Apărarea Patriei, februarie 1954 (Anul 10, nr. 26-47)

1954-02-02 / nr. 26

centrala^unVERSITAÏi 1 lAși 1 > i Eîr­il­a ! Pentru patria noastră, Republica Populară Română ! #APARAREA PATRIEI 1/ * Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 26 (2331) Marți 2 Februarie 1954 si 4 PAGINI — 20 BANI 1_____________________________________ I 'n~ IBB 11 i­m" iii lin im "ii tu mi i­ I in im ii im ii ■ ii ii ni iii mii I ■ mm ni ii «■im mim i­n ■ im n iiiiim in n­i­ii im mm» «min » mui i ■ ■ iiih n n n i­ni­n mi «■ i ■ [UNK] ii iii»i wi|Tr­iTTTTiT ~r"iil i1 sph­pri1 n 1 iv ~i­mm UIT imT1 Hir UTih­ infr~niF»ill*l­m­­«im­0T JiTiT Exemplul comuniștilor și utemiștilor puternică forță mobilizatoare Este o mare cinste să fii membru al avangărzii clasei muncitoare. A purta titlul de onoare de comunist înseamnă a întruchipa tot ceea ce are clasa munci­toare mai bun,­ înaintat, nou și progre­sist, înseamnă a fi participant de frunte la construirea noii societăți, dârz apără­tor al păcii, luptător neînduplecat, sta­tornic și plin de abnegație pentru marea cauză a lui Marx-Engels-Lenin-Stalin. Comuniștii sunt oameni care stau în fruntea luptei, care înfrâng cu curaj greu­tățile, mobilizând prin activitatea și exem­plul lor masele de milioane de oameni ai muncii fără de partid. * In Forțele noastre Armate, comuniștii și utemiștii sunt cei mai buni militari, cu o înaltă conștiință politică, ma­joritatea lor fiind fruntași în toate domeniile de activitate. Ei sunt a­­jutoare de nădejde ale comandanților in instruirea și educarea efectivelor. Suc­cesul în munca pe care o des­fășoară organizațiile de partid în spriji­nul pregătirii de luptă și politice este de neconceput fără o activitate intensă din partea fiecărui membru și candidat de partid.­­Muncind in mijlocul maselor de militari, învățând masele și învățând deja m­ase, m­obilizându-le în toate ac­țiunile, comuniștii aduc un sprijin prețios comandantului în ridicarea pe o treaptă cât mai înaltă a calității pregă­tirii de luptă și politice. Este știut însă că numai atunci când reprezintă exem­ple bune, demne de urmat, comuniștii și utemiștii pot exercita o puternică influen­ță în rândurile maselor de militari. Nimic nu convinge și nu educă mai bine pe oameni decât lucrurile reale, fap­tele. Experiența acumulată de P.C.U.S., de către partidul nostru, a dovedit că membrii de partid se bucură de o mare stimă fiindcă cuvântul lor este legat de faptă. Comuniștii sunt chemați să con­ducă masele cu curaj, să meargă înaintea maselor, netemându-se de greutăți. Tocmai de aceea partidul nostru cere de la membrii săi să fie exemple în mun­că, să-și însușească tehnica muncii lor, să-și ridice necontenit conștiința politică și calificarea­ profesională. In armată da­toria comunistului este să fie fruntaș în pregătirea de luptă și politică, să-și în­sușească in permanență arta militară, să fie exemplu în îndeplinirea serviciului, să execute fără rezerve cerințele jură­mântului dat patriei și ale prevederilor re­gulamentelor militare. ..Dar aceasta nu ar fi suficient. Dând exemplu personal în toate domeniile de activitate, obținând rezultate bune în in­strucție și disciplină, comuniștii trebui să manifeste grijă permanentă față de to­varășii lor de muncă, să-i ajute în des­­voltarea măestriei militare. De aceea, co­muniștii nu trebie să se limiteze numai la succesele lor profesionale, ci să con­tribue la mărirea numărului fruntașilor în pregătirea de luptă și politică. Membrii de partid trebue să acorde toată atenția utemiștilor. Prin exemplul lor personal, prin munca perseverentă desfășurată zi de zi, comuniștii trebue să facă din fiecare utemist un militar bine pregătit, disciplinat și vigilent. A­­ceasta va avea o mare putere mobiliza­toare, va duce la antrenarea tuturor mi­litarilor în realizarea planului pregătirii de luptă și politice. In scopul asigurării