Apărarea Patriei, aprilie 1954 (Anul 10, nr. 75-100)

1954-04-01 / nr. 75

« ÆMTARâI .U-IASI J Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă ! PARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. .. .......— —■ ... I "in­ ........................— Bătălia în jurul „armatei euro-ANUL X Nr. 75 (2380) Joi 1 aprilie 1954 4 PAGINI — 20 BANI pene“ (pag. 3-a) Pentru o bună planificare a activității de pregătire a militarilor în armată, ca în­ toate sectoarele de activitate ale statului nostru popular, munca se desfășoară după un plan, a­­vind obiective precise. Sarcinile ce reies din planul pregătirii de luptă și a pre­gătirii politice sînt dictate de interesele de stat ale Republicii Populare Romîne, de necesitatea întăririi capacității de a­­parare a patriei. De aceea planul pregă­tirii de luptă­­ politice a trupelor este un plan de stat. Îndeplinirea lui întoc­mai este o sarcină permanentă, o înda­torire de căpetenie a tuturor militarilor Forțelor noastre Armate. Răspunderea pentru îndeplinirea întoc­mai a planului pregătirii de luptă și po­litice, pentru formarea fiecărui militar al Forțelor noastre Armate ca apărător de nădejde al patriei, Partidul și Guvernul R. P. R. a încredințat-o comandanților și organelor politice din Forțele noastre Ar­mate. Conștienți de răspunderea mare pe care o au, comandanții din Armata noastră Populară muncesc cu rîvnă pentru a da viață sarcinilor ce reies din planul pregă­tirii de luptă și pregătirii politice a tru­pelor. In unitățile și subunitățile For­țelor noastre Armate, comandanții urmă­resc ca planurile și programele de instruc­ție și educație a militarilor să fie întoc­mite în conformitate cu cerințele Ordinului Ministrului Forțelor Armate ale R. P. R­ și să aibă la bază planul eșalonului su­perior. Totodată, ei țin seama de sarcinile ce-i revin fiecărei unități sau, subunități in parte și de baza materială de care se dispune. In această direcție, majoritatea comandanților și lucrătorilor politici din armata noastră reușesc să întocmească planificări judicioase. Ei au căpătat de­prinderea de a îmbina în mod armonios diversele activități de instrucție și edu­cație a trupelor, de a le călăuzi pe făga­șul cel bun. Un exemplu bun în această privință îl constituie comandantul unității din care face parte ofițerul Abagiu Ștefan. Acest comandant, ajutat îndeaproape de locții­torul său politic și de statul major al unității, a reușit să încadreze într-o plani­ficare justă toate activitățile ce se vor desfășura în unitate, să dirijeze astfel munca, încît fiecare comandant din sub­ordine să știe precis ce are de făcut și cum trebuie să organizeze munca lui și a subordonaților. Experiența de pînă acum a dovedit că pentru a obține succese în munca de in­strucție și educație a militarilor,” planifi­carea trebuie să aibă o bază reală, să fie adaptată la specificul fiecărei unități sau subunități," la nevoile concrete de pregătire a militarilor. Nu este suficient, de pil­dă, să se planifice instrucția pe luni, săp­­tămîni, zile și ore, ținînd seama numai de instrucțiunile și planul pregătirii de luptă, elaborat, de eșaloanele superioare. Acestea constituie saloanele după care co­mandanții trebuie să se călăuzească în întocmirea planificărilor. Pe­­ngă aceste jaloane, care sînt strict obligatorii, co­mandanții trebuie să țină seama de stadiul de pregătire al subordonaților, de terenu­rile de instrucție și poligoanele de tra­gere de care dispun, de sarcinile servi­ciului în garnizoană ce le revin, de sta­rea vremii, precum și de necesitățile care intervin în timpul activității