Apărarea Patriei, septembrie 1954 (Anul 10, nr. 206-229)

1954-09-03 / nr. 206

ICEN]^ ^ ^ ^ Pênfrù paf na noasfrâ, Republica Populara Rom; na ! ' Organul Central al Ministerului forțelor Armate ale R. P. R» ANUL X Nr. 206 (2511) Vineri 3 septembrie 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru prevenirea abaterilor disciplinare Disciplina și ordinea militară fermă, respectarea strictă a regulamentelor mili­tare, bazate pe înalta conștiință politică a militarilor, pe simțul răspunderii lor personale pentru apărarea patriei, consti­tuie cea mai importantă condiție a ca­pacității de luptă a Forțelor noastre Ar­mate. Comandanții și șefii sînt obligați să întărească în permanență disciplina în rîndurile trupelor, să educe pe militari în spiritul respectării stricte a ordinei și re­gulilor stabilite prin regulamentele noa­stre militare. Pentru aceasta, ei trebuie să folosească cu pricepere și să împle­tească armonios mijloacele muncii po­litico-educative cu măsurile regulamen­tare de pedepsire a celor delăsători și de recompensare a celor merituoși. Munca politico-educativă pentru men­ținerea disciplinei și ordinei la un nivel înalt este încununată cu succes numai atunci cînd se desfășoară neîntrerupt și cu fiecare militar în parte, cînd această muncă vizează prevenirea abaterilor dis­ciplinare, ridicarea simțului de răspun­dere al subordonaților față de executarea întocmai și la timp a tuturor îndatoriri­lor lor de serviciu. Cînd munca pentru menținerea disciplinei se duce în campa­nii, numai atunci cînd se produc abateri, comandanții și șefii nu pot asigura o edu­care temeinică a subordonaților și în con­secință încălcările regulamentelor pot ori­­cînd să se producă din nou. Experiența ne învață că munca poli­tico-educativă concretă, dusă pe baza cu­noașterii oamenilor, a fiecărui militar în parte și nu „în general“, folosind metode corespunzătoare și nu anumite rețete tip, contribuie nemăsurat la modelarea carac­terelor militarilor, la maturizarea lor, la formarea înaltei lor ținute morale și a unui mod ireproșabil de comportare. Acei comandanți și șefi care se apropie de ini­ma subordonaților, care știu să desco­pere la vreme calitățile frumoase și păr­țile slabe ale acestora, reușesc să-și în­deplinească în bune condițiuni sarcinile de instructori și educatori. Ei dezvoltă calitățile bune ale subordonaților, corec­tează laturile lor negative, ferindu-i ast­fel de a cădea în greșeli, le sădesc în a­­celași timp noi calități morale și de luptă. Ofițerul Bolek Ștefan și-a însușit o frumoasă experiență în munca indivi­duală cu oamenii. Fiind un comandant priceput, care-și cunoaște bine subordo­nații, el aplică cu iscusință cele mai po­trivite metode în muncă, astfel încît fie­care dintre ei să ajungă a-și îndeplini în bune condițiuni îndatoririle de serviciu. Pe un subordonat mai slab, comandantul îl ajută, pe altul care n-are încredere în for­țele sale îl îndrumează și-l stimulează, pe cel care este superficial îl controlează sistematic, după cum pe militarul care manifestă comoditate îl activizează prin darea de sarcini concrete. Contactul per­manent al comandantului cu subordonații săi­­ iată explicația faptului că în sub­unitate nu se săvîrșesc abateri. Ofițerul Bolek folosește, printre altele, o bună metodă de influențare a subor­donaților spre a deveni ostași disciplinați și a nu săvîrși abateri. In zilele cînd pă­rinții unor ostași vin personal să-și vadă feciorii, ofițerul stă de vorbă cu ei și le arată cum se comportă fiii lor în armată. Apoi se interesează despre felul cum au fost educați acasă subordonații săi, des­pre obiceiurile și deprinderile pe care le-au avut înainte de a fi militari. In felul a­­cesta, el își dă și mai bine seama cum trebuie să procedeze pentru a face ca ostașii respectivi să aibă o comportare cit mai demnă. Metoda folosită de ofițerul Bolek s-a dovedit a fi eficace în munca de prevenire