rolului de frunte al comuniștilor și utemiștilor, organele politice, organizațiile de partid și ute­­miste au datoria de a desfășura o intensă activitate politico-organizatorică. Este știut ca succesele în pregătirea de luptă și politică sunt întotdeauna mai însem­nate în acele unități și subunități unde comuniștii și utemiștii ocupă frunte în îndeplinirea datoriei rolul de militare. Pentru aceasta, viața internă a organi­zațiilor de partid și utemiste trebue să se desfășoare la un înalt nivel, să contribue la ridicarea spiritului de răspundere al comuniștilor și utemiștilor față de înde­plinirea conștiincioasă a îndatoririlor lor statutare, a sarcinilor de partid și de serviciu. Adunările­ generale ocupă un loc de seamă în viața organizațiilor de partid și a celor atemiste. Ele sunt numite pe drept cuvânt școală de educație comu­nistă. Dezbaterea temeinică în adunări a problemelor celor mai importante legate de pregătirea de luptă și politică ridică activitatea și inițiativa personală a mem­brilor de partid și a utemiștilor, răspun­derea lor față de sarcinile primite, față de activitatea întregii organizații. Acest lucru ni-1 dovedește experiența acumulată de organizația de partid al cărei secre­tar este ofițerul Mihai Ioan. Aici, în a­­dunările generale ale organizației de bază se dezbat pe larg problemele legate de sarcinile arzătoare care stau în fața mili­tarilor. In aceste adunări, comuniștii ana­lizează cu mult simț de răspundere mun­ca politică de partid pe care o desfă­șoară biroul și toți comuniștii în spriji­nul pregătirii de luptă. Nu demult subunitatea „N“ avea de executat o ședință de tragere. Biroul or­ganizației de partid, cu aprobarea coman­dantului, a organizat studierea temeinică de către fiecare membru de partid a cursu­lui de trageri, a armamentului din, dotare, etc. In această muncă au fost antrenați ofițerii comuniști cu mai multă experiență în ceea ce privește instrucția focului. Datorită muncii depuse, comuniștii au obținut rezultate bune la trageri mobi­lizând astfel prin exemplul lor întreg e­­fectivul. Așa se explică faptul că subuni­tatea comandată de ofițerul Brutaru Ni­colas, membru de partid, s-a clasificat fruntașă pe unitate la tragerile care au avut loc. Biroul organizației de partid însă nu se mulțumește numai cu faptul că mem­brii de partid sunt fruntași în pregătirea de luptă, ci folosește munca lor, posibili­tățile lor, pentru îmbunătățirea muncii atemiștilor și a militarilor fără de partid. Astfel, ofițerul comunist Ianuob­ Firan a primit sarcina de a se ocupa și a ajuta îndeaproape pe ofițerul Lazăr Ioan, care avea unele lipsuri în muncă. In urma a­­jutorului primit, ofițerul Lazăr și-a li­chidat în mare măsură lipsurile. De remarcat este și faptul că biroul organizației de bază se preocupă îndea­proape de generalizarea experienței înain­­tate a comuniștilor și utemiștilor fruntași în pregătirea de luptă și politică. In ca­drul consfătuirilor care au loc la club, prin stația de radio-amplificare, prin ga­zetele de perete și prin alte forme ale muncii politice se organizează populariza­rea experienței pozitive, făcându-se din ea un bun al întregului efectiv. Biroul organizației de partid manifestă o u­rgență deosebită față de lipsurile membrilor de partid. Observând că ofi­țerul Sebețchi Nicolae, comunist, privește cu superficialitate sarcinile încredințate, că el nu este exemplu în fața celor fără de partid, biroul i-a chemat și i-a arătat lipsurile, l-a ajutat să descopere cauzele lor și i-a indicat metodele de remediere a lipsurilor. Deosebit de important în munca orga­nizației de partid este și faptul că se a­­cordă atenția cuvenită conducerii și în­drumării organizației utemiste. Biroul organizației de partid cere în­totdeauna organelor conducătoare U.T.M. să lupte cu toată perseverența pentru a­­sigurarea rolului de frunte al