Apărarea Patriei, august 1954 (Anul 10, nr. 179-202)

1954-08-01 / nr. 179

---­ Duminica ) aug­ust 1954 Nr. 118­­2154^ APĂRAREA PATRIEI Au luat sfirșit lucrările Conferinței pe țară a Uniunii Tineretului Muncitor ■A i In cadrul ședinței de vineri 30 iulie ori au continuat discuțiile la darea de seamă asupra activității C. C. al U.T.M. Tov. Ion Iacomi, prim secretar al comi­tetului regional U.T.M. Pitești, a vorbit despre succesele tinerilor din regiune in îndeplinirea sarcinilor puse de plenara lăr­gită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Frumoase rezultate au fost obținute de ti­nerii de la I.M.S. Cîmpulung-Muscel și din schelete petrolifere. In agricultură, tinerii au lucrat cu multă însuflețire la plivitul și strîngerea păioaselor, la prășitul cultu­rilor de porumb și floarea soarelui. Vorbitorul a arătat apoi că comitetul re­gional U.T.M. Pitești are încă serioase slăbiciuni în munca de mobilizare a tine­retului la îndeplinirea planului de stat. Tov. ing. Fierea Sfîrîiată, de la Com­plexul C.F.R. „Grivița Roșie“, a arătat că organizațiile U.T.M. trebuie să se ocupe îndeaproape de îndrumarea tinerilor în a­­legerea meseriei, precum și de buna lor pregătire profesională. Desfășurarea în bune condiții a învățămîntului teoretic și prac­tic al elevilor din școlile Rezervelor de Muncă trebuie să fie în centrul atenției or­ganizațiilor U.T.M. Tov. Gh. Găvruș, prim secretar al comi­tetului regional U.T.M. Constanța, a ară­tat că organizațiile U.T.M. din satele re­giunii Constanța n-au acordat atenția cuve­nită muncii de întărire a sectorului socia­list al agriculturii. De asemenea, unele or­ganizații U.T.M. dau­ dovadă de o slabă combativitate împotriva uneltirilor dușma­nului de clasă. Este necesar ca C.C. sa­ U.T.M. să nu se m­ulțumească numai cu trimiterea de in­strucțiuni, ci să dea un ajutor sistematic muncii pentru întărirea activității U. T. M. la sate. Tov. Gh. Pop, activist al C. C. U.T.M., s-a ocupat în cuvîntarea sa de pro­­­­­lema mobilizării tineretului la practicarea culturii fizice și a sportului. Vorbitorul a arătat că C.C. al U.T.M. a subapreciat munca sportivă. Mulți tineri de la sate sînt dornici să facă sport, dar organizațiile U. T. M. n-au știut să răspun­dă acestei dorințe. Tov. Boda Géza, activist al­ comitetului U.T.M. al Regiunii Autonome Maghiare, a arătat că tineretul din această regiune obținut o serie de realizări în aplicarea ho­­­­tărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953. In ultima vreme, s-au for­mat 22 noi brigăzi atemiste de producție, 3 posturi utemiste de control, 13 brigăzi de bună deservire și 2 secții de tineret pentru producerea bunurilor de larg consum. Ti­neretul din Regiunea Autonomă Maghiară a contribuit din plin la aplicarea metodelor agrotehnice în agricultură și în special la însămînțarea a 6.897 ha. în cuiburi așezate în pătrat. Aceste succese au fost posibile datorită ajutorului și îndrumării permanen­te primite din partea comitetului regional de partid. Vorbitorul a cerut ca C.C. al U.T.M. să­­ dea un ajutor mai sistematic comitetului regional U. T. M. în vederea­ îmbunătățirii muncii de educare a tineretului în spiritul patriotismului socialist și al internaționa­lismului proletar. Aducînd conferinței un salut din partea scriitorilor­, tov. Eugen Frunză, secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R., a subliniat rolul literaturii în educarea comunistă a tinerei generații. Scriitorii din patria noastră consideră drept o sarcină de cinste de a înfățișa în operele lor eroi care să servească drept model tineretului nostru, însuflețindu-i la fapte patriotice, și de a demasca chipul hidos al dușmanului. In continuare, vorbitorul a arătat că U.T.M. n-a dat atenția cuvenită folosirii cărților pentru educarea comunistă a ti­neretului, nu s-a ocupat de îndrumarea tinerilor scriitori și a activității cenaclu­rilor literare. In creația unor scriitori se mai vădesc manifestări de apolitism și schematism.