trupelor. Nu­mai atunci se poate spune că planificarea este bună, cind aceasta include just, pro­porțional toate activitățile din unitate sau subunitate, cind posibilitățile de suprapu­neri de activități sînt înlăturate, iar co­mandanții și fiecare militar știe precis, la ce ora,­ce activitate execută, și ce pro­blemă trebuie rezolvată mai întîi. Sînt cazuri însă, cînd unii comandanți de subunități nu țin seama de toate a­­ceste probleme. Așa se întîmplă că pe alocuri instrucția se planifică în mod ri­gid­, fără a se analiza temeinic posibilită­țile de a se traduce în viață planificarea făcută. Un asemenea caz a fost întîlnit în subunitatea în care-și face serviciul ofițerul Talabă Constantin. Comandantul acestei subunități a programat într-o zi aceleași exerciții din­­ instrucția focului, pentru toate subunitățile subordonate, deși în realitate nu dispunea de aparate sufi­ciente pentru fiecare din ele. Această lip­să însă a fost înlăturată la timp de că­tre un ofițer din statul major al unității, care a controlat programul de instrucție. Acesta i-a ajutat ofițerului Talabă să facă îndreptările necesare, astfel încît fiecare subunitate să execute instrucția în condi­­țiuni bune, folosind toate aparatele dispo­nibile. Iar munca de redactare și de îndepli­nire a planului pregătirii de luptă și po­litice, comandanții au datoria să manifeste un înalt simț de răspundere, să dea do­vadă de multă inițiativă. Numeroase greutăți au întîmpinat comandanții în des­fășurarea instrucției în timpul iernii. In această perioadă, unele subunități au par­ticipat la acțiunea de deszăpezire a lini­ilor de comunicație și, ca urmare, instruc­ția nu a putut fi executată așa cum fu­sese planificată. Cu toate acestea, coman­danții prevăzători, cu spirit de inițiativă, au făcut imediat modificări în planurile de instrucție, au organizat astfel lucrul la zăpadă încît instrucția nu a avut prea mult de suferit. Este demnă de evidențiat ac­tivitatea ofițerului Popescu Mihai, coman­dant, care, datorită măsurilor luate, la sfîr­­șitul iernii a înregistrat un număr minim de ore de instrucție pierdute. O latură importantă a muncii coman­danților în legătură cu îndeplinirea pla­nului de pregătire de luptă și politică a trupelor este ținerea evidenței timpului de instrucție consumat și a rezultatelor obținute de militari. O evidență clară, ți­nută în permanență la curent, este ca o oglindă. Aceasta reflectă stadiul general de pregătire a militarilor, arată succesele ce au fost cucerite, precum și lipsurile ce vor trebui lichidate. Evidența îndepli­nirii sarcinilor de pregătire a militarilor servește comandantului pentru întocmirea unor planuri juste, servește șefilor de toate gradele pentru a-și desfășura cu mai mut succes munca de­­ control și îndru­mare a subordonaților. Este cu totul greșită atitudinea ofițe­rului Petrișor Ioan, comandant de sub­unitate, care a fost găsit cu evidența în neregulă. El a mai­­ dat dovadă de altfel și de o altă lipsă gravă. In pe­rioada viscolului, deși subunitatea a exe­cutat în general program în săli de spe­cialitate, ofițerul continua să planifice in­strucția așa cum ea ar fi trebuit să se des­fășoare la cîmpul de instrucție. Asemenea atitudini de formalism și ușu­rință în­ planificarea și ținerea evidenței pregătirii de luptă și politice a trupelor trebuie lichidate acolo unde se mai în­­tîlnesc. Comandanții și șefii au datoria să ia măsuri din timp pentru a preveni deficiențele de acest fel. Ele dăunează bu­nului mers al procesului de instruire și educare a militarilor, dăunează ordinei și organizării noastre militare. O