utemiștilor în instrucție și disciplină. Exemplul comuniștilor mobilizează și pe utemiști în obținerea de rezultate tot mai bune în instrucție și disciplină. Nu­meroși utemiști sunt deținători ai semnu­­lui onorizic -Infanterist de­ frunte“. Sunt însă­ unele organizații de partid care neglijează în mod condamnabil pro­blema asigurării rolului de frunte al co­muniștilor și utemiștilor în instrucție, e­­ducație și disciplină. O asemenea organizație este aceea unde funcția de secretar o are ofițerul Szabo Iuliu. In nicio adunare generală a organi­zației, de bază nu s’a dezbătut felul cum muncesc comuniștii pentru ridicarea nivelului lor ideologic și profesional, felul cum aceștia sunt exemple bune de urmat pentru ceilalți militari, deși mai există unii membri de partid ca sergen­tul Drăgan Ilie sau sergentul major Ră­­duț Mieluș, care au lipsuri serioase în ceea ce privește pregătirea lor politică și ideologică. Se știe că o mare importanță pentru ridicarea nivelului activității comuniștilor o au sarcinile de partid. In munca prac­tică, omul se dezvoltă, se căiește ideolo­gic și capătă calitățile unui luptător ac­tiv pentru cauza partidului. Or, și acea­stă problemă a fost neglijată de către biroul organizației de bază. Ce folos că s-a trasat ca sarcină comunistului Săplă­­can Alexandru să sprijine ridicarea cali­tății pregătirii de luptă într-o subunitate dacă acesta nu și-a îndeplinit-o. Biroul nu a organizat un control permanent și perseverent asupra modului cum se în­deplinesc sarcinile de partid. In felul a­cesta, biroul a contribuit la scăderea sim­țului de răspundere al comunistului res­pectiv. Acest lucru nu este de mirare de­oarece însuși secretarul nu-și îndeplinește sarcinile pe care le primește din partea biroului. Este necesar ca organul politic să a­­nalizeze această stare de fapte, să ia mă­surile corespunzătoare pentru îmbunătăți­rea muncii d­e partid în această direcție. Ridicând necontenit nivelul muncii in­terne de partid, organele politice, orga­nizațiile de partid și atemiste sunt obli­gate să manifeste o grijă permanentă pentru ridicarea continuă a nivelului pro­fesional și politic al fiecărui comunist și atemist, asigurând în felul acesta rolul lor de frunte în pregătirea de luptă și politică,­ în întărirea ordinei și discipli­nei militare. Organizațiile de partid din Forțele noastre Armate să nu uite niciodată că exemplul personal al comuniștilor și ute­miștilor constitue un puternic factor de mobilizare a tuturor militarilor în rezol­varea cu succes a sarcinilor pregătirii de luptă și politice. In felul acesta, comuni­știi și utemiștii vor constitui un sprijin prețios al comandanților în munca pen­tru ridicarea continuă a stării de pregă­tire în­ vederea luptei a trupelor. Spectacol de gală cu piesa „Vlaicu Vodă" de Al. Davilla Luni seara, la Teatrul Armatei din Bd. Magheru a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă", de Al. Davilla. La spectacol au luat parte membri ai gu­vernului, fruntași in producție, oameni ai științei, artei și culturii, militari, etc. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul emerit al artei Ion Șah­ighian, iar rolurile principale au fost interpretate de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agepsina Macri Eftimiu (Doamna Clara), Dan Nicolae (Roman Gruie). Din distribuție au mai făcut parte: Constantin Vintilă, G. Sion, Ion Radu, Grigore Anghel, C. Guriță și alții. Decorurile sunt semnate de Traian Cor­­nescu. Spectacolul s'a bucurat de succes. (Agerpres) In numărul de azi: Rezultatele îndeplinirii planului de stat de dezvoltare a economiei națio­nale a U.R.S.S. pe anul 1953. Comunicatul Direcției Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. (pag. 2-a) Hotărîrea Consiliului de Miniștri al R.P.R. cu privire la îmbunătățirea sistemului de contractare a legume­lor, semințelor de legume, fructelor