­­ Uniunea Scriitorilor nu ocupă suficient de dezvoltarea literaturii se pentru tineret și copii, de ajutorarea pre­sei de tineret și copii. Vorbitorul și-a luat angajamentul să contribuie la lichidarea a­­cestor lipsuri. Maiorul Ion Coman a vorbit­­ despre succesele importante obținute de către or­ganizațiile U.T.M. din Forțele Armate, aju­toare de preț ale comandanților, organe­lor politice și organizațiilor de partid în lupta pentru ridicarea fiecărui utemist la rangul de fruntaș în pregătirea de luptă și politică, exemplu de disciplină și ho­­tărîre, de vitejie și pricepere, de îndepli­nire conștiincioasă a tuturor sarcinilor de serviciu. Arătînd că militarii utem­iști își perfecționează neîncetat măiestria de luptă ■și pregătirea politică, el a evidențiat fap­tul că peste 300 dintre aceștia au­ primit Diploma de onoare a C.C. al U.T.M. Vorbitorul a arătat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la mun­ca U.T.M. constituie un ajutor de seamă pentru îmbunătățirea muncii organizațiilor utemiste din Forțele Armate. Tov. Victoria Doroftei, muncitoare frun­tașă la fabrica „Flora“ din București, a vorbit despre metodele de lucru și rezul­tatele bune obținute de postul utemist de­­control din întreprindere. Studiind temeinic procesul de producție, postul atemist de con­trol pe care-l­ conduce a făcut numeroase propuneri care au dus la ridicarea produc­tivității muncii, la îmbunătățirea calității produselor­ alimentare și la înlăturarea ri­sipei. Vorbitoarea a arătat în continuare că organizațiile U.T.M. trebuie să se preocupe mai temeinic de întărirea disciplinei în muncă și de calificarea tineretului. Tov. Chițu Flores, secretar al C. C. U.T.M., a făcut o analiză critică a activi­al­tății Biroului C.C. al U.T.M., subliniind în­deosebi lipsurile în privința întăririi acti­vității brigăzilor atemiste și posturilor de control și a atragerii tineretului la lupta pentru mărirea producției agricole și pen­tru transformarea socialistă a agriculturii. Una din cauzele principale ale acestor lip­suri — a subliniat vorbitorul — este slaba cunoaștere de către majoritatea activiștilor utemiști a problemelor producției industriale și agricole. Analizîndu-și în m­od autocritic activita­tea, vorbitorul a arătat că în munca sa s-au manifestat o seamă de lipsuri, ca superfi­cialitate, un stil birocratic de muncă, lipsă de legătură cu masele. Tov. Ristache Flor­ea, prim secretar al comitetului raional U.T.M. Cîmpina, a ară­tat că multe hotărîri ale organelor de con­ducere ale P.M.R. și ale U.T.M. nu sînt îndeplinite din cauza controlului superficial al organelor U.T.M. El a cerut să se acorde o mai mare atenție pregătirii cadrelor ute­miste, să se organizeze periodic consfătuiri cu secretarii organizațiilor de bază pe ra­muri de activitate. Tov. Pavel Țugui, locțiitor al ministru­lui Culturii, a înfățișat în cuvîntul său marile succese obținute de regimul nostru democrat-popular în dezvoltarea culturii. Ministerul Culturii și instituțiile care de­pind de el au însă lipsuri serioase în privin­ța atragerii tineretului în­ munca cultural­­artistică, în educarea ideologică a tinerilor. Se desfășoară slab munca culturală de masă în rîn­durile tineretului de la sate. Organele Ministerului Culturii, cît și secțiile culturale ale sfaturilor populare în colaborare cu U.T.M. trebuie să-și concentreze atenția asupra atra­gerii tineretului în activitatea căminelor cul­turale. Acum, în perioada muncilor agricole de vară, U.T.M.-ul trebuie să organizeze cît mai multe brigăzi de tineret care să difuzeze la aici broșuri agrotehnice, cărți literare și de popularizare a științei. Este necesar să se ducă o muncă sistematică de popularizare a cîntecelor care mobilizează tineretul la mun­că, creînd o atmosferă de bucurie și entu­ziasm. Tinerii romîni și maghiari din patria noastră luptă înfrățiți pentru aplicarea în viață a hotărîrilor partidului — a spus tov. Fazekaș Ludovic, activist al C.C. al U.T.M. Totuși în munca de educare a tineretului e­­xistă serioase lipsuri. In Regiunea Autonomă Maghiară, ca și în alte regiuni, munca de e­­ducare patriotică și intern­aționalistă a tineri­lor a fost dusă îngust, rezumîndu-se uneori numai la învățămîntul politic și la citeva conferințe seci. Vorbitorul a subliniat cu tărie necesitatea îmbunătățirii muncii de­ educare comunistă a tinerei generații și a arătat că C.C. al U.T.M. trebuie să-și îmbunătățească