181-206)

1953-08-01 / nr. 181

w I *t­i/­ . j­i Pentru patria noastră, Republica Populara Română F­raparäbeäMm k­ f Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. » ANUL IX Nr. 181 (2176) Sâmbătă 1 August 1953 4 PAGINI — 20 BANI Salut eroicei Armate Populare Chineze de Eliberare Marele popor chinez sărbătorește astăzi cea de a 26-a ani­versare a înființării glorioasei sale Armate Populare de Elibe­rare. Adânci și puternice sunt sentimentele de dragoste ale poporului chinez pentru armata sa. Creată de Partidul Comu­nist Chinez, Armata Populară de Eliberare nu a desmințit nicio singură clipă încrederea ce i-a arătat-o poporul și parti­dul, fiind mereu instrumentul puternic, ascuțit, al poporului chi­nez în lupta sa pentru libertate și un trai mai bun, în lupta pentru triumful revoluției populare. De aceea, în tot lungul anilor grei ai luptei împotriva clicii comindaniste, din toate colțurile uriașei țări, spre Armata Populară de Eliberare erau ațintite privirile pline de speranță ale sutelor de milioane de asupriți și exploatați, către ea se îndreptau cei mai buni fii ai poporului, cei mai înflăcărați patrioți și hotărîți luptători pen­tru cauza poporului lor, arzând de dorința de a participa în rândurile ei la lupta armată împotriva dușmanilor patriei. Sprijinită de masele largi ale marelui popor, îndrumată și condusă îndeaproape de Partidul Comunist Chinez, Armata Populară de Eliberare a parcurs un drum lung de lupte și vic­torii. De la cele câteva mii de luptători care o compuneau în anii începuturilor ei, Armata Populară a devenit o forță uria­șă, care a sdrobit în bătălii înverșunate, de mari proporții, trupele Japoniei militariste și armatele gomindanului. Drapelele glorioase ale armatei eliberatoare au fâlfâit la Nanciang și Juichin, pe câmpiile și munții străbătuți în timpul „Marșului lung“, pe întinderile Chinei de Nord în războiul antijaponez, și au vestit marile victorii de la Muchen și Pechin, de la Nan­­chin, Șanhai și Canton. Lupta poporului chinez a găsit întotdeauna răsunet în inimile oamenilor muncii din întreaga lume și îndeosebi în inima po­porului sovietic. Datorită luptei eroice și victoriei poporului sovietic în cel de al doilea război mondial, și în special în urma sdrobirii armatei japoneze din Manciuria de către trupele so­vietice, poporului chinez i s-a deschis larg calea spre obține­rea victoriei depline. Biruind greutăți enorme, sdrobind ar­mata de 8 milioane soldați a lui Cian Cai-și, Armata Populară de Eliberare a svârlit pe dușmanii poporului chinez­ de pe în­tregul teritoriu al Chinei continentale, făcând posibilă instau­rarea Republicii Populare Chineze, primul stat democrat în istoria Chinei. Armata Populară de Eliberare a învins fiindcă este o armată­­ de tip nou, o armată a poporului, strâns legată de acesta, și care trăiește toate năzuințele maselor poporului. Patriotismul înflăcărat al poporului chinez a dat na­ștere în sânul acestei armate la un eroism de masă, la fapte de arme nemuritoare. Marele popor chinez a dovedit prin fapte eroismul său, de­votamentul său , de nezdruncinat pentru cauza libertății pa­triei, pentru cauza păcii în lumea întreagă. Eroismul po­porului chinez s-a manifestat și în persoana voluntarilor chi­nezi, care au luptat cu bărbăție alături de fiii Coreei, aducând un prețios serviciu cauzei păcii în întreaga lume. Conducerea de către Partidul Comunist Chinez a fost unul­­ din factorii cei mai de seamă în obținerea victoriilor strălucite ale Armatei Populare. Partidul Comunist a fost organizatorul, îndrumătorul și educatorul armatei, el a fost și este sufletul ei înflăcărat care o educă