condiție principală pentru îmbunătă­țirea muncii de planificare a procesului de pregătire a militarilor, pentru înlăturarea lipsurilor ce mai persista în acest dome­niu, este întărirea muncii de control din partea comandanților și șefilor. Coman­danții, sprijiniți de locțiitorii lor politici, de ofițerii din statele majore și ofițerii or­ganelor politice sunt datori să urmărească permanent modul cum subordonații lor întocmesc și cum îndeplinesc planificările, să dea îndrumări practice ofițerilor cu mai puțină experiență. Deosebit de important este faptul că planul muncii politice atît în uni­tăți cît și la M. U. să fie strîns legat de planul pregătirii de luptă, să prevadă asemenea măsuri care să asigure îndepli­nirea întocmai a sarcinilor incluse în pla­nul pregătirii de luptă. De îndeplinirea planului asigurării po­litice răspunde comandantul. El este da­tor să dea indicații, să ajute la elaborarea acestuia, să-l aprobe, să îndrumeze și să controleze realizarea lui. Locțiitorii politici ai comandanților, spri­jiniți de organizațiile de partid și orga­nizațiile atemiste, trebuie să ducă o luptă organizată pentru dezvoltarea simțului de răspundere al fiecărui militar pentru în­­deplinirea calitativă a planificării, pentru stimularea inițiativelor creatoare. In adunările de partid sau utemiste, și cu ocazia bilanțurilor de analiză a muncii de instrucție, ofițerii comuniști și utemiști trebuie să scoată la iveală părțile pozitive și negative sezisate în desfășurarea mun­cii de pregătire de luptă și politice, să ia atitudine împotriva acelor comandanți de subunități care obișnuiesc să copieze pro­gramele săptămînale de instrucție de la alți comandanți de subunități, să arate deschis cauzele lipsurilor și să facă pro­puneri practice pentru înlăturarea ace­stora. îndeplinirea sarcinilor de onoare ce stau în fața unităților și subunităților Forțe­lor noastre Armate, asigurarea bunului mers al muncii de pregătire în vederea luptei a tuturor militarilor noștri, depind în mare măsură de felul cum este pla­nificată munca, de modul cum se înde­plinesc, punct cu punct, sarcinile înscrise în planul pregătirii de luptă și politice de la toate eșaloanele, îmbunătățind con­tinuu activitatea de planificare în unități și subunități, desfășurînd sistematic mun­ca de educare a militarilor pentru ca a­­ceștia să lupte cu abnegație pentru în­deplinirea sarcinilor de plan, comandanții și ajutoarele lor vor reuși să ridice nive­lul pregătirii de luptă și politice a trupe­­lor la nivelul cerințelor Ordinului Mini­strului Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, Cu privire les relaises comerciale sovieto-romîne Ca rezultat al tratativelor comerciale sovie­­to-române încheiate cu succes s-a semnat la 31 martie a. c. la Moscova Protocolul cu privire la livrările reciproce de mărfuri între U.R.S.S. și R. P. R. pe anul 1954. Prin Protocol se prevede o mărire în con­tinuare a volumului livrărilor reciproce de mărfuri atît față de livrările prevăzute pe anul 1954 în Acordul Comercial de lungă durată, cît și față de volumul schimbului de mărfuri realizat în 1953. U.R.S.S. va livra Republicii Populare Ro­mîne bumbac, cocs, minereu de fier, metale feroase și neferoase, îngrășăminte, utilaj in­dustrial, mașini agricole, autovehicole și alte mărfuri necesare economiei naționale româ­­nești. In afară de aceasta, în 1954, conform a­­cordurilor încheiate anterior, Uniunea Sovie­tică va livra Romîniei utilajul complex pentru întreprinderi industriale și, de ase­menea, va acorda Romîniei ajutorul tehnic in construirea acestor întreprinderi. Romînia