a abaterilor. Un factor foarte însemnat, care contri­buie la prevenirea abaterilor disciplinare în subunități și unități, îl constituie exemplul personal și exigența comandan­tului. Militarii de toate gradele văd zi de zi la șefii lor, modelul de felul cum trebuie să se comporte și să muncească. Dacă șefii sînt exigenți, punctuali și or­donați, dacă manifestă dragoste față de serviciu și față de unitate, dacă execută fără șovăire, întocmai și la timp ordinele primite, atunci și subordonații se vor strădui să se comporte astfel. Exemplul personal și exigența șefilor constituie o pîrghie puternică în munca de instruire și educare a militarilor ca ostași discipli­nați și ordonați. Nu aceeași este situația atunci cînd șe­ful nu este exemplu pentru subordonați, cînd trece nepăsător pe lingă unele aba­teri săvîrșite de militarii pe care îi co­mandă. In această situație, unii dintre subordonați își pot permite să încalce unele îndatoriri regulamentare. Ei își vor face socoteala că nu vor fi trași la răs­pundere, că vor scăpa doar cu o mustra­re „părintească“. O astfel de stare de lucruri se întîlnește la unii militari din subunitatea din care face parte ofițerul Oancea Gheorghe. In urma faptului că însuși comandantul subunității are lipsuri în activitatea sa, că manifestă îngăduință față de greșelile pe care se săvîrșesc subordonații, în subuni­tate se înregistrează unele abateri de la disciplina și ordinea militară. Comandanții și locțiitorii lor politici sînt datori să ia măsuri pentru ca ase­menea atitudini și manifestări dăunătoare să fie grabnic înlăturate. Un sprijin de nădejde trebuie să dea în această pri­vință organizațiile de partid și organiza­țiile utemiste, fiecare comunist și utemist. Organizațiile de partid și organizațiile utemiste trebuie să cultive, cu perseve­rență în rîndul comuniștilor și utemiști­­lor spiritul critic și autocritic față de greșelile ce se mai săvîrșesc pe alocuri și, sub îndrumarea comandanților, șefi unici, și a locțiitorilor lor politici să lupte pen­tru dezvoltarea unei opinii de intransi­gență față de abateri în masa tuturor militarilor din subunități. Experiența a dovedit că acolo unde colectivul subuni­tății ia atitudine combativă împotriva a­­celora care, prin comportarea lor, știrbesc onoarea și prestigiul subunității, abate­rile de la disciplină sînt mult mai rare. Comandanții au obligația să împle­tească just munca politică cu practica dis­ciplinară, să se intereseze și să rezolve cu simț de răspundere și principialitate plîngerile și reclamațiile militarilor. Este știut că toate acestea au înrîurire asupra stării moral-politice a militarilor, asupra stării disciplinare din subunități. Un rol hotărîtor în prevenirea abate­rilor disciplinare pe care le pot săvîrși ostașii îl au sergenții, comandanți de grupe, și, ajutorii comandanților de plu­toane. Este lesne de înțeles că atunci cînd sergenții stau permanent în mijlocul subordonaților, cînd se află continuu în fruntea grupelor la instrucție și în în­voire, la orice deplasare prin cazarmă sau în tabără, cînd sergenții sînt sfătui­tori de fiecare clipă ai subordonaților, pe care îi educă ceas de ceas în spiritul respectării stricte a regulamentelor și a cerințelor jurămîntului, soldații nu vor săvîrși abateri, iar disciplina în subuni­tăți se va menține la un nivel înalt. Prevenirea abaterilor disciplinare este pe deplin posibilă. Se cere însă din par­tea comandanților și ajutoarelor acestora să muncească sistematic cu oamenii, să satisfacă la timp nevoile lor materiale și culturale, să le asigure la timp și în în­tregime drepturile regulamentare, dar și să le pretindă cu exigență să-și facă da­toria așa­ cum cer regulamentele. De asemenea, comandanții și șefii sînt da­tori să folosească­­ întotdeauna o prac­tică disciplinară regulamentară, să asi­gure ca viața și munca militarilor să de­curgă în cea mai desăvîrșită ordine, atît în