în spiritul apărării intereselor poporu­lui chinez și ale păcii generale. Victoria poporului chinez are o uriașă însemnătate interna­țională. Triumful revoluției populare în China și crearea Re­publicii Populare Chineze au constituit una dintre cele mai mari victorii ale cauzei păcii, democrației și socialismului. Pentru poporul chinez s-a deschis o nouă eră în istoria sa, s-au deschis perspectivele unei desvoltări libere, ale unui pu­ternic avânt în toate domeniile vieții. El a pășit cu hotărîre pe calea transformărilor politice și sociale, a refacerii și des­­voltării economiei sale, pe calea înoirii culturale. El a și făcut importante progrese în această operă. . Anul curent este primul an al construcției economice largi și planificate în întreaga țară. Entuziasmul de care dau dovadă în munca de zi cu zi muncitorii, țăranii și intelectualii chinezi este o chezășie că, sub conducerea Partidului Comunist, planul cincinal va fi în­deplinit cu succes, marile transformări vor fi duse la bun sfâr­șit și într-un timp istoricește scurt. Poporul chinez, devotat ideilor păcii și progresului, este sigur de victoria pe terenul construcției pașnice a unei vieți noi, deoarece el simte puternicul sprijin al popoarelor prietene. Ajutorul economic, tehnic și cultural al Uniunii Sovietice este, pe drept cuvânt, prețuit de poporul chinez ca una din premizele de bază ale succesului reconstrucției și desvoltării multilaterale a țării. De asemenea, relațiile cu țările de democrație populară constitue un factor important care vine în ajutorul poporului chinez. Armata Populară Chineză de Eliberare este astăzi un scut de nădejde a muncii pașnice a poporului ei și, în același timp, un factor de seamă în menținerea păcii și consolidarea ei în Extremul Orient și întreaga lume. Popoarele lumii iubitoare de pace, și în primul rând poporul coreean și cel chinez, au obținut de curând o mare victorie prin încheierea armistițiului în Coreea. Poporul chinez, dedicat muncii sale pașnice pentru con­struirea unei vieți noi, pentru realizarea unui nivel de trai material și cultural cât mai ridicat, va contribui și de acum înainte, cu toate forțele sale, activ, la lupta pentru pace trai­nică in Extremul Orient și în lumea întreagă. Poporul chinez trage concluziile necesare din atacul ban­ditesc săvârșit recent de trupele gomindaniste împotriva paș­nicei insule Turisan de la coasta provinciei Fuchien. Riposta hotărîtă și dată cu iuțeala fulgerului de către trupele Armatei Populare de Eliberare a Chinei bandiților clancaitiști exprimă voința fermă a întregului popor chinez ,de a sdrobi în fașă orice încercare de a cotropi din nou pământul Chinei. Poporul chinez, trăgând învățămintele dintr-o îndelungată experiență istorică, este hotărît ,să-și întărească și mai mult scutul său de oțel, Armata sa Populară, să o înzestreze cu toate cele trebuincioase, pentru a fi oricând în măsură să se împotrivească cu succes unui agresor. Armata Populară Chi­neză a devenit o armată puternică, cu o înaltă disciplină, cu cadre numeroase și călite în luptă, dotată cu o tehnică de prim ordin. Muncind cu însuflețire în patria sa liberă la construirea unei vieți noi muncă ce este apărată cu nădejde de Armata sa Populară, poporul chinez luptă astăzi pentru drepturile sale legitime pe tărîm internațional și cere să-și spună cuvântul în forurile internaționale, să-și ia locul ce i se cuvine în a­­ceste foruri. Alături de celelalte popoare ale familiei frățești a popoarelor libere, în fruntea cărora stă poporul sovietic, po­porul chinez muncește și luptă cu însuflețire pentru a întări și lărgi mereu succesele