va exporta în U.R.S.S. produse petrolifere, produse forestiere, ciment, pro­duse chimice, vase pescărești, șlepuri, ca­zane de aburi și alte mărfuri care s-au li­vrat din Romînia în U.R.S.S. în mod obiș­nuit în anii trecuți. Protocolul a fost semnat din partea Sovie­tică de către Ministrul Comerțului Exterior, I. G. Kabanov, și din partea romînă de că­tre Ministrul Comerțului Exterior, Al. Bîr­­lădeanu. (Agerpres), In numărul de azi: împotriva superficialității în pre­gătirea la sol (pag. 2-a) O sarcină de seamă a Caselor Ofi­țerilor (pag. 2-a)­­Cine răspunde ? (pag. 2-a) Din unități (pag. 2-a) In Consiliul de Securitate (pag. 3-a) Din experiența muncii politice din Armata Sovietică. — Folosirea mate­rialului demonstrativ la lecțiile poli­tice (pag. 3-a) Apelul Biroului Executiv al F.S.M. adresat oamenilor muncii din întreaga lume cu prilejul Zilei de 1 Mai (pag. 4-a) Inmînarea de Ordine ale U.R.S.S. unui grup de personalități de răs­pundere (pag. 4-a) Lucrările Congresului al IV-lea al P.S.U.G. — Cuvîntarea rostită de Wilhelm Pieck (pag. 4-a) Rezoluția Biroului Consiliului Mondial al­ Păcii (pag. 4-a) Ecouri ale presei străine la Decla­rația Guvernului Sovietic cu privire la relațiile dintre U.R.S.S. și R. D. Germană (pag. 4-a) Operațiunile militare din Vietnam (pag. 4-a) De la Consiliul de Miniștri al U. R. S. S. și Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Noua reducere a prețurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare și industriale MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite hotărîrea Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. și a Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice cu privire la n­oua reducere a prețurilor de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare și in­dustriale. Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. și Com­i­tetul Central al P.C.U.S. au hotărît : 1. — Să se reducă cu începere de la 1 a­­prilie 1954 prețurile de stat cu amănuntul la mărfurile alimentare și industriale după cum urmează : Pîine, făină și macaroane Pîine de secară — cu 8 la sută, pîine de grîu, chilie, covrigi și alte produse de bru­tărie — cu 5 la sută, făină de secară, făină de grîu, mălai și alte feluri de făină — cu 5 la sută, făină de soia pentru clătite — cu 15 la sută, macaroane, fidea, tăieței și alte paste făinoase — cu 5 la sută. Cereale și furaje Secară — cu 8 la sută, grîu, ovăz, orz , alte cereale, tărîțe, turte oleaginoase, șroturi nutrețuri mixte, fîn și paie în medie cu 5­a sută. Mărfuri coloniale Ceai negru în foi — cu 10 la sută, cafea naturală, cacao, băuturi de cafea, ceai și ca­cao — în medie cu 15 la sută, sare drob — cu 10 la sută, sare măcinată vărsată — cu 20 l­a sută Țesături Batist, marchizet, volta și alte țesături de bumbac pentru rochii de vară și țesături de bumbac decorative pentru mobilă — în medie cu 20 la sută, țesături de bumbac cu mătase artificială — cu 10 la sută, stambă, satin și alte țesături de bumbac — în medie cu 15 la sută, țesături de mătase din măta­se naturală — în medie cu 10 la sută. Confecții, tricotaje și pălării turi Rochii, bluze și alte confecțiuni din țesă­de bumbac pentru vară — în medie cu 15 la sută, rochii, bluze, lengerie și alte confecții din alte țesături de bumbac — în medie cu 10 la sută, rochii, bluze, și alte confecții din țesături de mătase naturală — în medie cu 7 la sută, tricotaje în medie cu 8 la sută, ciorapi și șosete din bumbac — în medie cu 20 la sută, ciorapi și șosete de mătase și altele — în medie cu 10 la sută, ciorapi din fire capron — în medie cu 25 la sută, pălării