timpul programului de pregătire de luptă și politică, cit și în afara lui. Al doilea recital al artiștilor sovietici CLUJ. A Joi a avut loc în sala de festi­­vități a Casei universitarilor din Cluj al doilea recital extraordinar dat de artiștii sovietici Rudolf Barșai, violă, Iakov Slo­­bdfikin, laureat al concursului unional și al concursului internațional de la Praga, vio­loncel, și Iulian Litkovețki, laureat al con­cursului unional și al concursului interna­țional de la­­ Varșovia, vioară. Acompa­niamentul la pian a fost susținut de pia­nistul Alexandr Dediuhin. Programul concertului a cuprins lucrări de Bach, Glier, Schubert, Chopin, Șostacovici, Paganini și alții. Publicul clujan a răsplătit cu vii aplauze frumoasa interpretare a artiștilor sovietici. (Agerpres) De ziua aviației R. P. R. Comisia centrală pentru organizarea mi­tingului aviatic, care va avea loc în ziua de 5 septembrie a.c. ora 10 pe aeroportul Bănea­­sa, comunică : Cetățenii Capitalei care doresc să participe la mitingul aviatic își pot procura bilete prin comitetele sindicale de întreprinderi și instituții, de la casele de bilete ale cinema­tografelor, încasatorii de tramvaie și auto­buze și de la debite. In ziua mitingului se pot procura bilete de la casele special instalate în „Piața Scîn­­teii". Pentru a ușura transportul cetățenilor că­tre aeroportul Băneasa, I.T.B.-ul a luat ur­mătoarele măsuri : Pe liniile de tramvai 3 și 4, care duc la „Piața Scînteii", vor circula mai multe va­goane ca de obicei. Linia 20 va fi prelungită pină la „Piața Scînteii“ și va purta mențiu­nea „direct Piața Scînteii“. Se va înființa o linie specială de tramvai „Linia S“, care­­ va circula între Piața 28 Martie și „Piața Scînteii“ cu mențiunea că îmbarcarea și de­barcarea se fac la Piața de flori. In total vor fi puse la dispoziția publicului 88 gar­nituri de tramvai, care vor circula la un in­terval de maximum 40 secunde vagon de va­gon. Se­ înființează o linie specială de autobuze „Linia F", care va circula între Piața Vic­toriei și „Piața Scînteii“, pe itinerariul : Pia­ța Victoriei, Bulevardul 1 Mai, str. Cluceru­lui, Bdl. Miciurin și „Piața Scînteii“. îmbar­carea se va face pe Bdl. 1 Mai. Liniile de autobuze 31 și 32 vor circula normal și în­tărite. Troleibuzele nu vor circula în dimi­neața zilei de 5 septembrie a.c. După terminarea mitingului aviatic, cele 88 garnituri de tramvai vor fi întărite cu noi garnituri, astfel încît într-o oră capacitatea de transport se va ridica la peste 20.000 persoane. Accesul publicului pe aeroportul Băneasa este permis între orele 7-9,30. După această oră nu se mai permite intrarea pe aeroport Noi sortimente CRAIOVA.­­Muncitorii de la întreprinderea economică de interes local „Octombrie Roșu“ din Cra­iova produc tot mai multe bunuri de larg consum. Numai In luna august ei au dat peste plan 1.135 kg. de obiecte de tuceris comercială, 30 mașini de gătit, 377 kg. cala­poade trepied pentru cismari, 220 kg. arti­cole de uz casnic din tablă, 1.102 grosuri de nasturi etc. De asemenea, în perioada 1 aprilie — 30 august, colectivul acestei între­prinderi a redus prețul de cost cu 13 la sută față de sarcinile planificate. De curînd la această întreprindere a în­ceput fabricarea de noi sortimente, cum ar fi : tăvi pentru copt, cuptoare minune, scri­peți de fîntina, fărașe, pîlnii și altele. In fruntea întrecerii socialiste s-au situat mun­citorii Constantin Vulcănescu, Ion Ju­cu, Maria Tra­nă și Ion Stancu care își depă­șesc zilnic­­ normele cu 140—150 la sută In numărul de azi : PAGINA CULTURALA: Eugen Atanasiu : Flacăra vie a dra­gostei de patrie — Pe marginea volu­mului „Mindune“ de N. Tăutu (pag. 2-a) N. Mănăilă : învățătorul (pag. 2-a) Constantin Avram : Soldatul Radu pintea (pag. 2-a) C. Roman : Diafilmul — mijloc de răspîndire a științei și culturii (pag. 2-a) Ștefan Chiriță : La ora culturală de masă — Povestiri despre locurile nata­le (pag. 2-a) Locotenent major Petre Donciu : Viața de partid — Să creăm un climat favo­rabil criticii de jos (pag. 3-a) T. Oprean și P. Gagiu : Mai multă atenție pregătirii fizice a militarilor (pag. 3-a) 3.000.000 de oameni au vizitat pînă în prezent Expoziția Agricolă Unională a U.R.S.S. (pag. 4-a) Declarația C.C. al P.C. Francez cu pri­vire la crearea unui sistem de securitate colectivă și la menținerea păcii (pag. 4-a) „O victorie a păcii“ — Un articol pu­blicat de Palmiro Togliatti în ziarul „U­nita“ (pag. 4-a) „Revizuirea politicii guvernului de la Bonn este o necesitate imperioasă" —■ Declarațiile lui Schmidt-Wittmack, depu­tat în Bundestag (pag. 4-a) Prin orașele și satele patriei Atelierul inovatorilor Maistrul Petre Betea de la Uzinele me­talurgice „21 Decembrie“ din Capitală se bucură în fabrica sa de o mare stimă și pre­țuire: împreună cu ceilalți membri ai atelie­rului de rectificare, el este considerat nu nu­mai drept un muncitor talentat în construc­­­ția aparaturii de precizie, ci și unul dintre aceia care se preocupă zi de zi de ridicarea și stăpinirea tehnicii înaintate. Atelierul in care lucrează a primit titlul de atelier de inovatori. Maistrul Petre Betea. Împreună cu­ strun­garii Constantin Cîrnu și Constantin Geor­­gescu, a introdus o nouă metodă de rec­­tif­icat șuruburi micrometrice. Rectificarea șurubului era considerată în­­ trecut ca una din problemele de a cărei rezolvare depindea însăși producția micrometrilor. Noua metodă propusă de inovatori permite realizarea zil­nică a 100 de șuruburi în loc de 30 cîte se realizau in trecut. Grija atentă față de munca inovatorilor a dat un nou imbold muncii de perfecțio­nare a tehnicii. De la începutul anului ,­ pină acum, cabinetul tehnic de aici a primit din partea muncitorilor 50 de propuneri de inovații și raționalizări dintre care 30 au și fost acceptate. Economiile anuale antecal­­culate, realizate prin aplicarea lor, se ridică la 255.310 lei. Pe baza propunerilor făcute de inovatori, în­­ întreprindere a fost realizat un­ mare nu­măr de dispozitive noi cerute de procesul tehnologic de fabricație a aparatelor și in­strumentelor fine de măsurare. Sînt folosite acum, printre altele, dispozitivul limitator pentru gradat brațul cilindric la mașini-u­­nelte, pentru finisarea garniturii la matri­țele linotip, dispozitivul pentru rectificat rigla șublerului la coasă,și cel pentru gradat cursorul șublerului după lepuire. (Agerpres). Comuniștii sînt în frunte odată cu apariția noului document al par­tidului, comandantul, locțiitorul său politic, organizația de partid și organizațiile itemiste din unitatea noastră au și luat măsuri pentru popularizarea­­ lui în rîndul militarilor. In primul rînd, proiectul Directivelor a fost pre­lucrat cu toți ofițerii, iar apoi s-a trecut la studierea lui pe capitole. Biroul organizației de partid a antrenat în această muncă pe toți comuniștii din unitate. Aceeași măsură s-a luat și pentru popularizarea și explicarea Di­rectivelor în rîndurile sergenților și soldați­lor din subunități. Comuniștii atrag pe utemiștii cei mai bine pregătiți la o vie muncă politică de masă dusă în legătură cu acest document de partid. In mod deosebit s-a evidențiat în această muncă ofițerul Bratu Ion, membru de partid, care, de la apariția proiectului Directivelor, se află mereu în mijlocul militarilor, lămurindu-le cu atenție fiecare capitol al acestui document. In muncă el este ajutat de cei mai buni ute­­miști, fruntași în pregătirea de luptă și po­litică, așa cum sînt sergentul major Chiran ,Vasile și soldatul fruntaș Guță Ștefan. O muncă susținută pentru cunoașterea de către militari a măsurilor preconizate de par­tid în vederea dezvoltării agriculturii o duce și bibliotecarul unității, ofițerul Popescu Constantin, care difuzează la timp presa, decupează și afișează articolele din ziare în legătură cu această problemă. Locotenent major M. TAB­ACU