obținute de cauza păcii. Alături de toți oamenii muncii din țara noastră, militarii Forțelor noastre Armate trimit, în această zi de glorioasă ani­versare, Armatei Populare Chineze de Eliberare salutul lor fierbinte. Apariția în broșură a lucrării „Cincizeci de ani de existență a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice“ In Editura pentru literatură politică au apărut în broșură tezele secției de propagandă și agitație a C.C. al P.C.U.S. și ale Institutului Marx-Engels-Lenin-Stalin de pe lângă C.C. al P.C.U.S. „Cincizeci de ani de existență a Partidului Co­munist al Uniunii Sovietice (1903- 1953) Tirajul broșurii este de 100.000 exemplare. In numărul de azi: Aniversarea eroicei Armate Popular­e Chineze de Eliberare — Pentru întă­rirea apărării naționale, pentru apăra­rea­ păcii — Prietenia legată în lupta pentru apărarea păcii — Gao Zui-bao, scriitorul-luptător din Armata Populară Chineză de Eliberare (pag. 2-a) Salutăm cu bucurie încheierea armis­tițiului în Coreea (pag. 2-a) Spiritul organizatoric — calitate pre­țioasă a ofițerului (pag. 3-a) De la Ministerul Afacerilor Externe al U.R.S.S. (pag. 3-a) Nota Guvernului Sovietic către Gu­vernul Austriei în legătură cu eliberarea Austriei de cheltuielile de ocupație (pag. 3-a) Greve în Italia (pag. 3-a) Vizitând expozițiile gazetelor de perete fruntașe (pag. 3-a) Ședința activului organizației de partid a orașului Moscova consacrată celei de a 50-a aniversări a P.C.U.S. (pa a 4-a) Noua linie și sarcinile partidului Rezoluția plenarei a 15-a a C. C. al P.S.U.G. (pag. 4-a) Ședința comisiei militare de armisti­țiu în Coreea (pag. 4-a) s marii Ia întâmpinarea sărbători Orașul Festivalului își primește oaspeții București. Capitala tineretului lumii, își primește oaspeții. Joi după amiază, în gara Băneasa, a sosit un nou grup de delegați din R. D. Germană și Germania Occidentală. Din grup fac parti membrii ansamblului popular de stat de dan­suri din Berlin, balerina Eleonore Wesco și dansatorul Reinhold Weise, soliști ai Opere din Berlin, precum și un lot de 60 sportivi. In cursul serii au sosit noi grupuri de delegați ai tineretului din Franța, Italia, Anglia, Siria, Liban, Australia, Columbia, Venezuela, Africa Franceză, Irak, Canada Noua Zeelandă, Tunis, Egipt și insula St. Maurice (Oceanul Indian). Cu delegația franceză au sosit 130 pionieri din regiunea pariziană, Ansamblul coral al Uniunii Tineretului Republican Francez „Paul Laurent“, precum și grupuri de dele­gați din diferite regiuni ale Franței. In cursul nopții de Joi spre Vineri, la ora 0:30, au sosit peste 300 de delegați ai tine­retului finlandez. Printre ei se găsesc luptă­torul Kelpe Gröndahal, clasat pe locul­ al III-lea la Jocurile Olimpice de la Helsinki, din anul 1952, campionul național de lupte Iaako Vikta, o echipă de baschet, atletele Elli Kahila și Annes Salmi, precum și echipa feminină de gimnastică. Cu delegația tinere­tului finlandez au venit un ansamblu de dan­suri populare și corul popular „Koittö“ (Zo­rile), condus de Reino Sandele. In cursul nopții a sosit, de asemeni, al doi­lea grup de delegați din Suedia, format din peste 500 tineri și tinere. La sosire, delegațiile tineretului de peste hotare au fost salutate de A. D. Namazi, N. K. Bose,­­1. Feniksiak, din partea Comite­tului Internațional de pregătire a Festivalu­lui, de Paul Cornea și Ioan Fazek­aș, secre­tari ai Comitetului Central al Uniunii Tine­retului Muncitor din R.P.R., precum și de alți reprezentanți ai C. C. al U. T. M. Cu multă căldură tinerii muncitori, elevi și studenți din Capitală au întâmpinat pe Carlos Vergara Montero, membru în Consiliul Mon­dial