din țesături de bumbac, de mătase, din țesături cu 50 la sută lînă și din stofe de calitate inferioară — cu 10 la sută, pălării de paie — cu 10 la sută, încălțăminte încălțăminte din piele — în medie cu 7 la sută, încălțăminte din pînză și combinată — în medie cu 20 la sută, galoși, șoșeri, cizme și altă încălțăminte de cauciuc în medie cu 12 la sută. " Articole de galanterie Articole de galanterie din textile — în me­die cu 10 la sută, ață și articole de mercerie — in medie cu 15 la sută, abajururi în medie cu 10 la sută, vată și vatelină — cu 15 la sută, ace de cusut, ace de mașină, andrele și altele — cu 20 la sută, articole de giuvaer­­gerie — în medie cu 10 la sută. Săpun, articole de parfumerie și de cosmetică Săpun de rufe — în medie cu 15 la sută săpun de toaletă — în medie cu 20 la sută jtarfum, apă de colonie și alte articole de parfumerie și cosmetică — în medie cu 10 la sută. Articole destinate activității culturale și jucării Hîrtie de scris, caiete și alte articole din h­îrtie și carton — în medie cu 10 la sută, creioane,­ penițe, tocuri și alte accesorii de scris și desen și articole de birou — cu 15 la sută,, jucării din cauciuc, celuloid și altele din metal,­ și jucării pentru pomul de iarnă în medie cu 15 la sută, aparate fotografice — în medie cu 10 la sută, hîrtie fotografică, fil­me și alte articole foto — cu 15 la sută, lămpi de radio — in medie cu 15 la sută. Articole de porțelan, faianță și sticlă Articole de porțelan și faianță­­— în medie cu 15 la sută, veselă de sticlă, articole din cristal, lămpi și oglinzi —în medie cu 10 la sută. Articole de uz casnic Becuri electrice, aparate electrice pentru încălzit, mașini de spălat rufe și aspiratoare de praf — cu 10 la sută, ferestraie, burghiuri, scule de fierărie, lăcătușerie, tîmplărie și alte scule — în medie cu 20 la sută, paturi metalice — cu 15 la sută, articole de marchi­­tărie și lacăte — în medie cu 10 la sută, lămpi și felinare metalice — cu 20 la sută, articole de pui și fulgi — cu 10 la sută. Materiale de construcții Ardezie — cu 10 la sută, carton gudronat cu 20 la sută, furnir cu 15 la sută, ciment cu 20 la sută, lacuri, vopsele și articole chimice de uz casnic — în medie cu 10 la sută, utilaj tehnico-sanitar — cu 10 la sută, tapete — cu 20 la sută, rame pentru straturi acoperite — cu 30 la sută. Chibrituri și produse petrolifere Chibrituri — cu 20 la sută, benzină de automobil și lubrifianți — cu 44,5 la sută, petrol lampant — cu 38 la sută. Articole de sport și alte mărfuri industriale Camere pentru mingi de sport — cu 10 la sută, patine pentru patinaj viteză și pa­tine pentru patinaj artistic — cu 15 la sută, patine de tip „Snegurocika“, de tip „Sport“ și altele — cu 5 la sută, schiuri și acceso­riile lor — cu 10 la sută, articole de vînă­­toare și pescuit — în medie cu 10 la sută, articole din materii plastice — cu 10 la sută. Medicamente și articole sanitare și de higiena Medicamente și alte articole sanitare și de higienă — în medie cu 15 la sută, articole sanitare și da­higienă din cauciuc — în me­die cu 10 la sută. 2. Să se reducă în mod corespunzător pre­țurile la restaurante, cantine și alte între­prinderi de alimentație publică. 