Dovada a grijii pentru binele poporului Adunați în jurul secretarului organizației U.T.M., militarii subunității din care face parte și ofițerul Tiică Marin citesc și dis­cută cu aprindere conținutul proiectului „Di­rectivelor Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani”. Mulți dintre ei sînt fii de țărani cu gos­podării individuale, unii fii de colectiviști, alții chiar și membri ai gospodăriilor agri­cole colective. Pe toți îi interesează conți­nutul proiectului Directivelor, largile perspec­tive care se deschid dezvoltării agriculturii din patria noastră în viitorii 2-3 ani. Soldatul fruntaș Ignat Gheorghe, originar dintr-o comună din Năsăud, ascultă cu multă atenție. El este căsătorit și are doi copii. Pentru familia sa este foarte important ca să capete înlesniri pentru cumpărarea unei vaci sau a cîtorva oi. Iată că aici în hotărîre scrie negru pe alb și despre acest lucru: „Mi­nisterul de Finanțe și comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, raionale și comunale vor organiza folosirea justă a cre­ditelor, astfel ca gospodăriile țăranilor mun­citori lipsite de animale, și, în primul rînd, gospodăriile familiilor ostașilor lipsite de vaci și de alte animale de muncă și de pro­ducție, să-și procure vaci, vitele, porci și oi pentru folosință proprie“. El este unul din­tre aceia care se va bucura printre primii de acest drept. Va reuși cu ajutorul statului, prin grija partidului, să-și cumpere o vacă, un porc și poate și cîteva oi. Neapărat, de îndată va scrie și soției sale despre acest lucru. Să știe și să se bucure și ea. Și atunci cînd statul va începe apli­carea acestei măsuri, să facă cerere pen­­tru ca familia lui, a soldatului fruntaș Ignat Gheorghe, să-și poată cumpăra o vacă, cî­teva oi. Cu aceeași încredere și interes au studiat acest paragraf și sergentul Pojar Victor, din comuna Ciuguzel, soldatul fruntaș Nemeș Alexandru din Regiunea Autonomă Ma­ghiară și mulți alți militari. In ochii lor citești recunoștința și dragostea față de par­tid și guvern pentru grija ce le-o poartă. Locotenent major GH. NICULIȚA Popularizează și explică militarilor prevederile proiectului de Directive Imediat ce a apărut în ziare proiectul C.C. al P.M.R. referitor la „Directivele Congresu­lui al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvol­tarea agriculturii in următorii 2-3 ani“, în unitatea din care face parte ofițerul Ricșan Alexandru s-a început o intensă muncă de popularizare și explicare a acestui docu­ment. Comandanții și lucrătorii politici duc o susținuta muncă de lămurire a prevederilor acestui document în rîndul militarilor din sub­unități. Astfel, propagandistul unității, vor­bind militarilor despre acest document, le-a explicat că în această perioa­dă veriga principală în ridicarea­ bunei stări a poporului muncitor este dezvoltarea a­­griculturii. Expunerea propagandistului fost urmată de numeroase întrebări și dis­­­cuții duse de militari. Așa, de pildă, capo­ralul Dionisie Gheorghe, secretarul unei or­ganizații de bază U.T.M., și-a luat angaja­mentul să ducă o muncă susținută pentru ca fiecare utemist să-și însușească acest do­cument de mare importanță. De asemeni, sergentul Iacob Alexandru a arătat că pentru el constituie un mare eveniment publicarea acestui document. In subunități s-au luat măsuri ca prin ca­ietul de întrebări și răspunsuri să se lămu­rească problemele ce interesează pe militari în legătură cu prevederile proiectului de Di­rective. Locotenent major N. PETRICA Cititorul cu glas tare Soldatul fruntaș Udrea Nicolae este cunos­cut în subunitate ca unul dintre cei mai conștiincioși cititori cu glas tare. El citește zilnic militarilor cele mai importante articole apărute în ziare, le explică conținutul aces­tora și îi îndeamnă să citească individual presa. Așa s-a petrecut și atunci cînd a apărut in presă proiectul de Directive în legătură cu dezvoltarea agriculturii. Soldatul