și strugurilor de masă (pag. 3-a) Iurii Harin. — Stalingradul astăzi (pag. 3-a) Adunările consacrate desemnării de candidați pentru Sovietul Suprem al U.R.S.S. (pag. 3-a) Noul drapel de stat al R.S.F.S.R (pag. 3-a) Inaugurarea liniei de comunicație directă Moscova-Pekin (pag. 3-a) O convorbire între V. M. Molotov și Dulles (pag. 4-a) Lucrările conferinței dela Berlin. — Declarația lui V. A. Molotov (pag. 4-a) Memorandumul guvernului R. D. Germane adresat conferinței de la Ber­lin (pag. 4-a) Semnarea protocolului cu privire la schimbul de mărfuri dintre U.R.S.S. și Uniunea economică belgo-luxem­­burgheză pe anul 1954 (pag. 4-a) Să ne însușim temeinic instrucția focului Observând și înlăturând la timp lipsurile Pentru a face din fiecare subordonat un bun trăgător, desfășor activitatea­ zilnică de instruire metodică după un plan bine stabi­lit. Spre a avea continuitate în antrena­ment, în planificarea pentru a doua zi, pe care o fac în fiecare seară, prevăd un timp­ și pentru instrucția focului. Pregătesc din timp sergenții pentru ca aceștia să fie in măsură să-și instruiască singuri subordonații. Ședin­țele de instrucție sunt întot­deauna asigurate cu materia­lele necesare ca : panouri e­­cran, cătușe, cartușe, ținte și altele. Dar numai pregătirea mate­rialului și instruirea sergenți­lor nu sunt suficiente. Ser­genții trebuesc îndrumați, con­trolați. Soldaților le trebuesc create condiții pentru a se pu­tea instrui. La început, unii militari din subunitate nu ob­țineau rezultate bune la tra­geri. Zgomotul arm­ei, reculul, ii făcea să tresară de câte ori trăgeau ; gloanțele lor nu mai găseau ținta. Trebuia în­lăturat acest neajuns. Am or­ganizat exerciții cu cartușe d­e manevră care au calitatea de a obișnui pe trăgător cu zgomotul și reculul armei După câteva ședințe asemă­nătoare, rezultatele s'au îmbu­nătățit simțitor. Micii comandanți sunt aju­toarele mele prețioase în ins­truirea subordonaților. Sub­unitățile lor­ sunt din ce în ce mai bune, mai instruite. To­tuși, la una din trageri, grupa co­mandată de soldatul fruntaș Bistrian Gheor­­ghe nu a obținut aceleași rezultate ca și ce­lelalte grupe. Aceasta pentru că soldații au venit obosiți și din această cauză nu mai aveau respirația normală, necesară în timpul tragerii. In cazarmă și la câmpul de instrucție, mi­cii comandanți, sub îndrumarea mea, învață pe subordonați procedeele și regulile de tra­gere, atât teoretic, cât și practic. In acest scop am organizat mai multe ședințe teore­tice. Folosind diferite planșe și aparate, mi­litarii au observat care sunt greșelile de o­­ch­ire și cum pot fi remediate. Aceste ședințe teoretice au folosit mult în instruirea subuni­tății. Pentru a sădi militarilor încrederea față de armament, î­n poligon eu am tras primul cu câteva arme, arătându­-se totodată și cum tre­bue să tragă. Trăgând alături de ostași am reușit ca prin exemplul meu să-i mobilizez și pe ei pentru a obține rezultate bune. Eu nu uit niciodată că o condiție principală în reu­­­șita tragerilor este menținerea armamentului curat și în bunăstare de funcționare. In acest scop, după fiecare ședință de ins­trucție, subunitatea curăță și unge armamen­tul sub supravegherea mea personală sau a altui ofițer din subunitate. Micii comandanți verifică zilnic starea armamentului din dota­rea subordonaților. Până in prezent, subunitatea a obținut re­zultate bune și foarte bune la trageri. In obținerea acestor rezultate, de un real folos au fost consfătuirile pe care militarii, frun­tași la trageri, cum sunt caporalul Radu Mir­­cea, soldatul Ardeleanu Gheorghe, soldatul Ba­lancant­ Aurel și­ alții, le-au ținut in timpul liber cu ceilalți militari, explicându-le me­todele întrebuințate de ei. In munca mea am­ fost ajutat mult și de organizația U.T.M. care, îndrumată de loc­țiitorul politic, a mobilizat pe militari la fru­moase