al Păcii, membru în Comitetul Perma­nent pentru Apărarea Păcii din Chili, pe Poly Lucien, vice-președinte al Sindicatului petroliștilor din Trinidad și pe dansatoarea Ni Made Kadjang, din Bali. De asemeni, au sosit 964 membri ai delegației germane, printre care predicatorul evanghelist Gustav Adolf din Stuttgart­.Eberhardt Schmidt, com­pozitor din Berlin, membru al juriului con­cursului internațional pentru instrumente de suflat, grupul de acordeoane din München, condus de tânăra Emilia Grand­er. Trio de ghitare Helmuth din Hamburg, ansamblul pionierilor din Leipzig, etc. A sosit în București, de asemeni și scriito­rul chinez Lan Lu, invitat la Festival, un număr de 434 membri ai delegației tineretu­lui cehoslovac la Festival, printre care un lot de 50 atleți și gimnaști. Ansamblul de Stat de Cântece și Dansuri din Praga, ansam­blul de păpuși Josef Skupa din Praga, actorul de film Milos Nesvaleda, etc. Au mai sosit de asemeni 514 reprezentanți ai tineretului polonez și maghiar, sportivi și membri ai ansamblurilor artistice, printre care boxeurul polonez Dragosz Lesche, campion european și cunoscutul boxeur Grzolak, ansamblul ar­tistic al Academiei de Medicină din Gdansc, ele. in București au sosit deasemeni numeroși ziariști și invitați ai Comitetului Internatio­nal de pregătire a Festivalului. Joi seara, în gara Băneasa, a sosit primu­l grup de sportivi sovietici­, care vor participa la întâlnirile Sportive­­ Internaționale Priete­nești ce vor avea loc între 4—15 August la București. Lotul sportivilor sovietici este condus de C. A. Andrianov, director adjunct al Direcției Generale­­ de Cultură Fizică și Sport de pe lângă Ministerul Sănătății al U.R.S.S., și este format din atleți, gimna­ști și săritori de pe trambulină. Printre ei se află recordmanul mondial de triplu salt Leonid Șcerbacov, campioana olimpică la proba de aruncare a discului Nina Ponoma­reva Romașcova, recordmanul european Iurii Lituev, recordmanii U.R.S.S. Alexandr A­­nufriev, Nadia Hnîkina, Evghenii Bujancik, campionul absolut olimpic de gimnastică Victor Ciucarin, campionii olimpici de gim­nastică Muratov și Djughali, cunoscuta at­letă Alexandra Ciudina, maestrul sportului canoteului Ghenadie Udalov și alții. Cu același tren a sosit un grup de delegați din Indonezia, printre care se găsesc artiști, cântăreți de muzică populară și sportivi. La sosire, oaspeții au fost întâmpinați de J.­ Feniksiak și C. Telalov, reprezentanți ai Com­itetului Internațional de pregătire a Fe­stivalului, Manole Bodnăraș, președintele Co­mitetului pentru Cultură Fizică și sport, Pan Cornea, Ion Fazekaș, Chițu Florea, secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretulu Muncitor din R.P.R., Ion Vaida și Alex. Si­perco, vicepreședinți ai Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport, și alții. Din partea Ambasadei Uniunii Sovietice au fost de față A. S. Garstucov, secretar, și I. A. Çocetcov, atașat. Tineretul muncitor din București a făcut o primire entuziastă solilor sportului sovietic și delegaților indonezieni la cel de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului­­ Studenților. Pe șantierele expozițiilor din București Șantierele expozițiilor Festivalului sunt numai freamăt. La Floreasca se montează o expoziție uria­șă la care vor participa 67 țări din întreaga lume, Expoziția Documentară Internațională, Zecile de mii de vizitatori, veniți din toate colțurile pământului vor avea prilejul să cunoască bogăția culturii diferitelor popoare, izvoarele nesecate ale creației înaintate,, viața și lupta tineretului de pretutindeni. La intrarea în expoziție străjuesc drape­lele