fruntaș Udrea N. a mobilizat pe toți militarii din subunitate pentru a participa la ora cultu­rală de masă. Aici el a citit în fața milita­rilor proiectul Directivelor Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. După ce a citit fiecare capitol în parte din acest document, militarii au pus între­bări la care a răspuns cititorul cu glas tare. întrebările la care nu reușea să dea un răspuns documentat le-a notat pentru cere sprijinul locțiitorului politic al coman­a­dantului de subunitate. Locotenent major R. FURDUI Au pășit în noul om școlar ARAD, (de la corespondentul nostru)".­­ După o vacanță plăcută, petrecută în sta­țiunile de odihnă și în taberele de pionieri, elevii din regiunea Arad au început noul an­ școlar 1954—1955. Numărul elevilor din regiune care urmea­ză cursurile instituțiilor preșcolare, ale școlilor elementare de 4 și de 7 ani, ale școlilor medii și ale școlilor serale se ridi­că la aproape 50.000 In afară de școlile existente, în regiunea Arad au mai luat ființă anul acesta 3 școli medii cu limba de predare maghiară, o școa­lă serală cu limba de predare germană, 2 secții serale cu limba de predare rom­ână și ma­ghiară, 2 secții serale de 10 ani pentru tineretul muncitor, care vor funcționa in fabrici pentru a ușura condițiile de muncă și de studiu ale tinerilor din cîmpul muncii, o școală de 7 ani cu limba de predare să­sească în raionul Criș, care va fi frecven­tată de fiii muncitorilor de la G.A.S. „Toha­­tia“, precum și de tinerii muncitori din Chișineu-Criș. Odată cu începerea noului an școlar, alături de cadrele cu experiență în munca didactică și-au început activitatea de edu­catori, învățători sau profesori și un număr de peste 380 cadre didactice tinere. In vederea desfășurării în bune condițiuni a procesului de învățămînt, școlile au fost reparate și amenajate din timp, au fost în­zestrate cu materiale didactice noi. Astfel, secția de învățămînt a sfatului popular re­gional Arad a repartizat școlilor din re­giune un mare număr de cărți, planșe de specialitate, tablouri, diafilme, jocuri și unelte mici pentru cursurile preșcolare cum sînt tejghele de tîmplari, mese de șah, pre­cum și alte materiale necesare în munca de predare și însușire a materiei. Prafuri de legume și fructe ORADEA.­­Din inițiativă munic­itorilor și tehnicie­nilor de la fabrica de conserve „Avizitul“ din Oradea, la această întreprindere s-a început producerea unor prafuri de legume și fructe. Printre acestea, de o mare im­portanță sînt prafurile de legume (piure de mazăre, pulbere de cartofi, praf de sfeclă roșie și altele), care se pot întrebuința la prepararea alimentelor, avînd aceleași pro­prietăți ca și legumele din care au fost fabricate. Produsele noi prezintă avantajul că într­­un volum foarte redus concentrează canti­tăți mari de legume și fructe, constituind în același timp importante concentrate de vitamine. Astfel, praful de morcovi este bogat în provitamina A (carotină) și se în­trebuințează în special pentru hrana copiilor, iar praful de mere se folosește cu succes împotriva afecțiunilor stomacale ale copiilor. Caravana cinematografică CONSTANȚA. — Adesea in comunele și satele presărate ,De-a lungul căilor ferate care unesc Feteștiul de Constanța și Tulcea pe Negru Vodă, poposesc două vagoane elegan­te care poartă inscripția „Caravana cinema­tografică a Ministerului Transporturilor și a Sindicatului regionalei București". Numai în luna august această caravană a prezentat o serie de filme în localitățile Basarabi, Pa­las, Remus Oprean­u, Ciocîrlia, Cobadin, Negru Vodă, Medgidia, Saligni, Cernavodă și Fetești. Caravana cinem­atiografică are un vagon sală în amfiteatru care poate primi peste 120 de spectatori, două aparate de filmat sovietice, precum și o bibliotecă.