Apărarea Patriei, iulie 1954 (Anul 10, nr. 152-178)

1954-07-01 / nr. 152

BMiNESC J. w A Pentru patria noastră, Republica Populară Homing / ★APĂRAREA patriei Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 152 (2457) | Joi 1 iulie 1954 || 4 PAGINI — 20 BANI Pentru o cît mai temeinica pregătire a lunetiștilor Pe cîmpul de luptă, militarilor li se cere să execute împotriva inamicului un foc precis, repede și prin surprindere, folosind un consum minim de muniție. Luptătorii care execută în cele mai bu­ne condiții un astfel de foc sînt pușcașii lunetișt­i. Contribuția însemnată la nimicirea dușmanului pe care o aduc lunetiștii pe cîmpul de luptă este oglindită strălucit de­­ experiența Marelui Război al Uniu­nii­­ Sovietice pentru Apărarea Patriei. Vestiții lunetiști sovietici, înflăcărați de urs fierbinte patriotism, nutrind ură de moarte împotriva cotropitorilor hitle­­riști, nimiceau, cu fiecare glonț tras, un fascist. Mii și mii de hitleriști, printre care observatori, agenți de transmisiu­ne, lunetiști, comandanți, servanți ai armelor automate, membri ai echipaje­lor tancurilor avariate etc. au pierit ră­puși de gloanțele precise ale lunetiștilor sovietici. Lunetistul Ivan Dobric a ucis singur 304 cotropitori din 304 gloanțe. Feodor Smoliaci­ov a ucis 125 dușmani din 126 gloanțe, iar Vasili G. Zaițev, în luptele de stradă de la Stalingrad, a nimicit cu focul puștii sale 230. Lunetistul este un trăgător cu ochiul ager, care trebuie să știe să observe cîmpul de luptă și să descopere repede obiectivele cele mai importante și a­­poi să le nimicească dintr-un singur foc. Aceasta impune comandanților și șefi­lor .să acorde multă atenție instruirii lunetiștilor, să le desăvârșească continuu antrenamentul la trageri, în descoperi­rea obiectivelor și aprecierea precisă a distanțelor, în folosirea iscusită a tere­nului. In afară de aceasta, un bun lunetist trebuie să fie rezistent și durz, calm, cu multă răbdare, pentru a sta la pîndă ore și chiar zile întregi, să știe să se orien­teze ușor, să fie perseverent și viclean în lupta. Toate aceste deprinderi și cali­tăți morale și de luptă necesare lunetiș­tilor trebuiesc dezvoltate prin antrena­ment metodic în teren, executat în condiții cît mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă și printr-o susținută muncă educativă individuală dusă de către comandanți, ajutați de locțiitorii lor politici. In actuala perioadă de instrucție, comandanții de unități și locțiitorii lor polițici trebuie să-și mărească exigența față­­ de instruirea­ și­­ educarea pușcași­lor lunetiști. Folosind din plin experien­ță de instrucție a Armatei Sovietice și experiența de instrucție proprie, îmbu­nătățind zi de zi modul de organizare a mun­cii și metodele de instruire și de educare, comandanții și locțiitorii lor politici, statele majore, pot și trebuie sa ridice la un înalt nivel măiestria de luptă a lunetiștilor din unitățile de sub comandă. Uin ajutor permanent trebuie să-i a­­corde comandanții, de unități și locții­torii lor politici ofițerilor și sergenților care se ocupă personal de pregătirea lunetiștilor. Ofițerul Stanciu s­a bucu­rat de acest sprijin și rezultatele muncii sale au fost cele dorite. In centrul preo­cupărilor acestui­­ ofițer a stat grija pentru a sădi în inimile lunetiștilor dragostea și încrederea în pușca cu lunetă, de a le desăvîrși cunoștințele în domeniul teoriei tragerilor și de a-i antrena în executarea tragerilor pe ori­ce vreme și în condiții de vizibilitate redusă. De la începerea pregătirii lunetiști­lor, ofițerul Stanciu a organizat o tra­gere demonstrativă cu o durată de două ore, în cadrul căreia a arătat lunetiș­tilor precizia focului, puștii c­u lunetă asupra obiectivelor mici și mascate, a­­flate­ la distanțe „mai mari