națiunilor participante. Covoare de ver­deață și flori înconjoară expoziția. O sculp­tură uriașă domină întreaga curte. Sunt trei tineri, un alb, un negru și un galben, sim­bol al frăției tineretului lumii. In vestibul, la lumina puternică a sutelor de tuburi fluorescente, ai impresia că totdea­una e ziuă. Aici, pe 6400 m.p., sunt pavilioa­nele celor 67 țări. Vor putea fi admirate zeci și sute de panouri, imagini, lucrări de arta din îndepărtata Australie, din Brazilia vor aduce lucrări de artă dintre cele mai reu­șite tinerii din R.P. Chineză, Suedia, Grecia Anglia, U.R.S.S. Intr’un pavilion se remarcă o sculptură mi­nunată , doi tineri lăsând să sboare un po­rumbel, semn al dragostei pentru pacea omenirii. Aici este pavilionul Republicii Popu­lare Române. Pe calea Victoriei, o clădire uriașă va găz­dui două mari expoziții : Expoziția F.M.T.D. și U.R.S. Și aici, echipele de tehnicieni lucrează cu spor. La intrarea principală străjuește ma­­jestuoasă insigna F.M.T.D. De jur-împrejur vezi numai ghirlande de flori și zeci de stea­guri albe de mătase. In stânga e Expoziția F.M.T.D. Ea cuprinde crâmpeie din lupta a­­vântată a tineretului din cele cinci continen­te pentru o viață fericită, pentru pace. In sala spațioasă și luminoasă sunt aran­jate în zig-zag panouri uriașe din lemn de nuc lustruit, care poartă pe ete zeci și zeci de fotografii, citate. Admirăm apoi picturi e­­xecutate cu măestrie. Privirea îți este atrasă de primul panou, pe care scrie cu litere au­rite „Tineretul vrea pace“, in partea stângă a panoului sunt expuse fotografii care zugră­vesc grozăviile războiului. „Noi nu vrem războiul“, spun cuvintele scrise la mijlocul panoului. Mai spre dreapta sunt expuse fo­tografii care redau aspecte din lupta tineretu­lui împotriva războiului, împotriva militari­zării. O pictură uriașă pe peretele din fund do­mină întreaga sală, reprezentând un m­are grup de tineri de diferite naționalități, veniți la Festival. ...In sala din apropiere este amenajat pavi­­­onul Expoziției U.I.S. Aici sunt expuse vreo 55 de panouri cu aspecte diferite din activi­tatea tinerilor studenți încadrați în organiza­ția lor mondială. Pereții circulari ai sălii sunt străjuiți de zeci de drapele diferite. O lozincă scrisă în cinci limbi cheamă studenții la lupta pentru revendicarea drepturilor lor. In mijlocul sălii, e fixată o sculptură uriașă care reprezintă patru tineri de vase diferite. Această lucrare de artă a fost realizată de tânărul student cehoslovac Vitvar Iosif, aspirant al școlii superioare de arte frumoase din Praga. Alaturi de sculptură e amenajată cu măe­­strie machetă orașului Varșovia, orașul care va găzdui Congresul U.I.S. Pe cele 35 panouri ale expoziției sunt expuse imagini ale luptei studenților. Numeroasele expoziții ale Bucureștiului vor da posibilitatea oaspeților să cunoască po­poarele, lupta lor pentru pace, luptă în care tineretul s’a încadrat cu hotărîre. Inaugurarea Parcului de Cultură și Sport „23 August“ din Capitală Minunata construcție a Parcului de Cul­tură și Sport „23 August“ a fost terminată. Munca plină de însuflețire a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, alături de care au lucrat cu elan tineri brigadieri și cetă­țeni ai Capitalei care au prestat muncă vo­luntară, a îmbogățit Bucureștiul cu o nouă construcție a păcii, dată în folosință în cin­stea celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie. Pe marele stadion, pe scena teatrului în aer liber, la teatrul de păpuși sau în parc, în zilele Festivalului vor avea loc nume­roase manifestări artistice și sportive ale ti­nerilor din lumea întreagă, care vor