acțiuni. Locotenent NICOLAE AVARVAREI Instrucția focului constitue un element principal în pregătirea de luptă a militărilor Forțelor noastre Armate. Pentru a deveni un bun trăgător, militarul trebue să-și în­sușească întregul complex al instrucției focului. El trebue să-și cunoască la perfecție arma, să cunoască procedeele de tragere, regulile și principiile care stau la baza tra­gerii cu armamentul respectiv. Comandanții și locțiitorii lor politici muncesc cu pricepere și abnegație pentru a crește cât mai mulți buni trăgători. In felul acesta ei reușesc să obțină noi și în­semnate succese în pregătirea de luptă a subordonaților, să facă din aceștia apără­tori dârzi și de nădejde ai Republicii Popu­lare Române. Antrenament intens, cunoașterea temeinica a armamentului, exemplu personal OCHEȘTE ATENT ȘI TRAGE DREPT IN ȚINTĂ Din experiența anului tre­cut și din experiența ședințe­lor de trageri pe care le-am avut până acum, am putut să-mi dau seama că nu se pot obține rezultate bune fără un antrenament­ temeinic al militarilor și fără o bună pregătire a lor în ceea ce privește cunoașterea arma­mentului cu care trage încre­derea lor în acest arma­ment Pentru a asigura aceste condiții, am stat de vorbă cu locțiitorul­­ politic și cu secre­tarul organizației utemiste de subunitate cărora le-am propus să organizeze o adu­nare deschisă a organizației U.T.M. din subunitate. Ordi­nea de zi a adunării a fost axată pe sarcinile ce stăteau în fața subunității în legătură cu tragerile ce urmau să aibă loc Am pus un mare accent pe cunoașterea armamentului. S’a început să se țină șe­dințe practice de cunoaștere a armamentului, conduse de către comandanții de plu­toane. Od­ată cu ședințele de cu­noaștere a armamentului, am­ început și ședințele de antre­nament în vederea tragerilor. De multe ori mă frământa o problemă. Mă gândeam ce metode întrebuințează ofi­țerii Bejan Ion și Albert Ște­fan in subunitățile lor, de obțin mereu rezultate bune. Stând de vorbă cu ei am aflat că nu dețin niciun secret. Ei aveau mai multă răbdare de­cât mine. Erau calmi când făceau exerciții de tragere cu­ cartușe reduse, ședeau lângă fiecare militar observând cum reacționează la sgomot și la recul, și care îi este sta­rea morală atunci când trage In felul acesta, ei puteau să cunoască stadiul de pregătire al fiecăruia. M’am­ străduit să muncesc ca ei, cu mai mult calm, cu mai multă răbdare și spirit de observație. Am început să verific ofițerii și ser­genții din subordine, să mă conving dacă sunt bine pre­gătiți la instrucția focului. Trebuia să cunosc acest lucru pentru că ei erau în primul rând aceia care conduceau atelierele de luarea liniei d­­e ochire. De felul cum erau ei pregătiți, depindea și pregă­tirea pe care o făceau mili­tarilor din subordine. Când mai erau numai câ­teva zile până la trageri, am făcut din nou un control se­rios fiecărui ostaș în parte: eu și locțiitorul politic șe­deam la câte un atelier, con­trolând comportarea fiecărui militar. Ostașul ochia odată, pe urmă percuta un cartuș de exercițiu, mai obhia încă o­­da­tă și în felul acesta ne pu­team­ da seama dacă are ochi­rea constantă. In preajma tragerii s’a ți­nut din nou o adunare des­chisă a organizației U.T.M. Aici s’a pus accentul pe dis­ciplina in poligon, astfel ca orice mișcare să fie făcută numai la ordin. In această adunare, mili­tarii s’au chemat la con­cursuri individuale și pe gru­pe pentru obținerea de rezul­tate cât mai bune. Ajunși in poligon, pentru a dezvolta și mai mult în­crederea militarilor în arma­ment, am organizat ca in prima serie să tragă ofițerii din subunitate, urmând in seria doua sergenții și du­pă aceea ceilalți ostași. Comandantul unității a luat o serie de măsuri stimula­tive in sensul că subunității care va obține cele mai bune rezultate la trageri i se va Înmâna o cupă. Această mă­sură a avut darul să mobili­zeze