decît distan­ța focului eficace al pușcașilor. .Ulterior, după un program bine chib­zuit. ,lunetiștii din unitate au fost ins­truiți­ și educați cu multă grijă. Aceștia au învățat bine luneta, reglarea liniei de miră la ,pușca cu lunetă, au învățat regulile și procedeele de tragere asu­pra obiectivelor fixe și mișcătoare, mai întîi la­ distanțe reduse, apoi la dis­tanțe reale, ete. La instrucția tactică, lunetiștii au în­vățat cum să se deplaseze feriți de ve­derile inamicului, cum sa aleagă și să­ folosească locul de observare și mo­dul de lucru clte doi (pereche) în dife­rite situații de luptă. Pregătirea lunetiș­tilor a fost întregită prin executarea tragerilor de­­ instrucție și a tragerilor de luptă individuale. Cu multă atenție au fost instruiți lu­netiștii și în unitatea în care muncește ofițerul Popescu Mihai. Dovada o con­stituie faptul că la multe concursuri, lu­netiștii din această unitate s-au clasat pe primele locuri. Comandanții și ajutoarele lor au da­toria să îndrumeze în organiza­rea muncii pe ofițerii și sergenții care conduc activitatea de instruire a lune­tiștilor,­­să le dezvolte exigența pentru a­ nu admite nici un fel de ușurări sau simplificări la instrucție. De asemenea, comandanții și statele majore au obliga­ția să asigure baza materială necesa­ră instruirii și educării lunetiștilor : în­căperi pentru studiu, material didac­tic necesar pentru predarea teoriei tra­gerilor, material suficient pentru tra­geri, broșuri și cărți care cuprind pove­stiri despre lunetiștii sovietici etc., ve­­rificînd dacă această bază materială este folosită în întregime și în mod just. Folosind la maximum timpul de instrucție aflat la dispoziție, aplicînd în practică cunoștințele și indicațiile me­todice primite la pregătirea ce s-a făcut, ofițerii și sergenții cărora li s-a încre­dințat marea cinste de a pregăti pe lu­netiști trebuie să-i antreneze temeinic pe subordonații lor în executarea focu­lui in condiții cît mai apropiate de rea­litatea cîmpului de luptă, în deprinderilor necesare pentru însușirea ducerea luptei cu inamicul în condiții complicate. Cu ocazia tragerilor de instrucție, lu­netiștii trebuie învățați să studieze bă­taia puștii și aplicarea corecțiilor în funcție de condițiile exterioare care in­fluențează asupra mersului glonțului prin aer, precum și corecțiile asupra o­­biectivelor mișcătoare. In cadrul trage­rilor de luptă individuale, lunetiștii să-și desăvîrșească deprinderile in descope­rirea și nimicirea obiectivelor în condi­ții mai grele, a obiectivelor mici și bine mascate. Pentru aceasta, locul de apa­riție a țintelor în poligon trebuie schim­bat pentru fiecare pereche de lunetiști pentru ca acei care urmează la tragere să nu cunoască unde și cum vor apare țintele. E­ste indicat de asemenea ca parte din trageri­ să fie executate în zorii zi­le­, iar­ altele în amurgul serii­ pe vi­zibilitate redusă. Lunetistului expe­rimentat, tocmai acest timp îi este cel mai de folos pentru a-și îndeplini în bune condiții misiunea primită. Un sprijin de nădejde în munca ofi­țerilor și sergenților­­ care răspund de buna pregătire a lunetiștilor trebuie să-i acorde locțiitorii politici ai comandan­ților, secretarii de partid și secretarii bi­rourilor atemiste pe unitate. Acest spri­jin concret, dat zi de zi ofițerilor și ser­genților instructori ai lunetiștilor, tre­buie să aibă ca scop îmbunătățirea cali­tății muncii politice educative ce se duce cu cei care se instruiesc. Pe de altă parte, să contribuie la mobilizarea tutu­ror lunetiștilor pentru ca în frunte cu­ co­muniștii și utemiștii să nu-și cruțe tim­pul și­ forțele pentru a-și însuși cunoștin­țele și deprinderile necesare în luptă. Pregătirea lunetiștilor, perfecționarea deprinderilor lor, trebuie continuate pe tot