demon­stra hotărîrea lor de a lupta pentru pace și prietenie între popoare. La festivitatea inaugurării, care a avut loc Vineri dimineața la teatrul în aer liber din acest parc, au luat parte membri Prezidiului Marii Adunări Naționale, ai Co­m­­mitetului orășenesc P.M.R., ai Ministerului Construcțiilor și industriei Materialelor de Construcții, ai Comitetului de Arhitectură, fruntași ai tineretului, reprezentanții Sfatu­lui Popular al Capitalei, precum și numeroși muncitori constructori și brigadieri. Deschizând adunarea festivă, tovarășul Gheorghe Stoica a arătat importanța acestei lucrări pentru înfrumusețarea Capitalei pa­triei noastre. In încheiere, tovarășul Gheorghe Stoica a spus : Inaugurăm această construcție cu câteva zile înainte de deschiderea celui de al IV-lea Festival, unde­­ solii păcii și prie­teniei se vor întâlni și vor demonstra vo­ința lor de pace și prietenie. A luat apoi cuvântul tovarășul Tudose Vasiliu, directorul șantierului Parcului de Cultură și Sport „23 August“, care a făcut bilanțul muncii pline de elan a constructo­rilor acestui minunat parc terminat în nu­mai 137 de zile de la începerea lucrărilor. A vorbit apoi arhitectul Willy Juster, șe­ful colectivului de proiectanți ai construc­ției care a arătat că pentru tinerii arhitecți ingineri și tehnicieni este o mândrie pa­triotică faptul că au contribuit la realizarea acestei construcții a tinereții. „Vom folos — a spus vorbitorul — bogata experiență câștigată pentru a proiecta în viitor noi construcții și mai frumoase, și mai mărețe, pentru înflorirea patriei noastre“. •» A luat cuvântul, în numele muncitorilor de pe șantier, Vasile Neagu, care, împreună cu echipa sa, a obținut însemnate succese în montarea gradenelor. Pentru aceasta el a primit la fel ca și alți mulți construc­tori titlul de stahanovist, iar echipa sa a fost confirmată ca echipă fruntașă în pro­ducție. Din partea brigadierilor care au muncit voluntar pe șantierul Parcului de Cultură și Sport „23 August“ a vorbit tânăra Maria Cochirleanu, care a arătat mândria pe care o simt brigadierii veniți din toate colțu­rile țării, acum când predau cetățenilor Capitalei această măreață construcție. Tovarășul C. Blidaru, președintele Comi­tetului Executiv al Sfatului Popular al Ca­pitalei, a felicitat pe constructori pentru vic­toria obținută, și a dat apoi citire Decre­tului Prezidiului Marii Adunări Naționale prin care se conferă „Ordinul Muncii“ „Medalia Muncii“ unui mare număr de mun­și citori, ingineri, tehnicieni și proiectanți, care au realizat construcția Parcului de Cultură și Sport „23 August“. Participanții la festivitatea inaugurării au vizitat apoi parcul. (Agerpres) Aspect de la festivitatea inaugurării Parcului de Cultură și Sport „23 August“ din Capitală O măreață demonstrație a unității tineretului lumii Capitala patriei noastre a găzduit timp de câteva zile cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului, una dintre cele mai mărețe demonstrații ale tineretului lumii pentru unitate, pen­tru pace și prietenie. In marea sală a sporturilor de la Floreasca, timp de șase zile, 856 delegați, 398 observatori și 261 invitați, reprezentând tinere­tul din 106 țări, au desbătut în mod liber probleme de impor­tanță vitală pentru unitatea tinerei generații, pentru realizarea unei temeinice prietenii și colaborări între toate popoarele lu­mii, probleme a căror rezolvare aduce o contribuție de preț la întărirea păcii. Precedat de o serie de întâlniri, conferințe, congrese pe plan național, cel de al III-lea Congres Mondial al Tineretului a avut o largă popularitate în rândurile tinerilor din toate colțurile