radical meto­dele de muncă, să dea un ajutor concret co­mitetelor regionale și raionale. In cuvîntul său, tov. I. Mihăileanu, redac­tor șef al ziarului „S­cînteia tineretului“ a a­­nalizat activitatea desfășurată de organul central al­­ U.T.M. . „Scînteia tineretului“ se ocupă insuficient de educația patriotică a tineretului, nu pre­zintă sistematic cititorilor săi faptele de eroism în muncă ale unor tineri, momente din tre­cutul de luptă pentru libertate al poporului nostru. Critica ziarului are uneori ascuțișul tocit, se publică prea puține articole de satiră și umor. Vorbitorul a subliniat că lipsurile manifestate­­ se datoresc pe de o parte unor slăbiciuni în munca internă a redacției, iar pe de altă­­ parte conducerii U.T.M. care a sub­apreciat importanța organului,, său central de presă ,i n-a exercitat o îndrumare politică și ideologică satisfăcătoare. Luînd cuvîntul, tov. Maria Dumitresnu, ac­tivistă a C.C. al U.T.M., s-a ocupat pe larg de problema muncii U.T.M. în rîndurile ti­nerelor fete. Relevînd unele succese obținute în privița educării­ acestora și a antrenării lor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, vorbitoarea a arătat că în ansamblu munca educativă a U.T.M. în rîndurile maselor largi de fete este încă nesatisfăcătoare. Nu­meroase organizații U.T.M. cuprind un nu­măr foarte mic de fete și nu exercită o in­fluență ideologică serioasă asupra marii­ mase a fetelor. Tov. Ion Cotigă, prim secretar al comite­tului regional U.T.M. Baia Mare, a arătat că, datorită îndrumării primite din partea comi­tetului regional de partid, tinerii din regiunea Baia Mare au obținut rezultate însemnate in industrie și în agricultură. Numeroase orga­nizații U.T.M. au reușit să mobilizeze tinerii pentru a ajuta­ gospodăriile agricole,de stat și colective în campaniile agricole. In continuare vorbitorul s-a referit la u­­nele lipsuri care se manifestă în activitatea organizațiilor U.T.M. din regiunea Baia Ma­re, arătînd că unele organizații n-au combă­tut cu tărie manifestări ale naționalismului și misticismului. In cuvîntul său, tov. Gelu Cahu, inginer la L.R.N. Galați, a subliniat că C.C. al U.T.M. are datoria să se preocupe serios de califica­rea și îndrumarea activiștilor în­ așa fel încît organizațiile U.T.M. să capete din partea ace­stora un sprijin concret și eficace. In numele C.C.F.S., tov. Manole Bodnăraș a adresat un călduros salut conferinței. Vor­bitorul a arătat că mișcarea sportivă din țara noastră cunoaște în anii regimului democrat­­popular o mare dezvoltare și acest lucru se datorește în mare măsură contribuției tine­retului. Mișcarea de cultură fizică și sport din țara noastră nu s-a dezvoltat însă pe măsura po­sibilităților create de partid și guvern, mani­­festîndu-se o seamă de slăbiciuni a căror răs­pundere o poartă toate organele interesate in dezvoltarea culturii­ fizice și a sportului și în primul rînd C.C.F.S. C.C.F.S. împreună cu U.T.M. trebuie să depună eforturi sporite pentru a da un nou avînt mișcării noastre sportive de masă, mij­loc important de educare comunistă a tine­retului. Tov. Cornelia Filipaș, secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat că Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al PM.­R. cu privire la ac­tivitatea Uniunii Tineretului Muncitor re­prezintă încă o dovadă a dragostei și grijii cu care partidul se ocupă de organizația comunistă a tineretului, de generația tînără a patriei noastre. Relevînd principalele lipsuri din activita­tea Biroului și Secretariatului C.C. al U.T.M., vorbitoarea a arătat răspunderea ei perso­nală pentru aceste lipsuri, pentru activita­tea nesatisfăcătoare a secțiilor : elevi, stu­denți, pionieri, internațională — ale C.C. al U.T.M., precum­ și pentru faptul că în nici o plenară a C.C. n-a fost discutată o pro­blemă atît de importantă ca munca U.T.M. în școli și facultăți. Tov. Constantin Cîrțînă, activist al C.C. al U.T.M., după ce a vorbit despre unele suc­cese ale organizațiilor U.T.M. de la sate în mobilizarea tineretului la îndeplinirea sar­cinilor trasate de partid, a arătat că exista încă lipsuri mari în munca educativă a ti­neretului sătesc. Puține echipe artistice oră­șenești se trimit la sate, se organizează puține hore și reuniuni ale tineretului, nu se țin suficiente conferințe mobilizatoare de­spre regulile agrotehnice, contractări, achi­ziții și despre predarea cotelor către stat. Există încă lipsuri în antrenarea tineretu­lui muncitor de la sate în activitatea că­minelor culturale. C.C. al U.T.M. n-a dat atenția cuvenită învățămîntului politic S.M.T.