cursul perioadei de vară. Pe timpul exerc­ițiilor și aplicațiilor tactice, al exer­­cițiilor de instrucția focului și al celor de pregătire fizică, comandanții și loc­țiitorii lor politici trebuie să mențină și să perfecteze antrenamentul lunetiști­lor la trageri, să le dezvolte necontenit calitățile morale și de luptă. Procedind în acest fel, comandanții vor reuși să aibă lunetiști iscusiți, trăgători de mare precizie, în stare să descopere inami­cul pe cîmpul de luptă după cele mai mărunte și neînsemnate indicii, să-l in­ducă în eroare și să-l lovească din pri­ma lovitură. A fi lunetist este o mare cinste. Ori­cine poate deveni lunetist dacă-i place această specialitate, dacă își însușește cu perseverență artă tragerii precise. Da­toria comandanților și locțiitorilor lor politici, a statelor majore, este să ajute pe cît mai mulți militari să devină lu­netiști, să-i îndrume în pregătirea lor, să le dezvolte dragostea față de această frumoasă funcție, care reprezintă mîndria subunităților de pușcași, spaima dușma­nilor pe cîmpul de luptă. Angajamentele prind viață (De la corespondentul nostru). — Colectivul țesătoriei „Donc­a Simo“ din Ca­pitală s-a angajat să cinstească ziua de 23 August cu următoarele realizări: să dea 33.000 m. țesături peste­ plan, să realizeze economii în valoare de 31.000 lei prin re­ducerea consumului specific la materialele auxiliare, să depășească producția de cal­- 1-3 . În suma,­ să dezvolte mișcarea inovatorilor prin amenajarea­ cabinetului tehnic și prin organizarea „Zilei inovatorul­u­i“, să înființeze o secție pentru confec­ționarea articolelor pentru copii, să con­fec­ționeze în această secție, din deșeuri, 2000 diferite articole pentru copii, să dea în fo­losință 5 locuințe pentru muncitorii din în­treprindere și să organizeze între 15 iulie—1 septembrie o colonie la Breaza pentru copiii muncitorilor. Muncind cu rîvnă pentru traducerea în fapte a acestor angajamente, muncitorii, tehnicienii și­ inginerii întreprinderii au dat pînă acum 22.678 in. țesături peste plan, au realizat economii In valoare de 26.000 lei, cabinetul tehnic este aproape gata, a fost fixată data de 5 august ca „Zi a inovatorului". De asemenea, ei au realizat con­strucția locuințelor muncitorești in proporție de 90 la sută, iar pentru o perioadă 15 iulie—4 septembrie au fost planificați 50 co­pii ai muncitorilor care își vor petrece va­canța­ la colonia de la Breaza. Printre în întrecerea muncitoarele care depășesc zil­nic norma se­mânară și țesătoarea fruntașă socialistă ,Antonovici Ana,­ care lucrează la 4 războaie. Ea produce peste normă cu 11,3 la sută. De asemenea, Nan Mari­ța își depășește norma cu 16,3 la sută. La secția apretură,­ fruntașul în producție Manole Mîinea depășește norma cu 3,11 la sută, iar­ la secția năvădit, utemista Olteanu Constanța depășește norma zilnica cu peste 25 la sută. In numărul de azi: E. Boldan : Personalitatea lui Ștefan cel Mare văzută de scriitorii noștri (pag. 2 și 3): Locotenent major Ion V. Stalomir : Din practica disciplinară a unui coman­dant de subunitate (pag. 2-a) Locotenent Gh. Mușină : Din expe­riența conducătorilor de lecții politice — Un seminar reușit (pag. 2-a). Lucrările Conferinței de la Geneva (pag. 3-a). N. Proncenko, I. Kucer . Din experien­ța organizațiilor de partid din Armata Sovietică — Secretarul organizației de partid la muncă (pag. 3-a). Cea de a 18-a sesiune a Consiliului Economic și Social O.N.U. (pag. 3­-a). Cazuri de violare de către avioane a­­mericane a libertății navigației în lar­gul mării (pag. 3-a). Evenimentele din Guatemala (pag. 4-a). Cel de al 4-lea Congres al împuter­niciților cooperației de consum din U.R.S.S. (pag. 4-a). Prietenia marilor popoare (pag. 4-a) Declarația comună a primilor miniștri ai R. P. Chineze și Uniunii Birmane (pag. 4-a). O declarație făcută de Ciu En-lai la Rangoon (pag. 4-a). Referendumul popular din R. D. Ger­mană (pag. 4-a). Comunicatul Consiliului de Miniștri al U. R. S. S. cu privire la punerea în funcțiune în U. R. S. S. a primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA, 30 (Agerpres).