lumii. Convocat pe baza principiului unei largi participări a organizațiilor, a tinerilor cu cele mai diferite concepții politice și religioase, de cele mai diferite profesiuni, Congresul a avut caracterul unui adevărat parlament mondial al tineretului, ale cărui hotărîri întruchipează hotărîrea tinerei generații de a se uni pentru a-și apăra dreptul la o viață demnă. Desfășurându-și lucrările în momentul când pe plan interna­țional forțele păcii și democrației repurtează victorii importante în lupta pe care o duc pentru a asigura triumful spiritului tra­tativelor și colaborării internaționale, Congresul Mondial al tineretului a constituit un puternic mijloc de mobilizare a tine­rei generații în lupta pentru pace. Atunci când e vorba de cauza nobilă a păcii, oamenii se pot înțelege între ei cu toate deosebirile lor de concepții. Aceasta au dovedit-o din plin clipele emoționante, de neuitat, pe care le-au trăit congresiștii atunci când s-a anunțat vestea încheierii armistițiului în Coreea. Cuvântul pace a răsunat în incinta Congresului în zeci și zeci de limbi. Americani, coreeni, chinezi, francezi, vietnamezi, indieni, englezi, reprezentanții tuturor neamurilor pământului s-au îmbrățișat, s-au felicitat reciproc pentru această mare victorie a forțelor păcii. O deosebită atenție a acordat Congresul problemei priete­niei tineretului lumii. Tineretul trebue să fie crescut în spiritul prieteniei internaționale și al democrației și trebue să fie ferit de orice formă de propagandă războinică și de ură rasială. Pentru a realiza această importantă cerință, Congre­sul a trasat ca sarcină conducerii Federației Mondiale a Tinere­tului Democrat de a continua să folosească în acest sens cele mai variate forme de muncă. F.M.T.D. este tot mai mult un organizator activ al activităților și schimburilor­ culturale în­tre tinerii din toate țările Rezoluția Congresului subliniază că este neapărat necesar să se organizeze într-un număr spo­rit întâlniri culturale și tinerești internaționale și naționale, festivaluri, expoziții, schimburi reciproce de delegații, de opere de cultură și artă, precum și o vie activitate sportivă. Toate acestea vor contribui, fără îndoială, la închegarea unei prietenii tot mai trainice între tinerii din toate țările lumii. Problema unității tinerei generații a stat de altfel în centrul atenției Congresului. Apelul Congresului Mondial al Tineretului arată că : „Unirea frățească și pașnică a tinerilor din toate ță­rile și din toate păturile populației constitue o forță uriașă în lupta pentru realizarea revendicărilor și speranțelor tinerei ge­neralii”. Reprezentanții tineretului lumii au dovedit, în ciuda piedicilor și uneltirilor cu care dușmanii păcii încearcă să desbine tânăra generație, că sunt hotărîți să apere unitatea, să-și consacre toate forțele lor nobilei cauze a păcii. Faptul că la Congres au fost reprezentate 200 de organizații de tineret, faptul că numeroase organizații au aderat la Congres deși nu au avut posibilitatea să participe direct, faptul că noul Consiliu al F.M.T.D. cuprinde reprezentanți ai organizațiilor afiliate la Federația Mondială a Tineretului Democrat, membri ai celor mai diferite organizații politice, religioase, culturale și sportive, dovedește din plin unitatea de nesdruncinat a rândurilor tineretului lumii. O altă preocupare centrală a Congresului a constituit-o a­­părarea drepturilor tineretului. Dacă în U.R.S.S. și în țările democrat-populare tineretul trăiește o viață fericită, în multe alte țări viitorul tineretului este amenințat. Milioane de tineri și tinere din țările capitaliste sunt lipsite de drepturi