-uri și în general la sate, unde nu­în felul lecțiilor și seminariilor a fost scăzut. Vorbitorul a propus ca „Scînteia tinere­tului“ să­ publice mai multe articole despre viața de organizație din gospodăriile co­lective, întovărășirile agricole și de la sate. De asemenea Comitetul Central al U.T.M. să colaboreze mai strîns cu Ministerul Agri­culturii și Silviculturii, cu C.C. al Sindica­telor Agricole, cu Ministerul Culturii pentru îmbunătățirea muncii cultural-educative în rîndul „tineretului muncitor de la sate. Luînd cuvîntul, tov. Vasile Mușat, prim secretar al C.C. al U.T.M., a subliniat ju­stețea analizei profunde făcute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. asupra activității U.T.M. și s-a declarat de acord cu criti­­cile aduse de participanții la conferință con­ducerii­ U.T.M. și lui personal. Vorbitorul a analizat lipsurile C.C. și ale Biroului C.C. al U.T.M., subliniind că ele­ își au rădăcina în faptul că în munca C.C. fd U.T.M. a fost încălcat principiul con­ducerii colective; critica și îndeosebi cri­­tica de jos au fost înăbușite. In munca C.C. a­ U.T.M și a aparatului său s-au în­rădăcinat birocratismul și formalismul. Vorbitorul a subliniat răspunderea pe care o poarta personal pentru faptul că Biroul C.C. al U.T.M. a lucrat defectuos. In încheiere, vorbitorul a arătat că în U.T.M. sînt destule forțe în stare să li­chideze lipsurile semnalate, să ridice acti­vitatea U.T.M. la înălțimea sarcinilor și a încrederii pe care partidul o are în organi­zația revoluționară a tineretului. Garanția continuei îmbunătățiri a muncii U.T.M. o constituie conducerea și îndrumarea perma­nentă, atentă și părintească din partea Partidului Muncitoresc Român. Tov. Petre Gheorghe, activist al C.C. al Sîmbătă au luat sfîrșit lucrările Conferin­ței pe țară a Uniunii Tineretului Muncitor. Ședința de dimineață s-a desfășurat sub conducerea tov. Cornel Fulger. La ședință au asistat tovarășii M. Dalea și I. Fazekaș, secretari ai C.C. al P.M.R. Participanții la Conferință au adoptat o hotărîre prin care se aprobă darea de sea­mă prezentată de Comitetul Central al Uni­unii Tineretului Muncitor S-a trecut apoi la cel de al doilea punct de pe ordinea de zi : alegerea noului Comi­tet Central al Uniunii Tineretului Muncitor și a Comisiei Centrale de Revizie. Propunerile făcute de Comisia de candi­­dare au fost discutate pe rînd de către de­legați. S-a trecut apoi la vot. Ședința de după amiază s-a desfășurat sub conducerea tov. Virgil Trofin. A asistat tov. N. Ceaușescu, secretar al C.C. al P.M.R. Comisia de numărare a voturilor a declarat aleși în Comitetul Central al Uni­ Tovarăși. In numele C.C. al U.T.M. mulțumim tu­turor delegaților pentru încrederea pe care le-au acordat-o, alegîndu-ne în organul central de conducere al Uniunii Tineretului Muncitor. Asigurăm Conferința că vom dezvolta rea­lizările dobîndite pînă acum de Uniunea Tineretului Muncitor și vom lupta pentru lichidarea lipsurilor existente. Vom ține sea­ma de problemele dezbătute și de propu­nerile făcute în cadrul Conferinței. Ne vom strădui ca întreaga noastră muncă să fie pătrunsă de spirit de partid, ne vom călăuzi de principiul muncii colective, vom dezvolta democrația internă in viața organizației, vom întări permanent legătura cu masa tine­retului, întreaga muncă a U.T.M. trebuie să fie îndreptată spre îndeplinirea cu succes a sar­cinilor trasate de Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la munca Uni­unii Tineretului Muncitor. Ne luăm angajamentul față de partidul nostru că nu vom precupeți nici un efort, că vom munci cu tot devotamentul, ne vom da toată energia și dragostea pentru a ri­dica nivelul muncii U.T.M. la înălțimea sarcinilor puse de Partidul Muncitoresc Romîn. Este datoria fiecărui membru al C.C. al U.T.M., a fiecărui activist din organele de