pe toți ofițerii și osta­șii. Fiecare dorea ca subuni­tatea lui să cucerească a­­ceastă cupă. Folosind aceste metode și căutând eu să fiu în primul rând exemplu personal la tra­geri în poligon, am­ reușit ca la ședința de trageri întrea­ga subunitate să obțină ca­lificativul­­­„foarte bine". Locotenent major C­TIN­ RADEANU Și geniștii trebue sa tragă bine Eu sunt comandant de grupă. Am specia­litatea de genist. Pe soldații din grupa mea trebue să-i formez tot geniști. Dar și genis­­tului, ca oricărui soldat de la altă­ specialitate, i se cere să fie și un bun trăgător cu pușca. Pentru aceasta, eu dela început am dat o atenție deosebită instrucției tocului. Dela început am căutat să mă pregătesc, să cunosc la perfec­ție prescripțiunile regulamen­tare. Am trecut apoi să mă ocup de fiecare om în parte. Am împărțit grupa întotdeauna pe două ateliere. Unul condus de mine, iar altul de ajutorul meu. De fiecare dată când aveam instrucția focului mă îngrijeam din timp să am toate materia­lele de care aveam nevoie : căluși, saci cu nisip, panouri, aparate de verificare, etc. Ve­rific pe fiecare ostaș ,pentru a vedea cum ia linia de ochire. In felul acesta știu pe tine să pun mai multă bază și pe cine să-l ajut mai mult. Aveam într’un timp pe sol­dații Chirilă Gheorghe și Ce­­teanu Simion care greșeau uneori și spuneau că ei nu pot executa mai bine. De a­­ceștia rriam ocupat în sp­ecial. Îmi planificam mod câte o oră în timpul liber și împre­ună cu ei instalam un a­­telier de instrucția focului, executam luarea liniei de ochire, constanța ochirii și alte exer­ciții. După un timp au în­ceput să se deprindă și ei. La ședință de tragere, eu am tras primul și am realizat 26 de puncte. In felul acesta am putut fi exemplu în fața subordo­naților mei, le-am inspirat mai multă încre­dere în forțele lor proprii. Când s-a terminat tragerea, ne-am întors bucuroși la cazarmă. Majoritatea efectivului grupei îndeplinise condiția de tragere cu „bine“ și „foarte bine“, Sergent VASILE ARJOCA­ R trage cât mai bine cu armamentul din dotare, aceasta este năzuința fiecărui militar din Forțele noastre Armate. De aceea, sub îndrumarea comandanților, ei depun un interes deosebit pentru a-și însuși temeinic instrucția focului tn clișeu , aspect de la o ședință de tragere Cu sârguință Când am venit în armată eram mândru și bucuros. In armată am învățat multe lucruri folositoare. Deja un timp am început să ne pregă­tim pentru trageri. Ieșeam la instrucție cu spițele și cu fel de fel de aparate pe care eu nu mai avusesem ocazia să le văd vreodată. Comandantul de grupă ne arăta cum se ține arma, cum se ia linia de ochire, cum trebue să fie cătarea, cum se dă foc. Dar eu am văzut că parcă nu-mi era de­­ajuuns ce învăț în orele de program. Mă gân­deam că se apropie ziua când urma să fiu ședință de tragere și trebuia să fiu exemplu, așa cum i se cere unui atemist. Atunci, eu, după ce luam masa, mergeam la tovarășul sergent Haidu Iosif și-l rugam să mă în­vețe câte ceva. Dânsul mă ajuta bucuros. Și în pauzele pe care le aveam între orele de instrucție, eu tot mă antrenam la luarea liniei de ochire. Am început să tragem cu cartușe reduse. La început m’am speriat de zgomotul pe care l-a făcut arma, dar pe urmă m'am obișnuit. Intr’o zi, tovarășul comandant ne-a dat și câte un cartuș bun ca să tragem la țintă. Eram­ foarte emoționat. Am tras. Când m’am uitat la țintă, ochisem în punctul 9. De atunci continui cu sârg cunoașterea cât mai temeinică a armamentului. Doresc ca la viitoarele trageri să obțin cât mai bune rezultate. Soldat PAVEL TIRA Prin orașele și satele patriei Pe șantierul noului oraș muncitoresc al Hunedoarei HUNEDOARA, (de la corespondentul no­stru),­­ Gerul s-a abătut și peste meleagu­rile Hunedoarei. Cu toate acestea, construc­torii noului oraș muncitoresc desfășoară mun­ca fără întrerupere. Echipa lui