3. La colectarea bumbacului, brut, a gogo­șilor de mătase, a producției de Kenaf, in cu firul lung, cînepă pentru care sînt în vi­goare prețurile de privilegiu, să se efectueze vînzarea de întîmpinare de cereale și turte oleaginoase la prețurile cu amănuntul cu o reducere de 10 la sută. Tîrgul de primăvară din Orașul Stalin Ca în fiecare an, și anul acesta, în ulti­mele zile ale lunii martie, a avut loc în Orașul Stalin tradiționalul tîrg de primă­vară. Numeroși țărani muncitori cu gos­podării individuale, colectiviști și țărani muncitori întovărășiți au venit la tîrg unde au valorificat însemnate cantități de produ­se agricole. Numai în prima zi de tîrg, ță­ranii muncitori cu gospodării individuale au vîndut peste 10.000 kg. de porumb, 4.000 kg. de făină de grîu, 1.400 kg. de făină de porumb, 7.000 kg. de cartofi, 4.000 kg. de cea­pă, 2.000 litri de lapte, 3.000 ouă, 6.000 kg. mere și însemnate cantități de brînză de oi, carne de porc, ulei, unt presat și țărănesc, păsări, miei. La tîrg, mărfurile gospodăriilor agricole colective au fost mult apreciate de cumpă­rători. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Ghimbav a adus la tîrg mari can­tități de ceapă verde, cartofi, pătrunjel, țe­­lină, lapte, brînză, ouă, păsări, etc. Produse asemănătoare au adus la tîrg și gospodăriile agricole colective „Viață Nouă“ din Ora­șul Stalin, „7 Noembrie“ din Codlea, „Drum Nou“ din comuna Cristian și altele. Unelte necesare cultivatorilor de loturi individuale Pe lîngă sprijinul pe care întreprinderile îl acordă cultivatorilor de loturi individuale, procurînd­u-le unelte mici de grădinărie con­fecționate din rezerve interne, cultivatorii își pot procura aceste unelte la prețuri reduse și prin comerțul de stat. In ultimele zile, magazinele de stat din Capitală care vând articole de fierărie au fost aprovizionate cu 5.000 de cazmale, 6.500 de sape, 4.500 de greble, 1.000 de săpăligi și alte unelte mici de grădiinărie. Depozitele oficiului de gros industrial pot pune, la nevoie, la dispoziția magazinelor cantități suficiente de asemenea unelte pentru a putea face față tuturor ce­rințelor. Locuințe pentru minerii de la Vatra Dornei Pentru minerii din bazinul Vatra Dornei au fost construite în ultimul timp locuințe confortabile pînă în cele mai îndepărtate exploatări. Pentru cei de la mina Arșița, de pildă, au fost construite 2 cabane moderne înzestrate cu mobilierul necesar, avî­nd apă și instala­ție electrică. La mina Oița, minerii au de asemenea la dispoziție clădiri moderne unde sînt cazați în condiții bune. De curind, pen­tru muncitorii de la această mină a fost ter­minat un nou dispensar cu staționar. Tot la această mină, pentru minerii care lucrează la exploatarea Orata s-a deschis o nouă can­tină. Utilaj pentru industria noastră petroliferă REȘIȚA (de la corespondentul nostru).­­ Ciștigarea Drapelului Roșu de producție a constituit pentru muncitorii și tehnicienii u­­zinei de utilaj petrolifer din Reșița un pu­ternic imbold în lupta lor pentru a da tot mai mult utilaj industriei noastre petrolifere. La fabrica nouă de mașini, găsești mun­citori bine pregătiți, care prelucrează piese din cele mai complicate, necesare fabricării turbo-agregatelor și utilajului petrolifer. Ma­joritatea muncitorilor aplică în procesul de producție metode înaintate de muncă. Apli­­cînd la strunjirea capacelor pentru loco­mo­tive metoda de tăiere rapidă, strungarul Gali Herman, fruntaș în întrecerea socialistă, a reușit să scurteze cu 50 la suta timpul de strun­jire necesar unei piese. De asemenea, strungarii fruntași Goldșing Robert și Fie­­roiu Leon, care lucrează la strunjirea piese­lor mici, folosind metodele Bioov-Bortchie­­vici și Jandarova, au reușit să reducă timpul de lucru la lagăre și la alte piese cu circa 50 la sută. Odată cu aceste realizări a cres­cut și cîștigul Tor. Strungarul Goldșing Ro­bert cîștigă între 800—1.000 lei lunar, față de 500—600 cît cîștiga înainte. Insuflețiți de dorința de a contribui activ la