conducere U.T.M. și a tuturor atemiștilor, să-și înzecească eforturile, ca prin fapte, prin muncă, să dovedim că merităm pe deplin cinstea de a fi rezerva de cadre a partidului și ajutorul partidului în educarea comunistă a tineretului. Tovarăși. Dezbaterile Conferinței noastre au subli­niat cu multă tărie justețea aprecierilor fă­cute de Biroul Politic al C.C. al P.M.R. în Hotărîrea sa cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor. Din discuții au reieșit o serie de rea­lizări Alecu Costică; Apostol Maria; Ambruș Gheorghe ; Amariei Constantin ; Alexovici Antoaneta ; Ardeleanu Constantin ; Al­­f­erth Francisc ; Bordur Lazăr ; Baciu Ma­ximilian ; Bucur V. Ioan ; Cîrcei Ioan ; Cîr­­tînă Constantin; Chirilescu Niculae; Chiciu Niculița; Cotigă Ioan; Colbu Emilia; Katoka Anton; Cîmpeanu Valentin; Dudaș Traian ; Duca P. Dimitrie; Drăghici A. Constantin; Dobrescu Miu; Deșliu Dan; Emilian Petria; Fulger Cornel; Fazekaș Ludovic; Florea Va­sile; Florea Aurel; Gaurea Iosif; Goldi Ag­­neza; Goldstein Iosif; Haregsin Maria; Iliescu Bogdan Maria; Copil Maria; Costea Gavril; Doroftei Victoria; Fodor Alexandru; Farczadi Elisabeta; Făgărășanu Mioara; Găvruș Gheor­ghe; Iureș Ștefan; Leica Adam; Lododki Bobocea Gheorghe; Crivei Gheorghe; Flo­­rescu Emanoil; Lungu Iordana; Roșu Maria. Sîmbătă seara a avut loc ședința plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, care a ales Biroul și Secretariatu C.C. al U.T.M. Biroul C.C. al U.T.M. 1. — Maria Apostol 2. — Ioan Cîrcel 3. — Constantin Cîrțînă 4. — Dimitrie Duca 5. — Traian Dudaș 6. — Ludovic Fazekaș 7. — Vasile Florea 8. — Cornel Fulger 9. — Cornelia Mateescu 10. Gheorghe Petre 11. —, Vasile Pîrvan U. T. M., a subliniat în cuvîntul său dra­gostea și prestigiul de care se bucură ti­neretul romîn și organizația sa revoluțio­nară în rîndul tinerilor luptători pentru pace de peste hotare. El a vorbit în con­tinuare despre lipsurile U.T.M. în răspîndi­­rea cărții, în munca de îndrumare a tine­rilor scriitori, despre caracterul abstract al învățămîntului politic desfășurat în unele organizații U.T.M., despre lipsurile ziaru­lui „Scînteia tineretului“, ale revistei „Tî­­nărul Leninist“ și ale Editurii Tineretului în munca de propagandă, precum și despre insuficientul ajutor acordat școlii de cadre a C.C. al U.T.M. „Filimon Sîrbu“. A mai luat cuvîntul tov. Gh. Radu, prim secretar al comitetului regional U.T.M. Ploești, care s-a ocupat de activitatea tinere­tului din industrie, unii Tineretului Muncitor 65 membri și 20 membri supleanți. Au fost de asemenea aleși 9 membri ai Comisiei Centrale de Re­vizie Cuvîntul de închidere a fost rostit de tov. Cornel Fulger. Propunerea sa de a se tri­mite un salut Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romîn a fost primită cu un deosebit entuziasm de către cei prezenți. După citirea salutului, participanții la Con­ferință și-au manifestat prin urale îndelungi și aplauze furtunoase dragostea și devota­mentul fără margini pentru Partidul Munci­toresc Romin și Comitetul său Central. Delegații și invitații la Conferință au ma­nifestat puternic pentru U.R.S.S., pentru gloriosul Partid Comunist al Uniunii So­vietice, pentru Uniunea Tineretului Comu­nist Leninist la încheiere participanții au intonat „In­ternaționala” obținute de organizațiile U.T.M. sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Romîn. Dezbaterile Conferinței au dat posibilita­tea generalizării experienței pozitive și a metodelor juste de muncă ale unor organe și organizații U.T.M. Lucrările Conferinței s-au desfășurat în­­tr-un spirit critic­­ și scoase la iveală cu curaj autocritic; au fost lipsurile care frînează activitatea U. T. M. Delegații, care au luat cuvîntul, au făcut propuneri im­portante pentru îmbunătățirea muncii Uniu­nii Tineretului­ Muncitor, Tovarăși delegați. Sarcina noastră nu se termină odată cu încheierea lucrărilor Conferinței. Noi va trebui să aducem la cunoștința tuturor ute­miștilor analiza făcută de Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncito­resc Romîn, părțile pozitive, experiența înaintată a unor organizații U.T.M., lipsu­rile din activitatea Uniunii Tineretului Muncitor dezvăluite în cadrul Conferinței