Chiri Ludo­vic reușește să-și depășească zilnic norma cu 70 la sută, iar echipele conduse de Câm­­peanu Simion și Ungureanu Vasile înregi­strează depășiri de 50—­80 la sută. De curând, munca constructorilor a fost încununată de o nouă victorie : ei au dat în folosința siderurgiștilor hunedoreni încă două blocuri. De asemenea, au executat peste 35 la sută din lucrările de fundație ale blocului nr. 40, a cărui construcție a început la sfâr­șitul anului trecut. Colectivul trustului nr. 4 construcții mun­cește cu avânt, hotărît ca până la sfârșitul anului să dea în folosința muncitorilor hu­nedoreni încă 492 apartamente. Aparataje electrice complexe Ajutorul multilateral acordat de Uniunea Sovietică industriei noastre electrotehnice a făcut posibil ca astăzi muncitorii. Ingi­nerii și tehnicienii din această ramură să producă mașini și aparataje electrice din cele mai complexe. In ultimul timp au fost proiectate și executate in țară noi tipuri de mașini și a­­parataj electric de înaltă tehnicitate. S’au construit astfel seria de motoare în execu­ție protejată și execuție închisă după model sovietic. Aceasta este o serie unitară asi­milată la întreprinderea „Electromotor“ Ti­mișoara și înlocuește mașini de tip vechi ale căror caracteristici de pornire și func­ționare nu satisfăceau îndeajuns cerințele sporite ale tehnicii. Pentru industriile chimică și metalurgică, muncitorii din această ramură au construit un grup convertizor de 1.200 amp., care este folosit la instalații puternice de elec­troliză. In scopu­l mecanizării muncilor grele s’au construit palane electrice cu o putere de ridicare de la 1,5 la 3 tone. In sprijinul muncii minerilor și asigurării protecției muncii s’a construit ventilatorul antigrizutos cu un debit de aer de 220 m.c. pe minut. Pentru construcțiile metalice mo­derne s’au constant grupuri convertizoare pentru sudură de 300—350 amp. Tot printre noile produse se numără al­­ternatorul, de 750 kw., transformatorul de intensitate de 35 kv. și contorul trifazic pen­tru energia activă, necesar electrificării. Deasemeni au fost executate serii de probă pentru relee secundare destinate centralelor electrice și instrumente pentru măsurarea curentului continuu, un lucru se află un compensator de mare putere, desti­nat compensării factorului de putere pe li­niile de transport de energie electrică. In sprijinul campaniei agricole de primăvară in toate satele și comunele țării noastre se fac intense pregătiri pentru buna desfă­șurare a muncilor agricole de primăvară. In vederea asigurării unei producții agricole sporite, statul pune anul acesta la dispoziția producătorilor agricoli, prin cooperativele sătești, o cantitate simțitor sporită de unelte agricole, îngrășăminte chimice și diferite materiale. Deosebit de uneltele și materia­lele existente deja in depozitele cooperati­velor, țăranii muncitori cu gospodării indi­viduale vor primi suplimentar 3.000 tone de laminate feroase, 150 tone de piese ac­cesorii pentru pluguri, 215­ tone de sape, 80 tone de lopeți și cașmale, precum și cca. 6.000 m. c. de cherestea necesară confecțio­nării răsadnițelor. De asemenea, pentru ate­lierele de reparații ale uneltelor agricole se vor distribui 7.500 tone cărbune. Cooperativele vor distribui țăranilor mun­citori peste 2.000 tone de superfosfați și di­ferite alte îngrășăminte chimice. Totodată, pentru tratarea semințelor, cooperativele să­tești vor aproviziona pe țăranii muncitori cu peste 40 tone de formalină, precum și alte însemnate cantități de diferite substanțe chimice. Un alt ajutor pentru țăranii muncitori îl constitue centrele de închiriat mașini și unelte agricole ce funcționează pe lângă cooperativele din întreaga țară. In aceste centre s-au luat măsuri pentru repararea întregului inventar agricol existent. Consfătuirea cadrelor de conducere ale școlilor medii tehnice în aula