întărirea forței eco­nomice a patriei, e­­levii și cadrele școlii noastre duc o luptă continuă pentru obținerea de economii. Printr-o grijă neslăbită față de bunuri, ei se străduiesc să contribuie la transpunerea în viață a hotărîrilor partidului și guvernu­lui cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai ale oamenilor muncii, se străduiesc să a­­plice măsurile conducerii armatei referitor la înlăturarea risipei și cheltuielilor fără rost, însemnate economii au fost realizate în sectorul gospodăresc al școlii noastre. Da­torită educării elevilor în spiritul grijii față de îmbrăcăminte, datorită reparării la timp a echipamentului și lenjeriei, serviciul echipa­ment și tren a reușit să prelungească durata de întrebuințare a unei cantități de două va­goane de efecte, între care majoritatea lenje­rie. Alte două vagoane de echipament, care după expirarea termenului de întrebuințare mai poate fi folosit încă o perioadă îndelun­gată, au fost puse la dispoziția eșalonului superior. Serviciul auto al școlii a economisit de asemenea in ultimul timp o însemnată can­titate de carburanți și lubrif­ianți. Față de primul trimestru al anului trecut, în lunile februarie și martie ale anului curent s-a con­sumat cu 600 kg. benzină și 50 kg. lubri­­fianți mai puțin. De asemenea, norma de ex­ploatare a cauciucurilor a fost depășită pus, în prezent cu 50 la sută. Aceste economii au fost realizate în urma muncii de educare a­ personalului care deservește mașinile din do­tare în spiritul încadrării stricte in regulile de exploatare a materialului și regulile d circulație. Chiar și în sectorul învățămîntului, unii anumiți tovarăși susțineau greșita părere ci­ nu se pot realiza economii, în școala noastră s-au obținut o serie de succese, reducîndu-se mult cheltuielile. De pildă, la amenajarea să­lilor de documentare au fost f­olosite cu pri­­cep­ere multe materiale care se găseau în școală și care erau neîntrebuințate. Prin munca depusă de cadrele școlii, ca de pildă ofițerii Dumitrescu Ștefan, Bădărău Paul, Ungureanu și alții, la confecționarea ma­chetelor, stelajelor, dulapurilor, miniaturilor, etc., a fost economisită o sumă de 45.000 lei. Prin informații politice, conferințe și re­ferate, stația de radioamplificare și gazetele de perete, munca politică antrenează tot mai mulți elevi în lupta pentru înlăturarea ri­sipei. Locotenent major CONSTANTIN SBERA Minunatul exemplu al­ inovatorilor și rațio­nalizatorilor patriei noastre este urmat și de militarii unității noastre școală. Prin activita­tea lor în domeniul raționalizărilor și inovații­lor, cadrele unității noastre școală contribuie la îmbunătățirea tehnicii din dotare și creea­ză condiții înaintate de instruire și pregătire a elevilor. De asemenea, raționalizările și ino­vațiile permit realizarea unor însemnate eco­nomii. Succese importante am obținut în special în sectorul perfecționării tehnicii cu care se instruiesc elevii. In acest sens a fost cre­ată o turelă-școală pentru instrucția focului. O mare însemnătate are în instruirea elevi­lor moto­graficul pentru tras ținte. Acest a­­parat, conceput de ofi­țerul Domițian Gheor­­ghe, se compune din două troliuri acționate independent de un motor. Prin folosirea a­­cestui moto­­grafic se înlocuiește o mașină de luptă și se realizează astfel o serie de economii. Pentru predarea întreținerii mașinilor de luptă în diverse condiții, ciclul tehnic a rea­lizat macheta unui tanc, care indică prin puncte luminoase locul de ungere a fiecărei piese. Pe o tablă sînt trecute felul unsorilor de vară și de iarnă, cind se schimbă unsorile