­­Agenția TASS transmite comunicatul Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcțiune în U.R.S.S. a­ primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de știință și ingi­nerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-a terminat cu succes proiectarea și construirea primei centrale electrice ind­ustriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 21 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată, o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combusti­bil, ci cu energie atomică — prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea în funcțiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea pașnică a energiei atomice.­­­­ Oamenii de știință și inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw, In cinstea zilei de 23 August Sporește avîntul întrecerii socialiste Răspuns la chemare TIMIȘOARA, (de la corespondentul nos­tru). — Răspunzînd chemării unităților a­­gricole din regiunea Constanța, mecaniza­ter ii de la S.M.T.­Deta au analizat posibi­litățile lor pentru obținerea unor noi succese în muncă. Printre alte angajamente pe care și le-au luat în cinstea celei de a 10-a ani­versări a eliberării patriei, ei și-au propus să realizeze planul de producție privind lu­crările de recoltat, treerat și desmiriștit, cu patru zile înainte de termen. Pe lângă a­­ceasta, ei vor realiza peste plan 400 ha. la secerat și 300 ha. la desmiriștit, reducînd prețul de cost per hantru cu 2 la sută Colectiviștii din Ivanda, raionul D­eta, au răspuns și ei la chemarea oamenilor muncii de pe ogoarele regiunii Constanța și s-au angajat ca in cinstea zilei de 23 August" să recolteze cu mașinile S.M.T.-ului 300 nectare, iar cu mijloace proprii 200 ha. HUNEDOARA. — In toate secțiile și sec­toarele de­ muncă din cadrul Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu­-Dej“ din Hune­doara colectivele de muncitori desfășoară cu însuflețire întrecerea socialistă pentru înde­plinirea cu cinste a angajamentelor luate în întîmpinarea zilei de 23 August. In sectorul oțelăriei Siemens Martin, echipele de oțe­­lari conduse de prim topitorii Dumitru Brm­­zei și Gh. Boder au reușit ca în perioada de la 23 la 29 iunie să dea peste graficul de producție cu 17,2 la sută și respectiv cu 18 la sută mai mult oțel, iar cei din echipa prim topitorului Petrovici Alexandru au rea­lizat graficul de producție în proporție de 114,8 la sută. De asemenea la turnătoria „Patria" din cadrul Combinatului, unde se confecționează diferite articole de larg consum, echipa de muncitori condusă de Nagy Ludovic, care lucrează la confecționarea sobelor de gătit tip masă, și-a depășit planul de producție pe ultimele 10 zile cu 185 la sută, situîndu-se astfel în fruntea întrecerii socialiste din a­­cest sector în trecerea siderurgiștilor hunedoreni Colectiviștii în fruntea muncilor de recoltare CRAIOVA, (de la corespondentul nostru). Muncitorii din gospodăriile agricole de stat, colectiviștii și țăranii muncitori din raioanele Amaradia, Băilești, Segarcea, Caracăl și Ca­­lafat din regiunea Craiova au început sece­rișul orzului și al rapiței. In raionul Caracal, printre primii care au recoltat orzul se află și membrii gospodă­riei agricole colective di­n comuna Amărăștii de Sus. In ziua de 29 iunie, ei au terminat de secerat în întregime cele 20 ha. cultivate cu orz de toamna. După exemplul colecti­viștilor, numeroși țărani muncitori cu gospo­dării individuale, printre care Ene