și sarcinile pe care partidul ni le-a pus în față. In cadrul comitetelor regionale, raionale, în organizații de bază, acolo unde mun­cim, sarcina noastră este ca problemele dezbătute­ în cadrul Conferinței să fie dis­cutate în strînsă legătură cu situația spe­cifică fiecărei organizații de bază din în­treprindere, instituție, din satul sau școala res­pectivă și să ajutăm la luarea unor mă­suri concrete care să ducă la întărirea con­­­tinuă a muncii Uniunii a Tineretului Muncitor. Sarcina noastră principală este de a mo­biliza masele cele mai largi ale tineretului, spre a contribui în mod activ, calificat și cu entuziasm la realizarea programului de măsuri economice­­ elaborat de partid și gu­vern, la dezvoltarea economiei la sporirea continuă a producției naționale, agricole și a producției bunurilor de larg consum, la ridicarea nivelului de trai material și cul­tural al oamenilor muncii: loan; lacomi loan; Iozia Chizela; Iordache Gheorghe; Mateescu Cornelia; Munte Dinu; Moțiu Aurel; Matache Gabriela; Mezei Ana; Alan T. Ioan; Micuta Gheorghe; Petre Gheor­ghe; Pirvan Vasile; Pop Gheorghe; Petre C. loan; Radu Constantin; Radu P. Gheorghe; Ristache Florea; Spiridon Ana; Sîrbu Drago­­mir; Smărăndeanu Simion; Stoiculescu Ma­rin; Sucioara Constantin; Șandru Maria; Si­mion Dumitru; Trofin Virgil; Trifan Rodica; Tincu Anton; Vlad Cornel; Vasile Marin; Ve­reș Nicolae; Vereș Olga; Zambilă N. Con­stantin; Iosif; Marinescu Toma; Moldoveanu Zenovie; Nichita Iosif; Olteanu Miron; Pitică Petre; Petrovici Alexandru; Soare Gh. Vasile; Tiron Ecaterina; Voicu Andrei Savin Ștefian; Toth Ștefan; Teoreanu Ion; Tudose I. Dumitru. 12. — Virgil Trofin 13. — Cornel Vlad Membri supleanți 1. — Constantin Drăghici 2. — loan Liescu 3. — Ana Spiridon 4. — Marin Vasile Secretariatul C.C. al U.T.M. 1. — Cornel Fulger, prim secretar 2. — Virgil Trofin, secretar 3. — Gheorghe Petre, secretar 4. — Ioan Cîrcel, secretar 5. — Ludovic Fazekaș, secretar 6. — Comelia Mateescu, secretar Ședințele de sîmbătă Cuvîntul de încheiere rostit de tov. C. Fulger Lista membrilor C. C. al V. X. M. Lista membrilor supleanți ai C.C. al U.T.M. Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie Ședința plenară a C. C. al U. T. M. g Ziua unională a feroviarilor sovietici In fiecare an, în prima duminică a lunii august, poporul sovietic sărbătorește, Ziua unională a feroviarilor. Partidul Comunist și Guvernul Sovietic, din primele zile ale existenței statului so­vietic, au acordat și acordă o mare atenție dezvoltării căilor ferate. A­cest lucru îl cer interesele de stat ale Uniunii Sovietice, inte­resele construcției comunismului. Uriașele bogății naturale ale U.R.S.S. pot fi puse în slujba poporului numai cu ajutorul unui transport feroviar bine dezvoltat și dotat cu o tehnică înaintată. De munca căilor ferate depind în bună măsură avîntul industriei și agriculturii, întărirea capacității de apărare a țării, dezvoltarea schimbului de mărfuri și satisfacerea nevoilor materiale și culturale ale oamenilor sovietici. Datorită grijii permanente a Partidului Co­munist și Guvernului Sovietic, precum și m­uncii avîntate a poporului sovietic, în U.R.S.S. a fost creat înainte de război un transport feroviar de prim ordin, înzestrat cu o tehnică modernă. Nici chiar în anii grei ai războiului n-a încetat munca pentru lărgirea și perfecționarea rețelei de căi fe­rate. După război, datorită eforturilor susținute ale feroviarilor sovietici, transportul­­ fero­viar, care a suferit mari distrugeri în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei, a fost refăcut î­ntr-un timp extrem de scurt și a intrat într-o nouă perioadă de puternică dezvoltare. Au fost construite linii noi, iar din cele existente au fost dublate linii pe o lungime de 14.000 km.. U.R.S.S. este în pre­zent o mare putere feroviară. Din punctul de vedere al tehnicii cu care este înzestrat, transportul feroviar sovietic nu are egal pe lume. Industria sovietică dă căilor ferate puternice locomotive cu abur, locomotive electrice, locomotive Diesel și vagoane de marfă cu capacitate mare. In ul­timii ani a fost sporită considerabil capaci­tatea traficului pe căile ferate. Astfel, în pre­zent, traficul