econo­mice, sociale și politice elementare. Șomaj, urcarea prețurilor și impozitelor, salarii inegale și injuste, lipsa posibilității de însușire a unei meserii, greutăți în învățământ și în desvol­­tarea culturii naționale, greutatea de a întemeia un cămin, de a se distra și de a practica sportul, persecuții împotriva tine­rilor și organizațiilor lor, acestea și alte greutăți constitue soarta unei mari părți a tinerei generații a timpului nostru. Și mai grea încă este situația tinerilor din țările coloniale și slab desvoltate. Așa cum se arată în Rezoluția Congresului : „Reprezentanții diferitelor pături sociale și organizații, reu­niți în Congres, sunt convinși, pe baza faptelor prezentate în cursul discuției, că fundamentala cauză a vieții grele a ti­neretului din multe țări constă în politica de pregătire a unui nou război mondial, de reînarmare și subjugare a popoarelor“.. In numele întregei generații tinere, Congresul a dat ca sar­cină conducerii F.M.T.D. de a se adresa tuturor organizații­lor internaționale, naționale și locale ale tineretului și studen­ților care nu fac parte din federație, invitându-le să realizeze acțiuni comune pentru apărarea intereselor și drepturilor ti­neretului din­ vremea noastră. Tineretul țării noastre, alături de tinerii din alte țări ale lumii, și-a spus răspicat cuvântul la Congres în favoarea Dacii și prieteniei între popoare. Sub conducerea partidu­lui, împreună cu întregul popor, tineretul patriei noastre construește socialismul. Sub mâna sa harnică se ridică mi­nunate­i fabrici, rodesc ogoarele. Tineretul din țara noastră contribue din plin la ridicarea necontenită a nivelului de trai al întregului popor. Alături de tineretul lumii, tinerii patriei noastre își însușesc hotărîrile Congresului, hotărîri menite să ducă la intensificarea luptei pentru pace, pentru viață, pentru Viitorul mai bun al tinerei generații. Tânăra generație a lumii își însușește și răspunde cu entu­ziasm la chemarea Apelului Congresului Mondial al Tine­retului : „Să ne unim pentru a putea consacra forțele noastre tinere nobilei cauze a păcii. Să luăm parte la acțiunea po­poarelor pentru tratative, înțelegere și pace" Sosirea noului Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Uniunii Sovietice în R. P. R. In ziua de 31 Iulie 1953 a sosit în Capitală noul Ambasa­dor Extraordinar și Plenipotențiar al Uniunii Sovietice în Re­publica Populară Română, Leonid Gheorghievici Melnicov. La aeroportul Băneasa, tov. L. G. Melnicov a fost salutat de tovarășii : Iosif Chișinevschi, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe, Nicolae Cio­­roiu, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe, Teo­dor Rudenco, ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Gheorghe Stoica, prim secretar al Comitetului Orășe­nesc P.M.R., Blidaru Crăciun, președintele Sfatului Popular al Capitalei, general maior Serghei Nicolau, Duma Aurel, se­cretar al A.R.L.U.S., Sanda Rangheț, secretar al A.R.L.U.S., Dionisie­ Ionescu, directorul Protocolului din Ministerul Afa­cerilor Externe, Radu Comșa, director adjunct în Ministerul Afacerilor Externe. Se aflau de față membri ai Ambasadei U.R.S.S. în frunte cu însărcinatul cu afaceri a. i. al U.R.S.S., tov. N. P. Sulițki și șefii mai multor misiuni diplomatice acreditați la Bucu­rești. (Agerpres). INFORMAȚII Vineri 31 iulie a­c., ministrul Afacerilor Externe al R.P.R Simion Bughici a primit în audiență pe Leonid Gheorghie­­vici Melnicov, noul Ambasador Extraordinar și Plenipoten­țiar al Uniunii Sovietice la București, în legătură cu apro­piata depunere a scrisorilor de acreditare. (Agerpres).

Next