Mihai, Boieroia Gh. și alții, au secerat orzul. In raionul Caracal au fost secerate pînă la 29 iunie peste 40 ha. orz. In raionul Segarcea, țăranii muncitori cu gospodării mici și mijlocii din comunele Padea și Segarcea au Început recoltatul la­nurilor de orz date în pîrg. Muncitorii­ gos­podăriei agricole de stat Moțăței folosesc la recoltatul orzului o combină sosită de cu­­rînd din Uniunea Sovietică. Combinerul Au­rel Baluș îndeplinește zilnic o normă și ju­­mătate. Terminînd de recoltat în întregime cele 5 ha. cultivate cu orz și cele 10 ha. culti­vate cu rapiță, colectiviștii din­ comuna Maglavit au început treeratul păioaselor. Echipa a 3-a, pe care o conduce utemista Lr­­ziccar­u Sanda este fruntașă in recoltat. Planul lunar îndeplinit înainte de termen Desfășurînd cu avint Întrecerea în cin­stea celei de a 10 a aniversări a eliberării patriei noastre, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii unor întreprinderi din industria ce­ramică și din industria geamurilor și a ma­terialelor izolatoare au obținut în primele 20 de zile ale lunii iunie frumoase succese în producție. Astfel­, colectivele fabricilor de cărămizi „Arad" și „Argila Roșie" București și,au realizat planul in proporție de 107,4 la sută, respectiv 100 la sută. Și colectivele unor fa­brici de materiale izolatoare, mobilizînd re­zervele interne ale producției, pentru a da șantierelor de construcții tot mai multe pro­duse, au obținut succese în realizarea pianu­lui. Printre acestea sunt colectivele fabrici­lor „Solomir-Brăila, care și-a realizat pla­nul in proporție de 153 la sută.­ „Ashoci­­ment“-Oradea Joi la sută și „Stufit“-Tulcea 100,6 la sută. Petroliștii extind aplicarea metodelor înaintate la foraj PLOEȘTI.­­ La oficiul de foraj Boldești au fost instruite în ultimul timp 10 brigăzi în vederea folosirii metodei sovietice a fo­rajului rapid și a altor metode înaintate. Printre aceste brigăzi se numără și cele con­duse de Nicolae Junghiatu, Ion Savu, Gh. Dumitru și Nicolae Mițoi, care depășesc cu regularitate vitezele­­ comerciale și mecanice de foraj cu 100 și chiar cu aproape 250 la sută. De asemenea, prin folosirea metodei tubajului cu coloană unică, sondorii de la oficiul Boldești au reușit să tubeze în pri­mele 5 luni ale­ acestui an 17 sonde, econo­misind burlane in valoare de peste 4.687.900 lei. Cuvîntul textili­ști­lor PITEȘTI (de la corespondentul nostru). Muncitorii și tehnicienii din întreprinderea textilă „11 Iunie“-Pitești s-au angajat ca, în cinstea zilei de 23 August, să dea peste plan 2.500 kg. fire de bumbac și 50.000 m. p. țesături , să depășească planul valoric al producției globale ,cu 2 la sută , să sporea­scă productivitatea muncii cu 1,2 la sută. Colectivul acestei întreprinderi s-a mai an­gajat să reducă prețul de cost al produse­lor cu 0,4 la sută , să depășească planul de calitate al firelor cu 20 la sută, iar­ la țesături cu 5 la sută , să creeze 10 modele noi de țesături , să Înființeze pînă la 1 au­gust o secție de valorificare a deșeurilor. IN SALA DE OPERAȚIE De la un capăt la celălalt al cabinetului, locotenentul major Constantin Mihalachi se plimbă agitat. Peste cîteva minute, peste nu­mai cîteva minute, va fi operat... își privește cu îngrijorare brațul um­flat, cu pielea gălbuie. Apoi, privirea îi alear­­ga nerăbdătoare spre ceas, închide ochii și se vede în sala de operație. Pentru a nu știu câta oară își pune aceeași întrebare , va reuși oare ? Apoi, vrînd parcă să se convingă, rostește cu glas tare : „Tre­buie să reușească. Nu pot să rămin cu o singură mină. Nu, e cu neputință. Am au­zit că e„un chirurg renumit. A redat viața atîtor­ oameni. Sigur că și pentru mine va face tot ce ii stă in putință". ...Pregătindu-se pentru operație, doctorul Mareș Eugen­­ se uită la toate analizele și revăzu toate datele diagnosticului. — Fracturi repetate la antebraț... Ches­tiunea e destul de complicată. S-ar putea să riănînă cu mina strîmbă. Și, în acest caz, va fi reformat. In clipa aceasta doctorului îi apăru în minte figura chinuită a bolnavului. Cînd îl vizitase ultima oară, acesta îl privise lung, drept în ochi, oftase, dar nu­­ rostise nici un cuvînt. Privirea lui spusese­­­­ insă mult. Era ca un strigăt, ca o rugă fierbinte : „to­varășe doctor, o să mă faceți bine ?...