­­ Militarii studiază mărețul program al dezvoltării agriculturii Militarii Forțelor noastre Armate, ca și întregul nostru popor muncitor, au pri­mit cu viu interes proiectul C.C. al P.M.R. în legătură cu Directivele Congresului al II-lea al Partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. Numeroși corespondenți voluntari ai ziarului nostru ne relatează că militarii, sub îndrumarea comandanților, locțiitorilor lor politici și a organizațiilor de partid, citesc și studiază cu atenție acest important document care va fi supus discuției Congresului al Il-lea al Partidului A Muncitoresc Romîn. Ei își manifestă hotărîrea de a contribui la transpunerea în viață a acestui vast program de dezvoltare a agriculturii patriei noastre. Construcții de interes obștesc TIRGU JIU. — Tot mai multe construcții de interes ob­ștesc se înalță prin autoimpunere în sa­tele raionului Tg. Jiu. In adunările popu­lare care au avut loc de curînd în comunele și satele raionului, cei peste 24.000 de ță­rani muncitori participanți au aprobat prin­tre alte lucrări, construirea a 7 localuri de sfaturi populare, 4 școli, un cămin cultural, un internat, numeroase poduri, diguri, elec­trificări etc. Suma totală votată de țăranii muncitori din raionul Tg. Jiu pentru anul 1954 s-a ri­dicat la 725.040 lei, SPOR­TUL CELOR CURAJOȘI La tinerii parașutiști marea pasiune este saltul cu parașuta, cucerirea celor mai mari înălțimi, stăpinirea aerului, să stea cît mai mult sus. Sînt cu adevărat aceștia oameni plini de curaj ! Să știi s­ă te afli la o distanță de „numai“ 4.000 de metri de pămînt, unde totul ți se pare acum foarte mic și neînsemnat, și peste cîteva momente — la o comandă — treci pragul avionului care te poar­tă, făcînd primul pas în... aer. Și de acolo de la înălțimea amețitoare vii într-o cădere vertiginoasă spre pămînt, la fel de amețitoare. Ai ajuns doar la cîteva sute de me­tri și totul s-a petrecut în 3-4-7-8 secunde. In căderea aceasta — cea mai mare pasiune a parașutiștilor — trebuie să fii calm, să judeci și să acționezi la timp. Ai tras de minerul comenzii manuale și, fîlfîind în aer, cupola mare de mătase se deschide, te scutură puțin și coborîrea spre pămînt este mai lentă, mai plăcută. Ai a­­juns la pămînt, îți treci în carnet încă un salt cu parașuta și te gîndești la următorul! Cum va fi­ automat sau co­mandat ? De cite secunde va fi căderea ? Și începi din nou pregătiri intense la sol pentru efectuarea salturilor viitoare în cît mai bune condițiuni tehnice. Dacă stai în mijlocul parașutiștilor, multe lucruri in­teresante afli din activitatea acestor îndrăzneți cuceritori ai înălțimilor. Dintre toate ce-am aflat într-un timp rela­tiv scurt despre acești oameni curajoși — parașutiștii —■ am să povestesc doar cîteva întîmplări și să vă prezint pe cei mai iscusiți. Iată-l pe parașutistul Mateescu Constantin: Este unul dintre cei mai buni săritori parașutiști, cel mai bun instructor de categoria I și sfătuitor al celor care se simt atrași de acest sport minunat. De 122 de ori a trecut pragul ușii de la avion avîntîndu-se în largul imensului ocean aerian, devenind unul dintre cei mai buni parașutiști din țara noastră. De 122 de ori a demonstrat într-un interval de patru ani înalta calitate a cu­rajului și a voinței pe care poate să le stăpînească un om îndrăzneț. El face parte din grupul celor trei parașu­tiști (Ciucur Rangheț, Mateescu Constantin și Mitu Si­­mion) care au doborît recordul R.P.R. de la mare alti­tudine. A executat diferite salturi, pe teren impropriu, lansări cu cea mai lungă cădere , 80 secunde,­ lansări tactice, lansări de noapte. Din tainele acestui sport, care-ți educă curajul, împărtășește astăzi tuturor celor care-i solicită ajutorul. Cele 122 de lansări repre­zintă un drum greu, însă plin de frumusețe, spre cul­mile înalte ale măiestriei. Este acesta un om curajos ? Fără îndoială că da, și ca el mai putem vorbi de parașutistul Misiei Gheorghe. Ca mulți alți parașutiști, tînărul Misiei a efectuat salturi dintre cele mai complicate. L-am văzut într-un