sau cînd se completează. Problema motoarelor și a reducerii consu­mului de carburanți, lubrif­ianți și electrică stă în centrul preocupărilor energie celor care se ocupă cu îmbunătățirea întreținerii și exploatării mașinilor de luptă. In acest domeniu au fost obținute unele succese. Mul­te inovații și raționalizări sînt în studiul comisiei care se ocupă de această problemă, iar altele în lucru. Astfel, în curînd va fi terminat încălzi­torul de ulei conceput de soldatul fruntaș Ceciș Lucian. Acest aparat reduce tinmul de pregătire al mașinilor pentru rulaj și prin întrebuințarea lui se va realiza o mare economie de carbu­ranți și lubrifianți în schimbul­ unui consum­ minim­­ de energie e­­lectrică generată de bateriile mașinii. Bancul de conducere auto electric, al că­rui plan l-au elaborat ofițerii Oborocea Cor­nel și Löbelsonn Rubin, va permite de ase­menea economisirea unei însemnate cantități de carburanți și lubrifianți și o instruire lesnicioasă a elevilor. îmbucurător este faptul că și elevii aduc propuneri de raționalizări și inovații. De pildă,, in studiul comisiei de raționalizări, in­venții și inovații se găsește planul unui dis­pozitiv de semnalizare din interiorul mașinii de luptă propus de elevul Taciuc Gheorghe. Tot elevul Taciuc a conceput un aparat de determinare a înclinației mașinii de luptă cu ajutorul căruia se poate corecta apoi tra­gerea. Aceasta dovedește că viitorii ofițeri sunt animați de dorința de a contribui activ la perfecționarea tehnicii din dotare a ar­matei noastre. Locotenent MIRCEA BUCUR (De la corespondentul nostru). — Lupt­? pentru înlăturarea risipei și realizarea de economii se desfășoară in unitatea noastră școală cu avînt sporit. Grija deosebită față de bunuri, folosirea lor cu chibzuință și spi­rit gospodăresc, face ca însemnate canti­tăți de materiale și bani să fie economisite. Astfel, de curind a fost reconstruit pe o porțiune din jurul școlii un gard. Datorită faptului că materialul vechi și cel nou a fost întrebuințat cu pricepere s-a realizat o economie de 44 metri cubi scînduri, 15 lus­tri cubi stulpi și 310 kg, cuie. Prin revizuirea instalației de apă și lu­mină, în lunile ianuarie, februarie și martie s-a consumat cu 600 metri cubi mai puțină apă decât în ultimul trimestru al anului tre­cut, iar energia electrică s-a consumat in luna februarie cu 5.600 kw, mai puțin decit în luna ianuarie. La revizuirea instalației electrice, angajatul civil Epure Vasile ai muncit cu un interes deosebit. Militarii de la serviciul tehnic al unității au realizat la recuperarea uleiului ars o economie însemnată. Ei au obținut în acest domeniu o depășire de 30 la sută a nomei de recuperare stabilită de eșalonul superior. Acest lucru a fost posibil datorită îmbunătă­țirii condițiilor de manipulare și depozitare a uleiului.­­ In pas cu întregul popor, cadrele și elevii școalei noastre luptă pentru traducerea în­­ viață a mărețului program de îmbunătățire a condițiilor de trai ale oamenilor muncii. Economii, raționalizări și inovații în școlile militare Lupta pentru in­troducerea de rațio­nalizări și inovații in procesul folosi­rii tehnicii de luptă cuprinde cu fiecare ,7.­ mase tot mai largi de militari, încă din școala mi­litară, viitorii ofi­țeri primesc de la profesorii lor boga­te cunoștințe teh­nice. înarmați cu a­­ceste cunoștințe, ei vor ști să educe pe militari în spiritul unei griji atente față de întreținerea și exploatarea ma­șinilor, vor putea crește dintre mili­­tari specialiști de clasă. In clișeu , Ofi­țerul Duță Tudor explică elevilor mo­dul de întreținere a mașinilor.

Next