“ — Mai dă-mi săpun — se adresă doctorul sorei, care tocmai intrase pe ușă. Apoi, con­tinuă să se spele pe mîini, chibzuind adînc la starea bolnavului. ...Cînd intră în sala de operație, bolnavul era urcat pe masă și sora îl lega la mină. La operație mai asistau câțiva medici și stu­denți. Doctorul își îmbrăcă halatul sterilizat și, ajutat de soră, își puse mînușile de cau­ciuc. Asistentul doctorului Mareș e tînărul chi­rurg , Malmezan Ioan, care a absolvit anul trecut facultatea cu „Diplomă de merit“. Doctorul are mare încredere în posibilită­țile acestui tinăr chirurg, dar, ori de cîte ori este vreo operație mai grea, un caz mai grav, operează el. Se apropie de bolnav, și, mîngîindu-l ușor pe creștet, i se adresă cu căldură : „n-ai de ce să te temi, o să meargă bine". Sora spălă cu alcool locul de operație și-l șterse cu iod. — Acum te anesteziem. N-ai să simți de­­cit o înțepătură. Dacă te doare să ne spui. Doctorul luă de la soră siringa cu novo­­caină și începu să înțepe locul ce urma să fie operat; încet, încet, anestezia se produse. Operația începu. O tăcere solemnă se așter­nu în întreaga sală. Sora întinse bisturiul cu care doctorul crestă mai întii la supra­față, iar apoi din ce in ce mai adînc. Fără să se uite, doctorul întinse iar mina. Sora ii dădu alt­ instrument. S-a obișnuit să ghiceas­că tot ce-i trebuie doctorului după mișcarea buzelor și a mîinilor sale, după mersul ope­rației. Silueta ei sveltă, în halat, cu o mască de tifon alb, exprima o încordată concen­trare. Parcă nici nu îndrăznea să clipească. — Tampoane —­ spuse asistentul. Sora se duse repede și de pe o măsuță luă o casoletă cu tampoane. Apoi se întoar­se la căpătîiul bolnavului, li puse comprese și încercă să înfiripa în șoaptă o discuție, pentru a-i abate atenția de la operație. Cu multă atenție, doctorul incepu să caute șuruburile și plăcuțele metalice în care, cu trei luni în urmă, fuseseră prinse oasele fracturate. Primul șurub nu putu fi găsit repede. Sora observă și aduse îndată radio­grafiile. Cind doctorul se pregătea să le ceară,­­ta i le și arătă. După indicația radio­grafiei, șurubul fu repede găsit. Cu ajutorul unei șurubelnițe, doctorul ii scoase. Începu apoi să le caute pe celelalte. Pensa chirur­gicală a devenit în mîna lui sensibilă un instrument însuflețit, care pipăie, găsește, scoate... Doctorul privi din nou radiografiile. — Da, următorul e aici — îi spuse el asis­tentului. Și, într-adevăr, în cîteva clipe fu găsit un șurub, apoi altul. Mai greu merse cu ultimul șurub. Nu putu fi găsit și pace. Fură cercetate de cîteva ori radiografiile. Degeaba însă. Pe fața doctorului apărură broboane de sudoare. Sora îi șterse ușor fruntea. Toți pri­veau rana deschisă și locul unde opera doc­torul. Nimeni nu îndrăznea să scoată un cu­vînt. Se auzea numai sunetul metalic al ins­trumentelor, cînd erau așezate pe masă. Doc­torul ceru dalta și ciocanul. — Acum, dragul meu,— spusa el bolna­vului —­ urmează lucrul cel mai neplăcut. Trebuie să ratezi ,puțin, începu să caute iar, cu multă, foarte mul­tă atenție. Mișcările îi erau nespus de sine, precise și repezi. Acesta e rezultatul unei munci încordate și al unei experiențe înde­lungate. Când și ultimul șurub fu găsit, toți răsu­­flară ușurați. Plăcuța, împreună cu șurubul au fost scoase, după care doctorul înfipse a­­cum cu vin! întors, iar asistentul introdusa fi­rul și înnodă. — Mai strîns, să nu se slăbească: Prin­­de-li bine.