moment cînd se urca în avion înaintea unui salt. Parașuta și toate chin­gile ei îl acopereau complet și t­e întrebai, pe drept cuvînt, de unde atîta putere în acest pumn de om, de unde atîta curai Grupul nostru în care discutam despre iscusința unora în a stăpîni parașuta în înălțimi s-a mărit pe neobservate și spre bucuria mea și încă a unora, tot mai mulți înce­peau să-și depene simțămintele în timp ce plutești în aer și mai ales numeroase întîmplări de la ultimele salturi cu parașuta. Au fost momente grele pe care parașutiștii le-au rezolvat cu multă îndemînare în diferite salturi da­torită curajului și priceperii lor. Parașutistul Nicolae Anghelache, spre exemplu, ne-a povestit despre un salt efectuat pe timp nefavorabil. După ce a părăsit avionul și s-a deschis parașuta, totul decurgea normal, venea spre pămînt. Cînd a ajuns la sol, o furtună neprevăzută l-a prins în vîrtejuri uriașe și a început să-l poarte îm­preună cu parașuta ca pe o jucărie. Furia vîntului care se deslănțuise cu peste 10 metri pe secundă nu i-a dat posibilitatea să facă manevrele necesare de culcare a pa­rașutei și umilind cupola acesteia a început să-l tîrască. Intr-o „plimbare“ de acest fel, nedorită și mai ales neobișnuită, prin miriști și lanuri, printre copaci și peste șanțuri, trebuie să pui în aplicare toate cunoștințele și să învingi. In aer i se mai întîmplase să-l prindă un vînt puternic, dar acolo, sus, altfel rezolvi o situație de aceasta, decît pe pămînt unde riști în orice moment să fii lovit de un obstacol. Acum, parașuta era purtată pe sus, în direcția vîntului, iar parașutistul rostogolit la sol după ea. Toate încercările de a duce mina la buclă și a se degaja de parașută au r­ămas fără rezultat. A încercat însă în cele din urmă o iscusită manevră care i-a reușit și astfel s-a salvat. Folosind un teren prielnic, s-a proptit cu picioarele într-un ogor proaspăt arat, a­tras de suspante cu toată energia pe care o mai avea și azvîrlindu-se apoi peste cearceaful alb al parașutei, a culcat-o la pămînt. In lupta aceasta cu vitregia­­ naturii, parașutistul Anghelache a cîștigat. Pentru îndrăzneala lor, tinerii aceștia merită numai cu­vinte de laudă. Cuvinte de laudă și de multă admirație pentru parașutistul Bente Carol și Marin Mutu, pentru parașutistele Huluban Victoria, Ghidleschi Marin, Neagu Ecaterina și mulți alții, care constituie cinstea și pre­țuirea parașutiștilor din țara noastră. Am repetat de cîteva ori că parașutiștii, fără nici o excepție, sînt oameni curajoși. Foarte mulți tineri sînt atrași către practicarea acestui sport. Primul examen al curajului lor este întîiul salt cu parașuta. Se întîmplă să se găsească printre aceștia tineri al căror curaj este mai puțin avîntat și cultivat. Sînt curajoși la decolarea a­­vionului și în aer pînă cînd le vine rîndul să sară. Pe acești „curajoși“ îi învinge însă teama și ajung la pă­mînt odată cu avionul. „Ambasadorii“, cum sînt numiți aceștia de către parașutiști, sînt tot mai puțini în ultima vreme. In rîndurile parașutiștilor sînt numai oameni cu­rajoși. Se dăduse comanda de îmbarcare în avioane pentru un salt de antrenament în vederea mitingului organizat în cinstea Zilei Aviației R.P.R. M-am urcat și eu în avion să-i urmăresc de sus în căderea lor spre pămînt. Cînd am ajuns deasupra terenului de lansare, am aflat că parașutiștii nu mai sar în masă, ci numai cîte unul din echipaj, pentru sondaj, restul ...pentru recunoașterea traiectului. Pe fețele lor se citea multă dezamăgire pen­tru că în ziua aceasta s-au amînat repetițiile. Astfel că ne-am întors cu toții ca niște... „ambasadori“. Repetițiile ulterioare însă, pe care le-am urmărit au a­­rătat că sînt, intr-adevăr, oameni curajoși. Pe acești tineri curajoși îi vom vedea la mitingul avia­tic de duminică de pe aeroportul Băneasa. Ei vor mai înregistra încă o victorie, în activitatea lor curajoasă de parașutiști. PETRE CRISTEA

Next