de mărfuri depășește de 12 ori nivelul anului 1913. Cu fiecare an sporește numărul liniilor de căi ferate care sînt transformate în linii cu tracțiune electrică. Numai în perioada de după război lungimea liniilor electrificate a sporit de două ori în comparație cu 1940. Cu terminarea construcției uriașelor hidrocen­trale de pe Volga și Nipru numărul liniilor electrificate va spori și mai mult. Armata­­ de multe milioane a feroviarilor își mobilizează toate forțele pentru îndeplini­rea sarcinilor trasate de cel de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist și de ulti­mele plenare ale C.C. al P.C.U.S. Amploarea pe care a luat-o întrecerea socialistă transportul feroviar constituie o dovadă în faptului că feroviarii sovietici sînt profund a conștienți de datoria pe care o au față de pa­trie, o dovadă a patriotismului lor fierbinte. Partidul Comunist și Guvernul Sovietic manifestă o grijă permanentă pentru îmbu­nătățirea condițiilor de trai ale feroviarilor sovietici. Cu fiecare an tot mai multe familii d­a feroviari primesc locuințe noi, amenajate cu tot confortul. Astfel, numai în decursul ultimilor trei ani au fost con­struite pentru muncitorii feroviari case de locuit cu o suprafață locativă de peste 2 mi­lioane de m.­p, iar un număr­ de 20.000 de muncitori și-au construit case proprii. In fie­care an, în bugetul statului sînt prevăzute sume mari pentru construcția de spitale, școli, cluburi și grădinițe de copii în așeză­rile muncitorilor de la căile ferate. Numărul de ambulatorii și policlinici pentru feroviari a crescut în anii Puterii Sovietice de 3 ori, iar a spitalelor de 5 ori. Mobilizîndu-și forțele pentru îndeplinirea sarcinilor care le stau la față, feroviarii so­vietici își ascut vigilența, întăresc disci­plina în muncă, luptă pentru lichidarea lip­surilor, desfășoară pe scară largă întrecerea socialistă, aplică larg­­ metode de muncă înaintate, împreună cu toți oamenii sovietici, muncitorii de la transportul feroviar își du­blează eforturile în munca pentru îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid, pentru ob­ținerea de noi succese în vederea întăririi Patriei lor dragi, în numele triumfului co­munismului. Verificarea Locomotivei Diesel „TE-3" tutului de cercetări științifice în domeniul In­medalion : Mecanicul I. 1. Toporkov, „TE-3", pe linia de cale ferată experimentală a Iașii­­transportului feroviar, în cabina de comandă a locomotivei Diesel Rezultatele îndeplinirii planului de stat al R.S.F.S.R. pe primul semestru al arsului 1954 MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite: Direcția de Statistică a R.S.F.S.R. a dat publicității un comunicat cu privire la re­zultatele îndeplinirii planului de stat de dez­voltare a economiei naționale a republicii pe primul semestru al anului 1954. Industria republicană și locală a R.S.F.S.R. a îndepli­nit planul producției globale pe primul se­mestru al anului 1954 în proporție de 103 la sută. Producția globală a industriei a crescut cu 14 la sută în comparație cu pri­mul semestru al anului 1953 (în timp ce în primul semestru al anului 1953 ea depășea cu 9 la sută producția globală din perioada corespunzătoare a anului 1952). In anul 1954, în R.S.F.S.R. a continuat creșterea producției mărfurilor de consum popular. A fost depășit plănui semestrial de producție la țesăturile de bumbac, lină, mătase și in, încălțăminte, confecțiuni, piane și pianine, paste făinoase și produse zaha­roase, ulei vegetal, vin de struguri și alte mărfuri. A fost de asemenea depășit planul de pro­ducție la mașini-unelte pentru tăierea meta­lelor, electro-motoare și la o serie de ma­teriale de construcție, precum și la alte tipuri de produse industriale. . In comunicatul Direcției de Statistică se arată că unele Ministere nu au asigurat înde­plinirea sarcinilor la anumite tipuri de pro­ducție. In continuare sînt citate date care ilus­trează sporirea producției la cele mai im­portante tipuri de produse industriale în com­parație cu primul semestru al anului 1953. In capitolul consacrat agriculturii se spune că în primăvara acestui an colhozurile, sta­țiunile de mașini și tractoare și sovhozurile din R.S.F.S.R. au efectuat cu succes