­­Toate trebuie să aibe aceeași ten­siune. Ajutat de asistentul său, doctorul își șter­se mînușile de sîngele cu care erau împroș­­cate și începu să lucreze mai departe. Cu aceeași încordare, cu aceeași răbdare și a­­tenție a scos și cealaltă placă. ...Cînd operația s-a terminat, fața docto­rului era transpirată ca sub arșița lui iulie. •— Șterge-mă, te rog, soră. Apoi se întoarse spre bolnav. „Mișcă, te rog, mina“. Toți cei de față simțiră im fior în inimă. Urmau clipele cele mai grele. Dacă va pu­tea să miște mîna, înseamnă că operația este reușită. Dacă nu, atunci... — Mișc­ o cu curaj, fără teamă... și dege­tele, așa, așa... Bolnavul ridică puțin capul de pe masă și rosti stins : „Pot s-o mișc, pot s-o mișc din nou. Iți mulțumesc, doctore, îți mulțumesc din inimă..." Cuvintele sale exprimau atita mulțumire, atîta recunoștință, incit doctorul se simți stingherit. Își întoarse privirea în altă parte. Apoi, se apropie de bolnav și cercetă cu lua­re aminte locul operației. — Totul merge bine. Trebuie însă ca du­pă ce te mai întremezi să vii să-ți facem o nouă operație, să-ți aranjăm mușchii. Acum nu s-a putut, ești prea slăbit. ...Ajutat de soră, bolnavul coborî de pe masa de operație și porni spre salon. Doc­torul îl urmări cu privirea pînă la ușă. Deși sleit de puteri după durerea pe care o suferise și neliniștea prin care trecuse, Mihalache Constantin căpătă deodată poftă de vorbă. Apuca strins mîna sorei și-i șopti cu fața luminată de bucurie : „înțelegi,­­­oră ? Înseamnă că de-acu sînt iarăși om întreg, înseamnă că n-o să fiu reformat, înțelegi? O să mă întorc iar la unitate. M. DQBRE DIN UNITĂȚI Pregătirea cercetașilor a. a. In unitatea unde lucrează ofițerul Pădu­rarii Leon, pregătirea cercetașilor a.a. este o preocupare principală­­ a comandanților de subunități. In ultimul tim­p, ofițerul Des­­pina Marin face zilnic exerciții cu cer­ce­­tașii, le arată diferite tipuri de avioane și îi pune să determine viteza fiecăruia. Ofi­țerul le explică, de asemenea, misiunea de o au cercetașii în aplicații și la trageri și le arată că de felul cum știu ei să ac­ționeze depind rezultatele la trageri. In fruntea celor ce și-au însușit cel mai bine cunoștințele de specialitate se găsesc utemiștii Bu­ldrea Teodor și Stoica Ioan. In timpul liber, ei ajută și pe militarii care și-au însușit mai greu problemele. Locotenent I. COTOARA O consfătuire plină de învățăminte De curînd, în unitatea din care face parte ofițerul Enache Gheorghe a avut loc o cons­fătuire pentru schimb de experiență,­ orga­nizată cu personalul care lucrează în cadrul blocului alimentar. In prima parte a consfătuirii, carinicul Ivașcu Teodor și angajatul civil Dobre Ioan au prezentat cite un referat prin care au ară­tat felul cum au reuș­it ei să pregătească militari­lor hrană cit mai bună. Vorbind despre metodele întrebuințate, an­gajatul civil Dobre Ioan a spus printre al­tele : „Pentru ca să asigur mîncare bună mi­litarilor, am urmărit întotdeauna ca alimen­tele ce urmează să se introducă la cazan să fie bine curățate. Bine înțeles, la curățirea lor sînt atent să nu se facă risipă. Pe tot timpul cît prepar mîncarea țin seama de spe­cificul fiecărui aliment și îi introduc în ca­zan atunci cînd trebuie, astfel ca fiecare să fiarbă uniform. Printr-o bună conducere a fo­curilor la cazane reușesc să realizez și în­semnate economii de combustibil". In continuare, el a vorbit despre folosirea zarzavaturilor din grădinița bucătarului, care contribuie la îmbunătățirea hranei milita­rilor. In cea de a doua parte a consfătuirii, ofițe­rul Bursuc Ioan a prezentat referatul : „Ro­i­.:­ personalului blocului alimentar în asigu­rarea unei hrane cît mai bine pregătite". Ca exemplu bun în îndeplinirea sarcinilor au fost dați cartnicul Moga Grigore, anga­jații civili Ion Dobre și­ Ion Hossu și au fost criticați angajații civili Maria Marca și Gheorghe Porcișteanu, care manifestă­­­ pel de răspundere față de serviciul pe­ care îl execută. Ei nu întrețin curățenia la locul de muncă, întîrzie de la serviciu, uneori chiar lipsesc nemotivat. Participanții la consfătuire au plecat cu învățăminte prețioase. . Carm­ie I. HOLZL Activități gospodărești Încă din ziua sosirii în tabără, elevii din subunitatea comandată de ofițerul Alexa Nicolae au început munca pentru amenaja­rea sectoarelor subunității lor. Ei au confecționat polițe din șindrilă pen­tru sacii de spate și au pregătit cu multă grijă dormitoarele. Muncă susținută s-a de­pus și la construirea magaziilor pentru ma­teriale, în special pentru armament. Tehnica de luptă a fost bine curățată și unsă înainte de depozitare. Tot în cadrul activităților gospodărești, ele­vii acestei subunități au refăcut in întregime grajdul pentru cai. Sălile de clasă, atît­ cele acoperite, cît și cele din aer­ liber, au fost complet reparate. De asemenea au fost amenajate parcuri cu florii în sectorul sub­unității lor. In toate aceste munci s-au evidențiat elevii Ciobariu Gheorghe, Drăgoianu Con­stantin, Stănișor Niculae și alții. Elev plutonier D. CACIULAN Intîlnire cu oamenii muncii De curînd, la Casa Ofițerilor din garni­zoana „N“ au fost invitați tovarășii lacob loan, fruntaș in producție la S.M.T.-ul din localitate, și Aflăgea Constantin, directorul unei gospodării agricole de stat din aț­ro­­piere. Tovarășul Iacob Ioan a vorbit militarilor și familiilor lor despre rolul S.M.T.-urilor în transformarea socialistă a agriculturii și des­pre succesele obținute de S.M.T.-ul din lo­calitate. Tovarășul aflăgea Constantin, directorul unei gospodării agricole de stat, a făcut un scurt istoric al gospodăriei. A scos apoi în evidență folosirea pe scară largă în acea­stă gospodărie a metodelor agrotehnice so­vietice, și succesele unor muncitori. In în­cheiere, tovarășul Atlăgea a invitat pe mi­litarii di­n garnizoană și familiile lor să facă cît mai curînd o vizită la gospodărie. Ofițerul Soare Marin a adus invitaților mulțumiri pentru cele expuse. Intîlnirea militarilor cu oamenii muncii „s-a desfășurat într-o atmosferă tovărășească și a contribuit la strîngerea legăturilor din­tre armată și poporul muncitor. Maior M. PETRIȘOR Nepăsare față de munca culturală (De la corespondentul nostru). In unitatea din care face parte ofițerul Ștefan Ioan, munca cultural-artistică lasă foarte mult de dorit. Deși mulți militari sunt dornici de a pregăti programe artistice pe care să le prezinte în unitate și la sate în fața țăranilor muncitori, precum și să au­dieze progra­me frumoase transmise prin stația de radioamplificare, nimeni din lucră­torii politici ai unității nu se interesează de organizarea folosirii în mod plăcut și instruc­tiv a timpului liber al militarilor. Activitatea culturală în această unitate se rezumă la ceea c­e se face în orele culturale de masă, adică la citirea unor articole din presă. Această inactivitate în privința organi­zării muncii culturale în unitate, în munca clubului, și formalismul ce se manifestă în ținerea orelor culturale de masă se dato­­resc în primul rînd locțiitorului politic a­ unității, care nu se ocupă de această proble­mă și nu îndrumă comitetul de club pentru a organiza desfășurarea unei frumoase instructive activități cultural-artistice. Dar­ și pe bună dreptate, se întreabă militarii: „Va mai dura mult timp această lipsă de interes față de una din problemele cele mai impor­tante ale educării militarilor ?“

Next