Facultății de Științe Juridice din Capitală au început. Luni dimineața lucră­rile consfătuirii cadrelor de conducere ale școlilor medii tehnice din țară. In cuvântul de deschidere, acad. prof. Ilie Murgulescu, ministrul învățământului, a a­­rătat că scopul acestei consfătuiri — prima la care participă cadrele de conducere din întreaga țară — este de a analiza activi­tatea desfășurată în primul semestru al a­­cestui an școlar, de a lua măsuri în vede­rea îmbunătățirii procesului de învățământ în școlile medii tehnice din țara noastră. A luat apoi cuvântul Nicolae Bologan, directorul direcției școlilor medii tehnice din Ministerul învățământului, care, in darea de seamă prezentată, a analizat rezultatele obți­nute în primul semestru și sarcinile ce se pun în vederea închiderii cu bune rezultate a anului școlar în învățământul mediu teh­nic Referatul a fost urmat de­ întrebări și discuții. Maeștri ai cântecului popular sibian SIBIU. — Intr’una din zilele de toamnă ale anului 1947, instrumentiștii din orașul Sibiu s'au adunat in sala sindicatului. Era o zi importantă î­n viața acestor oameni care ani dearândul și-au câștigat pâinea învese­lind cu cântecul lor pe cei avuți. In ziua aceea s’a constituit orchestra de muzică populară „Cindrelul“ din Sibiu. De atunci, acești instrumentiști s’au străduit să scoată la iveală și să arate tuturor cât de frumos este cântecul popular sibian. La concertele pe care le prezintă lunar, instrumentiștii orchestrei de muzică popu­lară „Cindrelul” cântă noi și noi melodii românești și­­ sovietice. In repertoriul acestei formații sunt înscrise peste 200 de cântece folclorice, iar multe din melodiile populare locale sunt culese și prelucrate chiar de membrii orchestrei. „Ciardașul tractoriști­lor”, „Sârba Cindrelului”, „Cântecul satiric", „Contrabasistul nervos” sau „Marșul Cin­drelului“, „Jiana din cimpoi”, „Friș­ ciarda­șul­­ tineretului” și altele au fost compuse de Carol Roth și Francisc Micloș, membri ai orchestrei; întotdeauna, instrumentiștii orchestrei de muzică populară „Cindrelul” își aduc aminte cu drag de ziua de toamnă a anului 1947 când și-au început activitatea. Atunci, în sala sindicatului au participat la ședință și alți artiști instrumentiști din Sibiu. A mulți din­tre ei sunt astăzi membri ai orchestrei fi­larmonice d­e stat din oraș. „Ziua propunerii de măsuri tehnico-organizatorce" TIMIȘOARA, (de la corespondentul no­stru). — Pentru stimularea spiritului de ini­țiativă al muncitorilor și tehnicienilor, cercul A.S.I.T. și cabinetul tehnic al fabricii I.M.B. din Timișoara au organizat o „zi a propunerii de măsuri tehnico-organizatorice”. Cu această ocazie, muncitorii, tehnicienii și inginerii au făcut 58 de propuneri în vederea îmbunată­­țirii procesului tehnologic și 30 de propuneri privitoare la protecția muncii. Maistrul strungar Pop Ioan a propus să se adapteze la freze un dispozitiv, cu ajutorul căruia se va putea freza și vertical, fapt care va duce la eliminarea simțitoare a timpilor morți. Șeful sectorului 2 armătură, tovarășul Var­ga Robert, a propus confecționarea unui transportor-melc pentru pregătirea nisipului necesar la formele de turnare. Pentru protecția muncii au fost făcute pro­puneri în vederea măririi băii, a garderobei, pentru instalarea uno­r macarale la locurile mai grele de muncă, confecționarea de căru­cioare pentru transportul materialelor, și altele. Noi filme românești Studioul cinematografic „București” pregă­­tește noi filme românești. Astfel, se află în pregătire filmul „Desfășurarea” după nuvela cu același nume a scriitorului Marin Preda, filmul „B­arbu Lăutaru” după scenariul scrii­torului Dumitru Corbea și filmul „Nicolae Bălcescu” după piesa academicianului C­amil Petrescu. Acum se lucrează la scenariile regizorale, se iau probe pentru alcătuirea distribuției și se elaborează schițele de decor. *

Next