însă­­mînțările. Insămînțările de primăvară au fost efectuate în termene mai scurte decît anul trecut. Planul de însămînțare a culturilor de primăvară a fost depășit. Stațiunile de mașini și tractoare și sovho­zurile din R.S.F.S.R. au primit în decurs de 6 luni 50.000 tractoare (calculate în trac­toare standard de cite 15 c. p.), 10.000 de combine cerealiere, dintre care 3.500 auto­propulsate, 3.000 de combine pentru recolta­rea cartofilor care pentru prima oară vor fi folosite pe larg la recoltare, precum și un mare număr de alte mașini și unelte agri­cole. La capitolul In care este caracterizată ac­tivitatea transporturilor din republică se subliniază că Ministerul transportului auto și al șoselelor al R.S.F.S.R. a îndeplinit pla­nul transporturilor de încărcături cu 105 la sută, al traficului de mărfuri — cu 108 la sută și al transportului de călători — cu 109 la sută. In primul semestru al anului 1954, prin comerțul de stat și cooperatist s-au vîndut către populație (în prețuri comparabile)] mărfuri cu 21 la sută mai mult decît în pe­rioada corespunzătoare a anului trecut. Des­facerea mărfurilor prin cooperația de con­sum în localitățile sătești a sporit cu 32 la sută. In proporții considerabile a crescut vinza­­rea unor mărfuri alimentare importante, pre­cum și a mărfurilor industriale de larg consum Numărul absolvenților din acest an al școlilor de 7 ani și medii din republică (in­clusiv școlile pentru tineretul muncitor și sătesc) depășește cu 13 la sută numărul ab­solvenților din anul trecut. Instituțiile de învățămînt superior și școlile medii teh­­­nice din R.S.F.S.R. vor promova anul ace­sta 338.000 de tineri specialiști incluzînd pe cei care învață fără frecvență. INFORMAȚII Sîmbătă a plecat la Moscova, la invitația Comitetului Antifascist al­ Femeilor Sovie­tice, o delegație a Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R., condusă de tov. Stela Enescu, președinta Comitetului Femeilor De­mocrate din R.P.R. ■ Sîmbătă dimineața a părăsit Capitala, în­­dreptîndu-se spre patrie, Cseterki Lajos, se­cretar al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P. Ungară, care ne-a vizitat țara ca invitat al Consiliului Central al Sindicate­lor din R.P.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspe­tele a fost însoțit de tov. Mihai Mujic, se­cretar al C.C.S., precum și de activiști ai C.C.S. ■­. Sîmbătă la amiază au sosit în Capitală, la­­ invitația Institutului Romîn pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, W. J. H. B. Sand­berg, directorul muzeelor municipale din Am­sterdam , Olanda, și Joseph Urbany din Luxemburg. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții au fost în­­tîmpinați de reprezentanți ai Ministerului Culturii și ai Institutului Romîn pentru Re­lațiile Culturale cu Străinătatea. In sala de festivități a Palatului Pionieri­lor, peste 600 de pionieri și școlari din Ca­­pitală au sărbătorit ieri Ziua Marinei Re­publicii Populare Romîne. Cu acest prilej, o delegație de ofițeri din partea Forțelor Militare Maritime ale R.P.R. și un grup de elevi ai școlii medii militare de marină au adus pionierilor din Capitală salutul lor și au oferit ca dar diferite ma­chete de nave. Felicitînd pe marinari, pionierii au oferit oaspeților buchete de flori și diferite nave pe care micii constructori le-au lucrat la cercul de nave-modele de la Palatul Pionie­rilor. Ca și cei din Capitală, pionierii din nu­meroase centre din țara noastră au primit în mijlocul lor delegații de marinari pentru a sărbători Ziua Marinei Republicii Populare Romîne.­­ Peste 200 delegate de femei și responsa­bile de circumscripții din raionul Stalin s-au adunat vineri după amiază în sala Teatru­lui Național Studio pentru a alege comisia raională de femei de pe lingă sfatul popular. Numeroase delegate care au luat cuvîntul, au vorbit despre realizările lor, despre lip­surile și greutățile întîmpinate în muncă. S-a trecut apoi la alegerea noii comisii de femei din care fac parte gospodina Ana Baboianu, deputată în sfatul popular, func­ționara Elena­­ Dumitrache, medicul Marin Robache, muncitoarea Olga Cristea, utemista Elena Grigore, gospodina Antoaneta March­nescu și altele. ’(Agerpres)1/

Next